Wsw r;&{e

DescriereaCIP a BiblioteciiNa{ionalea RomAniei

Leul qi toareceleplus alte povestiri/ il.: MacawBook ;
culegerctext,tad.: CasadeTraduceri. - Bucure$ti:
Unican,2Ol2
ISBN 978-606-576-140-7

82-93-34=135.1
087.5

Nici o parte a acest€ipublicalii nu poate 6 r€produsnsau

introdusi intr-un sist€md€ r€cuperarea datelorsautransmise
ir ori\e formasauprin oricemijlor(e.electronice. mecanrce.
prin iolocopiere,inregrrtrare(au altele.Era permisrunea
prealabiu scrisna editorului.
Leuilgt$oweae
p0us
aXtupweyffi

Fabulele
luiEsop
Repovestite
#E
YEI{g.l
udoaded
DFSfets0
 piele
Migarulin deleu
lntr-o zi, un mdgar deghizatin piele de leu hoinirea prin p[dure.
Se distra speriindanimaleleproaste,pe carele intdlneain caleasa.Tot
mergind, se intdlni cu o urlpe. Migarul deghizatincerc[ si o speriegi
pe aceasta,insi vulpeaii arzi rilgeoi gi spuse:
- Daci n-ai fi rdgit ca un migar, m-agfi speriat!

Monla. imbrdcdmintea ii poatepdcdli iloar peproSti.

 Pisica
cuclopoIei
Cu mult timp in urmd, goareciiau tinut o intrunire pentru a vedeace
pot facepentru a-9iinvingevechiul dugman* pisica.Fiecaretoareceavea
propria saopinie dar in celedin urmi un toarecemai tdndr s-a ridicat gi a
spusci areo propunere,carei-ar puteaajuta.
- Veli fi de acord,spuseel, ci principalulpericol sti in felul
ascunsal dugmanuluide a se apropiade noi. Daci
am aveaun semnalcaresi ne deade gtireci sosegte,
am puteascipa ugorde el. Prin urmare,propun si-i
Iegim un clopoteldegit, cu o panglici.
Aga,vom fi mereu avertizatiori de cdte
ori seapropie.
Propunereaa fost primiti cu aplauze,
pdni cdnd un goarecebitrdn s-a
ridicat gi a spus:
- Toate bune, dar cine ii leagI
clopotelulpisicii?
$oareciitdcurddintr-o dati.
- E ugor si propui solutii imposibile,spuse
goarecele cel bitrdn 9i pnrnsiintrunirea.

Morala: Unaesdspai cdceoatrebuie

fdcut, cu totul alta s-ofaci.
 deluptigipotf,rnichea
Cocotii
intr-o zi, un om cumpflri din adeseasi se desodrteaunumai cdnd
piali o potArniche.O aduseacasi oboseau.Atunci igi spuse in sinea
gi o pusein ogradap[sirilor, unde ei: ,,N-o si-mi mai fac probleme
mai tinea doi cocogide lupti. Omul ci trebuie si stau cu cocogii igtia.
aveain gind si creascipotdrnichea Vdd ci nici micar intre ei nu se pot
aldturi de cei doi cocogi.Totugi, rn9elege.
nu dupi mult timp, potdrnichea
a inceputsd se teamdde cocogi,
din catz6,ci o urmireau oestetot. Morala: Sd n-ai increderein acela
Chiar credeacdceidoi o consideraucdre se ?oartii urdt cu proprii sdi
o striini. Dar, dupi cdteva ztle, prieteni.
observi cd cei doi cocogise luptau
 Broagtele
care-gi
doreau
unrege
intr-o baltd mligtinoasi.trdia Ydzdnd asta,i s-au aliturat 9i
fericitdo armati debroagte.Cdntau, celelaltebroagte.intr-o zi, doui,
dansaugi se bilaceau cat era zita broagteleau revenitla indeletnicirile
de lungd. Dupd o vreme, gi-au lor obignuite,ftrd, a-| mai biga in
dat seamac5.nu aveaurege,agacX seami pe regeledin mijlocul lor. Cu
i-au trimis un sol zeului Jupiter, timpul,broagtele gi-audat seamaci
rugindu-l sdle deagi lor unul. regelenu le guvernaa9acum s-arfi
- Prea-puternice Jupiter,spuseri cuvenit,a9acdi-au trimis luiJupiter
ele . D e - n e u n re ge ca re sI ne inci un sol:
conducdgi sI 1ind.ordineprintre noi. - Noi vrem un
Cdnd le arzi,Jupiter rise din rege adevirat, care
toatdinima gi le arunci in balti un si ne poati conducecu
bugteanuriag,carefbcu apa si sari I adevdrat.
in toate pIrlile. Broagteles-au Jupiters-amdniat cind
speriat groaznic, nipustindu- Ie-a atzit vorbind astfel 9i le-a
se la mal. Dupd o vreme,cum 5;- trimis imediat o ditamai barza.
bugteanulnu semigca,o broasci '6;,Aceastaa inceput de indatd si le
mai curajoasis-aaventuratpdni la infirlecegi,nu dupi mult timp, era
eI sl I-a atrns.Susteanula ramas dejaprea tdrzitt ca broagtelesi se
nemigcat,agaci. broascaa mai poati cdi de gregala1or.
sirit pe el giainceputsi
,. danseze.,,,
Morala: Nu mereu ceeace-{i
nNK' { | k"
doregti,estecelmai bun lucnt,
 clzutiirnput
Vulpea
intr-o zi, pe cind umbla prin lup si o tragd afad, dar acestase
oddure.o vuloealunecdsi cizu intr- incipitdna. In celedin urmi, urlpea
un put. Tncerci,dar fofi succes, si s-a seturatde intrebirile lupului.
scaPe. - Dragi prietene, spuse e a
Nu mult dupi aceea,prin zond, supirati, de ce nu md scoti mai
trecuun lup,fredondndun cdntecel. intdi afardgi apoi o s[-ti arlt cum
Auzindu{, r'ulpeastrig[ dupi ajutor. am ajunsaici.
In loc sd o ajute pe ."'ulpe,lupul cel
prost, o intrebX mai intii cum de
ajunseseacolo. Vulpea il rugi pe Morala: Acliunea estemai bund
dechtoorbeledesimpatie.
 u\ t,:r:
bal,

leulgigoarecele

lntr-o zi, un leu dormea in goricelul.Iarti-mi de data asta.Nu*

vizuinasa,cdndun qoricelseapucdLti voi uita niciodati bunitatea. Cine
si-i zburde prin coami. Agitatia gtie,poate ci intr-o zi voi putea si-ti
goareceluii7 trezi pe leu, care il intorc favorul?
ingfhci imediat intre labe. Leul se amrzd. atdt de tare la
* lvla rarta, Kegcl strrga gdndul c i goar ec ele1- ar put e a
ajuta,incdtigi ridici labagil ldsese apucdsi roadi funiile care-ltineau
plece.Mai tirziu, intr-o dimineali pe leu legat. Odati leul eliberat
strilucitoare,pe cdnd hoinirea goarecele-ispuse:
prin jungld,se intdmpldca leul si - O, leule! Aga-i c-am avut
fie prins in capcanaunui vinitor. dreptate?
Vdnitorul doreasi prindi leul viu,
agacd'a legat capcanade un copac
Morala: prietenii micu{i se?ot
9i a plecat in cdutareaunei cirute- i"""ary*rrr;1ie nddejde.
Tocmai cind leul ipi pierduse9i '
ultima sperant1,, iatil-l gi pe goricel
prin zonS,.Firdun cuvant,acestase
i
i
Leul, intr-o ,i, pe cind erau la vinitoare, un leu
9i un urs au prins un iedugin acelagitimp. S-au
luptatei cu sllbiticie pentruel gi,in celedin urmi,
uisul
Ei obosigide lungalor betalie,s-auagezat fiecarede
o parte gi de alta a iedului. S-a intdmplat ca in

)
yulpea acelagitimp sdtreaci pe acoloo urlpe. I -a vdz,tt
pe cei doi intingi la pimdnt gi pe iedupl dintre
ei. Vulpeaseindreptdgrabnicspreied,il ingfbci
gi o rupsela fugi cAt o tineau lnbugele.Leul gi
ursulnici micar nu mai incercarisi seia dupdea:
- Ruginesi ne fie! Ne-am luptat noi pentru
ied, dar lulpea ceagireati s-a aritat mai isteati
decAtnoi gi a c6.9tigat.

Morala: Seintdmpld cdteodatdca un om sdfacd

toatd treabaSi altul sd ia tot cdstigul.
 Broasca
testoasi
$i
vulturul

Intr-o 21, o
broasci testoasistitea
la soare9i sepldngg.apft
de marede so

lnvete. re cano se vatcate

ea aga,o auzi un vultur
care zbura pe acolo. S-a
cus ra Tesroasat1 I-a spus
cI ar invila-o el s[ 414
zboare,insd pentru o
rasprara.
- Iti voi dabognliileMnrii
Kotrr, SpuseDroasca
lestoasa.
Vulturul accepti 9i,ludnd broascain gheare,o dusepind aproapede
nori. Apoi ii dddudrumul dintr-o dati.lestoasacizu peun virf de munte
9i carapacea i se{hrdmXin bucIli. Inainte si moarI, testoasastrigi:
- imi merit soarta.Am vrut si zbor,cdndputeamsdmerg linigtiti pe
pimint.

Morala: Dacd oamenii ar aoea tot ce-Sidoresc,ar ajungeIa raind.

 Intr-o iarni, pe drumul siu spre casd,
un tiran gisi un garpeintepenit de frig in

Tiranul
$ zilpadd..Ise{icu mild de el gi il pusela piept,
hotirdnd si-l ia acasd. Dar de indatd cegi-a

garpele revenitde la cd.lduri,garpele9i-a mugcatde

moartebinefhcitorul.
- Vai! gipl tiranul. A9a-mi trebuiedacl
mi-a fost mili de un ticilos!

Morala: Pe cine nu lasi sd moard,nu te lasd

sd trdiesti.
 Lupul
simielul
Intr-o zi,la pirdu, lupul dndu cu ochii de un miel, carebea api din
acelagiloc cagi el. La vedereaprlzii, lupului ii lisi gura api 9i seindrepti
cdtremiel cu botul deschis.Ajungdnd ldngdel, lupul ii spuse:
- Cum indrdznegtisi bei din apamea?
Mielul rdpunse,foafiemirtt de celeauzite:
- Nu cred ci daci.beaugi eu din ea,apaseva impulina cumva.
La rispunsul mielului, lupul replici:
- Cum i1i permili si imi vorbegtia9a?Nu mai gtii lec1iape carei-am
dat-o lui taicd-tdu,atunci cdnd mi-a vorbit in felul dsta?
- Eu m-am niscut abia acum gaseluni; agadar,
de unde si qtiu eu ce leqie i-ai dat lui tata?,
rispunde mielul.
- Cdti neruginare,strigl lupul. N-ai
rugine,nici minte. Dar acum, ci soarta
ne-a adus impreuni, vei invita 9i ru
: lectia aceea.
Si, {brnveste,lupul siri la
gitul mieluluigil fhcubucdlele.

j.
-#u-.,
:' .-- "

Morala: Inocenla nu te protejeazd

impotriv a ctuzimii t iranilor.
 gi
Vulpea
strugurii

intr-o vari fierbinte, o vulpe se

plimba printr-o gridini. Mergind ea
aga,ajunseldngi nigte ciorchini de
struguri,caresecoceaupe o vi1i.
,,Ah, strugurii dgtia sigur mi-ar
astimpira setea!", segdndiea.
Aga cd sedidu cdlivapagiinapoi,
igi lui avdnt 9i siri. Dar cum a
sirit prea pufin, nu a reugit si
aJungara srrugurr.v urpea
safl clln nou sl Clln nou. oaf
t\v ?7 i r
rara roros.ln cereo1nurma,
se rasaPaguDatatI precacu ffi
nasurIn vant.sDunano:
- JUnr slgufa ca sffugur11ala
erau acfl.

Morala: E u;orsddisprefuieSti
ceea
cenupoli obfine. .,
 gigoarecele
Pisica
A fost odati o casdplini de goareci.O pisici a descoperit-ogi a inceput
si m[ndnce goarecizi de zi, againcdt cei rimagi s-au hotdrdt si stea in
giurile lor 9i si nu mai iasi afard.Acum, pisica nu gtia ce si mai faci din
cauz\.c5.nu maiputeaprindegoareci9irlmdnea
deseoriflimdndi. Dupi ces-agdnditindelung,
i-a venit in minte un plan.
A sirit pe un cdrlig de haine, s-a prins de
el gi s-a pre{bcutmoarti. Cind, impingi de
curiozitate,goareciiau venit ldngd,ea,pisicacea
isteati a inceput sd dea cu laba gi a omor6.to
grimadi. Era foarte incdntati de gireteniaei gi
s-a gAndit si mai incerceun truc.
S-adat cu fbind gi a rimas nemiqcatdldngl
un malddr de saci.prefhcindu-secd ar fi ea
insigi un sac.$oareiii s-au apropiatdin nou
de ea,insi un goarecebiltrdn a recunoscut-o
9i i-a avertizatpe ceilalti;apoii-a spuspisicii:
- Ah, prea buni doamni, chiar de te-ai
preschimba in fhini adevirati, noi tot nu
ne-ammal apropraoe nne.

Morala: Cel?dcdlit o
dedoudori mai atent,
 Cuprins
Migarul in piele de leu 3
Pisicacu clopotei 4
Cocogiide lupte gi potirnichea 5
Broagtelecare-gidoreauun rege t)
Vulpeacizuti in put 7
Leul 9i goarecele 8
Leul, ursul gi vulpea 10
Broascafestoasd9i vulturul 11
Tiranul gi garpele 72
Lupul 9i mielul IJ
Vulpeagi strugurii 1,4
Pisica9i goarecele $