Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

Dr.ing. Mircea BOJAN

CONVERTOARE DE CONDIȚIONARE
A
REȚELEI
TEMATICA CURSULUI - CCR - Dr.ing. Mircea BOJAN

1. Introducere. Generalităţi. Locul convertoarelor de condiționare a rețelei în electronică şi energetică.


2. Clasificarea convertoarelor de condiţionare a rețelei. Performanţe impuse.
3. Bazele teoretice ale funcționării convertoarelor de condiționare a rețelei.
4. Circuite electronice specifice convertoarelor de condiţionare a rețelei.
5. Condiţionarea reţelei cu ajutorul bateriilor de condensatoare conectate static.
6. Compensatoare statice de putere reactivă.
7. Schemele de comandă şi reglare specifice compensatoarelor statice de putere reactivă.
8. Filtre de armonici de putere. Transmiterea flexibilă a energiei electrice.
9. Condiţionarea rețelei folosind redresoarele cu factor de putere unitar şi sursele stabilizate în
regim de comutatie prevăzute cu corectare activă a factorului de putere.

10. Principiul condiţionării active şi complexe a reţelei folosind convertoarele PWM de curent
continu.

11. Generalităţi privind corectarea complexă a factorului de putere cu ajutorul convertoarelor


PWM de curent continuu.

12. Condiționarea indirectă a rețelei cu sisteme de iluminat moderne și surse de alimentare


neîntreruptă.
BIBLIOGRAFIA CURSULUI - CCR - Dr.ing. Mircea BOJAN

1. Acha, E.; Agelidis, V.G.; Anaya-Lara, O.; Miller, T.J.E.: - ”Power Electronic Control in Electical
Systems”, NewnesPower Engineering Series, Reed Educational and Professional Publishing Ltd.,
2002.
2. Akagi, H.; Watanabe, E.H.; Aredes, M.: - ”Instantaneous Power Theory and Applications to Power
Conditioning”, Wiley-Interscience, A John Wiley & Sons Inc. Publication, 2007.
3. Alexa, D., Hrubaru, O.: - ”Aplicaţii ale convertoarelor statice de putere”, Bucureşti: Editura
Tehnică, 1989.
4. Alexa, D., Gâtlan, L., Ionescu, F., Lazăr, A.: - ”Convertoare de putere cu circuite rezonante”,
Bucureşti: Editura Tehnică, 1998.
5. Bairanzade, M.: - ”Electronic Lamp Ballast Design”, AN 1543/D, ON-Semiconductor, 2009.
6. Bitoleanu, A., Popescu, M.: - ”Filtre active de putere”, Craiova, Editura Universitaria, 2010.
7. Bojan, M.: - ”Strategii de comandă şi reglare adecvate conversiei de c.a./c.c. cu condiţionarea
reţelei de intrare de curent alternativ”, Teză de Doctorat, Cluj-Napoca, 2016.
8. Deng, E.E.: - ”Negative Incremental Impedance of Fluorescent Lamps. Simple High Power Factor
Lamp Ballasts”, Thesis for a Degree of Doctor of Philosophy, California Institute of Technology,
Pasadena, California, 1996.
9. Derckx, E.: - ”CFL 13W Demo PCB with UBA2021 for Integrated Lamp-Ballast Designs”,
AN98091, Philips Semiconductor, 1998.
10. Emadi, A.; Nasiri, A.; Bekiarov, S.B.: - ”Uninterruptible Power Supplies and Active Filters”,
Illinois Institute of Technology, CRC Press LLC, 2005.
BIBLIOGRAFIA CURSULUI - CCR - Dr.ing. Mircea BOJAN

11. Erickson, R.W.: - ”Fundamentals of Power Electronics”, Boulder, USA: University of Colorado,
2003, (available on the WEB).
12. Fărcaş, C., Petreuş, D., Palaghiţă, N.: - ”Îmbunătăţirea factorului de putere în sistemele moderne
de alimentare”, Cluj: Editura Risoprint, 2003.
13. Frgal, P.: - ”Dimmable Light Ballast with Power Factor Correction”. Designer Reference
Manual, Freescale Czech Systems Center, DRM067, Rev.1, 12/2005.
14. Hortopan, G.: - ”Compatibilitate electromagnetică”, Bucureşti: Editura Tehnică, 2005.
15. Kelemen, A., Maria Imecs: - ”Electronică de putere”, Bucureşti: E.D.P., 1983.
16. Kolar, J.W., Ertl, H.: - ”Status of the Techniques of Three - Phase PWM Rectifier Systems with
Low Effects on the Mains”, Nurnberg: PCIM’99, Conference, Seminar 27, 1999.
17. Kolar, J.W. – IPES – Interactive power electronics seminar, ETH-Zürich, Switzerland.
18. Marschalko, R., Micu, D.O.: - ”Convertoare de ca/cc cu modulare în durată a impulsurilor şi
aplicaţii”, Cluj: Editura Mediamira, 1997.
19. Marschalko, R.; Fodor, D.; Teodosescu, P.: - ”Electronica pentru ingineri electrotehnicieni,
Volumul IV, Elemente moderne de electronică de putere”, Cluj-Napoca, Editura Mediamira, 2014.
20. Mazda, F.: - ”Power Electronics Handbook”, Third Edition, Newnes Power Engineering Series,
Elsevier Science, 1997.
21. Nillsen, O.K.: - ”Ballast with Active Power Factor Correction”, US Patent Nr.6,150,768, Nov.21,
2000.
22. Rashid, M.H.: - ”Power Electronics Handbook”, Third Edition Butterworth-Heinemann
(Elsevier), Oxford, UK, 2011. ……..etc.
Cursul 4 - CCR Dr.ing. Mircea BOJAN

Convertoare de Condiționare a
Rețelei

3. Bazele teoretice ale funcționării convertoarelor


de condiționare a rețelei.
Cursul 4 - CCR

Obiectivele cursului

❖ Prezentarea bazelor teoretice privind compensarea


energiei reactive – noțiuni recapitulative;

❖ Introducerea a patru metode matematice de


compensare.
Cursul 4 - CCR

La finalul cursului se vor cunoaște următoarele:

❖ Relații privind energia reactivă și factorul de putere în


regim sinusoidal sau nesinusoidal;

❖ Analogia factorului de putere și a energiei reactive;

❖ Patru metode de compensare a energiei reactive.

 Timpul estimat pentru studiu individual este de


60 min.
Cursul 4 - CCR

Cuprins

❖ 1. Relații privitoare la sistemele de curent continuu

❖ 2. Relații privitoare la sistemele de curent alternativ

❖ 3. Analogie factor de putere și energie reactivă

❖ 4. Conceptul puterilor după Budeanu

❖ 5. Conceptul puterilor după Fryze

❖ 6. Teoria puterii instantanee : „Teoria p-q” Akagi

❖ 7. Metoda FBD

❖ 8. Întrebări (Răspunsuri)
Cursul 4 - CCR

❖ 1. Relații privitoare la sistemele de curent


continuu

❑ Curentul, i, tensiunea, u și puterea, p, vor fi:

u1 − u2
i =
Ri + R

u = u1 − Ri i = Ri + u2

p = ui
Cursul 4 - CCR

❖ 1. Relații privitoare la sistemele de curent


continuu
➢ În circuitul din figura anterioară regimul staționar se stabilește
instantaneu. Nu există regim tranzitoriu.

➢ Dacă în circuit apar bobine sau condensatoare atunci regimul staționar


este precedat de un regim tranzitoriu. În timpul regimului tranzitoriu se
acumulează energie în bobine sau condensatoare, sub formă de curent,
respectiv, tensiune.

➢ După terminarea regimului tranzitoriu, bobinele reprezintă o rezistență


nulă între nodurile între care sunt cuplate, iar condensatoarele o rezistență
infinită.

➢ Prin urmare calculul de regim staționar se face tot pe baza surselor și


rezistențelor din circuit.

➢ Când în circuit avem atât bobine cât și condensatoare, situația devine mai
complicată deoarece regimul tranzitoriu poate fi aperiodic, aperiodic critic
sau oscilant, amortizat sau neamortizat.
Cursul 4 - CCR

❖ 2. Relații privitoare la sistemele de curent


alternativ

Regim monofazat
Tensiunea electrică: u (t ) = 2 U sin ( t )

Curentul electric: i (t ) = 2 I sin ( t −  )

Puterea activă instantanee:

p (t ) = u (t )i (t ) = UI cos − UI cos (2 t −  )

p (t ) = UI cos 1 − cos (2  t ) − UI sin  sin ( 2  t )

Puterea activă, [W]: P = UI cos

Puterea reactivă, [VAR]: Q = UI sin 


Cursul 4 - CCR

❖ 3. Analogie factor de putere și energie


reactivă

𝑺
Factorul de Putere 𝑷𝑭 = 𝒄𝒐𝒔 𝝋 =
𝑷

P
PF = cos  = S- Putere
S Aparentă (kVA)
Q- Putere
Reactivă
(kVAR)

P- Putere Activă (kW)


Cursul 4 - CCR

❖ 3. Analogie factor de putere și energie


reactivă

PF  1 PF  0.8 PF  0.4
Cursul 4 - CCR

❖ 3. Factor de putere în sistemele de iluminat


CFL şi LED

❑ Factorul de putere:

Puterea
aparentă (S)
Puterea
reactivă (Q)

Puterea
P
PF = cos  = Activă (P)
S

1 I p2
PF  cos 
1 + THD 2
THD(%) = 100   
p =2
I12
Cursul 4 - CCR

❖ Principalele concepte teoretice care tratează


regimul deformant în rețelele de c.a.

➢ 1927 – conceptul puterilor după Budeanu;

➢ 1932 – conceptul puterilor după Fryze;

➢ 1950 – extinderea teoriei lui Fryze la sistemele polifazate –


Buchholtz;

➢ 1962 – definirea conceptului de putere de variație de către


Depenbrock;

➢ 1983 – introducerea teoriei puterii reactive instantanee – Akagi;

➢ 1979/1993 – apare metoda FBD;

➢ 2003 – se lansează teoria puterii conservative CPT.


Cursul 4 - CCR

❖ 4. Conceptul puterilor după Budeanu

În acest concept S  P2 + Q2

astfel mai apare în calcul o putere care descrie pierderile datorate


formelor nesinusoidale ale tensiunilor şi curenţilor reţelei. Această
nouă putere a numit-o puterea deformantă, D:

D = S 2 − P2 − Q2

Prin urmare puterea aparentă, definită prin:

SPQ = P 2 + Q 2

va trebui înlocuită cu puterea aparentă totală:

S = P2 + Q2 + D2
Cursul 4 - CCR

❖ 4. Conceptul puterilor după Budeanu

P P
factorul de putere cos = =
S P2 + Q2 + D2

P P
factorul de deplasare cos = =
SPQ P2 + Q2

SP Q P2 + Q2
factorul de distorsiune cos = =
S S
Cursul 4 - CCR

❖ 5. Conceptul puterilor după Fryze

Puterea activă este dată de relaţia:

 
1 T 1 T
P = p(t)dt = u(t)  i(t)dt = U  I = U  I
a T 0 T 0 a a

unde U şi I sunt valorile efective ale tensiunii respectiv curentului iar


Ua şi Ia sunt tensiunea activă respectiv curentul activ definite în cele ce
urmează. Valorile efective ale tensiunii şi curentului se calculează astfel:

 

 
1 T 2
U = u (t)dt = U 2n
 T 0 n =1
 

 
1 T2
I = T 0i (t)dt = I 2n
 n =1
Cursul 4 - CCR

❖ 5. Conceptul puterilor după Fryze

Puterea aparentă: P = UI


s

P P
Factorul de putere activ:
a
λ= = a
P UI
s

Puterea reactivă: P = P2 − P2 = U  I = U  I
q s a q q

Factorul de putere reactiv: λ = 1 − λ2


q

Tensiunea activă: U = λU Curentul activ: I = λI


a a

= λ U I = λ I
Tensiunea reactivă: U
q q Curentul reactiv: q q
Cursul 4 - CCR

❖ 5. Conceptul puterilor după Fryze

Schema bloc a unui compensator static şi structura blocului de comandă


în accepţiunea metodei FBD
Cursul 4 - CCR

❖ 6. Teoria puterii instantanee : „Teoria p-q”


Akagi
În sistemul bifazat, se definesc puterea instantanee de secvenţă nulă
(p0), puterea reală instantanee (p) şi puterea imaginară instantanee (q)
pe baza tensiunilor şi curenţilor instantanee în sistemul dq0 după
următoarea ecuaţie matriceală:

 p0  u 0 0 0   i0 
     
 p=0 ud u q   id 
 q   0 uq − u d  iq 

În această accepţiune, puterea imaginară, q, este proporţională cu


cantitatea de energie schimbată între fazele sistemului şi nu contribuie la
transferul de energie între sursă şi sarcină.
Cursul 4 - CCR

❖ 6. Teoria puterii instantanee : „Teoria p-q”


Akagi

se calculează curenţii de referinţă în sistem bifazat dq0, după relaţia:

  u u   
i d  1  d q   -p c 
  =   
i  u − u  -q  
 q
 
u2 +u2  q d   c 
d q

Semnul „-” din faţa puterii active p şi respectiv reactive q din relaţie
indică sensul invers al curenţilor de compensare faţă de cei generaţi de
sarcina neliniară. Figura următoare prezintă schema de principiu a
comenzii unui compensator paralel ţinând cont de această teorie a puterii
instantanee.
Cursul 4 - CCR

❖ 6. Teoria puterii instantanee : „Teoria p-q”


Akagi

Schema bloc a unui compensator static și structura blocului de comandă


în accepţiunea teoriei puterii instantanee
Cursul 4 - CCR

❖ 7. Metoda FBD

Metoda FBD (Fryze-Buchholz-Depenbrock), este o extensie a teoriilor


propuse de Fryze și Buchholz, la care Depenbrock face apel pentru
definirea noilor descompuneri ale curentului. De asemenea, curenții de
acest fel au fost aplicați la calcularea noilor componente ale puterii și
pentru propunerea strategiilor de compensare.

Cu considerațiile corecte, metoda FBD poate fi aplicată în orice circuit


de putere polifazat, care poate fi reprezentat de un circuit uniform la
care nici unul dintre conductori nu este tratat ca un conductor special.
În acest circuit uniform, tensiunile de la cele m-terminale se raportează
la un punct virtual "*".
Cursul 4 - CCR

❖ 7. Metoda FBD

Metoda FBD utilizează vectori multidimensionali de tensiune și curent


și valorile lor colective instantanee:

 u a   ia 
u  i 
 b   b
u =  uc ; i =  ic  m m
    u =  u 2
 ; i =  i 2

    =1 =1


u m  im 

Puterea instantanee colectivă: p = u  i T

1 T 2 1 T 2
I =
T 0
i dt ; U =
T 0
u dt

Puterea activă colectivă: 1 T


P =
T 0
p  dt
Cursul 4 - CCR

❖ 7. Metoda FBD
Conform acestei metode, curentul instantaneu în fiecare fază a sistemului (iµ)
este descompus în unele componente, proporționale și ortogonale la tensiuni.

Curenții activi - responsabili pentru transferul energiei medii către sarcină:


P
ia = u   = Ga u  
U 2
Curenții nonactivi - asociați oricărui tip de perturbare și oscilații care afectează puterea
instantanee, dar care nu transferă energia medie spre sarcină:
in = i − ia

Curenții ”tari” - responsabili pentru puterea instantanee, inclusiv posibilele oscilații legate
de armonici și dezechilibre:
p
i p = u  = G p u 
u 2

Curenții ”slabi” - ei nu contribuie la vehicularea energiei și pot fi compensați instantaneu,


fără necesitatea unor elemente de stocare a energiei:
i z = i − i p

Curenții de variație - responsabili pentru oscilația conductanței echivalente instantanee Gp


în jurul valorii sale medii Ga, sau, de asemenea, variații ale puterii pΣ în jurul PΣ:
iv = i p − ia = in − i z
Cursul 4 - CCR

❖ 7. Metoda FBD

Descompunerile ortogonale ale curenților, propuse prin metoda FBD, au


ca rezultat:

2 2 2 2 2 2
i = ia + i n = ia + iv + i z

Din punctul de vedere al transferului energetic, utilizarea acestei


metode permite descrierea sistemului de distribuție a energiei electrice
fără cunoașterea prealabilă a parametrilor sursei sau sarcinii din
componența sistemului energetic.
Cursul 4 - CCR

❖ 7. Metoda FBD
Având la bază calculul conductanței echivalente a sarcinii, G, metoda FBD se
aplică numai situațiilor în care conductanța este permanent pozitivă (sarcina
consumă din rețea), altfel, la conductanță negativă (sarcina debitează în rețea -
regim de generator) curenții generați de sarcină poluează și mai mult rețeaua de
alimentare.

Schema bloc a unui compensator static şi structura blocului de comandă în


accepţiunea metodei FBD
Cursul 4 - CCR

❖ 8. Întrebări

1. Care este relația puterii reactive într-un sistem sinusoidal?

2. Factorul de putere este influențat de apariția armonicilor


superioare de curent?

3. Care este relația de definire a puterii deformate în concepția


după Budeanu?

4. Care este relația de definire a puterii reactive în concepția


după Fryze?

5. În câte componente se poate descompune curentul


instantaneu de pe o fază aplicând metoda FBD?

6. Care sunt conceptele teoretice principale care tratează


regimul deformant în rețelele de c.a.?
Cursul 4 - CCR

❖ 9. Răspunsuri

1. Q = UI sin 

1 I p2
2. PF  cos  THD(%) = 100   
p =2
1 + THD 2 I 12

3. D = S 2 − P2 − Q2

P = P2 − P2 = U  I = U  I
4. q s a q q

5. 2 2 2 2 2 2
i = ia + i n = ia + iv + i z

6. Vezi slide nr. 15!


Cursul 4 - CCR Dr.ing. Mircea BOJAN

Vă mulțumesc pentru atenție!