Acneea polimorfă

ANATOMIE
1 firul de păr
2.stratul cornos
3. Epidermul
4.creste epiteliale
5.glande sebacee
6.m. arreactor pili
7. Vascularizaţia papilei
8. Inervaţia firului de păr
9. Glandele sudoripare

Definitie și stadii acnee

Acneea este o afectiune cronica, cu evolutie in pusee.
Prezinta leziuni caracteristice, localizate facio-troncular, in functie de care au fost
stabilite 4 grade evolutive
1. Gradul I: leziuni comedoniene
2. Gradul II: se adauga comedoanelor leziunile papuloase inflamatorii
3. Gradul III: se adauga gradului anterior, pustule
4. Gradul IV: se adauga noduli, chisturi, ulceratii, leziuni conglobate

 Apanajul adolescentei
 In 15 % din cazuri apare pana la 25 de ani, uneori si mai tarziu
 Impact important asupra calitatii vietii cu repercusiuni psihice deosebite
 Tratamentul este complex, metodele clasice producand disparitia leziunilor, pe
perioade variabile

Aprecierea gravitatii acneei

Se apreciaza urmatorii parametri:
 1. Tipul clinic de acnee ( acnee retentionala, microchistica sau comedoniana,
inflamatorie papulo-pustuloasa sau papulo-nodulara, acnee mixta)
2. Numarul leziunilor (fotografii, scala ECLA)
3. 3. Prezenta sau absenta nodulilor ( ce semnifica afectare dermica intinsa, risc de
cicatrici)
4. 4. Impactul acneei asupra calitatii vietii (relational, angajare)
5. 5. Eficacitatea sau esecul terapiilor anterioare, locale sau generale

Fiziopatologia acneei
 Factori fiziopatologici primari:
- Productia de androgeni
- Excesul de sebum
- Descuamatie anormala a epiteliului folicular
- Proliferarea P. Acnes
- Inflamatia si raspunsul imun
( dupa Global Alliance to Improve Outcomes in Acne guidelines 2005)

Tratamente

 Normalizarea keratinizării foliculare

 Acidul Retinoic se utilizează în topice – geluri, creme, soluţii în concentraţii de 0,01-
0,05%, retin A, Isotrexin (isotretinoin în asociere cu eritromicină). Efecte secundare:
descuamări, prurit.
 Benzoil – peroxidul – 5-10% - topic în gel sau loţiune.
 -efect keratolitic şi comedenolitic
-acţiune antibacteriană Acid azelaic - Skinoren – 20% efect sebostatic şi bacteriostatic. Alte
keratolitice – acid salicilic, ureea, sulful, rezorcina

Medicamente antiseboreice si antiacneice (enumerare)

- retinoizi topici (tretinoin, izotretinoin)
- peroxid de benzoil
- acid azelaic – (Skinoren) - are efect keratolitic, normalizeaza keratinizarea
- antibiotice topice (clindamicina, eritromicina) ce scad inflamaţiaprin scăderea
numărului de Propriobacterium acnes
- produse combinate: isotretinoin + eritromicina (Isotrexin);
zinc + eritromicina (Zynerit), Mask plus
- sulful precipitat 5% (magistrale)
- sulfura de seleniu
- Zinc piritiol.

Isotretinoin - derivat al vitaminei A (retinoid).

Mecanism de acţiune:
- reglementează procesul de keratinizare la nivelul infundibulului
pilo-sebaceu şi previne apariţia comedoanelor
- diminuă cu 50% dimensiunea glandelor sebacee
- acţiune antiinflamatorie: inhibă migrarea PMN
- acţiune comedonolitică, previne formarea comedoanelor.

Peroxid de benzoil 4% BPO (Brevoxyl)

Mecanism de acţiune:
- BPO eliberează oxigen şi reduce semnificativ flora de la
nivelul glandei sebacee
- previne instalarea rezistenţei la antibiotice a Propriobacterum
acnes.
- reglementează hiperkeratinizarea de la nivelul infundibulului
pilo-sebaceu.
- scade secreţia de sebum
- are efect antiinflamator.

Acidul azelaic – (Skinoren) –

normalizează keratinizarea
foliculară, are efect keratolitic, comedonolitic şi antiinflamator.
Antibiotice topice: eritromicina, clindamicina (macrolide
antiacneice).
Mecanism de acţiune:
- scad nivelul de P. acnes
- inhibă eliberarea de mediatori ai inflamaţiei
- reduc numărul leziunilor inflamatorii din acnee (papule,
pustule, noduli).

Alte antiseboreice
- sulful precipitat 3%- 5% (magistrale, sampoane)
- sulfura de seleniu - loţiuni, şampoane
- zinc piritiol - şampon.
Au acţiune antiseboreică prin efect antifungic şi de reducere
a Pitirosporum spp. Se recomandă în dermatita seboreică
şi în pitiriazisul verzicolor.
Formule magistrale combinate pe bază de acid salicilic 1-
2%, rezorcină 1-3%, sulf precipitat 5% – cu efect antiseboreic şi
keratoregulator.

 Modificarea florei microbiene

 şi reducerea inflamaţiei foliculare şi perifoliculare.
 Tratamentul topic - eritromicină 4% (Zineryt), clindamicină 1%
 -benzoil-peroxid

Combinatii
 isotretinoin + clindamicina
 ( Mask Plus)
Benzoil peroxid +clindamicina ( DUAC)
isotrtretinoin + clindamicina ( ACNATAC)
adaphalen +clindamicina ( EPIDUO)

Tratament sistemic
 – se administrează antibioterapie sistemică minim 2 luni, dacă persistă inflamaţia
chiar 4-6 luni în asociere cu terapia topică.
 -Tetraciclină 1-1,5 g/zi
 -Doxiciclina, Minociclina 100-200 mg/zi
 -Clindamicina

Isotretinoinul cu administrare orala-actiuni

 Actioneaza pe toate mecanismele fiziopatologice
 Reduce printr-un mecanism non-hormonal secretia sebacee
 Diminua retentia sebacee(cu modificarea celulelor de la nivel folicular, care
devin mai “laxe”; este favorizata expulzia comedoanelor inchise si deschise)
 Reduce indirect numarul de P. acnes, prin modificarea mediului inconjurator
 Atenueaza inflamatia cutanata prin diminuarea chemotactismului
polinuclearelor si monocitelor
Importanta
Isotretinoinul per os este singurul tratament care in administrare orala poate induce
remisiuni lungi, chiar vindecare

Indicatiile terapiei cu isotretinoin oral

 Acnee nodulo-chistica severa si variantele sale
 Acnee inflamatorie cu cicatrici
 Acnee moderata –severa , neresponsiva la tratament ( 3 luni combinatie cu cicline
sistemice/ 4 cicluri de terapie antiandrogenica hormonala)
 Acnee cu impact psihologic sever
 Foliculita cu gram negativi
 Acnee cu recaderi frecvente , cand sunt necesare cure prelungite sau repetate de
antibiotice sistemice.
Dozajul de isotretinoin oral
 Doza obisnuita recomandata: 0,5-1 mg/kg/zi, cu doza cumulativa de 100-
150mg/kg/cura
 Dozele puls- permise in cazul recaderilor, pacienti varstnici, cu acnee cronica
 Doze mici , de 0,3-0,4 mg/kg/zi- studii in desfasurare, rezultate favorabile in acneea
moderata
Asocieri terapeutice

 Nu se impune asocierea altui tratament general sau local

 Curatarea manuala a pielii de comedoane si chisturi , poate accelera vindecarea

Reguli de prescriptie : INFORMAREA PACIENTULUI

MONITORIZAREA PACIENTULUI
TRATAMENTUL REACTIILOR ADVERSE

1 Informarea pacientului :
 Riscul Teratogen
 Reactii adverse
 Interactiuni medicamentoase
 Reactii paradoxale
 Supradozajul

Riscul teratogen:
 Avertizare de embriotoxicitate , dismorfogeneza
 Avertizarea pacientilor, sa nu dea acest medicament prietenilor care sufera de “aceeasi
boala”
 Avertizare explicita, in functie de nivelul de cunoastere sau intelegere
 Se solicita test de sarcina, inainte de inceperea terapiei, cu max. 3 zile in urma
 Medicamentul nu este teratogen pentru barbati sau pentru partenerele lor
Monitorizare
 Determinare: colesterol total, trigliceride, lipide totale, transaminaze
 Repetare analize dupa o luna de tratament cu doza maximala
 Evaluare lunara, in caz de patologie asociata
 Femeile la varsta procrearii vor face contraceptie! (asocierea a doua metode
amelioreaza eficienta!)
 ! Contraceptie! Chiar daca declara lipsa activitatii sexuale sau infertilitate
 !Contraceptie! Si in luna urmatoare opririi tratamentului
Reactii adverse
 Cutaneo-mucoase:
 Astenie fizica
 Artralgii
 Depresii, tulburari psihice
 Modificari osoase:hiperostoza, osteoporoza
 Tulburari vizuale
 Vomismente si rectoragii
 Modificarea texturii parului
 Modificari biologice
Dureri musculare

Reactii adverse cutaneo-mucoase

 Uscaciune a pielii
 Fragilitate cutanata
 Cheilita
 Agravare tranzitorie a acneei
 Iritatie conjunctivala
 Uscaciune mucoasa( bucala, vaginala, faringiana, nazala)
 Granuloame inflamatorii pe leziunile acneice sau periunghiale

Interactiuni medicamentoase
 Suplimente de vitamina A
  Tetraciclina(asociere interzisa ; risc de HIC)
 Aspirina, AINS
 Litiu
 Antimalarice
 Betablocante
 Precautii: fenitoina, barbiturice

Recidivele
 Apar la 20-40 % din cazuri
 Factori favorizanti:
- Seboree severa
- Leziuni inflamatorii, scor inalt la sfarsitul tratamentului
- Acnee extinsa troncular
- Debut precoce
- Istoric familial
- Acnee prepubertara
 Solutii:
1. Alte mijloace de tratament
2. A 2-a cura de isotretinoin ( ! Atentie la doza cumulativa!)
3. Continuarea terapiei cu retinoid topic, dupa intreruperea administrarii orale

Reactii paradoxale
 Agravare a leziunilor , persistenta , in cursul tratamentului
 Acnee Fulminans( leziuni inflamatorii si supurative, ulceronecrotice, dureroase,
asociate cu febra, artralgii, curbatura)

 Reactii adverse mai frecvente:

- Uscaciune cutanata (90%)
- Iritatie conjunctivala ( 30%)
- Uscaciune a mucoaselor (30%)
- Modificari tranzitorii ale parametrilor sangvini (3%)
 - Astenie fizica (10%)
- Modificari ale texturii parului (10%)
Stare depresiva (5%)

 Recurentele s-au incadrat in procentul mentionat in literatura

 Preventia: administrare de isotretinoin topic, dupa intreruperea terapiei orale

Concluzii
 Isotretinoinul este singurul medicament din terapia acneei capabil sa induca remisiuni
lungi si chiar vindecari in unele cazuri
 Rezultatele sunt spectaculoase, insa tratamentul necesita indemanare si o buna
complianta a pacientului
 Reactiile adverse sunt comune , insa beneficiaza de tratament
 Informarea pacientului si monitorizarea acestuia sunt etape importante ale
tratamentului

Alte metode
 -expunerea la UV
 -dermabraziune – în forme cu cicatrici inestetice
 -crioterapia în forme nodulo-chistice
 - peeling chimic sau laser
 DERMAPEN
 LASERTERAPIE cu dioda sau IPL
  

ROZACEEA = ACNEEA ROZACEE

 Este o afecţiune cutanată cronică, caracterizată prin episoade inflamatorii şi apariţia
de placarde eritematoase, papulo-pustuloase şi telangiectatice localizate în special la
nivelul obrajilor la persoanele mature.
 Afectează în general femeia după 30 – 40 ani, dar poate să apară şi la bărbaţi, cu
localizare în special la nivelul nasului luând forma clinică de rinofima.
Alimentari:
afecţiuni ale tractului gastro-intestinal (constipaţia, hiperclorhidria, gastrita, colita).
Tulburările digestive, sindrom de malabsorbţie determină trecerea în circulaţie a unor
substanţe cu efect vasodilatator
Factori infecţioşi – acarieni – Demodex foliculorum, floră dezvoltată în foliculul pilo-sebaceu
cu rol lipolitic şi acţiune iritantă asupra pielii, cu vasodilataţie secundară şi formarea de
papulo-pustule. Infecţia cu Helicobacter Pilory
Climatici – frig – cald pot afecta sistemul vascular de la nivelul extremităţii cefalice.

Vasculari – deficit de reglare a circulaţiei venoase cutanate faciale, cu instabilitate

vasomotorie a vaselor faciale şi capacitate de vasodilataţie crescută la diverşi factori.

Psihologici – mai frecvent la deprimaţi, nevrotici, persoane agitate, irascibile.

Factori farmacologici – histamina, serotonina

Manifestări clinice:
 Rozaceea se caracterizează prin prezenţa unei succesiuni de stadii, astfel:
 1. Eritem tranzitoriu – flush – ce afectează ariile centrale ale feţei, produs de stimuli
nespecifici – alimentari, cafea, alcool, condimente, căldură, vânt.
2. Eritem persistent şi telangiectatic – stadiul cuperozic. Pe fond eritematos persistent, apar
telangiectazii venulare.

4. Papule, pustule, şi papulo-noduli – leziunile apar pe plăcile eritematoase şi

telangiectatice (cuperozice); lipsesc comedoanele.

4. Noduli mari inflamatori în special la nivelul nasului, bărbiei. La nas apare

RINOFIMA – nas mare, boselat, roşu datorită hipertrofiei glandelor sebacee.

VAMPIR Terapia Vampir

sau injectarea cu plasma autologa imbogatita cu trombocite(Plasmolifting sau Plateled
Rich Plasma-PRP)
• Este o metoda minim invaziva, care a castigat tot mai mult teren in medicina
estetica, presupunand injectarea pacientului/pacientei cu plasmă şi tombocite
proprii, pentru tratamentul estetic al ridurilor sau cicatricilor de la nivelul feţei,
gâtului, decolteului, mâinilor sau al scalpului, în scopul de a rejuvena pielea. 
 • Procedura presupune recoltarea sângelui pacientului într-un tub special vidat,
proba fiind ulterior supusă unui proces de centrifugare, pentru separarea
plasmei şi a trombocitelor de restul elementelor din sânge. Trombocitele sunt
acele celule din sânge care ajută la vindecarea ţesuturilor. În cazul unei răni, ele
sunt cele ”vinovate” pentru formarea cheagurilor care opresc sângerarea şi,
uterior, tot ele ajută la restabilirea vascularizaţiei normale şi la repararea
ţesutului.
Indicatiile procedurii:
• Modificari ale pielii determinate de inaintarea in varsta(cronoimbatranire);
• Piele imbatranita din cauza expunerii la radiatiile UVA si
UVB(fotoimbatranire);
• Pigmentarea excesiva;
• Leziuni postacneice si cicatrici;
• Piele sensibila, ten tern;
• Caderea parului(alopecie);
• Vergeturi, celulita;

Efectele terapiei constau in:

• Reducerea ridurilor de expresie si incetinirea proceselor de imbatranire;
• Uniformizarea culorii fetei, luminozitate, hidratare
• Cresterea elasticitatii pielii si imbunatatirea reliefului cutanat;
• Reducerea edemelor pleoapelor, reducerea cearcanelor;
• Estomparea hiperpigmentarilor si semnelor fotoimbatranirii;
• Estomparea cicatricilor postacnne, cicatricilor post interbventii chirurgicale si
vergeturilor;
• Regenerarea foliculior pilosi si ameliorarea caderii parului;

FILLERE Aplicatii ale utilizarii fillerelor

in dermatocosmetologie
Fillerele (engl. “to fill”= a umple) -categorie de preparate injectabile utilizate in practica
medicala in scopul rejuvenarii, al corectarii unor defecte faciale sau al remodelarii unor
structuri anatomice
augmentarea si/sau refacerea volumului de la nivelul zonelor-tinta.
 Exista foarte multe produse disponibilie:
- structuri chimice diferite
-mecanisme de actiune foarte variate
-au in comun efectul de umplere pe care il realizeaza la nivelul zonelor in care sunt injectate.

Indicatii generale
• corectarea ridurilor statice ale fetei (santuri nazolabiale, riduri ale glabelei,
riduri periorbitale si periorale, riduri labiomentale),
• corectia ridurilor orizontale ale gatului,
• modificarea aspectului buzelor (contur/ volum),
• corectarea cicatricilor distensibile,
• corectia de volum a obrajilor sau barbiei,
• corectarea cearcanelor,
• modificarea aspectului sprancenelor/nasului
• rejuvenarea mainilor
Istoric
 la inceputul secolului XX: parafina
 -1953 Baronders utilizeaza siliconul lichid
 -1991 FDA interzice utilizarea siliconului lichid ca filler injectabil.
 -1958- Primele cercetari privind utilizarea colagenului
 -1981 primul filler resorbabil pe baza de colagen bovin aprobat in SUA
 -1996 Europa, 2004 SUA: primele fillere cu AH
 -in paralel apar numeroase fillere noi; o parte dintre ele fiind semipermanente/
permanente
 -produsele pe baza de colagen se diversifica/ se perfectioneaza inlatura necesitatea
pretestarii
- FDA Modernization Act din 1997 a permis utilizarea off-label a diverselor produse
- in prezent sunt disponibile cateva zeci de produse
- Cel mai recent raport al Societatii Americane a Chirurgilor Plasticieni numarul
procedurilor de injectare a fillerelor a inregistrat in perioada 2000-2009 o importanta
rata de crestere
Numar proceduri minim-invazive SUA 2010 vs. 2009 (mil. proceduri)
-injectarea de fillere: depasita doar de injectarea de toxina botulinica.
-96% din proceduri au fost efectuate femeilor
Popularitatea in crestere acestor proceduri poate fi explicata prin:
-durata redusa a procedurii (intre 15 si 30 de minute)
-nu necesita o perioada de recuperare (“down-time”) lunga
-profilul bun de eficacitate si siguranta al majoritatii fillerelor.
PRINCIPALELE FILLERE

Fillere rapid biodegradabile

COLAGEN
- proteina fibrilara
-alcatuita din unitati repetitive de tipul Gly-Pro-X sau Gly-X- (HO)Pro
3 lanturi α-polipeptidice, strans unite prin legaturi de hidrogentriplu helix.
moleculele de colagen sunt agregate intre ele prin cross-linkare covalenta, prin resturile de
lizina ce intra in compozitia lor
-peste 20 de tipuri de colagen; colagenul tip I-in structura pielii, colagenul de tip III
-reticulina, colagenul IV –membr bazala
Produse disponibile si forme de prezentare
• In functie de originea colagenului care intra in alcatuirea diferitelor fillere, distingem:
 • -produse pe baza de colagen bovin
• -produse pe baza de colagen porcin
• -produse pe baza de colagen uman
COLAGENUL BOVIN
- colagen bovin digerat enzimatic (95% tip I +5% tip III) efect 3-5 luni
• non-crosslinkat (35 mg/mlcorectarea ridurilor fine; 65mg/mlcorectarea ridurilor
moderate si a cicatricilor post-acnee)
• cross-linkat cu glutaraldehida (-35 mg/ml)- corectarea ridurilor profunde
Mecanism de actiune
-colagenul injectat este inconjurat initial de infiltrat limfocitar si edem si invadat de
fibroblasti cu RER foarte bine dezvoltat este treptat inlocuit de colagen nou-sintetizat
-studii de IF: pe masura ce colagenul bovin este resorbit, este inlocuit cu colagen de
tip III nou sintetizat.
COLAGEN PORCIN
-colagen porcin de tip I, cross-linkat cu D-riboza; concentratie: 35 mg/ml.
-la fabricare telopeptidele sunt indepartateo mai buna biocompatibilitate
-nu necesita pretestare (foarte asemanator celui uman, peptidele terminale-caracteristice
speciei-sunt indepartate enzimatic)
-durata efectului: 1 an
COLAGEN UMAN
a).-produse pe baza de colagen din bancile de tesuturi
Exista 2 variante:
-grefa dermica acelulara micronizata; nu necesita pretestare.
-suspensie de microgfragmente de fascia lata
-durata efectului: 3-8 luni.
-date limitate privind eficacitatea si siguranta
b).-produse pe baza de colagen din culturi celulare
-colagen obtinut din culturi celulare de fibroblasti intr-o matrice de nylon
-dispersat in solutie salina cu 0.3% xilina
 non-cross-linkat (destinat ridurilor superficiale)
 cross-linkat (destinat ridurilor profunde).
-efectul: 3-5 luni; nu necesita pretestare
c).-produsele pe baza de colagen autolog
-colagen obtinut din cultura primara de fibroblasti din tesut recoltat de la pacient
-datele limitate referitoare la eficienta si siguranta
-nu necesita pretestare (materialul provine de la pacientul caruia i se va injecta)
Avantaje
• -istoric lung de utilizare la scara larga bine caracterizat
• -termen de comparatie pentru celelalte fillere nou aparute
• -profil bun de siguranta si eficacitate
• -colagenul stimuleaza coagularea rata mai mica de aparitie a echimozelor
Dezavantaje
• Produsele din colagen bovin necesita pretestare: injectarea unei cantitatati mici (0.1
ml) de produs pe fata anterioara a antebratului, cu citire la 72 h
• se recomanda dubla testare, cu un interval de 4 saptamani intre testarile succesive
Un rezultat negativ la dubla testare nu exclude posibilitatea de aparitie a reactiilor alergice
• incidenta reactiilor alergice la colagenul bovin variaza intre 3 si 5 % la prima testare
• dupa a doua testare riscul de a dezvolta o reactie alergica este de sub 1% (dar nu
inexistent!)
REACTII ADVERSE
Granuloamele
• aspect de noduli indurati
• apar de regula in primele 2 saptamani
• evolutie autolimitata (1 an);pentru a grabi disparitia lor :
 sistemic: AINS, tacrolimus sau ciclosporina
 local: cortocosteroizi inject. (triamcinolon)
Abcesele sterile
• -apar la cateva saptamani de la injectare
• -se manifesta ca noduli fluctuanti, durerosi, ce necesita incizie si drenajformare de
cicatrici
• -culturile sunt negative
• -HP: numeroase neutrofile, limfocite, plasmocite si celule gigante multinucleate ce
inconjoara colagenul injectat.
 • -controversa referitoare la posibila interactiune dintre Ac aparuti in reactiile
imunologice impotriva colagenului bovin si cel uman conectivite nu s-a
demonstrat insa o asociere intre injectarea de colagen si b. de colagen
• -risc de reactivare a virusului herpetic
• -colagenul bovin: risc teoretic de contaminare cu prionul care cauzeaza encefalita
spongiforma bovina
• -temporare: echimoza, eritem, edem
• -cu durata mai indelungata: neregularitati in suprafata (injectare prea superficiala)
• -permanente: necroza tisulara in cazul injectarii intravasculare de colagen
• In cazul injectarii accidentale intravasculare, primul semn: albirea pielii din zona
respectiva  aplicarea de topice cu NTG si comprese cu apa calda
Acidul hialuronic
• Apartine clasei glicozaminoglicanilor (GAG), alaturi de heparan sulfat, condroitin
sulfat, dermatan sulfat, keratan sulfat
• carbohidrat complex cu lant lung: repetitia unei unitati cu structura dizaharidica,
alcatuita din D-glucuronat si N-Acetil-D-Glucozamina
• -produs de :
• fibroblasti, celule endoteliale, sinoviale,
• fibre m.n., ovocite
• -degradat enzimatic in fragmente de mici dimensiuni de catre hialuronidaza
• Acidul hialuronic din piele scade cu varsta si expunerea la radiatii UV
Injectarea de AH in derm cresterea turgescentei tesutului, vizandu-se calitatile
higroscopice ale AH (poate lega apa intr-o cantitate de 1.000 de ori mai mare decat
propria masa). Mai mult, AH determina si cresterea sintezei de colagen prin efectul de
tensionare a fibroblastilor in vivo rejuvenare pe termen lung.
• Durata de viata a AH in tesuturi: 2-3 zile. Pentru a creste durata de viata,
lanturile de AH sunt cross-linkate cu diverse substante
• Cross-linkarea determina insa si un anumit grad de imobilitate a lanturilor de AH
unele fata de altelese reflecta in viscozitatea produsului (cross-linkare ridicata 
viscozitate mai ridicata a produsului)
Gelurile ce contin AH prezinta anumite proprietati particulare:
 viscozitatea dinamica:
-scaderea viscozitatii produsului in cazul aplicarii unor forte crescute de forfecare
-la trecerea prin ac, fortele de forfecare sunt foarte mari si viscozitatea este scazuta
-dupa injectare aceste forte dispar  cresterea considerabila a viscozitatii gelului in tesut.
  scaderea viscozitatii gelului de AH odata cu cresterea temperaturii
 degradarea izovolemica
=capacitatea acidului hialuronic de a lega mai multa apa pe masura ce gelul este hidrolizat in
tesut
-diminuarea cantitatii de AH injectat este urmata de o scadere de proportii mai reduse a
cantitatii de apa legata

Produse disponibile si forme de prezentare

-numeroase produse disponibile la ora actuala
-in functie de sursa de provenienta a acidului hialuronic:
 acid hialuronic de origine animala (aviara)
 acid hialuronic din culturi bacteriene (NASHA non-animal stabilised hyaluronic
acid).
Produse ce contin acid hialuronic de origine animala
acid hialuronic de origine aviana
• -concentratia de acid hialuronic in produs este de 5,5 mg/ml; livrat in seringi cu ac de
30G
• -marime mai mare a particulelor decat alt produse cu AH reologie mai buna
• -durata de actiune de 3-4 luni.
• Exista o varianta a produsului ce contine particule mai mari si este destinat injectarii
mai profunde
Produse ce contin acid hialuronic de origine non-animala
acid hialuronic de origine bacteriana
• Sursa: culturi bacteriene de Streptococcus equi
• Cea mai mare parte a fillerelor utilizate actualmente
• Numeroase firme producatoare de AH non-animal, fiecare dintre acestea gama
proprie de fillere adaptate diverselor zone de injectat
• Concentratia de acid hialuronic variaza intre produse, intre 20 si 25 de mg/ml.
• Importanta marimii particulelor:
• Cu cat produsul este mai fin particulat  concentratia este mai marese poate utiliza
un ac mai subtire plasare superficiala riduri fine
AVANTAJE
 • -foarte mare versatilitate  practic orice tip de defect corectabil cu ajutorul fillerelor
se preteaza la injectarea de AH
• -exista o gama foarte larga de fillere cu AH  posibilitatea alegerii intre o
multitudine de produse rezultat estetic optim.
• -nu necesita pretestare
• -durata efectului: 6-12 luni (colagen: 3-5 luni)
• -posibilitatea de revesie a efectului injectarii de AH prin utilizarea de hialuronidaza.
•
Reactii adverse
• Reactiile adverse de tip alergic  datorate mai degraba unor impuritati ale produselor
• Incidenta lor este insa in scadere (Hylaform este mai putin utilizat + reformularea
produselor)
• O posibila cauza de reactii adverse alergice: prezenta de ADN bacterian
contaminant: daca produsul initial stimuleaza sinteza de IL-12 si TNF-α de catre
monocite, tratarea cu dezoxiribonucleaza a produsului reducerea producerii de
citokine proinflamatorii.
Riscul de necroza in cazul injectarii intraarteriale sau periarteirale este redus, dar nu
inexistent; Carruthers si Cohen: posibilitatea impiedicarii necrozei prin administrarea de
hialuronidaza.

Pentru a minimiza riscul de necroza:

• -aspirare inainte de injectare
• -utilizarea in regiunea glabelei de produse cu particule cat mai mici.
• Injectarea superficiala a produsului efect Tyndall proeminenta liniara
albastruie.
•
• Echimozele- par sa fie mai frecvente decat in cazul injectarii de colagen
(similaritate structurala intre acidul hialuronic si heparina)
•
• Infectii la locul injectarii
• Reactivari ale infectiei herpetice.
•
Fillere lent resorbabile
Acidul polilactic -Structura chimica
 • -poliester alifatic obtinut din materiale naturale (amidon de porumb, trestie de zahar,
tapioca s.a.).
• -(-O-CH(CH3)-CO-)n, poli(acid 2-hidroxi-propionic).
biomaterial utilizat in medicina ca fire de sutura, stenturi, placi in reconstructiile craniofaciale
Mecanism:

• declansarea unei reactii de corp strain ce stimuleaza neocolageneza; se desfasoara in 2

timpi:
• - initial expansiunea volumului se datoreaza distensiei tisulare cauzate de
introducerea fillerului si de edemul post-injectare
• - ulterior, pe masura ce materialul este degradat in microsfere de acid lactic 
fagocitate de magrofage formare de noi fibre de colagen
• - efectul maxim: 6 luni; durata totala: 24 luni.

Poate fi:
-pulbere uscata ce se dilueaza cu 3-5 ml de ser fiz. (+/-1 ml xilina); analiza reactiilor
adversese recomanda o diluare cu 5 ml de ser fiz.
-suspensia rezultata se lasa in repaus 2 ore;
-ulterior poate fi agitata utilizata in 72 h
-Injectarea profund in derm sau in hipoderm
-sculptura faciala si restaurarea volumului facial; 3-6 sedinte la interval de 2 sapt.)

Reactii adverse
• La 1/3 pacienti apar noduli palpabili, dar care nu sunt vizibili; persista pana la 2 ani
• Granuloamele aparute in urma injectarii de PLLA - granuloame de corp strain; HP:
celule gigante mutinucleate si numeroase particule rotund-ovalare similare cristalelor
de colesterol, dar de mai mici dimensiuni.
CONCLUZII
• Mecanism particular de actiune, diferit de al celorlalte produse utilizate ca fillere
• Modalitate particulara de preparare
• Strategie terapeutica particulara, cu injectari in sesiuni separate de intervale de
saptamani-luni
• Sedinte multiple de injectare cost ↑
 • Injectare in derm profund/hipoderm
• Aprobat pentru lipodistrofie la pacientii HIV +

Hidroxiapatita de calciu
-Structura chimica
-hidroxiapatita de calciu (CaHa) –mineral intalnit in mod natural in organism, alcatuit din
fosfat de calciu, cu structura chimica Ca10(PO4)6(OH)2
- componenta majora a tesutului osos
-este utilizata in medicina in reconstructia osoasa, in implantologie si in sfera ORL, in cadrul
unor tipuri de laringoplastii.
MECANISM
• -Odata injectat ca si filler, CaHA este incorporata in tesut, unde pe masura ce este
degradata de enzimatic in ioni de Ca2+ si de fosfat, este inlocuita de noi fibre de
colagen
• -Durata efectului variaza intre 9-12 luni
• -HP: microsfere albastrii de hidroxiapatita calcica, inconjurate de rare macrofage
PRODUS
- continut:
55.7% microsfere de hidroxiapatita de calciu, cu diametre variabile intre 25 si 45 μm,
suspendate intr-un gel alcatuit din apa (36.6%), glicerina (6.4%) si carboximetilceluloza
(1.3%).
INDICATII
• Fiind un material intalnit in mod natural in organism, nu cauzeaza reactii alergice per
se si din acest motiv nu este necesara pretestarea
• CaHA este utilizata in special in corectarea lipoatrofiei si santurilor nazolabiale.
• Nu este recomandat pentru corectarea ridurilor fine, ci pentru sculptura faciala.
DEZAVANTAJE
-material radioopac/ vizibil radiologic
-ferm la palparenu poate fi utilizat in augmentarea buzelor
-potential considerabil de neregularitati structurale si de formare de gramuloame
-material densnu se utilizeaza CaHa la nivelul glabelei intrucat poate cauza necroza prin
ocluzia sau prin compresia circulatiei arteriale
Alcoolul polivinilic
-Structura chimica
-polimer hidrofilic alcatuit din unitati de alcool vinilic, -(-CH2-CH(OH)-)n-, cross-linkate
prin legaturi de hidrogen intre multiplele grupari hidroxil (-OH), in urma unor procese fizice
(prin cicluri repetate de inghetare/dezghetare)
Este un produs 100% biodegradabil, fiind descompus foarte lent in acid aceto-acetic
CH3(CO)CH2COOH  ciclul Krebs CO2 si apa.
PRODUSE
Alcoolul polivinilic (PVA) este disponibil sub forma de hidrogel cu 8% PVA in apa sterila
-in Europa este comercializat din 2002
- in Statele Unite PVA nu a fost aprobat pentru utilizarea in scopuri cosmetice.
- Nu este necesara pretestarea; efectul: 8 -18 luni.
Efecte secundare: cele inerente oricarei injectari
putine date despre produs disponibile in literatura
FILERE NEREBSORBABILE
Siliconul – Structura chimica
-siliconul (LIS, Liquid Injectable Silicone) = polidimetil siloxan, un polimer de
dimetilsiloxan, cu structura chimica
CH3[Si(CH3)2O]nSi(CH3)3.
-printre primele fillere utilizate
-substanta uleioasa,
vascoasa, transparenta.
-filler permanent, nefiind degradat in vivo.
MECANISM
Cuprinde 2 etape:
-initial: distensia dermului si a tesutului subcutanat ca urmare a suplimentarii
fizice a volumului prin adaugarea produsului
-ulterior: reactie inflamatorie, cu acumularea de neutrofile si macrofage
sinteza unei capsule de colagen ce circumscrie picaturile de silicon injectat
-Injectarea sub forma micro-picaturi ofera o suprafata mai mare de contact intre silicon si
testutul inconjurator
 formarea mai multor fibrile de colageno mai mare ancorare a particulelor de silicon
la nivelul tesutului
 migrare mai redusa a produsului si un efect mai natural
PRODUSE
Se injecteaza subdermic, utilizand doar tehnica punctiilor seriate, depozitand la fiecare
punctionare a pielii 0.005-0.01 ml de produs, cu ajutorul unei seringi cu ac de 27 G
-Distanta intre punctele de injectare: 2-4 mm.
-Distanta intre sedintele de injectare: 4 sapt
AVANTAJE
-Este un filler permanent, cu rezultate bune atunci cand sunt respectate indicatiile si tehnica
de injectare.
-Fiind un filler perament, avantajul economic nu este de neglijat.
-Este foarte versatil-putand fi injectat pentru corectarea ridurilor, a santurilor nazolabiale si a
celor labiomentale, a cicatricilor atrofice, a lipoatrofiei sau pentru augmentarea buzelor.
DEZAVANTAJE
Fiind un filler permanent, reactiile adverse sunt trenante si dificil de corectat.
Nu este indicat sa se apeleze la acest filler de prima intentie
Utilizarea siliconului lichid pe post de agent de umplere este controversata.
FDA a interzis in anul 1991 utilizarea SIL ca filler.
-modificari de culoare a pielii, datorita injectarii prea superficiale
-migrarea siliconului injectat
-aparitia de reactii inflamatorii la luni-ani distanta de momentul injectarii: clinic: zone de
eritem si edem, HP: infiltrat inflamator nespecific cronic
Explicatia: grefarea de bacterii din torentul circulator sau patrunse la nivel local prin varii
solutii de continutitate tratament: DCT intralezional, minociclina p.o.
REACTII ADVERSE COMUNE
In afara reactiilor adverse evidentiate anterior pentru fiecare filler in parte, exista si reactii
adverse comune tuturor fillerelor:
FRECVENTE
• Durere
• Eritem
• Edem
• Echimoza
• Induratie
• Prurit
 • Neregularitati de suprafata/noduli
RARE
• Granuloame
• Abcese bacteriene
• Abcese sterile
• Embolizare arteriala- necroza cutanata
• Angioedem
• Lipoatrofie faciala
• Alterarea mobilitatii
• Pierderea vederii in urma injectarii de fillere la nivelul glabelei
• Oftalmoplegie
• Declansarea de boli autoimune(?)
PREGATIREA PROCEDURII
• Identificat cerintele si nevoile pacientului
• Explicat procedura, inclusiv limite si riscuri
• Documentat eventuale afectiuni/ tratamente medicamentoase
• Consimtamantul informat
• Fotografii fata/profil
• Indepartat machiajul facial
• Stergerea tegumentului cu alcool etilic
TEHNICI DE ANESTEZIE
Se va tine cont de:
• starea generala de sanatate a pacientului,
• eventuala medicatie de fond
• interventiile anterioare care au necesitat anestezie (interventii chirurgicale, interventii
stomatologice, s.a.)
ANESTEZIA INFILTRATA
Are avantajul de a fi simplu de efectuat si cu minime complicatii, dar volumul de substanta
anestezica injectat va modifica aspectul zonei metoda nepopulara in randul injectorilor.
-Exista produse ce contin antestezic in seringa preumpluta
BLOCURILE NERVOASE
Se realizeaza prin injectarea substantei anestezice in apropierea nervului abolirea senzatiei
dureroase in teritoriul deservit
AVANTAJE
• injectarea anestezicului nu modifica volumul zonei de tratat, fiind injectat la distanta
de aceasta
DEZAVANTAJE
-senzatia de amortire nu este limitata doar la zona de injectat
• -pot exista variante anatomice ce pot scadea eficienta anesteziei
• -existenta unor fibre nervoase din partea opusa a fetei, in zona mediana a fetei, poate
scadea eficienta anesteziei
ANESTEZIA TOPICA
Inconvenient: durata crescuta a pregatirii pacientului
EMLA (Eutectic Mixture of Local Anesthetics)-2,5% lidocaina si 2.5% prilocaina; sub
ocluzie; efectul: pana la 30’.
Tetracaina gel sub ocluzie cu 30 de ‘ inainte de procedura, iar efectul : pana la 4 ore, fiind
superior celui al EMLA; reactii alergice frecvente.
Crioanestezia- printre cele mai vechi forme de anestezie; Avantaj: temperatura poate fi
controlata –nu poate scadea sub 0 ºC.
Gheata se aplica 30-45’’; efectul este de 10-15’’
Aplicarea de gheata scade riscul de aparitie a echimozelor
BLOCUL NERVOS MENTAL
Orificiul de iesire a nervului mental din canalul mandibular, foramen mentale, este situat
la 10-11 mm inferior de marginea libera a mucoasei gingiei de la nivelul premolarului 2 (sau
15 mm inf de fata ocluzala a PM 2).
-Intra-oral sau percutan: onjectarea a 2-4 ml anestezic
-analgezie la nivelul buzei inferioare si barbiei

PEELINGUL CHIMIC
Peelingul chimic

- metoda eficienta si actuala pentru

- efectul de netezire si iluminare a tenului,

 - recomandat in scheme combinate de refacere tegumentara alaturi de inj toxinei
botulinice si a fillerelor
PEELINGUL CHIMIC SUPERFICIAL
 Acţiune la nivelul Epidermului până în Dermul papilar superficial
 Mecanismul principal este cel de epidermoliză, dar induce şi neocolageneză în
Dermul papilar superficial
 Induce un aspect mai neted şi mai luminos al pielii fotolezate
 Avantaje:
- Efect major → epidermic
- recuperare rapidă
- riscuri minime
- Siguranţă pe toate fototipurile (V-VI)
- Ieftin
- Nu necesită anestezie / premedicaţie antialgică
DEZAVANTAJE
- Limitare la ameliorarea patologiei superficiale (Epiderm)
- NU ameliorează
- ridurile (doar pe cele fine)
- cicatricile de acnee moderat/severe
- KA
- Necesită aplicaţii repetate pentru obţinerea rezultatelor (4-6 şedinţe)
- Seriile chiar repetate de tratament nu induc rezultate echivalente Peelingului Mediu
sau profund

INDICATIILE PEELINGULUI CHIMIC SUPERFICIAL

 Pielea fotoîmbătrânită – ameliorarea “aspectului general”
Piele aspră, Ridurile fine, Lentigine solare (Glogau I )
- Cheratoze seboreice (KS)
- Hiperpigmentări – melasma (epidermică)
- postinflamatorii
- Acnee – de tip retenţional în principal
 - rezultate doar cu şedinţe repetate
- efect limitat pe cicatrici (doar cele superficiale)
CONTRAINDICATII
 Tratament cu Isotretinoin în ultimele 6 (12) luni
 Infecţie herpetica activa
 Eczema activă (seboreică, atopică)
 Cancere cutanate
 Sarcina, perioada de alăptare
 Relative:
- Fototipuri V-VI
- în primele 1-2 săptămâni după injectare Toxină botulinică
- 2 săptămâni pre / post Fillere
- Perioada de 8 săptămâni după Laser
- 1 săptămână de la Electroliză
3 săptămâni de la Epilare cu ceară
AGENTI UTILIZATI PENTRU PS
Peeling foarte Superficial = exfoliere strat cornos
 AG 20-50% 1-2 min
 SA 20-30%
 Soluţia Jessner – 1-3 straturi 0,08 mm
 Rezorcinol 20(30%) Pasta Unna – 5-10 min
 TCA 10% - 1 strat
 Tretinoin soluţie (0,05-1%)
PS = epidermolizaDerm papilar superficial
 AG 50-70% (3-5-20min)
 SJ  5-10 straturi
 Rezorcinol 50%  30-60 min 0,45 mm
 TCA 10-35%  1 strat
ETAPELE PROCEDURII STANDARD PS
 Consultaţia (cu fotografie)
  Pregătirea pre-peeling – 2-3 săptămâni (fotoprotectie, crème cu retinoizi topici,
profilaxia infectie herpetice la pacienti cu istoric de recurente frecvente)
 Etapele aplicarii peelingului:
- Curăţare, degresare (apa si sapun apoi acetona)
- Aplicarea agentului de peeling pe tegument uscat – comprese, paduri, betisoare
de urechi, pensule.
Sensul de aplicare: se incepe de pe frunte spre obraji, barba, perioral si nas,
ultimele fiind ariile extraciliare ale pleoapelor.
- Timpul de contact si nr de straturi aplicate depind de profilul agentului chimic
(PS – 2-4 min).
Pentru AHA durata de actiune va fi cronometrata, pt TCA – eritem si frosting,
pentru sol Jessner si AS – pseudofrosting.
- Finalizarea peelingului:
- Spălare cu apă (TCA) sau neutralizare cu bicarbonat de sodiu/hidroxid
de sodiu (AHA) (corespunzător tipului de agent chimic)
- Aplicarea cremei emoliente ± antiinflamatorii + fotoprotecţie
MODIFICARILE TEGUMENTELOR TRATATE PS
AHA – minim eritem
 AS, S Jessner – “pseudofrosting” (precipitare AS)
 TCA→ frosting nivel I = fond eritematos cu frosting punctat /liniar/ nori
 Aplicarea Peelingurilor Superficiale
– straturi succesive (SJ, AG)
- un singur strat (TCA)

Se poate repeta sau completa aplicareaTCA doar
pe zonele care apar incomplet tratate
Niciodată reaplicare TCA pe zona de frosting!
NEUTRALIZAREA
 Este necesară doar pentru AG
(sol. bicarbonat de Na sau Hidroxid de Na)
 S Jessner şi AS Nu necesită
 TCA – comprese cu apă neutralizare
 ± Clătire cu apă
  Aplicarea unei creme emoliente
 ± topic cortizonic
± ecran solar
INGRIJIREA POST PEELING
 Igiena blândă
 Aplicaţii repetate – emoliente hidratante ± comprese reci, calmante
 Fotoprotecţie (evitarea expunerii + creme ecran UVB+UVA)
 ± Eritem intens/persistent →dermatocorticoizi
 ±Exfoliere
- minimă – AHA
- maximă – AS
 Timp de vindecare scurt: 1 - max 7 zile
 Peelingul Superficial poate fi repetat la 1-2 săpt
Se indică serii de 4-6 peelinguri pentru obţinerea unor rezultate evidente

INDICATIILE PEELINGURILOR MEDII

 Fotodegradare cutanată moderată (Glogau II / III)
 Hiperplazii epidermice (KA, KS)
 Hiperpigmentări - lentigine
- melasma
 Cicatrici superficiale postacnee
 Ştergerea demarcajelor între zonele de tegument tratate cu alte proceduri de
resurfacing (ex. laser) şi cele netratate
 AVANTAJE
 Efecte evidente:
- ameliorare cosmetică
- tratarea şi profilaxia unor leziuni preneoplazice (KA)
 Cost redus
 Nu necesită dotare tehnică specială
 Metodă sigură şi eficientă corespunzător bunei pregătiri a dermatologului
 Frecvenţă de aplicare redusă (la 6-12 luni)
DEZAVANTAJE
 Timp de recuperare mai lung
 Risc de complicaţii mai severe decât în Peelingurile Superficiale
 Necesită evitarea aplicării / prudenţă la fototipurile IV-VI
AGENTI UTILIZATI PENTRU PEELING MEDIU
 TCA = agentul “gold standard” pentru Peelingurile Chimice
 Proba timpului în utilizare şi eficienţă
 Versatilitatea
 Stabilitate chimică
 Utilizare pentru optim control şi predictibilitate, cel mai frecvent in combinatii
 cele mai frecvente combinaţii:
 TCA35% + Jessner (Monheit)
 TCA35% + AG70% (Coleman)
 TCA35% + CO2 solid (Brody)
 Alte opţiuni:
 TCA>35% (peste 50% nerecomandabil – risc “hot spots” = “fuga profunda a
acidului”)
 Ac piruvic 60%
 Fenol 88% - rar folosit, nerecomandabil
TEHNICA PEELING MEDIU
 Pregătirea pre-peeling – similară Peelingurilor Superficiale
! Profilaxie antiherpetică de rutină din (pre)ziua procedurii – recomandabilă la toţi pacienţii,
nu numai la cei cu antecedente cunoscute
± analgezie – Diazepam po / Ibuprofen / aplicatie locala de Emla (lidocaina 2.5% si
prilocaina 2.5%) 15 min
 Procedura de aplicare a peelingului
 Îngrijirea post-peeling (+supraveghere prin control medical)
 Obligatoriu tratament antiherpetic postpeeling 10-14 zile (până la reepitelizarea
completă)

Tehnica standard Peeling Mediu(Monheit)-sol J+TCA
 Poziţie culcată cu capul ridicat la 30°
1. Spălare riguroasă îndepărtarea sebumului
2. Degresare (acetonă) şi stratul cornos superficial – 2-3 stergeri
3. Aplicarea sol Jessner succesive
- keratolitic
- permeabilizeaza stratul cornos prin ruperea punţilor intercel.
- asigură o penetrare mai bună şi mai uniformă a TCA
- 1-2 straturi→precipitat alb pe fond eritematos→dupa 5” se poate aplica TCA
4. Aplicarea TCA 35%
- penetrarea şi acţiunea epidermolitică specifică produce FROSTING în 30 sec, fiind complet
dupa 3-4 min
- efect direct dependent de: - cantitatea aplicată
- calitatea pregătirii prepeeling şi a degresării
- caracterul seboreic
- gradul foto-degradării cutanate
5. Aplicare comprese apă / SF
6. Îngrijire imediată post-peeling cu comprese acid acetic 0,25%, emoliente, fotoprotectie si
profilaxia antiherpetica

Aplicarea soluţiei TCA

FROSTING = coagularea proteinelor prin acţiunea TCA
 Induce culoarea albă a pielii de diferite intensităţi:
Nivel I
 frosting punctat/ liniar / nori pe fond eritematos
(specific Peelingului Superficial - descuamare uşoară cu durată 2-4 zile)
Nivel II
 frosting alb difuz-uniform pe fond eritematos
 Peeling Mediu – exfoliere Epidermului integralDerm papilar; descuamare 7 zile
Nivel III
 frosting alb compact opac, fără eritem
 penetrarea spre Dermul reticular
 va fi limitat la leziunile hiperkeratozice (KA)
FINALIZAREA PM
 TCA nu necesită neutralizare
 Punctul final = frosting uniform nivel II
 Comprese reci (apă) 5-6 min apoi ± spălare abundentă cu apă
 Se aplică unguente pe bază de vaselină ± unguent cortizonic / cortizon injectabil
 Instrucţiuni (verbale + formular) post-peeling cu stabilirea controale – ziua 3 şi ziua 7
COMPLICATII SI REACTII ADVERSE PEELING CHIMIC
 Modificări pigmentare  hiperpigmentări (cel mai frecvent): se coreleaza cu
profunzimea Peelingului Chimic, utilizarea estrogenilor, tetraciclinelor, expunerea la
soare dupa procedura
 Millia: prin ocluzia unitatilor pilo-sebacee prin aplicarea de ung postpeeling
 Eruptii acneiforme la cca 3 zile postpeeling
 Eritem persistent  peste 2-3 săptămâni
 Infecţii  HVS, bacteriene, candida
 Cicatrici: zona malara, ramul mandibular, periorala
Toxicitate renală, hepatică, spasm laringian sau şoc toxic  exclusiv la fenol !
 Riscul complicaţiilor creşte proporţional cu profunzimea peelingului
 Peeling Superficial
 Risc minim
 Reacţii adverse de tip
- hiperpigmentare
- dermite iritative  rezorcină, ac glicolic
 Peeling Mediu
 Risc crescut de hiperpigmentare
 Posibil cicatrici
PEELING PENTRU ACNEE
 Tratament adjuvant
- Ameliorare textură, micsoreaza
aspectul porilor, reduce nivelul sebumului PS
- Comedolitic
- Cicatrici moderate / medii PM
 Asociat terapiei medicale clasice antiacneice
 Peelingul Chimic trebuie evitate la pacientii cu tratamente sistemice cu Isotretinoin
 Peelinguri Superficiale – serii repetate
 Acnee comedoniană
 Hiperpigmentări postinflamatorii acneice

Acid salicilic:
- Keratolitic + lipofilic + comedolitic
- Efecte pe acnee comedoniana, inflamatorie
- Amelioreaza aspectul gras si rugos al tenului si porilor dilatati
- Kessler – studiu comparativ AS 30% pe o hemifata / AG 30% pe cealalta hemifata ►
ambele eficiente, dar efectele AS au fost mai persistente si Ra mai putine
Conc 20-30%, 4-6 sedinte, la 3-4 sapt

Ac Glicolic

- conc 30-40%, 1-5 min cu  ulterioară la max 70%, max 7-10 min

- nu influenteaza secretia sebacee pe termen lung

- necesita neutralizare cu bicarbonat de sodiu 10%

LHA:

- 5-10%  acnee comedoniană – ameliorarea aspectului şi texturii “porilor”

- actiune comedolitica, antibacteriana, antiinflamatorie

- imunohistologic: cresterea grosimii epidermului, fara iritatie si inflamatie

- Ra minime

Sol Jessner:

- Prin conţinut AS + Rezorcină  ef keratolitic + comedolitic

- Acnee comedoniană şi inflamatorie

- Acnee cu Hpigmentari postinflamatorii / melasmă / ten sensibil

Sol Jessner modificată – cu Ac kojic / hidrochinonă şi fără rezorcină

TCA

- Peeling Superficial – acnee inflamatorie

- TCA 10-15% → recuperare 1-2 zile
- TCA 25-35% → recuperare 7-10 zile

- Peeling Mediu – acnee cu cicatrici moderate

- sol J + TCA 35%
± tratament focal pe marginea elevata a cicatracii cu TCA 50% pentru
cicatricile postacnee pe torace post
Tratament focal pe cicatrici TCA 70-100%
= “chemical reconstruction of the skin scars”

- Roberts: AG 70% gel + TCA 25% sol (2-4 min fara frosting complet cu neutralizare cu sol
bicarbonat de sodiu 10%)

AG gel limiteaza viteza si profunzimea de penetrare a agentilor chimici → un control mai

bun al procedurii de peeling
POSTACNEE
Metode dermato-cosmetice de ameliorare a cicatricilor postacnee
- Peeling Chimic
- dermabraziune
- laserterapie
- laser fractionat
- inj de materiale de umplere
- tehnici de subcizie

Peelingurile Chimice pot oferi

o buna asociere terapeutica cu alte masuri de tratament antiacneic,
devenind mult mai eficient in serii repetate, combinat cu terapiile de fond topice sau
sistemice
adaptate specific conditiei medico-estetice
FOTOIMBATRANIREA CUTATANA
 Peelingul Chimic = componenta clasică a strategiei de abordare a fotoîmbătrânirii,
fiind una dintre metodele cele mai populare de reintinerire a tegumentului fotolezat.
- Amelioreaza discromia, textura, ridurile.
 Pentru beneficii maxime – critic obligatorii protocoalele pre şi post- peeling (retinoizi,
antioxidanţi, fotoprotecţie, hidratare)
RIDURI
Peeling Superficial:
- Procedura ieftina, usor de aplicat, riscuri minime
- în serii repetate, pot modula atât semnele epidermice cât şi dermice ale îmbătrânirii
(Glogau I) – cu ameliorarea ridurilor
- NU influenţează ridurile profunde (II, III)
- Peelingurile Superficiale succesive NU pot induce rezultate echivalente cu
Peelingurile Medii
- induc aspect “întinerit” prin uniformizarea texturii Epidermului şi a culorii

Peeling Mediu:
- induc neocolageneză şi acţionează pe ridurile medii (Glogau II,III)
- indicată 1 şedinţă Sol Jessner + TCA 35%

LENTIGINE SOLARE
 Peeling Superficial
- Uniformizarea distribuţiei melaninei şi eliminarea acumulărilor de melanină din Ep
AG
- Kligman : AG 8% si tretinoin 0.1% amelioreaza semnificativ ridurile si uniformizeaza
textura cutanata.
 - Tosti: AG 50% - timp de contact 5 min apoi neutralizare cu bicarbonat de sodiu, 1
aplic/săpt x 4 şedinţe
AS
- Kligman: AS 30%, 1x/luna → ameliorarea Hpigm, texturii cutanate, ↓ ridurilor fine
Peeling Superficial

Sol Jessner modificată:

- conţinând Ac kojic /hidrochinonă (fără rezorcină pt evitarea riscului de Hpigmentări post-

tratament)

LHA

- 5-10%, actioneaza pe corneozomi la interfata corneocitara, realizand o descuamare “celula

cu celula” care mimeaza turn-overul natural al pielii, tegumentul nefiind uscat-rugos
postpeeling.

LENTIGO SOLAR SENIL

 Peeling Mediu
- Lentigo solar tratat dispare dar reapare în timp (melanocite prezente sub nivelul
acţiunii PC)
- “spot peel” (Roberts)
- Sol Jessner + TCA 25-30% (focal lezional  frosting)
- Lentigo, KS pigmentare
-
Melasma şi Hiperpigmentările postinflamatorii
 Diagnosticul corect al componentei pigmetare Epidermice ± Dermice (L. Wood)
 Aşteptări realiste – recurenţe – tratamente de întreţinere
 Protocoale pre (2 săptămâni-3 luni) şi post-peeling (Tretinoin, Hidrochinonă,
Fotoprotecţie)
Peelingurile Superficiale:
- ameliorarea componentei epidermice a melasmei

- Ameliorarea melasmei este mai evidenta si mai rapida cand peelinguriel chimice sunt
combinate cu terapia medicala topica depigmentanta.

Scorul MASI pt evaluarea si urmarirea melasmei si a eficientei tratamentelor

Melasma: - tipul epidermic
- tipul dermic
- tipul mixt
Aci salicilic 20-30% pt melasma superficiala

- AG 30-50-70% - exfoliant si epidermolitic,

- efect depigmentant datorita formarii unui nou epiderm mai neted cu
un continut mai redus si mai uniform de melanina.

- SJ modificată  fără rezorcină şi cu conţinut Ac kojic ± hidrochinonă

- pt discromiile dermice: TCA 35%+sol J

PEELING LA PERSOANELE CU PIELEA HIPERPIGMENTATĂ CONSTITUTIONAL

 Severitatea fotodegradării pielii brune este diferita la asiatici şi africani faţă de
caucazieni
 Fiziologic diferă:
 Cantitatea melaninei Ep
 Distribuţia melanozomilor
 acţiune protectoare  faţă de UV Risc major de
hiperpigmentare ca efect secundar
 Fototipuri V-VI – recomandabil PS
 - prudenţă la PM
Ingrijirea pre si postpeeling impune obligatoriu FOTOPROTECTIE CU CRÈME ECRAN.

PEELING LA ROZACEE
 PS cu BHA (Ac salicilic-20-30%, LHA 5-10%)
SJessner – fototipuri I şi II
- modificată (fără rezorcinol) la persoanele cu piele
bruneta
 Contraindicaţii  AHA Accentuează eritemul
 Retinoizi Risc de dermită iritativă

 BHA
 Interferă ciclul Ac arahidonic  au efect antiinflamator
 Efect antibacterian, antifungic
 Recomandabil
 Concentraţii mai reduse
 Frecvenţă de aplicare redusă
 Evitarea procedurilor “intense” în tehnica de peeling (evitarea
degresării agresive cu acetonă, evitarea frecării cu presiunE
XANTELASME
 TCA 50% - 70% şedinţe repetate, in medie 3-5 sedinte (raportare recurenţă de tip
fenomen Köebner)

TOXINA BOTULINICA
este o proteina, produsa de bacteria Clostridium botulinum
•  acetilcolina transmite mesaj de la nerv la muschi.
• Toxina botulinica impiedica descarcarea de acetilcolina de la nivelul terminatiilor
nervoase catre muschi, blocand astfel comanda anormala de la creier.
• Aceasta reduce spasmul muscular, posturile anormale, cat si durerea asociata.

MECANISM
 • Toxina botulinică de tip A blochează eliberarea periferică a acetilcolinei la capetele
nervoase colinergice presinaptice prin clivarea SNAP-25, o proteină esenţială în
cuplarea cu succes şi eliberarea acetilcolinei din veziculele situate la nivelul
terminaţiilor nervoase.
EFECT FARMACODINAMIC
• După injectare, există o legare iniţială rapidă a toxinei cu afinitate crescută pentru
receptorii celulari specifici de suprafaţă.
• Aceasta este urmată de transferul toxinei prin membrana plasmatică prin endocitoză
mediată de receptori.
• În final, toxina este eliberată în citosol.
• Acest din urmă proces este însoţit de inhibarea progresivă a eliberării acetilcolinei,
semnele clinice sunt evidente în decurs de 2-3 zile, cu un efect maxim observat în
decurs de 5-6 săptămâni de la injectare.
INDICATII
aprobate de catre FDA – (Food and Drog Asociation) pentru Botox
• -torticolis (distonia cervicala la adulti );
• - strabism ;
• - blefarospasm 
• - spasm hemifacial la pacienti cu varsta de peste 12 ani sau mai mult.
•  spasticitatea ( AVC, scleroza multipla, paralizie cerebrala, traumatisme craniene);
• - distonia (posturi involuntare de torsiune) bratelor sau picioarelor;
• - tremor;
• - cefalee;
• - hiperhidroza, hipersalivatie (secretie excesiva de saliva).
BOTOX COSMETIC ZONA SUPERIOARA A FETEI
1. Glabela
2. Riduri frontale orizontale
3. Riduri periorbitale laterale
4. Elevarea părții laterale a sprâncenei

GLABELA
Prima zonă tratată
Obiectiv: reducere riduri dinamice verticale/orizontale (de încruntare)
M. procerus: origine baza nasului, inserție în pielea glabelei
-induce riduri orizontale, coboară partea mediană a sprâncenei
M. corugator supercilii: parte profunda a orbicularis oculi pars orbitalis, inserție în derm
deasupra zonei mediane a arcadei
-induce riduri verticale, mișcă sprânceana în jos și medial
M. depresor supercilii: partea mediana a orbicularis oculi pars orbitalis, se inseră în derm
deasupra zonei mediane a arcadei
-determina coborârea părții mediane a a sprâncenelor
Antagonist: m. occipitofrontal
TEHNICA
• 5 puncte de injectare
• un punct central - între sprâncene şi baza nasului (vizează inactivarea muşchiului
procerus).
• Celelalte 4 puncte de injectare se distribuie între cei doi muşchi corrugatori supercilii,
punctele mediane fiind situate deasupra cantusului intern, iar cele lat. în 1/3 medie a
corrugatorilor sau în prelungirea liniei mediopupilare.
• Injecţiile se efectuează intramuscular în masa muşchiului (şi nu în rid), cu acul
perpendicular faţă de planul cutanat cu respectarea unei distanţe de 1 cm superior faţă
de arcada supraorbitală în cazul injectării corrugatorilor.
• Dozele recomadate:
Vistabel/U Allergan doza totală 10-30 U (femei), 20-40 U (bărbaţi) divizate în 5-7
puncte de injectare (60)
Dysport/U Speywood doza totală 50-70 U (femei), 60-80 U (bărbaţi) divizate în 5
puncte de injectare
• Efectul clinic se menţine în medie pe durata a 3-4 luni
• Există pacienţi la care acest efect persistă până la 6-8 luni
COMPLICATII
1. Blefaroptoza
-prin difuzia substanței către m. levator palpebrae
- reversibilă în câteva săptămâni
- tratament: agonist alfa adrenergic- apraclonidina 0,5% (contracția m.Muller)
2. Diplopie
3. Ptoza sprâncenelor
Profilaxie: respectare protocol de administrare!
4. Cefalee
5. Sângerări, echimoze

Aplicarea toxinei botulinice la nivelul fruntii-obiective si tehnica.

Obiectiv: diminuarea ridurilor orizontale

ANATOMIE FRUNTE
M occipitofrontal (m. frontalis): derivă de la gala aponeurotica, inserție pielea
suprasprâncenoasă

-contracția sa det ridurile orizontale, ridicare sprâncene

-antagonisti: m. procerus, corugatori, depresori supercilii
TEHNICA
• 4 până la 8 puncte distribuite la nivelul frunţii de-a lungul a una sau două linii
orizontale sau într-o formă uşor curbată (de “V”), punctele fiind distribuite intre
cele 2 linii mediopupilare
• punctele de injectare se spaţiază la 1,5-2,5 cm unul faţă de altul
• Injectarea se efectuează superficial, intramuscular şi perpendicular faţă de
planul cutanat
• Doze recomandate:
6-15 U Allergan (doza totală) distribuite de-a lungul a 4-8 puncte de injectare , în cazul
bărbaţilor existând posibilitatea utilizării unor doze mai mari
20-60 U Speywood (doza totală) distribuite de-a lungul a 4-6 puncte de injectare pe o
singura linie
COMPLICATII
• Ptoza sprâncenelor
• Semnul Mephisto/Spock

Aplicarea toxiniei botulinice in cazul ridurilor periorbitale laterale-

complicatii.
Obiectiv: diminuare riduri dinamice de la coada ochiului
ANATOMIE
M. orbicularis oculi
-parte palpebrală (acoperă pleoapa): închidere involuntară ochi
-parte orbitală- în jurul orbitei: trage sprânceana medial, partea externă coboară sprânceana
laterală; închidere voluntară ochi
-parte lacrimală-medial orbită, interacționează cu partea palpebrală pt inchidere ochi
Antagoniști: m. levator palpebrae superioris (deschide ochiul), m. occipitofrontal (ridică
sprânceana

TEHNICA
• 3 puncte de injectare (cu variaţii între 2 şi 5) dispuse semilunar la 1-2 cm lateral de
marginea externă a orbitei
• acul orientat în afara orbitei şi superficial intradermic pentru a evita apariţia
echimozelor şi atingerea periostului
• Dozele recomandate
10-30 U Allergan (doza totală) divizate între 2-5 puncte de injectare pe zonă
20-60 U Speywood doza totală pe zonă divizată în 3 puncte de injectare cu posibilitatea
efectuării unui punct suplimentar de 10U
• Efectele clinice se menţin în medie pe o durată de 4 luni
COMPLICATII RIDURI PERIORBITALE
1.Echimoze (injecții profunde, injectare vase superficiale)-7-14 zile
2.Asimetrie buză superioară, hemifață (injectare inferioară în m. zigomatic mare)
3. Uscăciune corneeană, lagoftalmie (injectare parte palpebrală orbicular)
+ accentuare pungi infraorbitale la pacienți cu laxitate tegumentară

Elevarea părții laterale a sprâncenei

Elevator sprânceană: m. frontalis
Depresor: m. orbicularis oculi parte orbitală
Zona de tranziţie între fibrele verticale şi orizontale ale muşchiului orbicularis oculi se
găseşte la nivelul liniei temporale superioare.
Inactivarea acestei părţi a orbicularisului oculi poate determina un anumit grad de
elevare a sprâncenei.
TEHNICA
• 1 punct situat la circa 1,5 cm deasupra arcadei orbitale, la intersecţia cu linia
temporală superioară. Injecţiile se efectuează intramuscular superficial întrucât la
acest nivel muşchiul se situează relativ superficial.
 • dozele recomandate: 1-2 U Allergan pe punct sau 5-10 U Speywood pe punct. În
cazul unităţilor Speywood se recomandă efectuarea câte unui punct suplimentar la
nivelul părţii externe a frontalului, situat mai central decât punctele de la nivelul
orbicularisului oculi, astfel fiind coborâtă sprânceana mediană şi rezultând o arcuire
suplimentară a părţii laterale (în total 4 puncte, doza totală 20-40 U Speywood)
Complicații: ptoză palpebrală, ptoză a sprâncenei
• Cele mai bune rezultate: pacienți kinetici

AFECŢIUNI ALE PIELII ŞI ANEXELOR PIELII:

Hiperhidroză primară a axilelor
• Istoricul medical şi examinarea fizică, împreună cu investigaţii suplimentare specifice
după cum este necesar, trebuie efectuate pentru a exclude cauzele potenţiale ale
hiperhidrozei secundare (de exemplu hipertiroidismul, feocromocitomul).
• Aceste măsuri sunt necesare pentru evitarea tratamentului simptomatic al
hiperhidrozei fără diagnosticul şi/sau tratamentul bolii preexistente.
• poate fi tratata prin injectarea toxinei botulinica sau prin tehnica operatorie, aspirarea
definitiva a glandelor sudoripare
Diagnosticul ariilor hiperhidrozei axilare inainte de procedura
Zona de hiperhidroză poate fi conturată prin folosirea tehnicilor administrare: standard de
colorare, de exemplu testul iod minor-amidon
TEHNICA
• Ac recomandat: Ac steril de calibru 30
• . Doza recomandată:
-50 de unităţi de BOTOX se injectează intradermic, distribuite uniform
în locuri multiple, la aproximativ 1-2 cm unul de altul, în cadrul zonei de hiperhidroză a
fiecărei axile.
• Doza maximă totală: Nu pot fi recomandate alte doze decât 50 de unităţi per axilă.
• Injectările nu trebuie repetate mai des decât o dată la 16 săptămâni
REZULTATE
• Îmbunătăţirea clinică apare, în general, în decursul primei săptămâni după injectare.
Injectarea repetată de BOTOX poate fi administrată atunci când efectul clinic al
injectării anterioare se diminuează, iar medicul curant consideră că este necesar.
ATENTIONARI SI PRECAUTII IN UTILIZAREA BOTOX
• Dozele recomandate şi frecvenţa administrărilor de BOTOX nu trebuie să fie depăşite
din cauza potenţialului de supradozaj, slăbiciune musculară exagerată, răspândire la
distanţă a toxinei şi formare de anticorpi neutralizanţi.
STABILIREA DOZEI INITIALE
La pacienţii care nu au mai fost trataţi trebuie să ia în considerare cea mai mică doză
recomandată pentru indicaţia specifică.
Medicii prescriptori şi pacienţii trebuie să fie conştienţi de faptul că reacţiile adverse pot
apărea chiar dacă injectările anterioare au fost bine tolerate.
Trebuie aşadar manifestată prudenţă cu ocazia fiecărei administrări.
REACTII ADVERSE
• legate de răspândirea toxinei la distanţă de locul administrării , uneori ducând la
deces, care în unele cazuri s-a asociat cu disfagie, pneumonie şi/sau slăbiciune
semnificativă.
• Simptomele sunt în concordanţă cu mecanismul de acţiune al toxinei botulinice şi au
fost raportate la câteva ore până la câteva săptămâni după injectare.
• Riscul de apariţie a simptomelor este probabil cel mai mare la pacienţii care au
afecţiuni de fond şi comorbidităţi, inclusiv copiii, adolescenţii şi adulţii trataţi pentru
spasticitate, la care se administrează doze mari.
REACTII ADVERSE GRAVE
• inclusiv rezultate fatale, au fost raportate la pacienţii cărora li s-au administrat injecţii
cu BOTOX, în afara indicaţiilor aprobate oficial, direct în glandele salivare, în
regiunea orolinguală-faringiană, esofag şi stomac.
• Unii pacienţi aveau disfagie preexistentă sau o slăbiciune semnificativă.
REACTII DE HIPERSENSIBILITATE GRAVE SAU IMEDIATE
• inclusiv anafilaxia, boala serului, urticaria, edemul ţesuturilor moi şi dispneea. au fost
raportate rar,
• Unele dintre aceste reacţii au fost raportate ca urmare a utilizării BOTOX fie singur,
fie cocnomitent cu alte medicamente care induc reacţii similare.
• Dacă o asemenea reacţie are loc, injectările ulterioare cu BOTOX trebuie întrerupte şi
trebuie instituit imediat un tratament medical adecvat, cum este administrarea de
adrenalină.
• A fost raportat un caz de anafilaxie în care pacientul a decedat după ce i s-a
administrat BOTOX diluat în mod necorespunzător cu 5 ml de lidocaină 1%.
REACTII ADVERSE DUPA ADMINISTRAREA BOTOX
cardiovasculare, inclusiv aritmie şi infarct miocardic, unele cu rezultate fatale.
la pacienţi cu factori de risc, inclusiv boli cardiovasculare.
REACTII ADVERSE LEGATE DE PROCEDURA
• njecţia ar putea duce la infecţie localizată, durere, inflamaţie, parestezie, hipoestezie,
sensibilitate, edem, eritem şi/sau sângerare/echimoză.
 • Durerea şi/sau anxietatea legată de ac pot duce la reacţii vasovagale, de exemplu
sincopă, hipotensiune arterială etc.
PRECAUTII
• când BOTOX este administrat în prezenţa inflamaţiei la locul injectiei
Interacţiuni cu alte medicamente
• efectul toxinei botulinice poate să fie potenţat de antibioticele aminoglicozide sau de
spectinomicină ori de alte medicamente care interferează cu transmiterea
neuromusculară (de exemplu substanţe cu efect de blocare neuromusculară).

Formarea de anticorpi antidrug neutralizanţi

ADA neutralizanti
pentru toxina botulinică de tip A poate reduce eficacitatea tratamentului cu BOTOX prin
inactivarea activităţii biologice a toxinei.
Rezultatele unora dintre studii sugerează că administrările de BOTOX la intervale mai
frecvente sau utilizarea de doze mai mari duc la o incidenţă mai mare a formării de anticorpi.
Atunci când este cazul, potenţialul de formare a anticorpilor poate fi minimalizat prin
injectarea celei mai mici doze eficace, la cel mai lung interval clinic indicat între injectări.

ALTE EFECTE SECUNDARE

• Cefalee, parestezie, tulburări vasculare bufeuri,
• Tulburări gastro-intestinale ,Greaţă miros anormal al pielii, prurit, noduli subcutanaţi,
alopecie
• Durere la nivelul extremităţilor slăbiciune musculară, mialgie,
• Durere, edem, hemoragie hipersensibilitate, iritaţie la locul injectării, astenie, reacţii
la locul injectării

TRATAMENTUL IN DERMATOLOGIE
Tratamentul afecţiunilor dermatologice este adaptat fiecărei patologii şi poate fi:
 - topic (este foarte diversificat fiind un tratament specific afecţiunilor cutaneo-
mucoase)
 - sistemic (specific bolii dermatologice şi tratamentul afecţiunilor sistemice asociate
bolii dermatologice).
TIPURI DE PIELE DUPA FITZPATRICK
 1. tipul blond-roșcat (nu se bronzează niciodată şi se înroşeşte întotdeauna după
expunerea la UV);
 2. tipul de piele albă la indivizi cu ochi albaştri (se înroşeşte întotdeauna şi se
bronzează foarte puţin);
 3. tipul de piele caucazian ce se înroşeşte uneori după expunere la UV şi care se
bronzează destul de bine;
 4. tipul de piele care numai ocazional se înroşeşte la expuneri agresive solare (bruneţii
constituţionali, mediteraneeni);
 5. tipul hispanic sau arab (nu apare eritem, ci direct bronzare);
 6. tipul de piele al rasei negre.
TRATAMENTUL TOPIC

Factorii care influenteza eficienta unui tratament topic in

dermatologie-enumerare.
 Eficienţa unui tratament topic este condiţionată de următorii factori:
 - integritatea filmului hidrolipidic şi a stratului cornos
 - vascularizaţia cutanată
 - tipul de piele (terapia topică este diferită pentru o piele
 uscată sau o piele seboreică)
 - alegerea corectă a modalităţii de aplicare a tratamentului topic (ex:
pansamentele ocluzive sunt indicate pentru o penetrabilitate mai bună a
topicului la nivel cutanat;
 În afecţiunile inflamatorii sunt recomandate comprese).
Topicul este constituit din principiul activ (o substanţă sau mai multe substanţe asociate)
şi din vehicul (excipient).
Formele farmaceutice dermatologice constituie modalităţi de administrare topică a majorităţii
substanţelor active folosite în bolile de piele.
DUPA FORMA DE APLICATIE TOPICELE POT
  - rămâne la nivelul epidermului
 - pătrunde percutan ajungând în derm
 - pătrunde transcutan şi pot determina efecte adverse sistemice (ex: glucocorticoizii
pot induce sindromul
 Cushing)
 sau pot produce efecte terapeutice sistemice (ex: nitroglicerina).
la nivelul zonelor inflamate şi la nivelul leziunilor cutanate cu pierdere de substanţă
absorbţia este crescută,
- la persoanele vârstnice pielea este atrofică cu dermatoporoză
şi se poate modifica absorbţia substantei
- la copil suprafaţa pielii este mare comparativ cu greutatea.

Factorii ce influenţează pătrunderea percutană sau transcutana

 concentraţia substanţei active şi de compoziţia excipientului.
 - formele farmaceutice dermatologice (cremele acţionează superficial, unguentele
se absorb mai bine)
 - penetrabilitatea topicului (crescută în zonele de flexie),
 - hidratarea stratului cornos (creşte permeabilitatea)

VEHICULELE (EXCIPIENTII)
 sunt substanţe inerte din punct de vedere terapeutic dar care sunt importante pentru că
realizează transportul substanţei active şi favorizează interacţiunea acesteia cu pielea.
 Rolul lor este de a creşte acţiunea terapeutică a substanţei active, fără să modifice
proprietăţile acestora.
 se clasifică în:
 - excipienţi graşi
 - excipienţi lichizi
 - excipienţi pulverulenţi (pudre)
 - excipienţi gazoşi (spray-uri).
PARTICULARITATI ALE TRATAMENTULUI IN DERMATOLOGIE
Bolile dermatologice:
- tratament etiologic, patogenic
- tratament simptomatic
- aspecte de ordin epidemiologic şi psiho - social

În patologia dermatologică un loc însemnat îl ocupă bolile dermatologice cu patologie

infecţioasă (microbiană, micotică, parazitară, virală) → beneficiaza de tratament specific
etiologic → vindecare în majoritatea cazurilor.

Pentru obţinerea acestui deziderat atât pacientul cât şi personalul medical trabuie să urmeze
tratamentul cu stricteţe, pentru că multe afecţiuni dermatologice necesită timp mai îndelungat
de tratament (micozele pielii capului - 6 săptămâni, onicomicoze – 3-6 luni.)
De asemenea, infecţiile cu transmitere sexuală (ITS) reprezintă un capitol bine definit din
patologia infecţioasă dermatologică, cu tratamente specifice bine standardizate şi vindecare în
proporţie de peste 95 %.

Apariţia unui număr tot mai mare de cazuri cu infecţie HIV/SIDA, infecţii cu virusul
hepatitic B sau C, cu posibilitarea de a stabili diagnosticul de boală pornind de la erupţii
cutaneo-mucoase impune respectarea cu stricteţe a măsurilor de ordin epidemiologic.
Aceste măsuri sunt comune fiecărei boli şi impun protecţia pacientului şi a celorlalţi
bolnavi, cât şi legat de autoprotecţia personalului medical.
Îngrijirea bolnavului cu afecţiuni dermatologice

- Regim igieno-dietetic (ex. în urticaria acută postalimentară, eczema acută, acneea rozacee).
- Tratament local
- Tratament sistemic
REGIMUL IGIENO DIETETIC
- În psoriazis: evitarea grăsimilor, a cărnurilor grase, a proteinelor animale, a dulciurilor
concentrate, a alcoolului.

- În urticarii şi eczeme acute postalimentare: regim de cruţare digestivă sau regim de

excludere şi reintroducere a alimentelor cu potenţial alergizant-declanşant.

- regim desodat - tratament corticoterapic sistemic, ICC, IVC;

- regim fără gluten, fără ioduri - în dermatita herpetiformă.

- bolile dermatologice agravate de consumul cronic de alcool: psoriazisul, eczemele cronice,
prurigo-uri, acneea rozacee, lichenul, porfiria cutanată tardivă.

- Fumatul este interzis în afecţiunile dermatologice din patologia vasculară (ulcerele arteriale
sau venoase din arteriopatiile obliterante cronice ale membrelor inferioare, trombangeita
obliterantă, crizele acro-asfixice din sindromul Raynaud). Fumatul este un factor de agravare
al bolii psoriazice.
În plus sunt anumite dermatoze care necesită măsuri de îngrijire specială a pielii şi a
fanerelor.

În special pielea seboreică sau pielea atopică, xerotică, cu tendinţă la uscăciune,

trebuie să respecte recomandări adaptate tipului de ten

- evitarea suprasolicitărilor, a traumelor psihice şi a emoţiilor negative în majoritatea bolilor

cu componentă psiho-somatică (psoriazis, eczeme, dermatită atopică, neurodermită, lichen
plan, prurigo-uri).

EXPUNEREA UV
Lumina UV: - naturală (băi de soare)
- artificială (lămpi UV).

Bolile ameliorate prin helioterapie (expunere la UV în scop terapeutic) sunt eczemele,

dermatita atopică, psoriazisul, parapsoriazisul, pitiriazisul rozat Gibert.

Boli agravate de expunerea la soare: nevi pigmentari, leziuni precanceroase cutanate,

LEC discoid şi LES, dermatomiozita.

După expunerea excesivă la radiaţia UV in special la persoanele cu fototipul I sau II

poate să apară un eritem actinic şi chiar arsuri solare, în funcţie de gradul de expunere.
Boli favorizate şi agravate de radiaţia solară:
cancere cutanate, fotodermatoze, EPL, urticaria solară, prurigo solar, eczema solară,
lichenul actinic, porfiria cutanată tardivă, eritemele pelagroide , pelagra, vitiligo.

Alte boli induse de radiaţia solară sunt:

- fotodermatoze postmedicamentoase pot apărea după administrarea unor antibiotice cu
potenţial fotosensibilizant (ampicilină, chinolone, tetraciclină, doxicilină, griseofulvină,
acidul nalidixic).

FITOFOTODERMATOZE
- (apar după contactul pielii cu plante cu potenţial fotosensibilizant ca pătrunjel şi
morcov sălbatic, muşcate).
- Pentru ca să apară acest tip de reacţie sunt necesare patru condiţii: soare +
planta + pielea + umiditate.
Legat de comportamentul cutanat după expunerea la UV trebuie avut în vedere
următoarele:
- să se adapteze expunerea la radiaţia solară în funcţie de fototipul cutanat;
 - este recomandată o expunere gradată, progresivă, evitând orele de expunere între
11 şi 16 şi utilizarea adecvată a loţiunilor fotoprotectoare.

Măsuri recomandate pentru îngrijirea tegumentelor în tratamentul unor afecţiuni

dermatologice

• Pielea seboreică: loţiuni pentru ten seboreic, şampoane antiseboreice pe bază de sulfură de
seleniu sau ketoconazol.
• Pielea atopică, xerotică (piele cu tendinţă la uscare, deshidratare, cu apariţia unor dermatite
iritative): loţiuni pentru ten atopic sau sensibil, evitarea pe cât posibil a spălărilor dese, cu
detergenţi agresivi şi protecţia prin mănuşi a mâinilor în manoperele casnice.
• Pielea sugarilor, a copiilor mici: produse destinate sugarilor. Copiii atopici: emoliente in
faza de intretinere si aplicaţii cât mai de scurtă durată de dermatocorticoizi in faza acuta.

Pielea vârstnicilor (tendinţă fiziologică de uscăciune, de a forma mici fisuri pe suprafaţă →

poarta de intrare pentru diferiţi alergeni (detergenţi, sintetic, lână) sau pentru agenţi biologici
(microbieni, micotici).

O formă particulară de eczemă la varstnici este eczema asteatozică sau fisurară, cu localizare
în special la nivelul gambelor care apare la persoanele vârstnice, în special iarna, în
hipovitaminoze, stări carenţiale.

DERMATOPOROZA
 Proces de îmbatrânire cutanată particulară
 Considerata insuficientă cronică cutanată
 Determinata de pierderea acidului hialuronic, principalul component al matricei
extracelulare
 Cauze majore:- razele UV
- terapia cronica sistemica si topica cu corticosteroizi
MANIFESTARI CLINICE
 Atrofia cutanata- mai frecventa pe zonele fotoexpuse ( agresiune UV ) si alte
agresiuni externe;
 pielea este mai subtire, usor plisabila, reteaua venoasa subiacenta mult mai
evidenta
 fragilitate marcata,
sufuziuni sanguine, hematoame disecante, ulceratii cronice, cicatrici stelate
  Purpura Bateman- consecinta atat a fragilitatii microcirculatiei superficiale prin
subtierea peretelui vascular si pierderea elasticitatii cat si a defectului de
mentinere a tesutului interstitial pericapilar, care permit extravazarea
hematiilor, macule purpurice, rosii-violacee, lenticulare sau numulare, unice sau
multiple, dispuse indeosebi pe dosul mainilor si antebrate
 Hematoamele disecante: frecvent la nivelul membrelor inferioare, insotesc
deseori si alte dermatoporoze Apar la varste cuprinse intre 70-99 de ani Traume
minime pot duce la sangerari importante

PREVENTIE
 Expunerea minima la razele UV si utilizarea cremelor de fotoprotectie
 Utilizarea de crème emoliente dupa administrarea corticoterapiei de lunga durata

PRINCIPALELE TIPURI DE TRATAMENTE LOCALE DIN DERMATOLOGIE

Tratamentul prin comprese umede necesită dizolvarea unei substanţe active într-o soluţie
apoasă obţinându-se concentraţia dorită.
- piele inflamată, cu fenomene celsiene sau cu exudaţie

Reguli: nu se utilizează pe suprafaţă mare, nu se recomandă aplicarea foarte mult timp

pentru evitarea efectului secundar iritativ cu maceraţia tegumentelor sau dezvoltarea unor
reacţii alergice la substanţele dizolvate.
Atenţie! acidul boric aplicat timp îndelungat sau pe suprafaţă mare poate fi nefrotoxic.

Substanţe:

- rivanol 1%;
- muşetel – efect antiseptic, calmant, antiexudativ;
- acid boric 1-2-3%, în soluţie apoasă (apă distilată, apă fiartă şi răcită) - efect antiseptic,
antiexudativ şi calmant;
- borax 1-2-3 % - efect antiseptic, antiinflamator, dezinfectant, antiexudativ;
- coada şoricelului, trei fraţi pătaţi.
- soluţia de cloramină – se utilizează de regulă pentru toaleta şi spălarea unor ulceraţii
suprainfectate cu germeni rezistenţi (piocianic, proteus, enterobacter) sau alţi germeni Gram-
negativ, rezistenţi la antibiotice.
Băi dezinfectante localizate sau generalizate se pot efectua cu substanţele de mai sus. Se mai
pot efectua infuzii folosite în acest scop.

Coloranţi : pioctanina / violet de genţiană 0,5-1-2% sau eozină 1-2% - efect antiexudativ,
sicativ, antimicotic, antibacterian. Uneori pot apărea reacţii alergice la unul din coloranţi.
Suspensii sau soluţii preparate în farmacie. Folosesc o substanţă medicamentoasă sau mai
multe (eritromicina, hidrocortizon, acidul salicilic, rezorcina, sulful precipitat) şi substanţe
vehicul care ajută la penetrarea medicamentelor active la nivelul pielii.

Aceste soluţii pot să fie: propilenglicolul, glicerina pentru aderenţa de planul cutanat, iar ca
bază se foloseşte soluţie apă distilată-alcool. Alcoolul favorizează evaporarea mai rapidă a
apei, ceea ce conferă aderenţă substanţei active pe suprafaţa pielii.

Suspensiile nu se utilizează pe zonele ulcerate, foarte inflamate, cu exudaţie (alcoolul poate

produce iritaţii). Se utilizează pentru tenurile mai grase, pe zonele păroase (pielea capului,
barbă, torace anterior).

Spray-urile

- vehicul pentru substanţa activă este un gaz (freonul) aflat sub presiune + substanţe active.
- eficiente pe zonele inflamate, cu exudaţie, la nivelul plicilor, în cazul unor arsuri
superficiale în faza iniţială: Oximed (tetraciclină + cortizon);
- nu se utilizează pe o perioadă mare de timp.

Mixturile
- sunt produse magistrale, combinaţii între pudre inactive (talc, oxid de zinc) şi soluţii apoase
(glicerină, apă distilată) ± medicamente active: mentol, antibiotice (eritromicină, tetraciclină),
cortizonice (hidrocortizon), antimicotice.
- pudrele inactive nu se absorb, deci nu au acţiune medicamentoasă în profunzimea pielii, ci
au un efect calmant numai de suprafaţă.
- se recomandă aplicarea acestora pe zonele cu exudaţie, eritem, zone pruriginoase. Nu se
recomandă aplicarea pe ulceraţii.
- se utilizează în faza iniţială a unor afecţiuni inflamatorii, sau după comprese (2-3 zile), până
la reducerea inflamaţiei. Nu se utilizează în zonele păroase.

Paste
- pudre (talc, Zn O) + baze grase (lanolină şi vaselină) ± substanţe active.

Unguente
- combină în părţi egale baze de tip lanolină – vaselină.
- au efect de profunzime: pătrund mai adânc în tegument împreună cu substanţele active din
unguente.
- se utilizează în afecţiuni cronice, cu tegumente îngroşate, modificate prin afecţiunea
cronică. Se folosesc atât pe tegumentele indemne cât şi pe tegumentele ulcerate, pe pielea
fără păr cât şi pe cea cu păr (psoriazis pielea capului, eczema cronică lichenificată).
Creme
- baze grase de unguent (lanolină – vaselină) + H2O2.
- efectul acestora este mai superficial la nivelul tegumentului → afecţiuni inflamatorii acute
şi subacute (nu cronice), pe suprafeţe exudative şi pe zonele plicilor (axilară, inghinală), pe
zonele ulcerate. Exemplu: fucidine crema conţine acid fucidic – activ asupra stafilococului
aureus

Reacţii alergice după aplicaţii locale de creme, unguente, soluţii sau sprayuri pot să apară la
oricare din componentele produsului.

Reacţiile alergice după aplicaţii locale pot să apară la baza de unguent, la parfumanţi, la
substanţele conservante, la substanţa activă din componente.

Este important de reţinut că odată sensibilizat la o anumită substanţă individul respectiv va

dezvolta această reacţie alergică locală de fiecare dată când va ajunge în contact cu acea
substanţă.

Şampoanele
- produse tipizate ce conţin pe lângă o substanţă degresantă (detergent) şi substanţe active
medicamentoase: sulf, extracte de plante cu efecte antiseboreice, sulfura de seleniu
(antiseboreic) sau zinc piritinol (efect antiseboreic), ketoconazol.

Substanţe chimice cu efect distructiv

- Nitratul de argint: efect antiexudativ (comprese 1g/1000L), 1-2-3-5% pe fisuri, cu efect de

stimulare a granulaţiei; în concentraţie de 10-20% are efect distructiv.

- TCA – 10% - 75% → efect de peeling slab sau puternic 35%-70–80%, realizându-se o
arsură chimică a ţesutului;
- pentru distrugerea papiloamelor, a unor granuloame piogene, angioame, peeling
cutanat (dermatocosmetologie).

Acidul azotic fumans în concentraţie de 100% - efect distructiv şi caustic; se recomandă

pentru distrugerea unor veruci vulgare, veruci plane, papiloame, granuloame.

-Azotul lichid – sub presiune, păstrat în recipiente speciale poate fi folosit ca substanţă
distructivă, caustică pentru veruci, papiloame, tumori cutanate.

- Substanţe citotoxice sau citostatice locale (5-FU): cancere cutanate, keratoze actinice sau
seboreice.

- Podofilina – extract vegetal si Podofilitoxina – pentru tratamentul vegetaţiilor veneriene.

Imiquimod (Aldara cremă 1%): vegetaţii veneriene, moluscum contagiosum, cancere
cutanate superficiale.

- Acidul salicilic 15 - 20% ☛ efect keratolitic.

- Acidul lactic 15 – 20% ☛ efect keratolitic.

-
Rezorcinolul în concentraţie variabilă poate avea efect
antiseboreic 1-2%, antimicotic 4% keratolitic 5-6% şi exfoliativ
5-10%. Utilizat în loţiuni capilare poate produce decolorarea
parului
- Ureea: concentraţii de 3-5-10–20% → 50%.
La concentraţia de 1–3% se obţine hidratarea pielii şi acţiune emolientă, la 10–20 % se poate
folosi în psoriazis ca decapant, iar în concentraţia de 40–50% se recomandă pentru avulsia
chimică a unghiei

MEDICAMENTE ANTIPSORIAZICE
Gudroanele sunt amestecuri heterogene ce conţin mai
ales hidrocarburi şi pot fi utilizate în tratamentul topic al psoriazisului
şi al eczemelor cronice. Au un efect reductor, cu limitarea
inflamaţiei cutanate.
Pot fi utilizate: gudronul de huilă, gudronul de ienupăr,
ichtiolul.
Efecte adverse: iritante, în special pe leziunile inflamatorii
acute, pustuloase (contraindicate în psoriazisul eritrodermic
şi pustulos), reacţii alergice, fotosensibilitate, reacţii fototoxice,
foliculită.
Dithranolul (cignolina sau crisarobina) este un derivat
antranolic cu efect antipsoriazic, eficient în psoriazisul stabil,
în plăci. Reduce diviziunea celulară prin efectul antiproliferativ
şi antimitotic asupra ADN-ului celular. Concentraţii
utilizate - 0,1% până la 1-2%.
Mod de utilizare - unguente, paste.
Efecte adverse - iritaţii, eritem crisofanic, arsuri. Are efect
toxic renal în concentraţii crescute.
Contraindicaţii - psoriazisul
eritrodermic şi pustulos, sarcina

MEDICAMENTE FOTOSENSIBILIZANTE
Sunt derivaţi de psoralen ce sensibilizează pielea la radiaţia
ultravioletă naturală sau artificială (lampa UVA). Combinaţia
UVA şi Psoralen este cunoscută ca metoda PUVA şi se recomandă
în tratamentul psoriazisului şi în vitiligo.
Metoxsalenul şi trioxisalenul au acţiune de inhibare a sintezei
ADN şi a diviziunii celulare.
Medicaţia fotosensibilizantă poate fi folosită sub formă
topică în soluţii ce se aplică direct pe piele sau sub formă
orală, amândouă căile de administrare fiind urmate de expunerea
la doze progresive de radiaţie UVA.
Efecte adverse: prurit, eriteme, reacţii fototoxice grave,
arsuri, risc de apariţie (ani) a carcinoamelor cutanate, agravarea
unor insuficienţe (hepatică, cardiacă). Administrarea
sistemică poate produce greaţă, epigastralgii, nervozitate

DERMATOCORTICOIZI TOPICI
Dermatocorticoizii topici (DCT) au acţiune antiinflamatorie,
vasoconstrictivă, antimitotică şi antifibroblastică. DCT
au eficacitate înaltă şi se prezintă sub forme farmaceutice
diverse (creme, unguente, loţiuni), adaptate formei clinice a
bolii dermatologice.
Se utilizează de peste 50 de ani, sunt cea mai prescrisă
terapie topică dermatologică.
MOD DE ACTIUNE
: au efecte antiinflamatoare prin scăderea
permeabilităţii vasculare şi vasoconstricţie cutanată.
Favorizează rezorbţia infiltratului inflamator, reduc proliferarea
epidermică (efect antimitotic), prin inhibiţia sintezei
ADN-ului la nivelul keratinocitelor, diminuează fagocitoza, cu
efect imunosupresor local.
Inhibă sinteza de colagen, diminuează cicatrizarea şi au
tendinţă de atrofie cutanată
CLASIFICARE DCT
Clasa I - Dermatocorticoizi cu potenţă scăzută (ex: Hidrocortizon
acetat).
Se recomandă în:
- afecţiuni cutanate cu inflamaţie redusă
- tratamentul de întreţinere al dermatozelor cronice
- aplicaţii pe zone sensibile sau foarte extinse
Clasa II - Dermatocorticoizi cu potenţă medie, sunt DCT
cu moleculă fluorurată (ex: Pivalat de flumetazon, triamcinolon
acetonid)
Clasa III - Dermatocorticoizi potenţi
Exista preparate cu sau fără fluor în moleculă (ex: butirat
de hidrocortizon, mometazon furoat, metilprednisolon aceponat,
proprionat de fluticazon, fluocinolon acetonid).
Se recomandă în majoritatea dermatozelor inflamatorii.
Clasa IV - Dermatocorticoizi superpotenţi
Se recomandă în dermatoze severe: (psoriazis, neurodermite,
eczeme cronice
- perioade scurte de timp (maximum 10 zile)
- terapia se continuă cu DCT din clasa III sau II
Administrarea dermatocorticoizilor trebuie făcută ţinând
cont de unitatea falangă (1 FTU- Finger Tip Unit) ce reprezintă
cantitatea de substanţă aplicată pe o suprafaţă cutanată
egală cu falanga indexului, aprox. 2,5 cm = 0,5 gr.
Doza aplicată variază în funcţie de vârstă.
La copii se recomandă adaptarea dozei astfel, pentru un
copil sub 1 an se foloseşte maximum 25% din doza adultului,
200
EFECTE SECUNDARE DCT
Efecte secundare:
- senzaţie de arsură, prurit, iritare sau uscăciune (cele mai
frecvente);
- dermatita de contact la dermatocorticoizi (poate fi incriminat
excipientul sau chiar dermatocorticoidul);
- tahifilaxia – lipsa de răspuns la aplicarea dermatocorticoizilor
şi cu agravarea leziunilor;
- hipercorticism exogen (sindrom Chushing) cu inhibarea
axei hipofizo-hipotalamo-suprarenaliene în cazul unor
aplicaţii prelungite a dermatocorticoizilor potenţi, pe
suprafeţe extinse de piele, mai ales la copii