Indicele dezvoltarii umane

Indicele dezvoltării umane (IDU, Human Development Index în

engleză) este o măsură comparativă a speranţei de viaţă, alfabetizării,
învăţământului şi nivelului de trai. În acest fel, este folosit pentru a
compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei ţări decât PIB-ul pe cap
de locuitor, care măsoară doar prosperitatea materială şi nu alţi
indicatori socioeconomici. Indicele a fost inventat de economistul
pakistanez Mahbub ul Haq. Indicele dezvoltării umane, pentru
majoritatea statelor membre ONU, este actualizat în fiecare an de
Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite şi publicat în Raportul de
Dezvoltare Umană.

Harta lumii cu cuartilele IDU în 2016.

Foarte ridicat Scăzut
Datele nu sunt disponibile
Ridicat

Aceasta este lista țărilor după indicele dezvoltării umane așa cum
apare în Raportul Dezvoltării Umane al Programul Națiunilor Unite
pentru Dezvoltare. Ultimul raport a fost publicat la 21 martie 2017 și
 coonține date bazate pe estimările pentru 2015. Acesta acoperă 185
dintre statele membre ale Organizației Națiunilor Unite (din 193), la
acestea se adaugă Hong Kongul și Teritoriile Palestiniene; 8 state
ONU nu sunt incluse deoarece nu sunt disponibile date. IDU mediu
pentru regiunile din lume și grupuri de state este inclus pentru a avea o
bază de comparație.[1]
Indicele dezvoltării umane măsoară speranța de viață, gradul de
alfabetizare, educație, standardul de viață și calitatea vieții pentru toate
țările. Acesta este un mijloc standardizat de măsurare a bunăstării, în
special a bunăstarii copilului. Acesta este utilizat pentru a stabili dacă
țara este o dezvoltată, în curs de dezvoltare sau o țară subdezvoltată,
precum și, de asemenea, pentru a măsura impactul politicilor
economice asupra calității vieții. Indexul a fost creat în 1990 de
economistul pakistanez Mahbub ul Haq[2] și de economistul indian
Amartya Sen.[3]
Țările se încadrează în patru categorii ample de dezvoltare umană,
fiecare dintre acestea cuprinde 47 de țări: dezvoltare umană foarte
ridicată, dezvoltare umană ridicată, dezvoltare umană medie și
dezvoltarea umană redusă (46 de țări intră în această categorie).
Indicele Dezvoltării Umane conturează dezvoltarea populaţie fiecărui
stat din lume în ceea ce priveşte:
1. viaţa lungă şi sănătoasă;
2. educaţia corespunzătoare cerinţelor actuale;
3. nivelul de viaţă decent, corelat necesităţilor reale de calitate a vieţii.
 Harta Terrei cu indicele dezvoltării umane (bazată pe date din 2016 ,
publicate la 21.03.2017).[1
0,900 și peste 0,650–0,699 0,400–0,449
0,850–0,899 0,600–0,649 0,350–0,399
0,800–0,849 0,550–0,599 0,300–0,349
0,750–0,799 0,500–0,549 sub 0,300
0,700–0,749 0,450–0,499 Datele nu sunt disponibile

Natiunile Unite, 4 noiembrie 2010 – lansează Raportul Global asupra

Dezvoltarii Umane pe 2010 - “Adevarata bogatie a natiunilor: cai
catre dezvoltarea umana” – care examineaza progresul inregistrat in
domeniul sanatatii, educatiei si veniturilor incepand cu anul 1970, asa
cum este masurat de HDI (Human Development Index – Indicele
Dezvoltarii Umane), pentru cele 135 de tari pentru care sunt
disponibile date comparabile. Raportul Global asupra Dezvoltarii
Umane pe 2010 a fost lansat astazi de catre Secretarul General Ban
Ki-moon, de catre Administratorul PNUD Helen Clark si de catre
laureatul Premiului Nobel Amartya Sen, care a ajutat la conceptia HDI
pentru primul Raport asupra dezvoltarii umane publicat in anul1990.
Rapoartele asupra dezvoltarii umane si HDI au pus in discutie
masuratorile pur economice ale realizarilor nationale si au ajutat la
stabilirea fundațiilor conceptuale pentru Obiectivele de Dezvoltare ale
 Mileniului formulate de către ONU, cerând urmărirea globala a
progreselor in sănătate, educatie si standarde generale de viata.
"Rapoartele asupra dezvoltarii umane au schimbat modul in care
vedem lumea", a declarat Ban Ki-moon astazi. "Am invatat ca, deși
creșterea economica este foarte importanta, ceea ce contează in cele
din urma este folosirea veniturilor naționale pentru a acorda tuturor
oamenilor o sansa la o viata mai lunga, mai sanatoasa si mai
productiva." Iar Helen Clark a spus, "[…] Raportul arata ca oamenii
din ziua de astazi sunt mai sanatosi, mai instariti si mai bine educati
decat inainte. Desi nu toate tendintele sunt pozitive, tarile pot face
multe pentru a imbunatati vietile oamenilor, chiar si in conditii
adverse. Acest lucru necesita spirit de conducere curajos la nivel local,
precum si angajamentul continuu al comunitatii internationale.”
Tarile din Top-ul celor 10 in ceea ce priveste HDI pe 2010 sunt
Norvegia, Australia, Noua Zeelanda, Statele Unite, Irlanda,
Lichtenstein, Olanda, Canada, Suedia si Germania. Mai apropiate de
Romania, tarile care au intrat in categoria de dezvoltare umana de top
sau in “grad foarte inalt de dezvoltare” sunt Ungaria (36) si Polonia
(41). Romania (50) si Bulgaria (58) se afla in al doilea sfert HDI de
“grad de dezvoltare umana”, impreuna cu Serbia (60) si Ucraina (69).
Referitor la Romania raportul precizeaza ca, in ultimii 20 de ani,
speranta de viata la nastere a crescut cu 4 ani - la 73,2 ani, iar venitul
national brut pe locuitor este de 12.844 dolari, mai mare cu 44% fata
de 1990. Ultimele locuri ale topului sunt ocupate de Niger, pe locul
167, cu o speranta de viata de 52,5 ani si un venit brut pe locuitor de
675 de dolari anual. Pe locul 168 este Republica Democrata Congo -
48 de ani si 291 de dolari/an si pe ultimul loc, 169, este Zimbabwe -
47 de ani si 176 de dolari /locuitor anual.
ROMANIA
În anul 2015, România era pe locul 50 în lume din cele 188 de state
analizate în privinţa Indicatorului Dezvoltării Umane (0,802) după
Federaţia Rusă şi Kuveit, faţă de locul 51 în 2014 (0,793). În schimb,
ţara vecină Bulgaria, are un HDI de 0.794, ceea ce o situează pe locul
57 în clasament.
 Potrivit Raportului din 2015, România se încadrează în categoria
ţărilor care pun un accent deosebit pe dezvoltarea umană. În top 10 se
află în ordine: Norvegia, Australia, Elveţia, Germania, Danemarca,
Singapore, Olanda, Irlanda, Islanda, respectiv Canada şi Statele Unite
pe locul 10, România ocupând penultimul loc în această categorie.

Tabel 1: România. Indicatorul Dezvoltării Umane în 2015

Indicatorul Dezvoltării Umane
Valoare Indicator în 2015 0.802
Loc România / 188 state 50
Speranţa de viață la naştere (ani) 74.8
Ani preconizaţi de şcolarizare (ani) 14.7
Media anilor de școlarizare (ani) 10.8
Venitul național brut pe cap de locuitor (2011 PPP $) 19,428
Valoarea venitului national brut pe cap de locuitor
fără valoarea indicatorului dezvoltării umane

În perioada 1990-2015, valoarea Indicatorului Dezvoltării Umane a

României a crescut cu 14,6%, de la 0.700 la 0.802. Între 1990 și 2015,
în România, speranța de viață la naștere a crescut cu 5,3 ani, media
anilor de școlarizare a crescut cu 1,8 ani, iar anii de școlarizare
preconizați au crescut cu 2,8 ani. Venitul național brut pe cap de
locuitor al României a crescut cu aproximativ 74,0% între 1990 și
2015 (tabel 2).

Tabel 2: România. Tendințe ale Indicatorului Dezvoltării Umane

Ani Venitul
Speranţa
preconizaţi Media anilor național
de viață la
de de brut per Valoare
naştere
şcolarizare școlarizare capita Indicator
(ani)
(ani) (ani) (2011
PPP$)
1990 69.5 11.9 9.0 11,164 0.700
1995 69.5 10.4 9.5 10,229 0.686
2000 70.5 11.7 9.9 10,201 0.708
2005 72.3 13.7 10.1 13,887 0.755
2010 73.8 15.7 10.6 17,100 0.798
2015 74.8 14.7 10.8 19,428 0.802
Sursa: United Nations Development Programme (UNDP), Human
Development Report 2016, Briefing note for countries on the 2016
Human Development Report: Romania,
http://hdr.undp.org/sites/all/themes/hdr_theme/country-
notes/ROU.pdf, p. 2-3.
 EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE
Domeniul educaţiei se interferează cu domeniul sănătăţii prin
intermediul desfăşurării unor progarame comune la nivel de populaţie.
În prezent, este deosebit de importantă implicarea copiilor în acţiuni
educative având ca obiective dezvoltarea unor atitudini şi practici
vizând un stil de viaţă favorabil dezvoltării fizice şi psihice
armonioase, de petrecere a timpului liber în mod sănătos, practicând
sportul sau desfăşurând activităţi în mijlocul naturii.
Programele educative de sănătate sunt adaptate categoriilor de vârstă,
adolescenţii, dar şi adulţii, sunt informaţi asupra bolilor cu
transmitere sexuală, a modalităţii de evitarea acestora, precum şi
recunoaşterea semnelor acestor boli.

GRADUL DE ALFABETIZARE ŞI RATA DE

CUPRINDERE ŞCOLARĂ
Gradul de alfabetizare a populaţiei de vârstă de peste 15 ani şi Rata de
cuprindere şcolară a copiilor şi tinerilor, pe cele trei cicluri de
învăţământ: primar-gimnazial, liceal şi universitar, pentru educaţie.
Gradul de alfabetizare al populaţiei adulte: valoarea minimă este 0%,
iar valoarea maximă de 100%;
Rata brută de cuprindere în învăţământ: valoarea min. este de 0% şi
max.de 100%;
 PRODUSUL INTERN BRUT - ROMÂNIA
Produsul Intern Brut, adică valoarea nou creată prin producerea de
bunuri şi servicii într-o ţară (regiune), pentru a exprima bunăstarea
(standardul economic). În fapt, la calcularea IDU se utilizează
Produsul Intern Brut pe locuitor exprimat în dolari SUA la Paritatea
Puterii de Cumpărare (PPC).
Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2012 a fost de
138259,0 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali –
cu 1,1% faţă de trimestrul II 2011.
Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2012 a fost de
247727,8 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali –
cu 0,7% faţă de semestrul I 2011.
PIB pe locuitor la PPC : valoarea min. este 100 USD şi valoarea max.
este 40.000 USD, pentru calcul IDU.
 SPERANȚA DE VIAȚĂ
Speranța de viață este durata medie a vieții unui individ sau numărul
mediu de ani viață rămași la o anumită vîrstă. Speranța de viață
depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. În
țările cu mortalitate infantilă ridicată, speranța de viață la naștere este
foarte mult influențată de rata mortalității în primii ani viață. În aceste
cazuri, se măsoară de exemplu speranța de viață la vîrsta de 5 ani.
Speranţa de viata este foarte importantă, deoarece acest factor poate
modifica foarte mult Indicele Dezvoltarii Umane.

ÎMBĂTRÂNIREA POPULAŢIEI
 Speranţa de viaţa lungă şi societăţile care îmbătrânesc fie sunt deja o
realitate, fie vor deveni realitate, în curând, în numeroase ţări.
Procentul populaţiei cu vârsta peste 60 de ani, care în România este în
prezent de aproximativ 20%, va creşte conform estimarilor la 39,5%
până în anul 2050, potrivit ultimelor studii (Allianz Demographic
Pulse).
Speranţa de viaţă la nastere: valoarea minimă este de 25 de ani, şi
maximă este de 85 ani;
 RESURSE
Pentru a vedea cum se situează România în privinţa resurselor alocate
pentru sănătate să reţinem, pe baza Raportului PNUD 2009, valoarea
de 433 $/ ppc pe locuitor alocată pentru îngrijirea sănătăţii în anul
2006, faţă de valorile din ţările UE, care sunt de până la de 4–5 ori mai
mari (638 $/ ppc în Polonia, 987 în Ungaria, 2 022 $/ ppc în Italia, 2
548 $/ ppc în Germania, 2 729$/ ppc în Austria şi 3 750$/ ppc în
Norvegia.
Fără îndoială că îmbunătăţirea pe viitor a valorii indicatorului
Speranţa de viaţă la naştere în România este o urgenţă şi se leagă de
alocarea de resurse sporite pentru formarea şi remunerarea
personalului de specialitate, dotarea spitalelor, accesul populaţiei la
îngrijirea sănătăţii, prevenţia, educaţia pentru sănătate şi adoptarea
unui stil de viaţă sănătos.
 Indicele referitor la Inegalitatea de Gen (The
Gender Inequality IndexGII)
Indexul referitor la Inegalitatea de Gen– care surprinde discrepante be
baza de gen in ceea ce priveste sanatatea reproductiva, imputernicirea
femeilor si participarea la forta de munca in 138 de tari releva ca, in
Europa de Est, procentajul de femei in parlament este relativ scazut in
toata regiunea, desi femeile sunt aproape de paritate cu barbatii in ceea
ce priveste atingerea unui anumit nivel de educatie si in ceea ce
priveste ocuparea locurilor de munca. Pierderea globala cauzata de
 inegalitatea de gen in Europa de Est si Asia Centrala este de 19
procente; Asia de Sud, in mod contrastant, a inregistrat cea mai
mare pierdere regionala, cu 35%. In Romania, participarea scazuta a
femeilor in politica, doar 9,8%, este promotorul inegalitatii de gen.
Indicele Saraciei Multidimensionale(The Multidimensional Poverty
Index - MPI)
Acest Raport contine o masuratoare noua a saraciei multidimensionale
care complementeaza evaluarea saraciei pe baza veniturilor luand in
calcul factori multipli la nivel domestic, de la standarde de viata de
baza pana la acces la educatie, apa curata si ingrijire medicala. Se
estimeaza ca aproximativ 1,7 miliarde de oameni – chiar o treime a
populatiei din cele 104 tari incluse in MPI-traiesc in saracie
multidimensionala, mai mult decat cele 1,3 miliarde care traiesc din
$1,25 pe zi sau din mai putin.
Indicele Saraciei Multidimensionale(MPI) – care identifica lipsuri
serioase referitoare la sanatate, educatie si standarde de viata in 104
tari – arata ca saracia “multidimensionala” in Europa de Est si in Asia
Centrala este relativ rara, afectand 3% din populatie, comparativ cu
10% in America Latina si 65% in Africa subsahariana, de exemplu.
Aceste cifre relativ scazute reflecta indicatori specifici MPI si nu
implica absenta dificultatilor economice, altminteri severe, in Europa
de Est si Asia Centrala.