Tema 4.

Valori mobiliare
derivate – conţinut, tipologie,
necesitate
4.1. Aspecte teoretice cu privire la instrumentele
financiare derivate.
4.2. Esenţa şi particularităţile contractelor forward
și futures.
4.3. Tipologia şi caracteristica opţiunilor.
4.4. Conţinutul şi elementele definitorii ale
swapurilor.
Termeni cheie
activ de bază Forward
instrumente financiare primare Futures
instrumente speciale Swap
instrumente derivate Contracte de schimb
instrumente sintetice pieţa la buna înţelegere (OTC)
Instrumente la termen Piața organizată
Opțiuni Poziție lungă
Oțiune call Poziție scurtă
4.1. Aspecte teoretice cu privire la
instrumentele financiare derivate.
 ISDA - Un instrument financiar derivat este un
contract de transfer al unui risc, a cărui valoare
depinde de valoarea unui activ de bază.
 IFRS - Un instrument derivat este un instrument
financiar care îndeplineşte simultan următoarele
condiţii:
 Valoarea sa depinde de valoarea unui activ de bază;
 Nu necesită o investiţie netă iniţială sau presupune o
investiţie iniţială mai mică decât cea necesară pentru alte
active cu răspuns similar la modificările pieţei;
 Este decontat la o dată ulterioară.
 Un instrument financiar reprezinta orice contract ce
genereaza simultan un activ financiar pentru o entitate şi o datorie
financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă
entitate. instrumentele financiare pot fi privite ca fluxuri de
numerar cu anumite riscuri, în functie de predictibilitatea acestor
fluxuri.

Instrumente
financiare

primare derivate

Contracte
De proprietate De credit la termen Opţiuni
de schimb
D.p.d.v. Financiar, instrumentele financiare se pot clasifica în funcţie
de modul în care sunt create şi de complexitatea lor:
 instrumente financiare primare emise de solicitanţii de capital şi de
fondurile de investiţii: acţiuni, obligaţiuni, titluri ale organismelor de
plasament colectiv;
 instrumente speciale: drepturi de subscriere, drepturi de atribuire,
warante financiare.
 instrumente derivate: contracte forward (anticipate), contracte
futures (viitoare), contracte options (opţionale), contracte swaps
(de schimb);
 instrumente sintetice: contracte futures pe indici bursieri, strategii cu
opţiuni, stelaje; sunt acele instrumente care urmăresc folosirea atât
a instrumentelor primare cât şi a instrumentelor derivate pentru
realizarea obiectivelor investiţionale, pentru obţinerea unui câştig
maxim prin diminuarea riscului.
Deosebire dintre instrumentele
derivate si alte instrumente financiare

 în cazul derivatelor, comparatorul plăteşte

doar o parte din valoarea activului de baza,
însa poate beneficia integral de variaţia
pretului acestui activ.
 În cazul instrumentelor financiare primare
comparatorul plăteşte toată valoarea
activului, iar beneficiul investiţiei îl poate
materializa doar prin vânzarea lui.
Tipuri de instrumente financiare
derivate
 În funcţie de modul de decontare:
◦ Instrumente la termen (forward, swap, NDF, FRA,
futures)
◦ Opţiuni (inclusiv cap, floor, collar, swap option)
 În funcţie de drepturile ce stau la
bază:
◦ Drept de selecţie a executării (opţiuni)
◦ Drepturi ferme de exercitare (forward,
futures, swap)
Tipuri de instrumente financiare
derivate
 În funcţie de piaţa pe care sunt
tranzacţionate:
◦ Tranzacţionate pe pieţe organizate - contracte
standardizate
 Avantaje:lichiditate, cotaţii disponibile, posibilitate
mărită de instrumente deţinute
◦ Tranzacţionate pe pieţele la buna înţelegere
(OTC)
 avantaj: pot fi structurate potrivit necesităţilor
proprii
 dezavantade: poziţii dificil de lichidat, lipsa cotaţiilor
implică
Tipuri de instrumente financiare
derivate
 În funcţie de activul suport:
◦ Pe marfa
◦ Pe valuta
◦ pe titluri primare
◦ Pe dobândă
◦ Pe risc de credit
◦ Exotice (pe fenomene ale naturii)
4.2. Esenţa şi particularităţile
contractelor forward și futures.
 Contractul la termen specifică ȋn momentul ȋncheierii sale (t=0) cumpărarea sau
vânzarea unui anumit activ suport (mărfuri, valută, acţiuni etc.) ȋntr-o cantitate
dată, la un preţ prestabilit şi pentru o scadenţă viitoare. Spre deosebire de opţiuni
la care executarea contractului la termen este opţională, în cazul contractelor la
termen ferm exercitarea termenilor contractuali (cantitatea, preţ, scadenţă) este
fermă şi definitivă.
 Contracte forwards. Un contract forward nu este o investiţie ȋn sensul
cunoscut, adică o alocare de bani pentru cumpărarea unui activ. Acesta
este un aranjament sau o convenţie ȋntre părţi pentru ca tranzacţia
(vânzarea/cumpărarea) activului suport să se facă ȋn viitor la o dată
scadentă, ȋntr-o anumită cantitate şi la un preţ stabilite ȋn momentul
ȋncheierii contractului.
 Cumpărătorul unui forward ia o poziţie lungă (deschisă) asupra activului suport,
angajându-se ferm că, la scadenţă, va cumpăra respectivul activ. La rândul său
vânzătorul aceluiaşi forward ia poziţia scurtă, prin angajamentul ferm că, la
scadenţă, va vinde activul suport din contract.
 Partea contractantă care ia poziţia lungă se cheamă cumpărător de contract, iar
partea ce ia poziţie scurtă se cheamă vânzător de contract. Denumirea de
cumpărător sau de vânzător de contract este convenţională, deoarece nu are loc o
tranzacţie efectivă. Tranzacţia unui forward este doar o convenţie reciprocă de
transfer ulterior a activului suport fără ca ȋn momentul ȋncheierii contractului să
aibă loc vreun flux monetar pentru plata (ȋncasarea) activului suport contractat.
Fluxul real al activului suport şi cel monetar al pieţei acestuia va avea loc numai la
scadenţă.
Contract la termen forward / futures

- angajament standardizat de a cumpăra sau a vinde, un

instrument financiar, instrument monetar ori marfă la un preţ
stabilit în momentul încheierii tranzacţiei, cu lichidarea
contractului la o dată viitoare.
◦ Active suport:
 Marfa (petrol,cereale, aur)
 Valuta (piaţa FOREX )
 Rata de dobândă (FRA)

Specific – este instrument simetric, cu obligativitate de

executare

11
Specificul contractului forward
 Contractul forward poate fi lichidat numai
la scadenţă, iar profitul lui depinde de preţul
activului la momentul expirării:
◦ Dacă în momentul expirării contractului
forward preţul la activul negociat este mai mare
ca preţul forward rezultat al afacerii va fi profit.
◦ Dacă în momentul expirării contractului
forward preţul la activul negociat este mai mic ca
preţul forward rezultat al afacerii va fi pierdere.
Contractul futures este un contract standardizat cu privire la
natura activului suport, cantitatea tranzacţionată şi scadenţa

Particularităţi 1. CF se încheie la bursă;

le CF 2. Preţul nu este fix;
3. Condiţiile CF sunt standardizate;
4. Fiecare CF are un anumit termen de
executare;
5. CF este actualizat zilnic în funcţie
de evoluţia cursului, astfel
pierderile unei părţi sunt transferate
ca venituri pentru cealaltă parte;
6. Lichidarea CF se poate realiza prin
încasarea-plata sumei în numerar
reprezentând marja cumulată
Clasificarea CF

Tipuri de
CFutures

CF pe
instrumente Pe marfă
financiare

CF pe
CF pe rata
CF pe valute produse
dobânzii
sintetice
 1. Mecanismul de tranzacţionare a
contractelor futures
 1

O tranzacţie Futures conţine

următoarele etape:

Tehnica iniţierii Sistemul de Casa de

şi lichidării marje şi compensaţie
poziţiei Futures marcarea la
piaţă
Mecanismul iniţierii unei poziţii futures prin modalitatea de
negociere în ring

Cumpărător 6 Vânzător

1 5 6 6 5 1
Broker Broker
4 din din 4
Firma de incintă incintă Firma de
brokeri 2 (C) (B) 2 brokeri

3 3
5
5
Ring de tranzacţii

Casa de compensaţii
8
7 7
Continuare
1. Clienţii cumpărător-vânzător se adresează cu ordine de
cumpărare/vânzare a unei unităţi de tranzacţie futures firmelor de
brokeraj care îi deservesc;
2. Firmele de bursă transmit ordinele agenţilor de bursă din incinta
bursei;
3. Agenţii de bursă execută ordinele prin strigări libere;
4. Agenţii de bursă din incintă confirmă firmelor de bursă executarea
ordinelor;
5. Firmele de bursă confirmă executarea ordinelor celor doi clienţi şi
raportează executarea ordinelor casei de compensaţie;
6. Cei doi clienţi îşi confirmă operaţiunile reciproc firmelor de brokeri;
7. Firmele de brokeraj confirmă lichidarea contractelor casei de
compensaţie;
8. Casa de compensaţie anulează obligaţia acoperită preluată de la
cumpărător prin vânzare şi obligaţia descoperită preluată de la vânzător
prin cumpărare. Poziţiile se compensează şi rezultatul este zero.
Etapele CF
I Operaţiunile legate de deschiderea poziţiei
încheierea contractului (deschiderea poziţiei)
înregistrarea CF la CC
depunerea marjei iniţiale
plata comisionului privind înregistrarea CF la CC
II Operaţiuni în perioada poziţiei deschise
menţinerea poziţiei deschise
marcarea la piaţă zilnică de către operatorul din incinta CC

III. Operaţiuni legate de închiderea poziţiei

închiderea poziţiei printr-o operaţiune de sens invers

calcularea venitului, pierderii la închiderea poziţiei
efectuarea plăţii comisionului cu privire la înregistrarea CF în operaţiunea de sens invers
transferul mijloacelor băneşti de către CC clientului şi invers
încasarea efectivă a activului suport şi plata mijloacelor băneşti.
Sistemul de marje şi marcarea la piaţă
Cumpărătorii-vânzătorii contractelor futures sunt obligaţi să depună anumite
sume, numite marje, în conturile deschise la societăţile de bursă, care pot fi:

1. Marja iniţială  reprezintă nivelul minim al sumei care

trebuie depusă de client în conturile
deschise la firma de brokeraj;
 reprezintă suma minimă stabilită ca
2. Marja de procent faţă de marja iniţială, pe care
menţinere titularul de cont o deţine în contul său în
marjă pentru a menţine poziţii deschise la
contractele futures;
3. Marja de  reprezintă:
variaţie a) plata zilnică efectuată de clienţi când prin
marcarea la piaţă se înregistrează o
pierdere la poziţia futures;
b) plata zilnică efectuată de firma de brokerai
clienţilor când aceştia din urmă obţin
profituri prin marcarea la piaţă.
Scopul marjei iniţiale:
 de asigurare a îndeplinirii obligaţiilor
contractuale de către client;
 de protejare a firmelor de brokeri
împotriva pierderilor datorate
modificărilor de preţ a produsului
bursier şi implicit a preţului futures
 Marcarea la piaţă este caracteristica
contractelor futures care constă în
stabilirea preţului zilnic în funcţie de
cotaţia activului de bază,
calculându-se pierderile sau
câştigurile obţinute şi care se
realizează prin 2 etape:

Casa de compensaţie Membrii compensatori

stabileşte la sfârşitul zilei efectuează marcarea la piaţă
de tranzacţionare un preţ în raport cu clienţii lor
de regularizare
 Exemplu de marcare la piaţă
Pe 27 septembrie, se cumpără un contract futures pe CAD, scadenţă decembrie la cursul 0,6484
USD. Valoarea activului suport este 100000 CAD, marja iniţială este 700 USD, nivelul minim al
depozitului fiind de 500 USD. Variaţia minimă a preţului este de 1 punct de bază (0,0001). Cursul
contractului futures evoluează astfel: 6.10 – 0,65; 10.10 – 0,6455; 12.10 – 0,6495. se decide lichidarea
poziţiei pe 12.10. Cheltuielile de tranzacţionare sunt de 20 USD
Data Cotaţia Ecart Valoarea Câştig/ Valoarea Apelul în Credita Depozit
CAD/ contractu pierder depozitului marjă rea ul
USD lui e după contulu iniţial
câştig/pier i
dere clientul
ui
27.09 0,6484 - 64840 - - - - 700
USD USD
6.10 0,65 0,0016 65000 Câştig 860 USD Nu se face 160 700
USD/ USD 160 USD USD
CAD USD
10.10 0,6455 -0,0045 64550 Pierder 250 USD Apel (290 - 700
USD/ USD e 450 (700-450) USD) USD
CAD USD 700-
(250+160)
12.10 0,6495 0,004 64950 Câştig 1100 USD nu 400 700
USD/C USD 400 USD USD
AD USD
DE REŢINUT
Reguli de tranzacţionare a contractelor futures

Vânzătorul – mizează pe o Cumpărătorul - mizează pe o

scădere a preţului CF creştere a CF

Reglementarea financiară

Veniturile cumpărătorului sunt pierderile cumpărătorului

transferate ca -

Pierderile cumpărătorului sunt veniturile vânzătorului

transferate ca -
Deosebirile dintre contractul
FORWARD / FUTURES
CONTRACT FORWARD CONTRACT FUTURES
1. Contract specific pieţei valutare 1. contract specific pieţei de capital

2. contract adaptat clienţilor din punct 2. contract standardizat din punct de

de vedere al sumei şi scadenţei vedere al sumei şi scadenţei.

3. contract privat între două părţi 3. Contract standard între fiecare

contrapartidă şi Casă de compensare

4. este dificila de lichidat înainte de 4. posibilitatea de a negocia o poziţie de

scadenţă, motiv pentru care are o sens contrar de scadenţă şi, deci, de a
lichiditate scăzută. lichida poziţia, ceea ce presupune un
grad ridicat de lichiditate.

5. Câştigul/pierderea pe o anumită 5. evaluarea contractelor se realizează

poziţie forward se înregistrează la zilnic, câştigul/pierderea se înregistrează
scadenţă. zilnic.
6. marja este fixată o singură dată, în 6. marja trebuie ţinută pentru a reflecta
ziua primei tranzacţii. modificările preţurilor
Valoarea contractului Futures este influenţat de cerere şi ofertă
Contractul Futures este influenţat de:
FACTORI PERMANENŢI FACTORI SPECIFICI
cursul SPOT costuri specifice păstrării
produselor bursiere
Termenul asigurarea
Rata dobânzii taxe de negocieri
impozitarea
cursul valutar
 De reţinut: Preţurile futures se formează
pornind de la preţurile la vedere
Relaţia generală de calcul al Baza = Preţ SPOT- Preţ
preţului futures: FUTURES care poate fi:
Pft T  Pt 1  i 
T t
C
 Pozitivă-când preţurile
unde:
Pft, T - preţul futures în Futures sunt mai mici
momentul t cu termen de decât cele la vedere
livrare în T;
Pt - preţul la vedere în momentul t;
 Negativă-când preţurile
I-rata dobânzii pentru
împrumuturile pe termen scurt; Futures sunt mai mari
C-costuri specifice păstrării decât cele la vedere
produsului bursier din
momentul t
4.3. Tipologia şi caracteristica
opţiunilor.
OPŢIUNE A opta
Esenţa opţiunii Oferă dreptul, dar nu şi obligaţia unei părţi (cumpărătorului)
fie de a executa contractul, fie de al abandona
Participanţi Cumpărătorul de Cumpără dreptul de a opta fie pentru a
opţiune cumpăra activul suport, fie pentru al
vinde la termenul scadent
Vânzătorul de Oferă dreptul cumpărătorului în
opţiune schimbul primei încasate
Drepturi şi obligaţii Cumpărătorul - are dreptul să cumpere/vândă activul suport
numai la PE
Vânzătorul este obligat să îndeplinească condiţiile
contractului la cererea cumpărătorului
Tipuri de opţiuni în Americană – se execută în orice zi până la scadenţă sau în
dependenţă de termenul ziua scadenţei
executării lor: Europeană – se execută numai la termenul scadent
 Tipuri de opţiuni
Fiecare opţiune „call” sau „put” poate fi cumpărată sau
vândută, ceea ce dă naştere la patru operaţiuni simple, care
corespund diferitelor poziţii pe care le poate avea
investitorul în funcţie de anticipaţia lui:

cumpărarea unei opţiuni

vânzarea unei opţiuni de cumpărare
de cumpărare (operatorul are
(operatorul are o poziţie „short pe „call”)
o poziţie „long" pe call

cumpărarea unei opţiuni de vânzare (operatorul are o "vânzarea unei opţiuni de vânzare (operatorul are
poziţie „long" pe „put” o poziţie „short pe „put”)
 Asigurare şi protecţie
contra fluctuaţiilor
adverse ale preţurilor
activului suport

Scopurile
opţiunilor
Arbitraj între Speculaţie asupra
pieţele şi creşterii/descreşterii
instrumentele preţului de piaţă a
financiare activului suport
Opţiunile tranzacţionate la bursă şi pe piaţa OTC sunt
disponibile pentru o gamă largă de mărfuri şi active
financiare:

• Opţiuni având ca suport CF pe rata dobânzii

• Opţiuni pe FRA – acorduri de garantare a ratei dobânzii
Rate ale
dobânzii: • Opţiuni având ca suport swap-uri pe rata dobânzii

• Opţiuni pe cursul de schimb

Valute:
• Opţiuni având ca suport CF pe curs valutar

• Opţiuni pe acţiuni
Acţiuni: • Opţiuni având ca suport CF pe mărfuri
 Diverse poziţii pe opţiuni:

• Plătesc prima
Cumpărători de • Au dreptul de a cumpăra/vinde dacă îşi exercită
opţiuni de opţiunea
cumpărare/vânzare • La majoritatea burselor nu depun nici o marjă (în afară
de LIFFE – cazul contractelor futures)

• Primesc prime
Vânzători de • Au obligaţia de a vinde/cumpăra dacă li se cere
opţiuni de • Depun marjă în casa de compensaţie , care serveşte
drept garanţie a faptului că sunt în măsură să-şi
cumpărare/vânzare îndeplinească obligaţiile. Se depune în numerar sau
titluri financiare
 Consecinţele opţiunilor în funcţie de
evoluţia cursului activului suport

Operaţiunea: Evoluţia cursului Consecinţe

Cumpărare Creşterea cursului Risc limitat

Call Câştig nelimitat

Stagnarea cursului Câştig limitat

Vânzare Call
Scăderea cursului Risc nelimitat

Cumpărare Scăderea cursului

Câştig important
Put Risc limitat

Câştig limitat
Vânzare Put Creşterea cursului
Risc important
 Mecanismul de cumpărare a unei
opţiuni CALL
De reţinut: Cumpărătorul unei opţiuni de cumpărare are dreptul, dar nu şi obligaţia ca la
scadenţă sau până la scadenţă să cumpere 100 de acţiuni la preţul de exercitare, convenit
prin contract.
1. Exercitarea dreptului cumpărătorul îşi va exercita acest drept numai dacă
cursul acţiunii este în creştere.
2. Riscul este limitat la prima plătită, în timp ce câştigul poate fi
considerat nelimitat, fiind cu atât mai mare cu cât
cursul se îndepărtează de „punctul mort.
3. Punct mort=PE+P este acel nivel al cursului la care nici nu se pierde, nici
nu se câştigă, în cazul opţiunii de cumpărare, „punctul
mort” este egal cu preţul de exercitare plus prima
plătită.

4. Câştig nelimitat pentru cumpărătorul de CALL in cazul cresterii cursului

5. Formule de calcul:
a) Dacă Ptn>PE Venit=Ptn – (PE+P) executare
b) Daca Ptn<PE Pierdere = -P abandon
 Cumpărare de Call
1. Investitorul încheie un contract pentru cumpărarea unei
opţiuni CALL cu scadenţă – T3;
2. PE – 100 USD;
3. Prima – 5 USD/acţiune
Investitorul achită prima (P) imediat:
P=100 x 5=500 $
Cumpărătorul poate in orice moment până la scadenţa (T3) să-şi
exercite opţiunea, adică să intre în posesia celor 100 de acţiuni ,,B" la
preţul de 100 $. Această executare a contractului nu se realizează
decât dacă cursul este în creştere. Care va fi comportamentul
cumpărătorului în următoarele situaţii:
a) 95 b)100 c)102 d)105 e)110 i)115 k)120
 Mecanismul de vânzare a unei
opţiuni CALL
De reţinut: Vânzătorul unei opţiuni de cumpărare (CALL) consideră că acţiunea va
avea un curs de stagnare, iar apoi începe să scadă.
1. Exercitarea dreptului cumpărătorul îşi va exercita acest drept numai dacă
cursul acţiunii este în creştere.

2. Riscul pentru vânzător este nelimitat, în timp ce câştigul poate fi considerat

limitat şi egal cu prima încasată.
3. Punct mort=PE+P este acel nivel al cursului la care nici nu se pierde, nici
nu se câştigă, în cazul opţiunii de cumpărare, „punctul
mort” este egal cu preţul de exercitare plus prima
plătită.
4. Câştig limitat pentru vânzătorul de CALL
5. Formule de calcul:
a) Dacă Ptn>PE Venit=P (Ptn+P)-Ptn abandon
b) Daca Ptn<PE Pierdere = (PE+P)-Ptn executare
 Vânzare de Call
1. Investitorul încheie un contract pentru vânzarea unei
opţiuni CALL cu scadenţă – T3;
2. Pe – 100$;
3. Prima – 5$/acţiune
Investitorul achită prima (p) imediat:
P=100x5=500$
I. Vânzătorul la cererea cumpărătorului este obligat să îndeplinească
condiţiile contractului, adică dacă cumpărătorul se decide să execute
contractul, vânzătorul este obligat să facă o operaţiune de sens invers
Care va fi comportamentul vânzătorului în următoarele situaţii:

a)95 b)100 c)102 d)105 e)110 i)115 k)120

 Mecanismul de cumpărare a unei
opţiuni PUT
De reţinut: Cumpărătorul unei opţiuni de vânzare are dreptul, dar nu şi obligaţia
ca la scadenţă sau până la scadenţă să vândă 100 de acţiuni la preţul de
exercitare, convenit prin contract.
1. Exercitarea dreptului cumpărătorul îşi va exercita acest drept numai dacă
cursul acţiunii este în scădere.
2. Riscul este limitat la prima plătită, în timp ce câştigul poate
fi considerat nelimitat, fiind cu atât mai mare cu cât
cursul se îndepărtează de „punctul mort, adică
scade
3. Punct mort = PE-P este acel nivel al cursului la care nici nu se pierde,
nici nu se câştigă, în cazul opţiunii de vânzare,
„punctul mort” este egal cu preţul de exercitare
minus prima plătită.
4. Câştig nelimitat pentru cumpărătorul de PUT in cazul scăderii cursului

5. Formule de calcul:
a) Dacă Ptn>PE Venit= (PE-P)-Ptn executare
b) Daca Ptn<PE Pierdere = -P abandon
 Cumpărare de PUT
Operatorul cumpără o opţiune PUT cu scadenţa t3 la 100 $.;
Prima 5$.
Cumpărătorul achită prima de 500$

Cumpărătorul poate in orice moment până la scadenţa (T3) () să-şi exercite

opţiunea, adică să intre în posesia celor 100 de acţiuni “B" la preţul de 100 $.
Această executare a contractului nu se realizează decât dacă cursul este în
creştere. Care va fi comportamentul cumpărătorului în următoarele situaţii:

a) 85 b)95 c)97 d)100

Reprezentarea grafică
 Mecanismul de vânzare a unei
opţiuni PUT
De reţinut: Vânzătorul primeşte prima şi speră că titlurile vor avea un curs care stagnează
sau care este în creştere, astfel că cumpărătorul de PUT nu-şi va putea exercita opţiunea.
Deci, operatorul poate obţine câştig, care este însă limitat la valoarea primei, pe când
mărimea pierderii este nelimitată
1. Exercitarea cumpărătorul îşi va exercita acest drept numai dacă cursul acţiunii
dreptului este în scădere.
2. Riscul este nelimitat la scăderea cursului, în timp ce câştigul poate fi
considerat limitat şi este egal cu prima încasată
3. Punct mort=PE-P este acel nivel al cursului la care nici nu se pierde, nici nu se
câştigă, în cazul opţiunii de vânzare, „punctul mort” este egal cu
preţul de exercitare minus prima plătită.
4. Câştig limitat pentru vânzătorul de PUT in cazul scăderii cursului

5. Formule de calcul:
a) Dacă Ptn>PE Pierdere= Ptn-(PE-P) executare
b) Daca Ptn<PE Venit= P abandon
 Vânzare de PUT
Preţ de exercitare 100 u.m./acţ;

Prima 10 u.m.;

Vânzătorul încasează prima de 1000

Care va fi comportamentul vânzătorului de PUT în următoarele situaţii

 2. Preţul din contractele cu opţiuni este format din preţul de
exercitare şi primă.
Preţul de exercitare este stabilit de bursă în funcţie de preţul de piaţă a
produsului bursier suport (marfă, acţiune, valută, indice bursier).
La bursele americane, preţul de La bursa din Paris, se stabilesc trei
exercitare pentru acţiuni este stabilit preţuri de exerciţiu pentru fiecare
după următoarea regulă: scadenţă:

 când preţul de piaţă este mai mic 1. apropiat de preţul de piaţă din
de 25USD, preţul de exercitare este momentul stabilirii preţului de
influenţat cu +/-2,5 USD; exercitare numit preţ central;
 când preţul de piaţă este cuprins în 2. două preţuri care îl încadrează.
intervalul 25USD-200USD, preţul
de exercitare este influenţat cu +/-
5USD;
 când preţul de piaţă este mai mare
de 200USD, preţul de exercitare
este influenţat cu +/-10USD.
continuare
1. Prima este preţul plătit de cumpărător, vânzătorului, pentru dreptul de a exercita sau
abandona opţiunea şi este achitată de către cumpărător în momentul perfectării
contractului
Mărimea primei se stabileşte la  preţul de piaţă a produsului bursier suport;
bursă pentru fiecare scadenţă şi  preţul de exercitare;
este influenţată de:  timpul până la expirare;
 rata dobânzii pentru împrumuturile fără risc;
 volatilitatea
Formule de calcul: 1. Pentru opţiunea call prima se estimează după relaţia:
Pct=Pt-Pe/(1-i)T-t, unde
Pct=prima opţiunii call în momentul t;
Pt-preţul de piaţă a produsului bursier suport în momentul
t;
Pe-preţul de exercitare prevăzut în contractul call;
i.rata dobânzii pentru împrumuturile pe termen scurt;
T-scadenţa opţiunii call;
t,T-zile, luni.

2. Pentru o opţiune put, prima se estimează după relaţia:

Pp=Pe/(1-i)T-t - Pt, unde
Pp prima opţiunii put în momentul T
4.4. Conţinutul şi elementele
definitorii ale swapurilor.
 sunt instrumente prin care se pot
schimba conditiile de plata a unor obligatii
financiare.
◦ Active:
 dobanda
 valută
 risc de credit .
Specific:
 Instrument simetric
 Nu permite abandonarea tranzacţiei
Specificul contractelor swap
 operaţiunea are la bază un singur contract;
 contractul de swap are o formă standardizată;
 operaţiunea este extrabilanţieră;
 dobânzile ce se schimbă nu se negociază;
 Existenţa contractului swap nu
lichidează/anulează/modifică contractul de
credit, ci îl completează (hedging paralel)
Specificul contractelor swap
 contractele swap presupun obligaţii reciproce şi
condiţionate. Astfel o parte într-un contract swap
este obligată să efectueze plata numai dacă cealaltă
parte a făcut acest lucru;
 deoarece în operaţiunile swap fluxul financiar
(creditul) nu face obiectul schimbului (cu excepţia
contractului swap de valute), riscul de neplată a
acesteia nu există
 contractele swap pot fi compensate, ca rezultat
fiind diferenţa încasată/plătită;
 în contractele swap de valute, riscul este mai mare
deoarece riscului de dobândă i se adaugă riscul
cursului de schimb;
Activul - suport
 Swap-ul de dobândă are doar două forme:
◦ dobândă fixă / dobândă variabilă (cupon swap)
◦ dobândă variabilă / dobândă variabilă (când diferă bazele
de calcul ale dobânzilor) (basis swap).
 Swap-ul valutar
 schimbul a două împrumuturi denominate în
monede diferite
 schimbul unui împrumut cu dobândă fixă cu un altul
tot cu dobândă fixă pe piaţe valutare diferite
mecanismul swap-ului presupune schimbate doar a
dobânzile ce trebuie plătite în contul celor
două împrumuturi,firmele implicate în acest
contract rămânând în continuare debitoare faţă de
creditorii iniţiali.
Tipuri de swap
I. Cupon swap (plain vanilla swap)
Mecanismul swap-ului
 Contractul de swap se realizează de
regulă printr-o bancă de swap specializată
care poate acţiona în calitate de broker
 banca găseşte un partener pentru
contractul de swap din baza sa de date
sau de dealer sau intră direct ca parte
într-un contract de swap la solicitarea
unei companii sau a unei bănci
Lichidarea poziţiei
 aşteptarea până la scadenţă şi încasarea
sau plata diferenţei de dobândă în funcţie
de evoluţia acestora;
 adoptarea unei poziţii de sens contrar
celei iniţiale, prin încheierea unui nou
contract de swap cu partenerul iniţial;
 adoptarea unei poziţii de sens contrar
celei iniţiale, prin încheierea unui nou
contract de swap cu un alt partener.