Sunteți pe pagina 1din 13

Facultatea de Fizica,Chimie,Eletronica si Tehnologia Petrolului

Numarator asincron cu
transport succesiv care sa
numere pana la 15

Student:Stanca Radu Ionut Indrumator:Viorel Ionescu


An:3
Specializare:Electronica Aplicata
1.Introducere

Numărătoarele sunt circuite secvenţiale utilizate pentru


contorizarea impulsurilor aplicate la intrarea acestora. Nu au
intrări de date, deci tranziţiile se efectuează după o anumită
regulă, numai pe baza stării prezente. Pentru fiecare număr din
gama de numărare, există câte o stare distinctă a numărătorului.
Capacitatea de numărare este dată de numărul stărilor distincte
pe care le are numărătorul.
Numărătoarele se pot realiza cu ajutorul bistabilelor şi a
porţilor logice, cele din urmă având rolul de a stabili modul corect
în care numărătorul îşi schimbă stările în procesul de numărare.
Numărul stărilor distincte ale unui numărător format din n
bistabile este 2n, deci numărătorul este modulo 2n. Fiecărei stări i
se poate asocia câte un cuvânt de cod binar de
lungime n, reprezentând ieşirile celor n bistabile pentru starea
dată a numărătorului.
Codul de numărare este dat de succesiunea cuvintelor de
cod asociate stărilor numărătorului.
2.Clasificarea numaratoarelor

1. Dupa modul de aplicare a impulsurilor de tact


- asincrone –tactul se aplica numai bistabilului celui mai putin semnificativ,
urmatoarele bistabile au semnalul de tact provenit de la iesirea Q sau /Q a
bistabilului precedent;
- sincrone – impulsul de tact se aplica simultan tuturor bistabilelor.
2. Dupa modul
- Binare m = 2n;
- Zecimale sau decadice m = 10;
- Modulo p ¹ 2n.
3. Dupa sensul de numarare
- directe – acestea numara într-un singur sens in sens direct adica crescator;
- inverse - acestea numara in sens descrescator
- reversibile - numara în ambele sensuri adica atât în sens direct cât si în sens
invers.

Un numarator care evolueaza ciclic prin exact 10 stari se numeste zecimal


sau decadic. Daca cele 10 stari sunt 0, 1, 2, ..., 9 atunci el se mai numeste
numarator BCD (Binary Coded Decimal).Bistabilele utilizate în constructia
numaratoarelor sunt de tip T realizate de obicei din bistabile JK sau D-MS, cu T =
1 permanent sau uneori cu validarea accesibila în exterior.
Initializarea numaratorului se face de obicei prin intermediul semnalului de
stergere (Reset sau Master Reset), activ SUS sau JOS (nMR). Stergerea se poate
face asincron, daca survine independent de starea semnalului de tact si de îndata ce
semnalul MR este activ sau sincron, în care stergerea se face numai dupa frontul
activ al semnalului de tact (crescator sau descrescator).Anumite numaratoare poate
fi initializate în orice stare daca sunt prevazut cu posibilitatea încarcarii paralel,
folosind o linie aditionala notata LD (LOAD), activa SUS sau JOS (nLD).
Încarcarea se poate face asincron, daca survine îndata ce semnalul LD este activ
sau sincron, în care încarcarea se face numai dupa frontul activ al semnalului de
tact (crescator sau descrescator).

3.Numaratoar asincron

În cazul numărătoarelor asincrone, bistabilele nu comută


simultan sub acţiunea unui semnal de tact comun, ci ieşirea unui
bistabil va determina comutarea unui alt bistabil.
Considerăm realizarea unui numărător binar de 4 biţi. Pentru
aceasta întocmim un table cu succesiunea numerelor binare
crescătoare de 4 biţi, care constituie ieşirile celor 4 bistabile.
Fiecare cuvânt de ieşire corespunde unei stări a numărătorului
(Tabelul 1 ).
Deoarece starea numărătorului se schimbă la fiecare impuls
de tact, se observă că ieşirea bistabilului corespunzător bitului de
ordin inferior Q0 se modifică la fiecare impuls de tact.
Bistabilul asociat bitului Q1 comută atunci când are loc o
tranziţie de la 1 la 0 a ieşirii Q0. Bistabilul asociat bitului Q2
comută atunci când Q1 trece din 1 în 0, iar cel asociat bitului Q3
comută atunci când Q2 trece din 1 în 0.
Folosind proprietatea bistabilului JK cu intrările J = K = 1 de a
trece în starea complementară la fiecare impuls de tact, pentru
realizarea numărătorului se aplicăde tact bistabilului asociat
bitului de rang inferior (Q0). La fiecare comutare din 1 în 0 a
acestui bistabil se obţine un front negativ care se utilizează
pentru comanda bistabilului asociat bitului următor, Q1.
Algoritmul de construire a unui astfel de numărător–divizor care să împartă
cu un nu-măr întreg N este :
1) Se caută numărul n de CBB necesare:
2n–1 ≤ N ≤ 2n – vezi relaţia
unde N reprezintă lungimea ciclului de numărare. Dacă N nu este o putere întreagă
a lui 2 se ia n după puterea imediat superioară.
2) Se leagă toţi bistabilii într-o schemă de numărător asincron cu transport
succesiv.
3) Se caută numărul (momentul) binar N, adică starea tuturor CBB la momentul
respectiv.
4) Se conectează toate ieşirile bistabililor care au Q = 1 la momentul N la
intrările unei porţi logice externe ŞI–NU.
5) Se leagă ieşirea porţii ŞI–NU la intrările CLEAR (RESET) ale tuturor
bistabililor.
6) Numărătorul se iniţializează (adică ieşirile trec pe nivel logic 0) atunci când
acesta atinge starea N astfel că la ieşirea porţii logice ŞI–NU apare nivelul logic 0,
care se propagă apoi pe intrările asincrone CLEAR (RESET).
Se realizează un numărător cu N = 15, pentru care:
1) 23 ≤ N ≤ 24. Deci, sunt necesare patru CBB

2) Se leagă toţi bistabilii conform schemei din (Fig.1)


3) Momentul binar pentru N = 15 este secvenţa de ieşire: Q0 Q1 Q2 Q3 = 1111
(Q0 – cel mai puţin semnificativ).
4) Se conectează ieşirile bistabililor CBB2 şi CBB3 care au Q = 1 la momentul N
= 15, la intrările porţii ŞI–NU cu două intrări.

5) Se leagă ieşirea porţii ŞI–NU la linia comună intrărilor CLEAR (RESET) ale
tuturor bistabililor.
Stările binare ale numărătorului se stabilesc pe baza tabelului din, ştiind că
N = 15.
Principalul dezavantaj al numărătoarelor asincrone este acela că pot
introduce impul-suri parazite în funcţionarea circuitelor logice care sunt conectate
după acesta, din cauza în-târzierilor de propagare a semnalelor prin bistabili care
au un caracter cumulativ, conducând la micşorarea frecvenţei de lucru. O metodă
de evitare a acestui fenomen o reprezintă utiliza-rea unor etaje externe de stocare
(memorare) realizate cu porţi logice.
4.Numaratoare asincrone disponibile pe piata

Cele mai utilizate numaratoare asincrone în tehnologie TTL sunt 74LS93


(binare direct) si 74LS90
(zecimal direct). Ele sunt dublate de variantele ulterioare 74LS293 si 74LS290 la
care alimentarea se face la
pinii 8 (GND) si 16 (VCC), deoarece la 74LS93 respectiv 74LS290 pinii de
alimentare erau plasati neobisnuit
(pinul 10 – GND, pinul 5 VCC). Varianta 74LS390 contine echivalentul a 2
numaratoare 74LS290 într-o
singura capsula, iar 74LS393 contine echivalentul a doua 74LS293 într-o singura
capsula. În tehnologie
CMOS sunt disponibile mai multe numaratoare asincrone, de exemplu 4020, 4040,
4060.
5.Simularea schemei in Tina

Plasarea componentelor:
Realizarea legaturiilor componentelor:
Analiza ciruitului:
Bibliografie

1.Brown Vranesic - Fundamental of Digital


2.Thomas Floyd - Digital Fundamentals
3.Viorel Ionescu - Caiet de lucrari practice – Circuite integrate digitale ,
Universitatea ”Ovidius”,Constanta,2008
4.Mihai Dinca - Manualul studentului,Editura Universitatii din Bucuresti, 2003
5.Anil K. Maini – Digital Electronics: principles, devices, and
applications
6.Mihai Dinca – Cursuri CID
7.Viorel Ionescu – Materiale Indrumatoare