Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi

Catedra de Drept şi Ştiinţe Sociale

Referat la unitatea de curs Drept administrativ

Tema: Ministerul Justiției

A elaborat:
Tambur Valeria, studentă în grupa DR22Z,
A verificat:
Rusu Vladimir, lect.univ.

Bălți, 2018
CUPRINS

1. NOŢIUNEA ŞI CARACTERISTICA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE DE SPECIALITATE.....................3

2. MINISTERUL JUSTIȚIEI – PREZENTARE GENERALĂ...............................................................................4
3. MODUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A MINISTERULUI JUSTIȚIEI..............................................6
4. APARATUL CENTRAL AL MINISTERULUI ŞI AL ALTEI AUTORITĂȚI ADMINISTRATIVE CENTRALE..........8
4.1. Serviciile.......................................................................................................................................8
4.2. Secțiile.......................................................................................................................................10
4.3. Direcțiile....................................................................................................................................10
5. AUTORITĂŢILE ADMINISTRATIVE DIN SUBORDINE............................................................................12
6. ORGANIGRAMA MINISTERULUI JUSTIȚIEI..........................................................................................13
7. CONCLUZIILE REFERITOARE LA TEMA ABORDATĂ.............................................................................14
8. BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................15
 1. NOŢIUNEA ŞI CARACTERISTICA ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE CENTRALE DE SPECIALITATE

Pentru îndeplinirea sarcinilor din diferitele domenii şi ramuri de activitate ale vieţii sociale, care
sunt de importanţă naţională, puterea politică, prin organele competente, va înfiinţa organe de
specialitate ale administraţiei publice, cu o competenţă materială în domeniul sau ramura de activitate
pentru care au fost înfiinţate și care își extind aria de acțiune pe întreg teritoriul ţării.

Aceste structuri ale sistemului administraţiei publice, care au competenţă materială de specialitate
în domeniul sau ramura de activitate pentru care au fost înfiinţate, precum şi o competenţă teritorială
naţională, sunt organizate fie în subordinea Guvernului, fie ca structura autonome, care au o anumită
subordonare faţă de puterea legislativă.

Potrivit prevederilor art. 107 din Constituţia Republicii Moldova: “Administraţia publică centrală de
specialitate”, organele centrale de specialitate ale statului sînt ministerele. Ele traduc în viaţă, în temeiul
legii, politica Guvernului, hotărîrile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sînt responsabile
de activitatea lor.

Dacă Constituţia stabileşte doar termenul de „minister” ca organ central de specialitate, şi foarte
general scopul şi sarcinile ministerelor, cadrul general al administraţiei publice centrale de specialitate
este reglementat, mai detaliat, într-o serie de acte legislative, printre care regăsim Legea Nr.98 din
04.05.2012 privind administrația publică centrală de specialitate; Legea Nr. 136 din 07.07.2017 cu privire
la Guvern; Hotarârea Nr. 610 din 03.07.2018 pentru aprobarea Regulamentului Guvernului.

Astfel, Conform art. 9, alin (1) din Legea Nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică centrală
de specialitate, ministerele sînt organe centrale de specialitate ale statului care asigură realizarea
politicii guvernamentale în domeniile de activitate care le sînt încredinţate. În același context, alin. (2) al
aceluiași articol face trimitere la prevederile altor legi, care reglementează modul de organizare și
funcționare al ministerelor, iar alin. (3) stabilește repartizarea relațiilor între ministere.

Legea Nr. 136 din 07.07.2017 cu privire la Guvern prevede, de asemenea, anumite momente de
organizare şi funcționare ale administraţiei publice centrale de specialitate (art. 7 lit b), c), d), e), f), etc.)

Hotarârea Nr. 610 din 03.07.2018 pentru aprobarea Regulamentului Guvernului, la art. 246,
prevede care este atribuția de bază a ministerelor: Executarea legilor, hotărîrilor Parlamentului, a
decretelor Președintelui Republicii Moldova, a actelor Guvernului, a deciziilor și indicațiilor Prim-
ministrului se asigură de către ministere, alte autorități administrative centrale, precum și de către
structurile organizaționale din sfera de competență a acestora.

Așadar, putem observa că actul legislativ de bază, în care avem reglementat întreg sistemul
instituţional al administraţiei publice centrale de specialitate, regimul general al activităţii acesteia,
principiile fundamentale de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice centrale de specialitate,
precum şi raporturile juridice care decurg din activitatea ministerelor, a Cancelariei de Stat şi a altor
autorităţi administrative centrale este Legea Nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică centrală
de specialitate, al cărei scop constă în asigurarea unui caracter democratic, legal, eficient şi transparent
de organizare şi funcţionare a administraţiei publice centrale de specialitate.

Astfel, prin intermediul acestei legi (și nu numai), putem înțelege mai clar modul de organizare și
funcționare al ministerelor, fapt ce ne va fi de folos la analiza Ministerul Justiției, în calitate de organ
central de specialitate al RM.
 2. MINISTERUL JUSTIȚIEI – PREZENTARE GENERALĂ

Ministerul Justiției este autoritatea de stat în domeniul justiției din Republica Moldova, fondat în
1990, actualmente condus de jurista Victoria Iftodi, unul din cele 9 ministere din subordinea Guvernului
RM (Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și Infrastructurii,
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale), care contribuie activ la realizarea funcțiilor ce-i sunt atribuite, în domeniul
mai sus-numit.

Ministerul Justiției activează în baza Regulamentului Ministerului, care stabilește care sunt sarcinile
și funcțiile de bază ale acestui organ public central de specialitate.

Astfel, în baza Regulamentului respectiv, sarcinile principale ale Ministerului Justiţiei sînt:

 elaborarea proiectelor de legi şi de hotărîri ale Guvernului în domeniul justiţiei, precum şi a

proiectelor celor mai importante legi în alte domenii social-economice;
 perfecţionarea legislaţiei, sistematizarea legislaţiei şi pregătirea propunerilor privind codificarea
ei;
 contribuţia la ridicarea nivelului de pregătire a proiectelor de legi şi alte acte normative,
efectuată de ministere şi departamente;
 crearea şi dezvoltarea sistemului de stat al informaţiei juridice;
 crearea sistemului interstatal de schimb al informaţiei jurudice;
 reprezentarea Guvernului în relaţiile cu Curtea Constituţională;
 asigurarea funcţionării instanţelor judecătoreşti în condiţii corespunzătoare;
 coordonarea activităţii privind realizarea reformei judiciare şi de drept;
 participarea la protecţia juridică internaţională a drepturilor şi intereselor legitime ale
cetăţenilor;
 reprezentarea intereselor Guvernului Republicii Moldova în Curtea Europeană a Drepturilor
Omului, în Curtea Constituţională.

În conformitate cu sarcinile ce-i revin, Ministerul Justiţiei exercită următoarele funcţii:

 pregăteşte proiecte de legi şi proiecte de hotărîri ale Guvernului în domeniul justiţiei, precum şi
proiectele celor mai importante legi în alte domenii social-economice, avizează proiectele de
legi şi alte acte normative prezentate Guvernului, efectuează expertiza juridică şi înregistrarea
de stat a actelor normative departamentale ce vizează drepturile şi interesele legitime ale
cetăţenilor sau cele cu caracter interdepartamental;
 elaborează, ţinînd cont de propunerile ministerelor şi departamentelor, proiectele planurilor de
perfecţionare a legislaţiei;
 înfăptuieşte munca de sistematizare şi codificare a legislaţiei, pregăteşte propuneri cu privire la
modificarea ei;
 coordonează activitatea organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice în vederea
elaborării proiectelor de legi şi alte acte normative, acordîndu-le ajutor metodic la elaborarea
proiectelor de legi şi hotărîri ale Guvernului;
 întocmeşte şi pregăteşte pentru editare culegeri de legi, coduri, prezintă propuneri privind
editarea literaturii juridice;
 acumulează, sistematizează şi păstrează actele normative, pe baza cărora se formează şi este
ţinut Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova;
 numeşte cadrele didactice, adoptă programa de studii a Centrului republican pentru pregătirea
şi perfecţionarea cadrelor din sistemul Ministerului Justiţiei şi al Procuraturii Generale;
  asigură Parlamentul, Guvernul, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice,
organele publice locale, instanţele judecătoreşti, întreprinderile, asigură şi coordonează
activitatea în domeniul realizării reformei juduciare şi de drept;
 întreprinde măsuri menite să creeze condiţiile necesare activităţii instanţelor judecătoreşti;
asigură activitatea organizatorică, materială şi financiară;
 organizează gestiunea statistică judiciară şi analizează datele statistice, pregăteşte relatări
despre statistica judiciară;
 exercită controlul în sfera executării hotărîrilor judecătoreşti; etc.

În continuare vom analiza structura organizatorică a Ministerului Justiției, facând trimiteri, în acest
sens, la prevederile legale care reglementează modul de funcționare, structura organizatorică, precum și
autoritățile din subordinea ministerelor, care sunt create pentru asigurarea implementării politicii
statului în anumite subdomenii sau sfere din domeniile de activitate care îi sunt încredinţate unui
minister, în cazul nostru – Ministerului Justiției.
 3. MODUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A
MINISTERULUI JUSTIȚIEI

În conformitate cu art. 10, alin (1) din Legea Nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică
centrală de specialitate, ministerele se constituie, se reorganizează și se dizolvă în condițiile Legii cu
privire la Guvern și ale prezentei legi. Conchidem, deci, că constituirea acestui Minister a avut loc în baza
prevederilor legale.

Potrivit alin. (3), al aceluiași articol, constituirea ministerelor se efectuează în conformitate cu

direcţiile prioritare şi cu sarcinile primordiale ale activităţii Guvernului, stabilite în programul său de
activitate, justiția fiind, bunăoară, una din aceste direcții de bază din cadrul oricărui stat.

Conform prevederilor art. 10, alin (1) din Legea Nr. 136 din 07.07.2017 cu privire la Guvern,
Guvernul este alcătuit din:
    a) Prim-ministru;
    b) prim-viceprim-ministru;
    c) viceprim-miniștri;
    d) miniștri;
    e) alți membri stabiliți prin lege organică.

Așa cum prevede și Legea Nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică centrală de
specialitate la art. 11, alin (1), și organigrama Ministerului Justiției, dar și după cum este firesc,
conducerea Ministerului este realizată de către un ministru, care face parte din componența Guvernului,
pe care am aratat-o mai sus.

După cum am precizat și la punctul 2 al acestui referat, conducerea Ministerului Justiției este
realizată de către jurista Victoria Iftodi, care, în calitate de ministru, realizează următoarele funcții:

 determină obiectivele şi direcţiile strategice de activitate ale ministerului, pornind de la

programul de activitate a Guvernului, decide asupra căilor de realizare a acestora;
 aprobă programele şi planurile de activitate a ministerului, precum şi rapoartele despre
realizarea lor;
 asigură coordonarea, supravegherea şi controlul activităţii administraţiei publice în domeniile
de activitate încredinţate ministerului pentru realizarea misiunii şi pentru îndeplinirea funcţiilor
acestuia;
 organizează sistemul de management financiar şi control, precum şi funcţia de audit intern în
minister;
 exercită dreptul asupra efectuării cheltuielilor în conformitate cu alocaţiile aprobate pentru
minister în legea bugetară anuală;
 participă, cu drept de vot deliberativ, la şedinţele Guvernului şi votează chestiunile de pe
ordinea de zi a şedinţelor;

și multe altele, prevăzute de art. 11, alin (1) din Legea Nr.98 din 04.05.2012 privind administrația
publică centrală de specialitate.

Victoria Iftodi a fost numită în funcție în baza Constituţiei Republicii Moldova, în baza Legii cu
privire la Guvern, Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, precum și în
baza Legii privind administrația publică centrală de specialitate, care mai prevăd, pe lângă numirea în
funcţie, obţinerea de către ministru a împuternicirilor de membru al Guvernului şi încetarea acestora,
alte chestiuni ce ţin de activitatea ministrului ca membru al Guvernului.
 Victoria Iftodi, în calitate de ministru, este asistată în activitatea de conducere a
Ministerului Justiției de către Secretarul general de stat – Anatolie Munteanu, care asigurară a realizarea
legăturilor funcționale dintre ministru și corpul de funcționari publici, dintre subdiviziunile interne ale
aparatului central al ministerului, precum și dintre ministru și structurile organizaționale din sfera de
competență a ministerului (Conform art. 13, alin (2) din Legea cu privire la autoritățile administrației
publice centrale de specialitate).

Secretarul general de stat exercită următoarele atribuții:

 acordă suport ministrului la determinarea obiectivelor și direcțiilor strategice de activitate ale

ministerului;
 coordonează elaborarea programelor și planurilor de activitate ale ministerului, a rapoartelor
despre realizarea lor în domeniile de activitate ale ministerului, în conformitate cu obiectivele și
direcțiile strategice stabilite de ministru;
 asigură elaborarea calitativă a programelor și planurilor ministerului;
 elaborează și propune căile de realizare a obiectivelor și direcțiilor strategice de activitate ale
ministerului;
 coordonează activitatea subdiviziunilor aparatului central al ministerului în vederea realizării
obiectivelor și direcțiilor strategice de activitate ale ministerului;
 coordonează activitatea structurilor organizaționale din sfera de competență a ministerului și
asigură conlucrarea operativă dintre ministru și conducătorii acestora;
 realizează legătura funcțională dintre subdiviziunile interne ale aparatului central al
ministerului și structurile organizaționale din sfera de competență a ministerului;
 realizează activitățile de administrare a treburilor curente ale ministerului în cazul lipsei
ministrului;
 participă la ședințele Guvernului, fără drept de vot, în cazul în care este delegat de către
ministru și în alte cazuri stabilite de legislație;
 reprezintă ministerul, în baza delegației ministrului, în relațiile cu autoritățile administrației
publice centrale și locale și cu alte autorități publice, cu reprezentanții societății civile și cu
persoanele fizice și juridice din Republica Moldova și din străinătate; etc. (Art. 13, alin. (3) din
Legea cu privire la autoritățile administrației publice centrale de specialitate).

Conform prevederilor art. 13, alin (4), în exercitarea atribuțiilor sale, Secretarul general de stat este
asistat de unul sau mai mulți Secretari de stat care i se subordonează nemijlocit. Astfel, A. Munteanu, în
calitate de Secretar general de stat, este asistat de E. Serbenco și N. Eșanu, care ocupă funcția de
Secretari de stat, atât ei, cât și Munteanu fiind funcționari publici de conducere de nivel superior, numiți
în funcție pe criterii de profesionalism, conform legislației cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public.

Structura organizatorică a Ministerului Justiției include, pe lânga ministru, Secretarul general de stat
și secretarii de stat, o serie de subdiviziuni, dar și de structuri organizatorice, pe care le avem
reglementate la art. 30 dar și la art. 14, 15 din Legea cu privire la administrația publică centrală de
specialitate, în calitate de subdiviziuni interne ale ministerului, care formează Aparatul central, dar și
autoritați administrative din subordinea ministerelor, pe care le vom analiza în cele ce urmează.

4. APARATUL CENTRAL AL MINISTERULUI ŞI AL ALTEI

AUTORITĂȚI ADMINISTRATIVE CENTRALE
 Conform art. 30 din Legea cu privire la administrația publică centrală de specialitate, Aparatul
central reprezintă totalitatea subdiviziunilor interne ale ministerului sau ale altei autorităţi
administrative centrale.

Subdiviziuni interne nu pot fi formate pe lîngă minister sau pe lîngă altă autoritate administrativă
centrală. Nu pot fi constituite subdiviziuni interne ale aparatului central al ministerului și ale altei
autorități administrative centrale sau ale autorității administrative din subordinea acestora cu
competențe limitate la nivelul unei unități administrativ-teritoriale sau al unui grup de unități
administrativ-teritoriale.

Aparatul central este format pentru exercitarea atribuţiilor ministerului sau ale altei autorităţi
administrative centrale ce ţin de asigurarea organizaţională a activităţii ministrului sau a directorului
general, de elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative, inclusiv a proiectelor de documente
de politici publice, de conlucrare cu alte autorităţi publice şi de reglementare normativ-juridică, precum
şi de gestionare a sferei de competenţă a acestora.

În structura aparatului central al ministerului sau al altei autorităţi administrative centrale se pot
crea servicii, secţii, direcţii şi direcţii generale, fără personalitate juridică.

Astfel, în cadrul Ministerului Justiției regăsim următoarele structure ce formează Aparatul central al
Ministerului Justiției:

 Cabinetul ministrului;
 Serviciul audit intern;
 Direcția management institutional
(în componența căreia regăsim Secția financiar-administrativă, Secția managementul
documentelor, Serviciul resurse umane și probleme și Serviciul informare și comunicare cu
mass-media);
 Direcția analiză, monitorizare și evaluare a politicilor;
 Direcția relații internaționale;
 Direcția cooperare juridică internațională;
 Direcția contencios;
 Direcția elaborare acte normative;
 Direcția avizare acte normative;
 Direcția profesii și servicii juridice;
 Serviciul relații cu Parlamentul, Guvernul și Curtea Constituțională;
 Direcția agent guvernamental.

4.1. Serviciile

Potrivit art. 30, alin (5) din legea mai sus-numită, serviciile se organizează pentru îndeplinirea unor
atribuţii omogene ale aparatului central, care, în virtutea specificului lor, impun o delimitare
organizatorică distinctă şi nu permit unirea cu atribuţiile altor subdiviziuni interne.

În cadrul Ministerului Justiției regăsim urmatoarele servicii:

 Serviciul audit intern;

 Serviciul relații cu Parlamentul, Guvernul și Curtea Constituțională;
 Serviciul resurse umane și probleme;
 Serviciul informare și comunicare cu mass-media.
 Serviciul audit intern al Ministerului Justiției acordă consultanţă conducerii Ministerului cu privire la
procesele de management al riscurilor ṣi de control, ṣi oferă recomandări privind îmbunătăţirea
eficacităţii acestora, generînd valoare adăugată și îmbunătățind activităţile întregii entităţi. 

Serviciul dat are următoarele responsabilități: 

 Asigurarea și consilierea conducerii privind buna funcţionare a sistemelor de management şi

control din cadrul entităţii;
 Efectuează activităţi de audit public intern în vederea evaluării dacă sistemul de management
financiar şi control al Ministerului Justiţiei este transparent şi conform cu normele de legalitate,
regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Serviciul relații cu Parlamentul, Guvernul și Curtea Constituțională este o subdiviziune a aparatului

central al Ministerului Justiției care își exercită activitatea în conformitate cu Regulamentul cu privire la
organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 698 din 30
august 2017, prezentul Regulament, alte acte administrative și indicații ale conducerii Ministerului.

În activitatea sa, Serviciul resurse umane și probleme speciale îndeplinește următoarele atribuții:

 participă la elaborarea documentelor de dezvoltare strategică a Ministerului, în special privind

stabilirea obiectivelor şi acţiunilor referitoare la managementul resurselor umane;
 participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcționare a Ministerului, precum și a
autorităților administrative din subordine;
 elaborează regulamentului intern al Ministerului, precum și participă la elaborarea
regulamentelor interne ale autorităților administrative din subordine gestionate de către
Minister;
 participă la proiectarea structurii organizatorice, a subdiviziunilor structurale din cadrul
aparatului central și autoritățile administrative din subordinea Ministerului;
 planifică/estimează necesarul de personal în cadrul aparatului central și autoritățile
administrative din subordinea Ministerului; etc.

Iar Serviciul informare și comunicare cu mass-media îndeplinește următoarele atribuții:

 asigură difuzarea în mod operativ a informaţiei de interes public, redactează

comunicate/invitaţii de presă despre activitatea Ministerului şi a conducerii acestuia, politicile
publice iniţiate, promovate şi realizate în domeniul de activitate;
 oferă suport informaţional/consultativ pentru reprezentanţii mass-media din ţară şi de peste
hotare, prin diverse căi de comunicare (personal, telefonic, e-mail, reţele de socializare), inclusiv
examinează şi coordonează oferirea răspunsurilor la solicitările acestora;
 asigură acreditarea jurnaliştilor, facilitează accesul acestora la evenimentele cu un caracter
public, intermediază realizarea interviurilor pentru presă cu angajaţii şi conducerea autorităţii
publice;
 participă la elaborarea documentelor de politici în domeniul specific, a planurilor de comunicare
şi identificarea instrumentelor pentru informarea societăţii privind activităţile/politicile publice;
 planifică şi organizează periodic campanii media/de comunicare, conferinţe/cluburi de presă,
vizite de informare/documentare în teritoriu, întîlniri oficiale/neoficiale între conducerea
Ministerului şi reprezentanţii mijloacelor de informare în masă; etc.

4.2. Secțiile
 Alin. (6) al aceluiași articol prevede că secţiile se organizează pentru îndeplinirea unor atribuţii
omogene ale aparatului central pentru care se cere o conducere unitară. Secţia poate funcţiona fie
autonom, fie în cadrul unei direcţii sau direcţii generale.

În cadrul ministerului Justiției regăsim următoarele secții:

 Secția financiar-administrativă;
 Secția managementul documentelor.

În activitatea sa, Secția financiar-administrativă îndeplinește următoarele atribuții:

 elaborează propunerile de buget, în comun cu subdiviziunile structurale ale Ministerului şi

autoritățile administrative din subordine gestionate de către Minister;
 asigură legalitatea, eficienţa, economia şi transparenţa cheltuirii mijloacelor bugetului, cu
respectarea limitelor bugetare aprobate;
 asigură încasarea/colectarea integrală, conformă şi eficientă a mijloacelor în conformitate cu
bugetul aprobat;
 organizează şi execută eficient tranzacţiile financiare, precum şi asigură corectitudinea și
regularitatea procesării şi înregistrării acestora, inclusiv prin control financiar periodic;
 analizează executarea bugetului; etc.

În activitatea sa, Secția managementul documentelor îndeplinește următoarele atribuții:

 organizează fluxul de documente în Minister: recepționarea, înregistrarea, repartizarea,

expedierea și controlul executării in termen a documentelor;
 organizează evidenţa, înregistrarea, examinarea, efectuarea controlului asupra păstrării și
executării în termen a petiţiilor;
 prezintă conducerii Ministerului informații privind mersul executării documentelor;
 asigură distribuirea corespondenţei, conform rezoluţiei conducerii;
 întocmește, la necesitate, rapoarte privind mersul examinării și executării petiţiilor și
documentelor; etc.

4.3. Direcțiile

În cadrul structurii organizatorice a Ministerului Justiției, direcțiile, în calitate de structuri ce

formează Aparatul central, sunt cele mai numeroase.

Astfel, regăsim urmatoarele direcții în cadrul Ministerului Justiției:

 Direcția management institutional

 Direcția analiză, monitorizare și evaluare a politicilor;
 Direcția relații internaționale;
 Direcția cooperare juridică internațională;
 Direcția contencios;
 Direcția elaborare acte normative;
 Direcția avizare acte normative;
 Direcția profesii și servicii juridice;
 Direcția agent guvernamental.

Conform alin. (7) al art. 30 din legea pe care am menționat-o, direcţiile sînt subdiviziunile interne
principale ale aparatului central al unui minister sau al altei autorităţi administrative centrale, care se
organizează pentru îndeplinirea mai multor activităţi complementare. Direcţia poate funcţiona fie
autonom, fie în cadrul unei direcţii generale şi poate cuprinde mai multe secţii şi/sau servicii care
necesită o coordonare unitară.

Direcţia generală reprezintă o subdiviziune internă autonomă care poate fi organizată în cadrul
aparatului central al unui minister sau al altei autorităţi administrative centrale, responsabile de domenii
de activitate complexe, pentru desfăşurarea unor activităţi care reunesc atribuţii ale mai multor
subdiviziuni interne şi reclamă o coordonare globală. În cadrul direcţiei generale se pot organiza direcţii,
secţii sau servicii.

5. AUTORITĂŢILE ADMINISTRATIVE DIN SUBORDINE

 În conformitate cu prevederile legale ale art. 14 din Legea cu privire la administrația publică
centrală de specialitate, pentru asigurarea implementării politicii statului în anumite subdomenii sau
sfere din domeniile de activitate care îi sînt încredinţate unui minister, în subordinea acestuia pot fi
create autorităţi administrative cu forma de organizare juridică de agenţii, servicii de stat şi de
inspectorate de stat.

 Administrația Națională a Penitenciarelor;

 Inspectoratul Național de Probațiune;
 Centrul Național de Expertize Judiciare;
 Agenția Resurse Informaționale Juridice;
 Agenția Națională a arhivelor;
 Centru de Armonizare a Legislației;
 Agenția de Administrare a Instanțelor;
 Direcția de justiție a Găgăuziei.

Autorităţile administrative din subordinea ministerelor sînt persoane juridice de drept public.

Conform alin. (3) al art. 14 din aceeași lege, agenţia este o structură organizaţională separată în
sistemul administrativ al unui minister, care se constituie pentru exercitarea funcţiilor de gestionare a
anumitor subdomenii sau sfere din domeniile de activitate a ministerului.

Alin. (4) al aceluiași articol stabilește că serviciul de stat este o structură organizaţională separată în
sistemul administrativ al unui minister, care se constituie pentru prestarea serviciilor publice
administrative (de înregistrare de stat, de eliberare a actelor necesare pentru iniţierea şi/sau
desfăşurarea afacerii şi în alte domenii).

Iar alin (5)prevede: Inspectoratul de stat este o structură organizaţională separată în sistemul
administrativ al unui minister, care se constituie pentru exercitarea funcţiilor de supraveghere şi control
de stat în subdomenii sau în sfere din domeniile de activitate a ministerului.

Autorităţile administrative din subordinea ministerelor pot fi organizate ca servicii publice

desconcentrate, dispunînd de un organ central şi de subdiviziuni teritoriale.

Art. 15, alin. (3) stabilește că ministrul anulează actele administrative ale autorităţilor
administrative din subordinea ministerului emise cu încălcarea legislaţiei sau pe motive de
inoportunitate.

6. ORGANIGRAMA MINISTERULUI JUSTIȚIEI

 7. CONCLUZIILE REFERITOARE LA TEMA ABORDATĂ

După efectuarea analizei Ministerului Justiției din RM, pot concluziona că, din punct de vedere
organizațional, Ministerul are o structură complex, incluzând, în subordinea sa,mai multe subdiviziuni
interne, care formează Aparatul central, dar și autoritați administrative din subordine, care realizează,
practic, activitatea întregului minister, coordonate fiind ministrul justiției, care, la rândul său, este asistat
de Secretarul General de stat.

Din punct de vedere al importanței sale, Ministerul Justiției joacă un rol deosebit de important în
construirea și menținerea statului de drept, precum şi în asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului şi cetăţeanului din RM, în înfăptuirea unui cadru normativ eficient pentru
regementarea raporturilor juridice existente în stat, dar și în stimularea procesului de umanizare şi de
deschidere al instituţiilor sistemului judiciar, cu respectarea unor principii ale justiţiei precum:
publicitatea, prezumţia de nevinovăţie, egalitatea părţilor, competitivitatea, legalitatea, independenţa
judecătorilor. 

Așadar, coordonarea, organizarea și administrarea justiției este înfăptuită prin intermediul

Ministerului Justiției.

8. BIBLIOGRAFIE

1. Constituția RM;
2. Legea Nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică centrală de specialitate;
3. Legea Nr. 136 din 07.07.2017 cu privire la Guvern;
4. Hotarârea Nr. 610 din 03.07.2018 pentru aprobarea Regulamentului Guvernului;
5. http://www.justice.gov.md/index.php?l=ro
6. http://cursuri.fd.md/
7. Maria Orlov, DREPT ADMINISTRATIV;
8. Ion Creangă, CURS DE DREPT ADMINISTRATIV;
9. Victor Mocanu, Valeriu Munteanu, NOTE DE CURS DREPT ADMINISTRATIV