CAPITOLUL 1 CE ESTE DIGITALIZAREA ?

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române1 a digitaliza

înseamnă a transforma semnalele analogice în semnale digitale.
Definiția, deși simplă, necesită pentru o înțelegere deplină, detalierea și
explicitarea anumitor termeni folosiți, respectiv: semnal, semnal
analogic, semnal digital.
Semnalul, este un element convențional (sonor sau vizual)
folosit pentru transmitera unei/unor informații la distanță. Sunt cunoscute
diverse forme de semnal, cum ar fi:

 Semn (semnal) topografic – construcție din lemn, metal, piatră

vizibilă de la distanță care fixează poziția unui punct pe teren.
Informația transmisă de acest semn este reprezentată de
valoarea coordonatelor în cele 3 dimensiuni x,y,z care identifică
poziția punctului respectiv în spațiu. În baza acestei informații
sunt identificate și poziționate în spațiu toate obiectele din
împrejurimi ;
 Semnal luminos – nume dat dispozitivelor electrice folosite
pentru a dirija circulația. Informația transmisă depinde de
culoarea semnului: roșu=stop iar verde=deplasare;
 Semnal rutier – semn de circulație. Funcție de reprezentarea
grafică specifică semnului, sunt transmise anumite regului stricte
de circulați: ; - obligatoriu la dreapta;
 Semnal de recunoaștere – sunet convențional de recunoaștere a
diferitelor posturi de radio sau a diferitelor emisiuni la un post de
radio.

Trebuie remarcat că în general unui semnal îi este atașată o informație

unică. Pentru a transmite un grup de informații se utilizează în mod
obișnuit un grup de semne (exemplu: un grup de semne de circulație
montate în aceeași zonă care transmit un ansamblu de informații privind
circulația în zona respectivă) sau unui semn i se atașează explicații
suplimentare în alte moduri (alături de sunetul convențional de
recunoaștere a postului de radio se transmite prin voce denumirea
postului și frecvența de transmisie).

1
DEX on line

11
Reprezentările convenţionale folosite în planurile de lucrări în construcţii
şi instalaţii sunt semne simbolice/grafice, care fac posibilă indicarea şi
interpretarea unitară şi uniformă a materialelor folosite, a elementelor
sau a părţilor de construcţie, a obiectelor şi aparatelor pentru diverse
instalaţii, a mobilierului, a plantaţiilor etc. În tehnică în general și în
domeniul construcțiilor în particular, regulile, convențiile și semnele
(semnalele) utilizate în vederea reprezentării unor obiecte, elemente,
suprafeţe etc. cât şi pentru transmiterea concepţiilor tehnice , sunt
cunoscute sub denumirea de desen tehnic (desen tehnic pentru
construcții). Desenul tehnic este un mijloc indispensabil pentru
exprimarea în tehnică a tuturor elementelor privind proiectarea, execuţia
şi controlul unui obiect de construcție. Ca urmare a faptului că regulile
de reprezentare în desenul tehnic au în majoritatea cazurilor
valabilitatea generală şi că pe zi ce trece se tinde spre
internaţionalizarea lor totală, se poate afirma că desenul tehnic a devenit
un limbaj tehnic internaţional. Semnele convenţionale sunt figuri
simplificate, care redau sumar în desen, caracteristicile unor elemente
dintr-o construcţie. Folosirea lor se adoptă în desenele la scară mică,
numai pentru a figura elementul respectiv şi amplasamentul lui în
ansamblul constructiv.

Pentru exemplificare, în tabelul 1.1. sunt prezentate conform STAS

1434/1975, câteva semne convenționale pentru reprezentarea ușilor în
desenul tehnic pentru construcții.
Semnul grafic convențional (coloana din dreapta) transmite informația
privind tipul de ușă (coloana din stânga). De asemenea desenul indică
sensul de deschidere a ușii. Pentru alte informații privind respectiva ușă,
aceasta se marchează în desen cu un indicativ specific (marca/tipul
ușii). În alte capitole/părți componente al proiectului (tabel tâmplărie,
caiete de sarcini, antemăsurătoare, fișe tehnice, etc) pentru fiecare
marcă/tip de usă reprezentată în planșele desenate, sunt indicate alte
informații: dimensiuni geometrice, tip de material, dimensiuni goluri în
ușă, tip feronerie, caracteristici privind izolația termică, caracteristci
privind protecția la foc, etc).
Prin urmare un semnal/semn convențional privitor la o ușă dintr-un
proiect de construcție, transmite utilizatorului o singură informație (tipul
ușii). Pentru a avea o imagine completă asupra acestui obiect de
construcție, utilizatorul este obligat să ”consulte” mai multe documentații
distincte/diferite între ele și să le coreleze în vederea adoptării unor
decizii cu privire la respectiva ușă.

12
Tabelul 1.1.

Informația poate fi transmisă de semn/semnal, analogic sau digital.

Analogic înseamnă că semnul/semnalul perceput de simțurile

noastre, corespunde/este asimilat unei anumite informații. De exemplu:
semnul roșu la semafor corespunde informației de stop/oprire/interzis;
semnul grafic din tab. 1.1. corespunde/este asimilat cu o ușă; pentru un
13
ceas cu cadran și ace, poziția acestora corespunde/este asimilată cu
indicarea unei anumite ore din zi. Ca oameni, percepem lumea în
analogie. Tot ce vedem și auzim este o transmitere continuă a
informațiilor către simțurile noastre.
Digital înseamnă numeric. Informația analogă este transformată
în șiruri binare de cifre 0 și 1, devenind informație digitală. Această
informație este comprimată și transmisă. La recepție, când ajunge la
utilizator, această informație digitală (numerică) este decomprimată și
decodificată, astfel încât să poată fi înțeleasă/folosită de către utilizator.
De exemplu: semnul roșu la semafor este digitalizat și la apariția lui se
transmite direct mesajul pietonului STOP; ceasul cu cadran și ace este
inlocuit cu un ecran pe care apar direct cifre care indică ora, minutul și
secunda din zi.

Semnul/informația analogă și semnul/informația digitală, au

fiecare avantajele și dezavantajele lor.
Astfel semnul analog, poate transmite un volum și o varietate mai mare
de informații, în legătură directă cu modul de percepție al celui care
recepționează semnul/semnalul (uneori percepția semnalului poate avea
un caracter subiectiv, informațiile recepționate rezultând astfel
distorsionate – se înțelege altceva). Producerea, prelucrarea și
interpretarea semnalelor/informațiilor analoge, necesită consumuri de
resurse în primul rând umane dar și materiale precum și durate de timp,
relativ îndelungate.
Semnalul digital furnizează strict informațiile aferente șirurilor binare de
cifre 0 și 1, în care a fost cuantificată informația analogă inițială.
Semnul/informația digitală, poate fi înregistrată, stocată, prelucrată,
multiplicată, copiată, redată la infinit în diferite forme și mărimi, fără a
pierde din conținutul informației și semnificația acesteia. Producerea,
prelucrarea și interpretarea semnelor/informațiilor digitale, este foarte
rapidă și are consumuri de resurse umane și materiale mai reduse,
presupunând utilizarea unor programe automate de calcul – softwear.
Semnalul digital are în primul rând avantajul că poate fi obținut,
prelucrat/modificat foarte ușor și accesat rapid. Programele softwear de
desenare folosite în construcții, permit creșterea productivității activității
de concepție, design/proiectare, analiză și ”producere” a desenelor,
planșelor, schițelor, etc. aferente unui proiect de construcție.
În al doilea rând, semnalul digital, are marele avantaj că la el pot fi
atașate mai multe informații. Astfel dacă în mod tradițional desenele și
schițele în construcții erau realizate grafic (cu creion, riglă, compas, etc)
trasmițând o singură informație, prin introducerea digitalizării, acestor
semne/semnale digitale li se pot atașa mai multe informații, foarte
14
diverse și diferite între ele, în așa fel încât un semn convențional digital
(de exemplu semnul convențional pentru o ușă) să cuprindă toate
informațiile despre acest element de construcție (dimensiuni geometrice,
material, producător, consum de energie, mod de întreținere, instrucțiuni
de montaj, etc), informații care în mod tradițional erau regăsite în
documentații diferite ce însoțeau proiectul..
Digitalizarea presupune realizarea unui sistem integrat care să
asigure pe de o parte o transformare a semnalelor/semnelor analogice
în format digital și pe de altă parte o transformare a modului de
producere, colectare, transmitere, prelucrare și analiză a informațiilor
specifice sistemului proiect de construcție, toate subordonate scopului
eficientizării tehnice și economice a activității în sectorul industriei
construcțiilor. Până în acest moment ”actorii” care ”joacă” în cadrul
sistemului ”proiect de construcție” și-au dezvoltat în mod individual și
independent, propriile sisteme de digitalizare a informațiilor
specifice/proprii. Astfel în arhitectură, s-au dezvoltat soft-uri de desenare
2D și/sau 3D, care să ușureze munca arhitecților. În proiectare s-au
dezvoltat soft-uri de modelare și simulare 2D și/sau 3D a comportării
construcțiilor în diverse ipoteze de funcționare a acestora. În
management s-au dezvoltat soft-uri de estimare cantitativă și valorică a
lucrărilor de construcții, soft-uri de programare și organizare a execuției,
etc. Această evoluție nu reprezintă o digitalizare a activității din
construcții, ci doar o încercare individuală, de eficientizare a propriei
activități. De multe ori, astăzi, ceea ce este simplu și eficient pentru unul
dintre ”actori” reprezintă o piedică și o greutate în activitatea altuia.
Adevărata digitalizare în construcții, presupune o schimbare de optică
privind managementul informațiilor în cadrul sistemului proiect de
construcție. Digitalizarea în construcții, presupune existența unui model
digital unic al construcției (model virtual), iar toți cei care participă la
realizarea unui proiect în construcții (investitori, arhitecți, ingineri,
beneficiari, antreprenori, furnizori, producători de materiale, etc.) să
utilizeze acest model pentru a prelua informațiile necesare propriei
activități și pentru a produce și îmbogății modelul cu informații noi, ca
rezultat al propriei activități. Acest schimb de informații trebuie să se
facă în timp real și instantaneu pe toată perioada de viață a unei
construcții.

Nu trebuie confundată digitalizarea cu digitizarea. Digitizarea

este procesul prin care cu ajutorul unui scanner de carte se transpune
din format fizic (hârtie, manuscris, carte) în format electronic (fișiere pdf,
tif, jpg) pentru a avea acces mai ușor la informație, și din mai multe
locații. Prin urmare digitizarea nu produce și/sau prelucrează informații ci
15
doar ajută la prezervarea documentelor în format hârtie care conțin
informații. Prin digitizare acestea se transpun în format electronic și
astfel avem acces mai ușor și din mai multe locații. Exista de asemnea
manuscrise care se află într-un stadiu avansat de deteriorare și este
posibil ca in 5-10 ani sa fie distruse complet. Prin digitizare putem pastra
documentul pentru posterioritate dar si asigura accesul larg la continut.

Comparabilă, poate, doar cu revoluţia industrială din secolul XIX

sau cu descoperirea radioactivităţii, digitalizarea e un fenomen profund,
cu puternice implicaţii în toate domeniile societății umane. Digitalizarea
potenţează, amplifică, supraîncarcă ceilalţi factori ai dezvoltării.
Digitalizarea reprezintă - într-o încercare de a sintetiza mai multe păreri -
folosirea tehnologiei de stocare şi procesare, căutare şi regăsire a
informaţiilor între utilizatorii on-line. Suportul tehnic al digitalizării e
reprezentat de o infrastructură electronică ce permite transmiterea şi
primirea de informaţii la distanţă. Internetul e suportul tehnologic al
digitalizării. Digitalizarea proceselor înseamnă îndepărtarea de hârtie și
transmiterea online a informațiilor în timp real, pentru a asigura
transparența și colaborarea, progresul și evaluarea riscurilor în timp util,
controlul calității și, eventual, rezultate mai bune și mai fiabile.
Cele mai importante beneficii cumulate ale integrării procesului
de digitalizare, sunt:
- reducerea costurilor (46%);
- simplificarea proceselor (46%);
- eficiența operațională crescută (35%);
- capacitatea de a măsura mai bine performanțele
companiei (34%);
- îmbunătățirea procesului decizional cu ajutorul data
analytics (33%);
- facilitarea procesului de recrutare și retenție a angajaților
(3%).
Companiile care au fost puternic influențate de digitalizare consideră în
cel mai mare procent (12%) că digitalizarea contribuie la îmbunătățirea
procesului decizional prin data analytics. Companiile care au fost mediu
influențate sunt cele care cred că digitalizarea le crește reputația și
brandul corporate (10%). Companiile puțin influențate de digitalizare
sunt cele care consideră că pot amplifica experiența pozitivă a
consumatorului prin digitalizare (13%). 63% dintre companiile din
România spun că vor să implementeze sisteme inteligente de
management operațional pentru a fi capabile să genereze cu 10% mai
multe venituri în următorii 5 ani prin digitalizare.

16
 Crearea de valoare adăugată suplimentară, este rezultatul
introducerii inovării digitale la:

- produse: ca efect al dezvoltării internetului obiectelor, integrarea

digitală a tuturor tipurilor de bunuri și produse oferă o gamă largă
de oportunități de creștere a noilor sectoare industriale și
transformă toate ramurile economiei. Printre acestea se numără
dezvoltarea unor piețe, cum ar fi: automobilele conectate,
dispozitivele destinate purtării sau aparatele casnice inteligente;
- procese: dezvoltarea și folosirea pe scară largă a automatizării
în producție și integrarea completă a simulării și a analizării
datelor în procese și în lanțurile de furnizare produc câștiguri
substanțiale în materie de productivitate și eficiență a resurselor
de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor, de la stadiul de
proiectare a produsului până la gestionarea ciclului de viață;
- modelele de afaceri: prin modificarea lanțurilor valorice și prin
estomparea granițelor dintre produse și servicii. Produsele
conectate inteligente sunt însoțite de servicii, iar
comportamentele clienților se modifică, (exemplu: economia
aplicațiilor pentru dispozitive mobile).

Schimbările din domeniul digital sunt impulsionate de convergența

unui număr de tehnologii cum ar fi: internetul obiectelor, tehnologii de tip
cloud, robotica, imprimarea 3D, inteligența artificială, etc. Acestea permit
sectorului industrial să răspundă aspirațiilor majore ale clienților din ziua
de azi, cum ar fi: personalizarea, creșterea siguranței și a confortului,
eficiența energetică și a utilizării resurselor.

Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor se situează, în prezent, la

temelia tuturor sistemelor economice moderne, creând imense
oportunităţi pentru inovare, creştere economică şi locuri de muncă.
Drept urmare, una dintre cele zece priorităţi ale Comisiei Europene o
constituie realizarea pieţei unice digitale.

Stadiul digitalizării variază de la un sector economic la altul, diferențe

semnificative consemnându-se în special între domeniile care utilizează
tehnologii de vârf (de exemplu comunicațiile, telefonia mobilă, etc) și
cele tradiționale (de exemplu sectorul de construcții). Există de
asemenea discrepanțe mari între întreprinderile mari și cele de
dimensiune medie și mică.
Dacă vorbim despre construcții, cu siguranță putem afirma că
digitalizarea este abia la început. În mod tradițional, procesul de gândire
17
și proiectare a unei construcții este asociat cu traducerea acestuia în linii
pe hârtie ca principal mod de comunicare către executant și beneficiar a
informațiilor. Arhitectul roman Vitruvius, încă din secolul I înaintea erei
noastre, remarcă importanța utilizării de planuri, elevații și perspective
pentru a comunica rezultatele gândirii (proiectării) unei construcții. Prin
urmare, desenul, schița în general planșele desenate, au fost, sunt și
probabil vor rămâne principalele modalități de comunicare a informațiilor
între participanții implicați în realizarea unei construcții. Utilizarea
computerelor în proiectare prin intermediul programelor/soft specifice de
tip CADD (Computer Aided Design and Drafting) au automatizat și
ușurat procesul de desenare și producere a planurilor, elevațiilor și
schițelor, dar nu au schimbat modelul tradițional de proiectare, execuție
și comunicare a informațiilor între participanții la realizarea unei
construcții. Digitalizarea în construcții nu numai că va schimba în mod
fundamental modelul tradițional de tip ”linie cu linie” de reprezentare a
unei construcții, dar va modifica și modul de gândire/proiectare a
acesteia, modul de comunicare a informațiilor și adoptare a deciziilor.
Concluzionând se poate afirma că digitalizarea în construcții va conduce
la un nou model de management, aplicabil simultan tuturor etapelor
ciclului de viață al unei construcții și implicând simultan pe toți participații
implicați în realizarea și utilizarea acesteia.

18
Rezumatul capitolului

În cuprinsul acestui capitol s-au definit noțiunile de informație digitală și

informație analogă, evidențiindu-se particularitățile și specificul fiecăreia
dintre acestea.
Digitalizarea informației este un proces prin care informația este
transpusă în format digital, în scopul de a permite accesul rapid la
aceasta, prelucrarea, transmiterea, interpretarea, multiplicarea,
copierea, redarea la infinit în diferite forme și mărimi.
Procesul de digitalizare are în primul rând scopul de a eficientiza
activitatea căreia i se adresează, prin scăderea costurilor, consumurilor
de resurse, a reducerii timpului de execuție, îmbunătățirea actului
managerial.
Spre deosebire, digitizarea este un proces de transpunere din format
hârtie în format digital, al unor documente ce conțin informații, în scopul
prezervării acestora și înlesnirii accesului facil.
Construcțiile ca domeniu important al activității economice nu poate
evita tendința de digitalizare a activităților specifice. Digitalizarea va
provoca în construcții trecerea de la sistemul tradițional de tip ”linie cu
linie” de proiectare și reprezentare grafică, la un nou model managerial
în care schimbul de informații va fi continuu între toți participanții pe
întreg ciclul de viață al construcției.
În capitolul următor vom încerca să definim ce înseamnă digitalizarea în
construcții și cum îmbunătățește aceasta eficiența actului managerial.

19