Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A elaborat:
Tambur Valeria, studentă în grupa DR22Z,
A verificat:
Rusu Vladimir, lect.univ.
Bălți, 2018
CUPRINS
Pentru îndeplinirea sarcinilor din diferitele domenii şi ramuri de activitate ale vieţii sociale, care
sunt de importanţă naţională, puterea politică, prin organele competente, va înfiinţa organe de
specialitate ale administraţiei publice, cu o competenţă materială în domeniul sau ramura de activitate
pentru care au fost înfiinţate și care își extind aria de acțiune pe întreg teritoriul ţării.
Aceste structuri ale sistemului administraţiei publice, care au competenţă materială de specialitate
în domeniul sau ramura de activitate pentru care au fost înfiinţate, precum şi o competenţă teritorială
naţională, sunt organizate fie în subordinea Guvernului, fie ca structura autonome, care au o anumită
subordonare faţă de puterea legislativă.
Potrivit prevederilor art. 107 din Constituţia Republicii Moldova: “Administraţia publică centrală de
specialitate”, organele centrale de specialitate ale statului sînt ministerele. Ele traduc în viaţă, în temeiul
legii, politica Guvernului, hotărîrile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sînt responsabile
de activitatea lor.
Dacă Constituţia stabileşte doar termenul de „minister” ca organ central de specialitate, şi foarte
general scopul şi sarcinile ministerelor, cadrul general al administraţiei publice centrale de specialitate
este reglementat, mai detaliat, într-o serie de acte legislative, printre care regăsim Legea Nr.98 din
04.05.2012 privind administrația publică centrală de specialitate; Legea Nr. 136 din 07.07.2017 cu privire
la Guvern; Hotarârea Nr. 610 din 03.07.2018 pentru aprobarea Regulamentului Guvernului.
Astfel, Conform art. 9, alin (1) din Legea Nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică centrală
de specialitate, ministerele sînt organe centrale de specialitate ale statului care asigură realizarea
politicii guvernamentale în domeniile de activitate care le sînt încredinţate. În același context, alin. (2) al
aceluiași articol face trimitere la prevederile altor legi, care reglementează modul de organizare și
funcționare al ministerelor, iar alin. (3) stabilește repartizarea relațiilor între ministere.
Legea Nr. 136 din 07.07.2017 cu privire la Guvern prevede, de asemenea, anumite momente de
organizare şi funcționare ale administraţiei publice centrale de specialitate (art. 7 lit b), c), d), e), f), etc.)
Hotarârea Nr. 610 din 03.07.2018 pentru aprobarea Regulamentului Guvernului, la art. 246,
prevede care este atribuția de bază a ministerelor: Executarea legilor, hotărîrilor Parlamentului, a
decretelor Președintelui Republicii Moldova, a actelor Guvernului, a deciziilor și indicațiilor Prim-
ministrului se asigură de către ministere, alte autorități administrative centrale, precum și de către
structurile organizaționale din sfera de competență a acestora.
Așadar, putem observa că actul legislativ de bază, în care avem reglementat întreg sistemul
instituţional al administraţiei publice centrale de specialitate, regimul general al activităţii acesteia,
principiile fundamentale de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice centrale de specialitate,
precum şi raporturile juridice care decurg din activitatea ministerelor, a Cancelariei de Stat şi a altor
autorităţi administrative centrale este Legea Nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică centrală
de specialitate, al cărei scop constă în asigurarea unui caracter democratic, legal, eficient şi transparent
de organizare şi funcţionare a administraţiei publice centrale de specialitate.
Astfel, prin intermediul acestei legi (și nu numai), putem înțelege mai clar modul de organizare și
funcționare al ministerelor, fapt ce ne va fi de folos la analiza Ministerul Justiției, în calitate de organ
central de specialitate al RM.
2. MINISTERUL JUSTIȚIEI – PREZENTARE GENERALĂ
Ministerul Justiției este autoritatea de stat în domeniul justiției din Republica Moldova, fondat în
1990, actualmente condus de jurista Victoria Iftodi, unul din cele 9 ministere din subordinea Guvernului
RM (Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și Infrastructurii,
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale), care contribuie activ la realizarea funcțiilor ce-i sunt atribuite, în domeniul
mai sus-numit.
Ministerul Justiției activează în baza Regulamentului Ministerului, care stabilește care sunt sarcinile
și funcțiile de bază ale acestui organ public central de specialitate.
Astfel, în baza Regulamentului respectiv, sarcinile principale ale Ministerului Justiţiei sînt:
pregăteşte proiecte de legi şi proiecte de hotărîri ale Guvernului în domeniul justiţiei, precum şi
proiectele celor mai importante legi în alte domenii social-economice, avizează proiectele de
legi şi alte acte normative prezentate Guvernului, efectuează expertiza juridică şi înregistrarea
de stat a actelor normative departamentale ce vizează drepturile şi interesele legitime ale
cetăţenilor sau cele cu caracter interdepartamental;
elaborează, ţinînd cont de propunerile ministerelor şi departamentelor, proiectele planurilor de
perfecţionare a legislaţiei;
înfăptuieşte munca de sistematizare şi codificare a legislaţiei, pregăteşte propuneri cu privire la
modificarea ei;
coordonează activitatea organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice în vederea
elaborării proiectelor de legi şi alte acte normative, acordîndu-le ajutor metodic la elaborarea
proiectelor de legi şi hotărîri ale Guvernului;
întocmeşte şi pregăteşte pentru editare culegeri de legi, coduri, prezintă propuneri privind
editarea literaturii juridice;
acumulează, sistematizează şi păstrează actele normative, pe baza cărora se formează şi este
ţinut Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova;
numeşte cadrele didactice, adoptă programa de studii a Centrului republican pentru pregătirea
şi perfecţionarea cadrelor din sistemul Ministerului Justiţiei şi al Procuraturii Generale;
asigură Parlamentul, Guvernul, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice,
organele publice locale, instanţele judecătoreşti, întreprinderile, asigură şi coordonează
activitatea în domeniul realizării reformei juduciare şi de drept;
întreprinde măsuri menite să creeze condiţiile necesare activităţii instanţelor judecătoreşti;
asigură activitatea organizatorică, materială şi financiară;
organizează gestiunea statistică judiciară şi analizează datele statistice, pregăteşte relatări
despre statistica judiciară;
exercită controlul în sfera executării hotărîrilor judecătoreşti; etc.
În continuare vom analiza structura organizatorică a Ministerului Justiției, facând trimiteri, în acest
sens, la prevederile legale care reglementează modul de funcționare, structura organizatorică, precum și
autoritățile din subordinea ministerelor, care sunt create pentru asigurarea implementării politicii
statului în anumite subdomenii sau sfere din domeniile de activitate care îi sunt încredinţate unui
minister, în cazul nostru – Ministerului Justiției.
3. MODUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A
MINISTERULUI JUSTIȚIEI
În conformitate cu art. 10, alin (1) din Legea Nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică
centrală de specialitate, ministerele se constituie, se reorganizează și se dizolvă în condițiile Legii cu
privire la Guvern și ale prezentei legi. Conchidem, deci, că constituirea acestui Minister a avut loc în baza
prevederilor legale.
Conform prevederilor art. 10, alin (1) din Legea Nr. 136 din 07.07.2017 cu privire la Guvern,
Guvernul este alcătuit din:
a) Prim-ministru;
b) prim-viceprim-ministru;
c) viceprim-miniștri;
d) miniștri;
e) alți membri stabiliți prin lege organică.
Așa cum prevede și Legea Nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică centrală de
specialitate la art. 11, alin (1), și organigrama Ministerului Justiției, dar și după cum este firesc,
conducerea Ministerului este realizată de către un ministru, care face parte din componența Guvernului,
pe care am aratat-o mai sus.
După cum am precizat și la punctul 2 al acestui referat, conducerea Ministerului Justiției este
realizată de către jurista Victoria Iftodi, care, în calitate de ministru, realizează următoarele funcții:
și multe altele, prevăzute de art. 11, alin (1) din Legea Nr.98 din 04.05.2012 privind administrația
publică centrală de specialitate.
Victoria Iftodi a fost numită în funcție în baza Constituţiei Republicii Moldova, în baza Legii cu
privire la Guvern, Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, precum și în
baza Legii privind administrația publică centrală de specialitate, care mai prevăd, pe lângă numirea în
funcţie, obţinerea de către ministru a împuternicirilor de membru al Guvernului şi încetarea acestora,
alte chestiuni ce ţin de activitatea ministrului ca membru al Guvernului.
Victoria Iftodi, în calitate de ministru, este asistată în activitatea de conducere a
Ministerului Justiției de către Secretarul general de stat – Anatolie Munteanu, care asigurară a realizarea
legăturilor funcționale dintre ministru și corpul de funcționari publici, dintre subdiviziunile interne ale
aparatului central al ministerului, precum și dintre ministru și structurile organizaționale din sfera de
competență a ministerului (Conform art. 13, alin (2) din Legea cu privire la autoritățile administrației
publice centrale de specialitate).
Conform prevederilor art. 13, alin (4), în exercitarea atribuțiilor sale, Secretarul general de stat este
asistat de unul sau mai mulți Secretari de stat care i se subordonează nemijlocit. Astfel, A. Munteanu, în
calitate de Secretar general de stat, este asistat de E. Serbenco și N. Eșanu, care ocupă funcția de
Secretari de stat, atât ei, cât și Munteanu fiind funcționari publici de conducere de nivel superior, numiți
în funcție pe criterii de profesionalism, conform legislației cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public.
Structura organizatorică a Ministerului Justiției include, pe lânga ministru, Secretarul general de stat
și secretarii de stat, o serie de subdiviziuni, dar și de structuri organizatorice, pe care le avem
reglementate la art. 30 dar și la art. 14, 15 din Legea cu privire la administrația publică centrală de
specialitate, în calitate de subdiviziuni interne ale ministerului, care formează Aparatul central, dar și
autoritați administrative din subordinea ministerelor, pe care le vom analiza în cele ce urmează.
Subdiviziuni interne nu pot fi formate pe lîngă minister sau pe lîngă altă autoritate administrativă
centrală. Nu pot fi constituite subdiviziuni interne ale aparatului central al ministerului și ale altei
autorități administrative centrale sau ale autorității administrative din subordinea acestora cu
competențe limitate la nivelul unei unități administrativ-teritoriale sau al unui grup de unități
administrativ-teritoriale.
Aparatul central este format pentru exercitarea atribuţiilor ministerului sau ale altei autorităţi
administrative centrale ce ţin de asigurarea organizaţională a activităţii ministrului sau a directorului
general, de elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative, inclusiv a proiectelor de documente
de politici publice, de conlucrare cu alte autorităţi publice şi de reglementare normativ-juridică, precum
şi de gestionare a sferei de competenţă a acestora.
În structura aparatului central al ministerului sau al altei autorităţi administrative centrale se pot
crea servicii, secţii, direcţii şi direcţii generale, fără personalitate juridică.
Astfel, în cadrul Ministerului Justiției regăsim următoarele structure ce formează Aparatul central al
Ministerului Justiției:
Cabinetul ministrului;
Serviciul audit intern;
Direcția management institutional
(în componența căreia regăsim Secția financiar-administrativă, Secția managementul
documentelor, Serviciul resurse umane și probleme și Serviciul informare și comunicare cu
mass-media);
Direcția analiză, monitorizare și evaluare a politicilor;
Direcția relații internaționale;
Direcția cooperare juridică internațională;
Direcția contencios;
Direcția elaborare acte normative;
Direcția avizare acte normative;
Direcția profesii și servicii juridice;
Serviciul relații cu Parlamentul, Guvernul și Curtea Constituțională;
Direcția agent guvernamental.
4.1. Serviciile
Potrivit art. 30, alin (5) din legea mai sus-numită, serviciile se organizează pentru îndeplinirea unor
atribuţii omogene ale aparatului central, care, în virtutea specificului lor, impun o delimitare
organizatorică distinctă şi nu permit unirea cu atribuţiile altor subdiviziuni interne.
În activitatea sa, Serviciul resurse umane și probleme speciale îndeplinește următoarele atribuții:
4.2. Secțiile
Alin. (6) al aceluiași articol prevede că secţiile se organizează pentru îndeplinirea unor atribuţii
omogene ale aparatului central pentru care se cere o conducere unitară. Secţia poate funcţiona fie
autonom, fie în cadrul unei direcţii sau direcţii generale.
Secția financiar-administrativă;
Secția managementul documentelor.
4.3. Direcțiile
Conform alin. (7) al art. 30 din legea pe care am menționat-o, direcţiile sînt subdiviziunile interne
principale ale aparatului central al unui minister sau al altei autorităţi administrative centrale, care se
organizează pentru îndeplinirea mai multor activităţi complementare. Direcţia poate funcţiona fie
autonom, fie în cadrul unei direcţii generale şi poate cuprinde mai multe secţii şi/sau servicii care
necesită o coordonare unitară.
Direcţia generală reprezintă o subdiviziune internă autonomă care poate fi organizată în cadrul
aparatului central al unui minister sau al altei autorităţi administrative centrale, responsabile de domenii
de activitate complexe, pentru desfăşurarea unor activităţi care reunesc atribuţii ale mai multor
subdiviziuni interne şi reclamă o coordonare globală. În cadrul direcţiei generale se pot organiza direcţii,
secţii sau servicii.
Autorităţile administrative din subordinea ministerelor sînt persoane juridice de drept public.
Conform alin. (3) al art. 14 din aceeași lege, agenţia este o structură organizaţională separată în
sistemul administrativ al unui minister, care se constituie pentru exercitarea funcţiilor de gestionare a
anumitor subdomenii sau sfere din domeniile de activitate a ministerului.
Alin. (4) al aceluiași articol stabilește că serviciul de stat este o structură organizaţională separată în
sistemul administrativ al unui minister, care se constituie pentru prestarea serviciilor publice
administrative (de înregistrare de stat, de eliberare a actelor necesare pentru iniţierea şi/sau
desfăşurarea afacerii şi în alte domenii).
Iar alin (5)prevede: Inspectoratul de stat este o structură organizaţională separată în sistemul
administrativ al unui minister, care se constituie pentru exercitarea funcţiilor de supraveghere şi control
de stat în subdomenii sau în sfere din domeniile de activitate a ministerului.
Art. 15, alin. (3) stabilește că ministrul anulează actele administrative ale autorităţilor
administrative din subordinea ministerului emise cu încălcarea legislaţiei sau pe motive de
inoportunitate.
După efectuarea analizei Ministerului Justiției din RM, pot concluziona că, din punct de vedere
organizațional, Ministerul are o structură complex, incluzând, în subordinea sa,mai multe subdiviziuni
interne, care formează Aparatul central, dar și autoritați administrative din subordine, care realizează,
practic, activitatea întregului minister, coordonate fiind ministrul justiției, care, la rândul său, este asistat
de Secretarul General de stat.
Din punct de vedere al importanței sale, Ministerul Justiției joacă un rol deosebit de important în
construirea și menținerea statului de drept, precum şi în asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului şi cetăţeanului din RM, în înfăptuirea unui cadru normativ eficient pentru
regementarea raporturilor juridice existente în stat, dar și în stimularea procesului de umanizare şi de
deschidere al instituţiilor sistemului judiciar, cu respectarea unor principii ale justiţiei precum:
publicitatea, prezumţia de nevinovăţie, egalitatea părţilor, competitivitatea, legalitatea, independenţa
judecătorilor.
8. BIBLIOGRAFIE
1. Constituția RM;
2. Legea Nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică centrală de specialitate;
3. Legea Nr. 136 din 07.07.2017 cu privire la Guvern;
4. Hotarârea Nr. 610 din 03.07.2018 pentru aprobarea Regulamentului Guvernului;
5. http://www.justice.gov.md/index.php?l=ro
6. http://cursuri.fd.md/
7. Maria Orlov, DREPT ADMINISTRATIV;
8. Ion Creangă, CURS DE DREPT ADMINISTRATIV;
9. Victor Mocanu, Valeriu Munteanu, NOTE DE CURS DREPT ADMINISTRATIV