1.

Șomajul [6]determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe piața

economică, se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile
provocate prin reducea vânzărilor.
In SUA această politică este mai flexibilă în comparație cu Europa, dacă această
politică este aplicată rațional va exclude posibilitatea repetării zilei de vinerea
neagră pe Wall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, când a izbucnit o criză
economică mondială ce a dus la falimentarea băncilor, devalorizarea valutei.
Acest fenomen bineînțeles nu așa de intens a fost observat începând din anul 1970 și
în Germania când impozitele mari, șomajul care crește și salariile mari, ce determină
ca prețurile ridicate a produselor germane nu puteau concura cu cele produse mai
ieftin în alte țări.
2. O măsură pentru combaterea șomajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de
salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate și conducerea firmelor, ca tarifele
să fie reglate în funcție de gradul ratei de inflație.
Metoda prelungirii școlarizării elevilor și pensionarea timpurie a angajaților s-a
dovedit pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare și neeficace. O altă
măsură de reducere a șomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul
ca un post să fie ocupat de doi angajați.
3. Măsuri politice active pentru reducerea șomajului sunt:

 la noii angajați este un timp de probă, timp în care primesc o retribuție mai mică,
flexibilitate a timpului de lucru, ușurarea desfacerii contractului de muncă și tarife de
salarizare flexibile după conjunctura economică
 instruirea și trenarea șomerilor în felul în care trebuie să-și caute un loc de muncă
 integrarea în acest proces a celor care trăiesc în țară și au o cetățenie străină
 ridicarea nivelului de calificare și pregătire a școlilor
În multe situații, măsurile active au ca efect sporirea numarului și a intensității barierelor de
pe piața muncii, accentuând șomajul.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piața muncii (normele specifice legislației muncii), ar avea
drept consecință eliminarea oricarei forme de șomaj involuntar, sporirea competiției dintre
salariați pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii și condiții de muncă superioare),
sporirea competiției dintre angajatori pentru cei mai buni salariați, efectele fiind creșterea
productivității muncii, reducerea birocrației, creșterea generalizată a veniturilor reale ale
populației și va fi stimulată dorința oamenilor de a se instrui.
i
i
Șomajul[6] https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omaj „Masuri de combatere” aliniatul 1-4