Proiect de lecţie

Propunătoare: institutor Felegean Mariana Doina

Clasa: a IV-a A
Şcoala: Generală Numărul 7, Târgu-Mureş
Disciplina: Istoria românilor
Subiectul: Geto-dacii şi romanii
Tipul: predare-învăţare de cunoştinţe şi formare de priceperi şi deprinderi

Înainte de a începe lecţia

Motivaţia
De ce este valoroasă această lecţie pentru elevi?
Subiectul lecţiei este foarte important deoarece oferă elevilor informaţii esenţiale despre strămoşii
noştri geto-dacii şi romanii: cine au fost geto-dacii, cine au fost romanii, unde au trăit în urmă cu aproape
2000 de ani, organizarea lor statală, ce conducători de seamă au avut, care erau ocupaţiile de bază in Dacia
si Imperiul Roman, vechimea şi cultura celor două popoare, ce limbă vorbeau, ce port aveau.
Cum se leagă lecţia de ceea ce s-a predat deja şi de ceea ce se va preda?
Lecţia este prima din capitolul: „Epoca veche” în care elevii vor invăţa despre strămoşii noştri. Lecţia
se leagă de cunoştinţele dobândite într-o lecţie precedentă: „Sursele cunoaşterii trecutului”, în care ei au
învăţat că istoria este ştiinţa care studiază trecutul oamenilor, de la apariţia lor până în prezent. Pentru a
învăţa istoria poporului nostru este firesc să începem cu studierea unor aspecte legate de daci şi romani.
Lecţia îi pregăteşte pe elevi, oferindu-le cunoştinţele necesare pentru a înţelege un alt aspect din istoria
românilor „Formarea poporului român şi a limbii române”.
Metodele de învăţare interactivă utilizate în lecţie oferă elevilor posibilitatea de a se implica în actul de
învăţare.
Din perspectivă interdisciplinară, subiectul lecţiei face apel la cunoştinţe din domeniul: istoriei, limbii
române, educaţiei plastice.
Obiective operaţionale
La sfârşitul lecţiei elevii trebuie:
 să explice cine sunt geto-dacii şi romanii;
 să răspundă la întrebări în legătură cu strămoşii noştri geto-dacii şi romanii: spaţiul geografic în
care au trăit, organizarea statală, conducători vestiţi, ocupaţii, cultura şi civilizaţia lor, limba
vorbită;
 să rezume noţiunile dobândite, utilizând termeni istorici;
 să completeze un text lacunar utilizând termenii istorici şi cunoştinţele dobândite.

Condiţii prealabile
Pentru a învăţa această lecţie, elevii trebuie să se poată orienta pe harta fizică a lumii şi a Europei
pentru a localiza Imperiul Roman cu capitala la Roma şi Dacia cu capitala la Sarmizegetusa; să posede
capacitatea de a observa diverse imagini şi de a selecta esenţialul; să aibă formate deprinderi de citire
conştientă pentru a citi textul-suport şi a răspunde la întrebări folosind informaţii din text; să aibă formate
deprinderi de a lucra în grupe şi în perechi.
Resursele şi managementul timpului
 Resurse informaţionale:
1. textul-suport: „Geto-dacii şi romanii”;
2. harta Europei şi harta fizică a lumii, atlase geografice;
3. dicţionar;
4. album istoric;
5. fişă de experţi, textul lacunar;
6. imagini cu obiecte din epoca veche a dacilor şi romanilor: vase, arme, monede, etc.
 Resurse umane: 27 de elevi împărţiţi în 6 grupuri casă a câte 4 elevi, în fiecare grup casă se
formează grupuri de experţi de la 1 la 4; 3 elevi care au deficienţe de învăţare vor lucra tot timpul ajutaţi
de către un elev, (fiecare elev cu deficienţe de învăţare va forma pereche de experţi cu un elev foarte bun
la învăţătură), ulterior vor lucra din nou în 6 grupuri casă, apoi în perechi.
 Resurse procedurale: brainstorming,conversaţia euristică,mozaicul,gândiţi-lucraţi în perechi-
comunicaţi,turul galeriilor.
 Resurse de timp: 50 de minute.

Evaluarea (observarea sistematică a elevilor, analiza produselor- răspunsurile de pe fişa de expert şi textul
lacunar completat)

Lecţia propriu zisă

I. Evocarea
1. Brainstorming-individual, în perechi, în grup-(5 min)
Elevilor li se cere să scrie o listă de cuvinte pe care le-o sugerează expresia „strămoşii noştri”.
Elevii comunică la ce cuvinte s-au gândit. Se întocmeşte o listă comună de cuvinte care se scrie pe tablă şi
în caiete.
Pe baza cuvintelor găsite de elevi, învăţătorul le focalizează atenţia elevilor pe subiectul lecţiei noi.
Elevii vor găsi, cu siguranţă, cuvinte care să le canalizeze atenţia pentru a învăţa despre geto-daci şi
romani.
2. Se anunţă subiectul lecţiei „Geto-dacii şi romanii” şi se enunţă în termeni accesibili elevilor
obiectivele învăţării.

II. Realizarea sensului

Mozaicul (30 min)
A. Se împarte clasa în 6 grupuri casă.
B. În fiecare din grupurile casă, elevii capătă câte un număr de la 1 la 4 (grupele de experţi).
C. Se prezintă elevilor textul-suport „Geto-dacii şi romanii” din manualul de istorie. Fiecare elev
citeşte individual textul. (5 min)
D. Învăţătorul subliniază elevilor faptul că fiecare grup pe numere (1-4) va fi responsabil de predarea
unui pasaj din text, dar că fiecare elev trebuie să înveţe întregul text.
E. Se grupează experţii (elevii din grupurile casă diferite care au acelaşi număr, grupul de experţi
numărul 1-toţi cei cu numărul 1, ş.a.m.d).
F. Se discută cu elevii regulile pentru grup:
- fiecare elev participă;
- nimeni nu domină;

2
 - ne concentrăm pe sarcină;
- gestionăm timpul atent.
G. Se discută cu elevii sarcinile în grup.
Fiecare grup de experţi primeşte pentru rezolvare câte o fişă de expert cu 3 întrebări. Fişele de experţi
diferă de la o grupă de experţi la alta.

Sarcina în grup (15 min)

1. Citiţi textul.
2. Răspundeţi la întrebările de pe fişa de expert.
3. Pregătiţivă să „predaţi” colegilor din grupul casă partea aferentă fişei de expert.

Conţinutul fişelor de experţi:

Fişa de experţi nr. 1

Întrebări:
1. Cine erau geto-dacii?
2. Ce împăraţi vestiţi au avut romanii?
3. Descrieţi Dacia în comparaţie cu Imperiul Roman.

Fişa de experţi nr. 2

Întrebări:
1. Cine erau romanii?
2. Care au fost cei mai cunoscuţi regi ai geto-dacilor?
3. Ce puteţi spune despre ocupaţiile dacilor? Dar ale romanilor?

Fişa de experţi nr. 3

Întrebări:
1. Cum se numeşte ţara şi capitala dacilor?
2. Cum s-a format Imperiul Roman?
3. Descrie cum s-au pregătit dacii pentru a se apăra de duşmani.

Fişa de experţi nr. 4

Întrebări:
1. Unde era aşezat Imperiul Roman?
2. Care erau ocupaţiile locuitorilor Imperiului Roman?
3. Descrieţi portul dacilor.

În cadrul grupului de experţi, fiecare elev va citi, va comenta, va pune întrebări, va da răspunsuri, se va
formula un răspuns comun. Elevii notează fiecare întrebare şi răspuns în caiete.
Fiecare din cei 3 elevi din clasă, cu deficienţe de învăţare, vor fi ajutaţi de către un elev în citirea
textului, scrierea răspunsurilor cât mai corect în caiet, dar ei vor colabora şi cu ceilalţi elevi din grupul
de experţi.
H. Experţii se întorc la grupurile iniţiale unde vor preda colegilor din grup materialul studiat şi vor
adresa colegilor întrebări legate de cunoştinţele predate pentru a verifica înţelegerea acestora. (10 min )
Elevii cu deficienţe în învăţare vor fi ajutaţi de către colegul expert pereche în „predarea” cunoştinţelor
elevilor din grupul casă.

3
 I. Învăţătorul supraveghează întregul demers şi intervine cu explicaţii, întrebări acolo unde este cazul
( Exemplu: sugerează elevilor să dezvolte ideea cine au fost geto-dacii, explicând numele lor, dar şi
spaţiul geografic în care au locuit ).
Dacă mai sunt întrebări neclarificate , după ce experţii s-au întors în grupurile casă şi au predat
fragmentul ce le revenea colegilor, se pot pune aceste întrebări întregii clase şi poate răspunde oricare
expert din alte grupuri.

III. Reflecţia

Gândiţi-lucraţi în perechi-comunicaţi (10 min)

1. Elevii sunt grupaţi în perechi. Ei primesc un text lacunar pe care trebuie să-l completeze cu
termeni şi cunoştinţe învăţate în lecţie.
Conţinutul textului lacunar:
Dacii sau ................ au fost unul şi acaleşi popor. Ţara lor se numea .................. şi avea capitala la
........................... . Principalele ocupaţii ale dacilor erau ....................., ........................., ....................,
......................... .
Dacii au fost conduşi de regi iscusiţi precum: ........................., ........................... .
Imperiul Roman se întindea pe trei continente: ........................, ............................., ........................ .
Capitala lui era la .................... . Cei mai cunoscuţi împăraţi romani au fost: ...................., ...................,
.............................. . Ocupaţiile în Imperiul Roman erau: ...................., ........................, ........................,
........................., ..........................., ........................... .
Geto-dacii şi romanii au fost ............................... .

Elevii vor completa textul lacunar, consultându-se în perechi asupra termenilor istorici sau a
cunoştinţelor istorice.
2. Câteva perechi de elevi (4-5) comunică clasei modul în care au completat textul lacunar,
confruntându-se răspunsurile date cu cele ale altor perechi.
3. Învăţătorul va corecta, după lecţie, textul lacunar completat în perechi, obţinând astfel o
informaţii clare privind modul in care elevii si-au însuţit cunoştinţele.

Evaluare (5 min)
Se revine în grupe de câte 4 elevi. Elevii primesc sarcina să realizeze câte un afiş al unui muzeu de
istorie al geto-dacilor şi romanilor, folosind şi imagini date de învăţător.
Criterii de apreciere:
- ilustrarea cu imagini sugestive;
- originalitatea lucrării;
- aspectul redactării.

Turul galeriei
Se expun posterele. Fiecare grup va trece pe la posterele afişate, va pune întrebări, va scrie observaţii,
îşi va nota idei pe 3 cartonaşe care le ataşează posterului.

După lecţie

Extensie
Se întreabă elevii:

4
  Ce aţi dori să ştiţi despre geto-daci şi romani?
 De unde puteţi afla aceste lucruri? Etc.
Se recomandă elevilor să citească „Povestiri istorice” de D. Almaş şi alte surse bibliografice (temă
pentru acasă).

Linia valorilor
Se adresează elevilor întrebarea:
„Dacă ai trăi pe vremea geto-dacilor şi a romanilor, unde ţi-ar place să locuieşti: în Dacia sau în
Imperiul Roman? Argumentează propoziţia aleasă.”

Reflecţii

Metoda brainstormingului a oferit informaţii despre cunoştinţele lacunare, sporadice, pe

care le au elevii despre geto-daci şi romani, însuşite în lecţiile de limba română, din lecturile
personale, din vizionarea unor filme sau vizitele la Muzeul de Istorie din Alba Iulia.
Mozaicul i-a pus pe elevi în situaţia de a cerceta cu atenţie textul-suport pentru a da răspunsuri
cât mai corecte şi complete la întrebările de pe fişele de experţi. Elevii au manifestat interes pentru
această formă de organizare a activităţii. Au comunicat în grupele de experţi şi-au spus părerea. Toate
grupele de experţi au reuşit să răspundă la întrebări complet corect, sau parţial corect. Cele mai multe
dificultăţi le-au întâmpinat elevii în gestionarea timpului.
În activitatea în perechi am observat în urma corectării textelor lacunare completate că unele
perechi nu s-au consultat suficient în formularea răspunsurilor.
Realizarea afişului publicitar a pus din nou în evidenţă manifestarea spiritului de echipă, iar
turul galeriei spiritul critic şi obiectivitatea elevilor, dar şi posibilitatea de autoevaluare a activităţilor.
În urma corectării textului lacunar am constatat ca 4 perechi au lucrat corect (0 greşeli), 5
perechi au lucrat cu puţine greşeli (2-3 greşeli), 1 pereche a avut 4 greşeli, 2 perechi 5 greşeli, iar 1
pereche 7 greşeli. Deci 18 elevi din 27 au lucrat corect sau cu puţine greşeli, ceea ce duce la concluzia
că elevii şi-au însuşit în mare măsură termenii şi cunoştinţele predate, iar metodele folosite au fost
eficiente.
Cea mai grea a fost gestionarea şi încadrarea în timp a lecţiei. Am depăşit timpul cu 5 minute
pentru turul galeriei.
În ora următoare va trebui să insist mai mult în localizarea pe hartă a Daciei şi a Imperiului
Roman, să discut despre conţinutul unor povestiri istorice, să cer elevilor să comenteze citate ale unor
istorici despre strămoşii noştri, să se prezinte pliante cu imagini din muzee, atlase istorice.
Când voi mai experimenta metoda mozaicului, voi cere elevilor să citească textul-suport acasă
pentru a putea să mă încadrez în timp şi pentru a diversifica exerciţiile folosite în etapa reflecţiei.
Proiectarea lecţiei mi-a luat un timp destul de mare, întrucât am gândit foarte atent fiecare
etapă cu sarcinile de învăţare pe care le-am folosit. Cel mai mult timp mi-a luat pregătirea celor 4 fişe
de experţi: formularea întrebărilor care să acopere întregul conţinut de idei al textului suport.

Părerea unei colege

Metodele folosite, cu precădere mozaicul, cer mult efort atât din partea dascălului care
pregăteşte lecţia,cât şi din partea elevilor care sunt angajaţi fiecare în învăţarea activă, în a deveni
expert pentru a putea „preda” colegilor unitatea de conţinut ce-i revine.

5
 Partea pozitivă a folosirii metodelor active de învăţare este că solicită elevii să facă apel la
cunoştinţele anterioare, la experienţa personală, îi obligă să ordoneze cronologic aceste cunoştinţe, să
le clasifice, să le sintetizeze.
S-au purtat discuţii despre cum poate fi corectat un răspuns greşit dat într-un grup de experţi.