Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Eliza Campus (1980)

    Încărcat de

    Gabriel Emanuel Sirb
    204 vizualizări300 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    204 vizualizări300 pagini

    Eliza Campus (1980)

    Încărcat de

    Gabriel Emanuel Sirb

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 300
    AES} PONITICE INSTITUTUL OB STORE ,NICOLAT tORGAT i Eliza CAMPUS i DIN POLITICA _ EXTERNAA ROMANIE! , ‘ ORB de aplrare al statelor membre. Da aces, toate mijloarele Proprii de «mutoustrare ale Roméniei, alianzele defensive regionale, Mica Fazelegere si Intelegerea Balcavicd, atlanta eu Franga, prietenia cu Marea Britanie, Acordurile de de- Finire a agresorului cu U.RS.S., ca $i alte acorduri, con: ‘vengii sau trarate destinate st apere, in ultima instanyé, Paced, au tins st ridice, in mod Teal, securitates colectivd Pe treapta calitativ superioarti a cfectivel intrdri in vi goare, Creind si aderind la toate instrumentele politico. Juridice menite sa mentiné ordinea politict, juridici si teritorialti a Europe: postbelice, Romania a purtat, in fond, © politic externit destinaté si apere integriatea terito- rials a statulist national unitar, faurit de popor in anu 1918 si, implicit, integritatea tuturor statelor nationale. Ascensiunea fascismulut, instaurarea naeismului in Ger- inia, dezvoliarea revicionismulus, ca si incontestabila filiatie fascism-nazism-revizionism, au creat conditii mat malt dectt dificile pentru junctionarea reala « instrumen- telor de securitate pe caré se sprijimea Roménic, Aceasta cu atit mai mult ew cit marile puteri occidentale, prin poli- tica lor de continue concesié fat de ab [i-lea Reich, mer- seserd atit dle departe inci reinviaserd Concertul european si dlidusert 0 lovitura mortala Societitti Nativnilor, in- cheind cu Germania si Italia nefastele acordurt de to Mi chen din septembrie 1938. In timp ce dreptul fortet inlocuia, in mod vertiginos, foria dreptului; in timp ce climatul international era po- at de exercitarea fortet si a ameninidri cu forfo, in timp ee al doilea ritzboi mondial, cu. toate incalculabitele sale consecings, se deztinjuise, Romania sa gisit singurd in momentele tragice ale mutilari statului siu national uniter. Poporul, jortele progresiste, democratice si patrotice ale farii. au regisit insd, ca intotdeauna, vechea lor vigoare intrinsecd, ingtduindw-le st reziste $i ot lupte pentra: in- tegritatea tri, pe principiilor de drept inter- rational, care, eliminind violenta, arbitrariul si frica, a asigure egalitatea fn drepturi a statelor mari si meici, drep- tul popoarelor de a-si h le singure destined, PARTEA | ACTIVITATEA PENTRU RECUNOASTEREA PE PLAN INTERNATIONAL A DREPTULUI LEGITIM DE UNIRE A TRANSILVANIE] CU ROMANIA, A DESAVIRSIRI UNITATIL DE STAT (1913-1923) ' CAPIFOWUL | ACTIUNI PENTRU DESPRINDEREA DE TRIPLA ALIANTA (1912-1916) Situatia internationalii in cadvul cireia Romania face pagi pe drumul desfacezii de Triplice Anii 1912-1913, premergatori izbucnisii_primului riz boi mondial, au fost gi anti in care criza politicé indeosebi a cépatat aspecte din ce in ce mai ascutite. Au iesit atunci la iveala, in forme cu totul surprina&toare, incbroste de un uluitor dinamism, marile ener le potente ale popoarelor asuprite. Spre Balcani s-a indreptat. fn. acea vreme atenfia tuturor statelor, cict In aceasta peninsula natiunile asuprite porniserd s& se elibereze pentra tot- deauna de jugul apasitor exercitat de Imperiul _otoman. ‘Aceasti situatie exploziva a fost analizata de Viadimir Ilici Lenin, care, aprectind $i ietarhizind cu realism eom- plexitatea de interese si de contradietit ce se desemnase, afirma cd ,Balcanii se aflé acum in central atentiel gene- Tale. Si aceasta este lesne explicabil, Pentru intreaga Europa risiriteana soseste, poate, ceasul cind popoarele insesi isi vor spune liber si hotdrit cuvintul". Multi dintre istoricii care s-au ocupat de aceasta fré- mintata perioadé au ajuns la convingerea c& ea 2 fost dominaté si de marile migedri ale nafiunilor asuprite. Astfel, Pierre Renouvin si Jean-Baptiste Duroselle sustin miscarea nationalitatilor a stat la baza acfiunii de dez- YL, Usnin, Popocrele sin Baleani si dtplomopta exropeand in Opere compicte, vol, 22, Edits politics, Bucurest, 1965, 18s, 87, membrare a Imperiului otoman care a fost nevoit af awan- doneze toate teritoriile ce detinea in Buropa?; A. 8. Jerus- selimski considerd, la rindul sau, c& migcarile de eliberare national din Turcia se intdrese in acesti ani, Oprindu-se esupra aceluiasi moment istorie, Nicolae Torga adinceste analiza, stéruind asupra’sentimentelor care animau nafiu- nile ssuprite: ,Un popor — arata el — are sentimentul continuitéfii si el vede nu numai in momentul in care se afla, dl fn toate momentele care au pe acesta si din- trinsele alege acele elemente care pot $4 intéreascé pu- ‘erea lui moraid, care pot si-i ridice mai mult aspiratiile, De acolo pleaca constiinfa de drept a unui stat: din cu- noagterea trecutului sau intreg'', ‘Este neindoielnic faptul cd statele care s-au aliat in 1912 Smpotriva Turciei spre a-gi elibera conafionalii au fest animate de o atare stare de spirit; este tot atit de neindoielnie ca starea de adine declin a Imperiului oto- man a creat condifii prielnice pentru rdzboful purtat de Grecia, Bulgaria, Serbia si Muntenegru; in sfirsit este nelndojelnic cé acest razboi a avut atit semnificatia unui Tzbot national al asuptitilor contra asupritorilor, cit si semnificatia unui evident progres in lupta contra unui im- perit) anacronie. Se stie.c’, in cfuda reformelorS pe care Junii ture! 1e inijiasera pentra a putea supune in continuare nafiunile din imperiu, nu se produsese decit o schimbare de forma, fondul réminind mereu acelasi jug apasitor. Incontestabila vitalitate a natiunilor asuprite atit de Imperiul otoman, cit si de imperiile austro-ungar si {arist 2 constitult insa’ un ferment deosebit de viguros, care a izbutit s se impuna in relatiile internationale’. Concomitent statele nationale, formate in sud-estul Ei In secolul al XIX-lea, state care nu-gi putuserd desd- unitatea statala, au devenit in aceasta perioada centre de atractie pentru conationalii lor subjugati. Astfel, aceste 4 Pierre Renouvin, Jean-Baptiste Duroselle, Introduction a Uhistoire des relations internationcles, Armand Colin, Paris, 1964, 1B5 HA. $. Jerussalimeki, Der deutsche Imperiatismus, Dietz Ver- fag, Beriin, 1986, 2. 198, : * Nicolae Torga, storia rézbotulut balcanie, Bucuresti, 1915, f8r3 et, BTL 5 N, Targa, op. cit, p, 87 * Piere Renouvin, “Jean Baptiste Duroselle, op. elt, p. 176, 4 static au cépatat, 2i de zi, L. rol politic din e2 in ce mai important, contribuind prin activitatea lor patricticé la deavoltarea situatiel explozive caracteristi ante- belice. tn acesti ani, agadar, privirile asupritilor s-au indreptat din ce in ce mai mult spre aceste centre, spre tara-mama, care putea utiliza o complexitate de mijloace pentru a le veni in ajutos Pe de alta parte, in capitalele unor mari puteri, ca Franta, criza balcanicé era privita si sub alte aspecte. Se constata, de pilda, c@ prevederile articolului 23, incluse in Tratatul de la Berlin, nu fuseserd respectate, decarece Austro-Ungaria anexase Bosnia si Hertegovinat. Desltfel, chiar din corespondenta dintre Wilhelm al Il-lea gi Nicolae al Il-lea reiese e& ocuparea acestor teritorii putea fi apr ciatd ca o prefigurare a primului rézboi mondial’ Concomitent rézboiul Italiei cu Turcia pentru cucerirea Tripolitaniel marca 0 noua dezagregare'’ a Imperiului ofoman, cea ce, desigur, nu putea decit si Inrautateasca situatia echilibrulut international, si aga destul de zéran- cinat. V. I. Lenin, relevind ascutirea contradictillor dintre ma~ rile puteri, observa ca interesele Italici si cle Austriei pentru Baleani nu coincideau'); ¢& Rusia voia sé smulgd Turciei o parte din teritoriul asiatic si sd ocupe Bosforul'# e Austria rivnea Salonicul; ci Italia urmarea si cotro- peasea Albania; c& Anglia urmarea sé pund mina pe Arabia, iar Germania, pe Anatolia®. In acest climat, voind sé profite de situatia incurcata a Turelel, statele belcanice, care urmareau s8-gi elibereze 2 bid, v. 70, Raymond Poinceré, Les origines de la guerre, Plon, Paris, 1921, p. 148. Poincare adauga cd se putea observa. wo detepta i ‘pling de iniiauvs « naflonattatuor™ nemutyumite 5 de wceste # Maurice Paléologue, Guillaume 1 et Nicolas 11, Plon 1939, p. 148, 148, 'Rene Gerin, Comment fut provoguée to guerre de 1916, Mar~ eel Rivitre, Paris, 1953, p. 137 HY, L Lenin, Un joc hazardat, in Opere complete, pia #V. 1. Lenin, Catre fof cetdfent din Rusia, sn Opere complete, 4, 22 p. 148, 1, apie, 2. 22, 15 constionatii, au inchaiat cunoscute all HHonalii, au tachelat cunoscuta alianta bulgaro-strbo- greaoatt, Rézboiul balesnic din 1912 a tos eae razboi de eliberare nationaia. Cauzele, ca si intreaga des fésurare a acestui razboi, sint analizate We Lenin care arsté of in Fasdritul Europel Incepusera revolutile i ghezo-democratice, desemnindw-se cu ¥ in Scan ena aor en ‘al gs orb mu poate sa vadd in acest lant de evenintente blinfa Lenin — trezirea unei serii Intregi de migea nationals Batghezo-democratice, a uno teadiste de wine mma state naionale Independent g unitaret : intr-adevar, se ajunsese, pas cu iat sjunsese, pas cu pas, la etapa istoric jp care nazuinfele de unitate nationala ale popoarelor tre si ia forme conceete; se deschideat electiv ciile Wiunile asuprite de impe~ imperiul Romanoviler, rd masele largi, constituind astfel forte de 6 td capacitate de lupta si de rezistentd n asemenea climat, victoria rapida a aliatilor bel pf mperilutoloman ni hal putea saris moni Aceasté vietotie, apreciaia ca atate le Paris fi fe aite mati capitate, ridica concomitent problema nor everituale carenje atit ale strategiei cit si ale arma, german, cunoscindu-se faptul ci atmata tured ruita si tnarmata de al I-lea Reich'? 7 spre iebindi; ideile ce animau nal riile otoman, habsburgic, pele gic, ca si d Nesicierle ou incoput nod in septembrie 1911, La 13 mart imarconat tail diana "Galera 38 a SS fienes cator tre state, ‘Rusia ‘observa’ ev busatelnta neteass stoi wana pena ee Baicon) it Skditon Front era profiad neseuchen wee sy PBs ‘mond Poincaré in op. cit., p. 119, me tn Opera ehiay, Despre dreptul nasiunilor la autodetermin. Deere complete, vol 25, Batuca politica, p, 292. re ww Nora lect rhsbosia paeen sae tae, Symp, cH 810 "sald Wupele olomare ‘ads irk arin Ble, Fei alan, Bar 1p Th, wear ee Sa er “Gna "‘bintavot Verlag. Beri i Biot karbente domme yeaaida gi stillutnerae neta. gi Bate Pschee, Grif noch der wr Pa + Geiff nach der Welimactt, Droste V Dusstior 1904p. 38 tnacdor Wor paws ,Droge, erlas, ‘sueieee ‘# Optecht, Helbling, Zirich, 1934, p, 108 ~ viru ‘Bupra surprigei pricinuite de victoria sieldur Baleares Dose, LE ian Sadie “aut ON eee René Gerin, 16 De asemenea, pentru marile puteri, care aparau cu enargie privilegitle Concertului european, se ridiea gi ches- tinea ca statele balcenice s& nu scape de sub controlul lor De aceea, aceste state au facut totul ca negocierile pentru curmarea stérii de razboi s se desfigoare sub @gida lor. Freliminariile de la Londra, incheiate la 30 mal 4913, nu au dus insd la_un vizibil progres in sensul in- cheierii unei paci reale. Dimpotriva, intre aliatii balcanici, sirbi si bulgari, se iviser& nefntelegerl. Aceasta, mai ales Gin cauza ,sfaturilor™ pe care Bulgaria le primea de la ‘Austra-Ungaria. Dubla monarhie insista la Sofia ca Bul- garia sa nul permita sirbilor 94 beneficieze de rezultatele Gebinailor ce repurtasera. Sint destul de multi oameni poli- ticl ‘1 istorici care afirma cA Bulgaria nu ar fi porait razboiul contra Serbiei fara repetatele indernnuri ale Im perlului habsburgic. Astfel, Raymond Poincaré sustinea 4 farui Ferdinand nu ar fi purtat razboiul contra Serbiei @aci nu ar fi avui convingerea cA acesta era pe placul ‘Austro-Ungeriei!®, Dealtfel, omul de stat francez ardta in memorfie sale cf razboiul a fost declarat in urma convor- birii ce a avut loc, la 27 iunie 1913, intre regele Bulgaciei, Ferdinand, si contele Tamnowsky, ministrul Austro-Un- gariei la Sofia'®, Jar in alt& lucrave el afirma, {ard nici un fel de echivoe, cd ,,AUstria cauta, cu sprijinul Germ: niet si cu complicitatea regelui Ferdinand al Bulgariel, s& reaprind’ rézboiul in Balcani, razboi care fusese sti cu atita greuitate‘, Demnitaral italian Giovanni Giolitti merge chiar mai departe afirmind c& planurile de agr siune ausiro-ungare contra Serbiel s-au manifestat de la Conferinta ambasadorilor, cind se incevea stingerea primuini: razboi balcanic, si c4 aceste planuri trebulau legate de izbuenirea celui de-al doilea razbol balcanic”* Cort este, susjinea omul de stat italian, c& Austro-Ungaria 2 cominicat in august 1913 Germaniei si Italiei intentia sa de a ataca Serbia’, ceea ce explicd, pe deplin, pozitia agresiva a Vienei fata de aceasta fara. 8 Raymond Poincaré, Au service de la France, U'Burope sous es armer 2013, vol. 8, Plon, Paris, 1926, p. 222. raed % Raymand Poincaré, Lee origines de la guerre, p. 163, & Giovaani Gielitt, Mémoires de ma vie, Pidn, Paris, 1926, pgs 2 Tbia,, p, 315, velegeama din 9 august 1913, semmate San Giutians ‘oeinisteal de externe al Kalle. 7 a © marturie sigura ofera in aceasti ordine de iaet si Al- fred Dumaine, ambasadorul Frantei Ia ‘Viena, care cele 8 desl atzcul nelotal ampotriva Serbiel a fort pus ime cina regelui Ferdinand al Bulgertel, istoria poate preeiza cd réspunderea declansarii celui de-al doilea rézboi bal canie cade asupra Austriel®, Nenumarate erau, asadan atit fapiele cit si semnele de intrebare pe care le ridica ‘storia acclor ani. Totusi, la sfirsitul veri enului 1913, observatorul impartial al situatiei internationale, cintarind si evaluind faptele, era obligat si constate ea pe arena Politica european se produceau schimbérl: se putea ob- serva cf scena politica nu mai era dominata, in mod exclu siv, de negocierile abile purtate de diplomatii_marilor puteri; eé, in ciuda eforturilor depuse de acesti diplomat cave igi acopereau multe dintre acjiunile lor utilizind din plin diplomatia secreta, felurile de hegemonie ale mariior uteri ce-si disputaa dominatia lumii mu mei putecu ascunse; c& tocmai in acesti ant fesisera 1a suprafata vigu- roasele forte ale natiunilor care volau fie s&-si creeze state unitare si independente, fie si-si desavirseasea unitatea statald; 04 balanta de forte devenise nestebilé si cé echi- Hbrul organizat de marile state nu se dlatina numai din nuza contradictiilor dintre cele doua mari blocuri impe Haliste rivale, cl s{ din cau2i e& noile forte nationale ince- usera si-si cucereascd un loc pe tabloul politic mondial In aceasté complex’ conj a 4, 2 mplexs conjuncturd politics, incep si se cbserve tn politica Romtniel din ce in ce mal multe ele mente care vides tendinfs unei desfaceri pea fa unei desfaceri de Tripla Au apirut evidente, deschise pozitii de i si a , sprijin si sim- patie pentru lupta popoarelor sf a statelor ce voiou s8-si elibereze conafionalii de cub jug strain. : 7 Aled Danson, ta danny eae 4 See amr a Ph Pecos aa, ab De Sere, Nad, Gra, lal Oe semnat Dumainj Heinrich Kenner — Kaiserliche Katastrophen- Sn BESS ee erie, ae nes 2, JOU cate ed Austro-Ungeria ‘a impins! Bulgaria in a ‘doilea 18 inci din 1912, de la iz. irea rézbojulul, pozitia Bucu~ Festiulul este cit se poate de favorabila aliatilor balcanici. Astéel, la 20 septembrie/3 octombrie 1912, Titu Maiorescu, raspunzind unei note bulgare, afirma: ,,Romania nu poate wita od ea insisi si-a cistigat ‘independenta printr-o lupta contra Imperiului otoman. Dacé bulgarii, ‘sirbii, grecii, cortodocgi ca si noi —sublinia primul ministru vor sa lupte pentru ameliorarea stirii conationalilor lor supusi otomani, Romania va pastrao stricta neutralitate'*, Incontestabil ins c& simpatia trebuie sé fi fost cu roult mat accentuata decit asa cum reiese din textul de mai sus, edci clteva zile mai tirziu Ivan Guechoff, primul ministra bulgar, fi serie primului ministru roman: fu personal ‘si Consiliul de Minisiri multumim foarte cordial ¢1 sintem Tecunosedtori Romaniel pentru strélucitoarea sa atitudine, pentru bunele si amicalele sentimente faté de Bulgaria“ tit de mare era dorinta Romaniel de a pastra relatii ‘cordiale cu Bulgaria si de a trata de la guvern Ta guvern orice litigiu inelt chiar in etapa in care devenise evident c& Bulgaria va avea serioase beneficii In urma victoriilor sale si guvernul roman se temea de 0 schimbare a echili- brului de forte in Balcani, a purtat negocieri directe cu Sofia in vederea menfinerii acestui echilibru, neinformind ecit 1a modul general marile puteri despre mersul trata- tivelor. Aceste tratative au dus, dealtfel, la o anumita intelegere bulgaro-romana, care $-a concretizat prin pro- tocolul semnat la Londra la 16/29 ianuarie 2913 de Stojan Daneff, progedintele Camere! deputatilor, si de Nicolae Misu, ministrul Roméniei a Londra®. Situatia dintre cele doud state 2 inceput s& se complice imediat insa ce au intervenit marile puteri, care nu voiau s8 seape controll asupra Balcanilor*", devenind din ce in ce mai grea cind Austro-Ungaria s-a amestecat in mod 1% Documents diplomatiques, Les événements de la Péninsule Balkanique, Lvaction de 1g Reximanie, p. 1 B Ibid, 9. 3 Tbid b. 34, 45, & Romania, se ie, ska motivat etuncl pretentiite in memoriul confidential din 19/28 februarie 1913 (vex! Documents diplomat gues... p. 6-76, Mémoire du gouvernement rourain sur le Gijferera roumano-bulgare); marile puieri sau inteles 26 curme Titgiu! romano-pulgar, elaborind 12 25 aprilie/9 mai 1919 Proto- Colo de la St Petersburg. (ver! Documents diplomatiquies«. 1}. 88100; protocclul a fost ‘semnat de representanthi amb bioourt eivale) 19 categorie in treburile baleanice, instigind Bulgaria impo- inva Serbiei si fileind demersuri la Bucuresti in favearea une] atare actuni a guvernului bulgar. Se stie cd dupa 12 februarie 1913, data 1a care Carol 1 retnnoise tratatul secret ce lege Romania de Tripla Alianta, raporturile dintre Romania si Austro-Ungaria erait rela” tiv bune. In primavard ins&, cind cabinetul austriac a incepot sf ameninfe Bucurestivl, facind presiuni ca nu cumva Rom: nla si ia in considerare propunerile de alianta ce-i fdcute de Grecia si de Serbia’, iritarea guvernului da opinie! publice a devenit evidenta. In fond, aceasta stare de fapt a oferit contradieyiiler de neinlaturat dintre Austro-Ungaria si Romania posibilitatea de a iesi la suprafalé. Apasatorul mod in care dubla m narhie trata milioanele de romani aflati sub jugul im Tbid, p. 32 w ahiva istorled central (ALC), fondul Casa regal’, dose cal pr. 17, p. 4 telegrama din 2i/20 Sanuarie 1914 etm, semnata Berchtold, edtre! Czernin z 18 Toi, p. %, telegrama din 25/25 lonuarie 1914 stn., semnsta Berchtold, citre! Crernin. WAMAE, fondul Primul rézbol mondial, dosarul nr. 7, paporitd nr. 44/10—23 Januarle 1914 de la Conswatul german ai Hominiel la Budapesta, semnet Gr. Bileiurescu, cdtre Em. Porum- baru, ministral afacerilor straine, Atitud:nea obtuzd a contelul ‘Tisza, care, 1a 20 fobruarie 1614, a doclarat decchis in parlament ec ar considera ,o sinucidere punerea a eplicare a logilor din Alss*, releva pe deptin positia sa: C. Codarces, Le litige roumano- 31 aceasté etapa Tisza, utilizind majoritatea ce fi sustinea in parlament, a izbutit s4 obtind votarea unor legi care re- stringeau libertitile pubifcett!, redacind, de exemplu, nu- méarul mandatelor in regiunile locuite de nationalitati, Tot atuncl el a refuzat sd satisfaed revendicérile romanilor, nevoind s4 modifice masurile Iuate cu privire atit la fo- losirea limbii romane in justitie si in administratie, elt si in politica gcolara®, Tn aceeagi pericadd, Berlinul infelegea, urmarindu-si propriile {eluri, s8 menajeze Roménia, atit din cauza interesului crescind al Rusiei fajé de acest stat, cit si din cauza c8, tocmai atunci, se observa o anumité deteriorare a relatillor ruso-germanet!®, Astfel se explicé si pozitia binevoitoare a Tui Wilhelm al Ii-lea fafa de cererea !ui Carol I, expusd lui de Al. Beldiman, potrivit céireia mo- narhul Roméniei se mulfumea doar eu punerea in aplicare a legii nationalitafilor din 1868, referitoare la aya-numita »Gleichberechtigung* intre nafionalitatile din dubla mo- narhiet, Un memoriu secret in acest sens a fost, dealtfel, redactat de Beldiman, fiind inminat de acesta lui Wilhelm hongrois, Bucuresti, 1937, p, 63; (Tisza se referea a Legea ratio= nalltator nr, LTV din iee@, ratificats Ja § decesnbrie, premuleatt fe Parlamento! ungar le 7 decembrie 1968 s} publicata la 9 do cembrie 1868; dea egalitate deplin’ tuturor™cetSjenilor tari) ‘nr, 129/27 januarie 1914 sin. de la Consiiul general ei Roméniel. din Budapesta, semnal Gr, Bildurescu, Gitte Em, Porumbaru; in iunie 1014, guvernul Tisia a publicat 433 de ordonante prin ‘care se suprimau in intregime eau partial Hbertatl cetajenesti fondamentale: Ubertates presel, a Intruninilor ete; veri C. Nuli, Noul activism st lupta pentru unitatea de stat 1005-1918, tn Desdvirsivea unifiedril Statulul Nopionat Roman USNR), Saliura Academie! RGR, Bucuresti, 1968, p. 104—115. in'Tbid,, ‘Ardealal urma, de pilda,’ si timid 63 de’ deputail, in loc de "741 André ‘Tibal — Le Réumanie, Rieder, Paris, 1990, B. 2% — stirula asupre polisiell de maghierizare a outtance", lublizati de Tisea; Vasile Netea, L’affirmation de Puntté nationale soumaine au début du XXe sigcle, in Revue Roumaine d'Hictoice* (RH), ne. 1/1978, p. 93-102; Vasile Netea, Spre wnitatea storaid a Jui romén, Sditura silinfifies st enciclopedies, Bucuresti, 1979,,9. 309524, 33 ALC, fondul Casa regala, dosarul nr, 5, raportul din 3 fa- noarie ‘191d stn, semnet de Al Beldimen, ministral Romaniel Ja Berlin, eftre Carol 1, Aufzeich ber die Uncerredung mit Seiner Majestdt'dem Deutschen Kaiser in Sigmaringen am Abend den Sen Januar 1918 St fod, dosarul or. 27, raportil din 12 februarie 1914 stn. de la legatie “din Berlin, semnat Al. Beldiman, edtre Carol 1. 32 sonal, de tot ce a mai intreprins in rilor expuse in memoriul amintit, AL Beldiman araia ci Ja 20 si 21 martie 1914 el a avut doud convorbiri cu Wil- helm al Iilea, Cu acest prilej, imparatul Germaniei i-a declarat: ,,Vot face tot ce voi putea la Viena pent deplini cul fbune] rezultate instruetiunile dv". A adéugat apol, voind s& capteze cit mai mult pe Carol I: Ma con- sider acum << Ja suite» al diplomafici roméne $i voi lucra cu toat forta in interesul dv., aceasta nu pentru regele Prasiei, ef pentra regele Rominiei*t", Evident c& Wilhelm al H-lea dorea mentinerea aliantei cu Romania, cici, daca Germania intra in confilet cu Rusia, Romania detinea o pozitie geograficé deasebit de important in planurile strategice ale celui de-al Ii-lea Reich. In aceste elrcumstante este aproape cert c& vor Jagow nu a spus neadevaruri lui Beldiman, relatindu-1 ed Wilhelm al I-lea s-a intilnit cu Tisza la Viena la 23 martie 1914 si ca i-a cerut cu insistenta, in numele intere~ selor superioare ale Triplei Aliante, sd acorde Gleichbe- rechtigung nafionalititit romaine”, O marturie similara Privind afitudinea atit a lui Wilhelm al I-lea cit sia gu- vernului sau ne ofera si un raport al lui Perticari, care 2 fost Insdrcinat de Carol I cu misiunea de a fi insotitorul permanent al nepotulut su, Caroll, pe cind acesta se afla in vizité la Berlin, Reiese din raportul lui Perticari c& el 4 mai avut si sarcina de a lua contact atit cu guvernul ger- men cit si ca Wilhelm al TI-lea pentru a le face cunoseute din nou opiniile regelui in problema romanilor din Tran- silvania, Perticarl trebufa sd arate cd regele Romaniei era sigur de supunerea si de disciplina armatei sale, dar ca soldatilor romani le-ar fi imposibil si lupte aldturi de HS Ibid, dosarul ar. 91, Geheime Denkschrift tiber den gegen wartigen Stand der Ruminenjroge in Ungarn fur Seine Majests: den Deutschen Kaiser, semnat Al, Beldiman, 21 marke 191i sua He Ibid, dosarul ar. 20, nota secreti din 20 si 21 mastic 1914 sin. de 18 legatia din Bérlin, semnaté Beldiman, cétre Carct 1 Geheime Aufzeichnung iiber zwei Unterredungen seiner Mojoctét des Deutichen Kaisers mit der Unterseichneten an 20 des Denti Interzeichnets 20 ond 21 7 Toi, dosarad nr. 90, seisoarea din 91 martle 194, semnat Al, Beldiman, c&tre Carol [, nikal eee: ‘Pirin mopentor Ferdinead 9 stie ws, Daria, souseré la Bertin eu ful lor Carol, vitorul Cardt al ities, “S Somseré 33 soldatii unguri in timp ce fratii lor de peste mus srau loviti in Hbertatea lor nationala si religioasé'"*, Din ra- portu! lui Perticari relese c& el a vorbit mai tatii cu von Jagow, care La comunicat ca Berlin a luat In mina sa cu toata seriozitatea, problema romanilor din Trensil- vania, producind destule probleme dezagreabile in Austro- ‘Ungaria prin staruintele In aceasta chestiune!™, Concomitent Perticari a avut prilejul s4 expuna opiniile monathului sau gi lui Wilhelm al T-lea, personal, eu pri lejul unui dineu pe care curtea imperial I-a oferit fn cin- stea printului mostenitor Ferdinand sia prinfesel Maria Ia avatat 4 problema roménilor din Transilvania creaazé © situatie foarte grea in Romania ,,Cradeti — i-a replicat pAratul — cé nti m-am ocupat de aceasta problema? i dau seama de intreaga ef importanta. Am vorbit 1a jena si lui Tisza, care face eforturl sincere in acest sens. Si, iaté, miine il voi vedea pe imparat gi fi voi vorbi din hou atit Tui eit si lui Tisza, pe care, dealtfel, eam rugat sA vind la Viena In timpul discuiei, Wilhelm al T-lea a relevat ins si adevaratele motive pentra care interve- nea la Viena In favoarea romanilor din Transilvania, ..In fata cauzei comune — a accentuat el — cum ag putea Ta~ mine indiferent? Trebuie <8 formam un zid impenetrabil contra slavismului care ne ameninta"#, Teseaut la iveala astfel motivele reale, motivele adinci ale bundvointei ma- nifestate de Wilhelm al I-lea fat& de Roméania. In fond se temea de influenta crescinda a Rusiei in Balcani care ar fi dus, poate, la 0 alianta a statelor balcanice sub egida imperiulut jarist, alianfé la care si Romania ar fi putut, eventual, s& participe! Dealtfel, in Austro-Ungaria, temeri de acest fel fuse- ser expuse chiar si in presd incd in februarle 1914" \ ALC, fondul Casa regalé, dosarul nr. 3%, scrisoerea din 24 martie 1914 etn, seinnats Perticari. Acesta facee parte din selta printului Carol, care se afla pe atunci le Potsdam spre 3 invita arte militara, ela wae Bb : 1 Tid, Astée), se poate explica si incistenfa out care Wilhelm al Te-lea i-a ardtat In Perticarl, ieapotrivires sa Ja 0 eventual’ ‘céettorie a printlai Carol cao printesd rus, Vezl AT.C., fondul Casa cegala, dosarul nr. 92, serisoarea din 24 mariie sth. sem~ naa Perticari, catre Carol T. " In Neues Pester Journal", baronul Ludwig Daczy, fost get fal biroului de presi de 1a Ballplatz, ridicase incl in februerie 34 In sara 1914, la Viena ; . nai ales, le Berlin se credea totugl c@ alionta eu Romania s-ar putea mentine dacé sar acorda roménilor din Transilvania antimite concesi In primavara ins’, in ambele capitale, se ridicau multe semne de intrebare in jurul aliantei cu Roménia, In mar lie 1914, de pilda, Berchtold dadee instructiun! lui Czer- nin s& arate guvernului roman ca va avea de purtat ino ireaga réspundere in legaturi cu manifestirile Ligii eul- turale si ed ,vor rezulta consecinfe dureroase"!® din cauza acestor manifestari. Concomitent Tisza ii seria Jui Berch- told c& era ,revoltat* de cuvintarea rostita in parlament de Nicolae Yorga in legétura cu situatia romanilor din Transiivenia, Cerea, in consecintd, ea Beliplate-ul s& ceara guvernului romén ‘satisfactie pentru actiunile nepriete- oase si nepoliticoase ce au avut loc la adresa Austro- Ungariei, atragindu-i atenfia ca pe viitor sint excluse orice concesii in aceasta chestiune“*. Le tactica fat de Romania era ceva mai nuan{atd, fapt ce reiese din insdsi pozitia luata in mod ofi- cial de Berchtold in cuvintarea rostita in fata Comisiei pentru afaceri stréine a parlamentului ,.In Romania — a declarat el — s-au ivit In cursul si dupa criza beleanica curente care fsi au, se pare, originea intr-o interpretare gresit€ a atitudinif noastre. In cursul crizei si in unele mo- mente, ele au luat chiar un caracter dugmanos in contra monarhiei*. Totusi, a continuat ministrul de extemne al dublei monerhii, ,desi nu vrem 8 inchidem ochii fata de sus-zisele simptome, sintem convinsi ci nici un barbat politic serios din regatul vecin nu poate si aibé gindul aceasti spinoasd, chestiune, Vesi A.MLA.E, fondu! primal rézboi Mondial, dosarul or. 7, ragortul nr. 143/30 jenuarie12 februarie 114 de ta Consulatul ‘general al Romaniei la Budepesta, semnat A, Pauli articolal era inttulat fuménien und seine dlianzen, Bite de somneiat gi taptul ch le 20 danuarie 1914 Berehteld clades Instructiuni lui Crernin sf arate c& Viena nn este de acord cu © eventusla vizité le Bucuresti a regelul Petru al Serbiel, Vext ALC, fondul Casa regala, dosarul nr 17, p. 2, telegrama nr, 16/20 lanuarie 1914 stn, semnals Borehtola, etre Czernin, WN ALC, fondul Casa regala, dasarut nr. 17, p. 23, telegrama nr. 16/21 niartie 1914 stn, semmaté Herchtcld, care Czemnin: Va~ sile Netoa, C. Gh: Mariaescu, Liga culturaid. @ univea Transiiva- nigi cx Réménia, Baitura ,Junimea", Tasi, 1979, p_ 204—233, © Poid, doserul ne, 17,"p. 32, telegraina din 23 martle 1914 stn,, semnata Tisza, etre Berchtold, 35 de a primejdut avantajele mari ce au adus tatii lor re- lailile de strins& prietenie cu noi, intretinute pind acum”, La cele expuse de Berchtold se mai pot adduga si obser- valiile marchizului de Bacquehem, raportorul in aceasté chestiune, care a remarcat ca la Liga culturala a fost ex- primata dorinta ca Roménia sé se rupa de Austro-Ungaria. Chiar dacd guvernul roman, a subliniat el, nu pare s4 fie de acord cu asemenea idei, monarhia trebuie sa fie deose- bit de atent& si s4 urmareascd indeaproape toate aceste mptome. Pe de alt parte, dorind s& intéreasca spusele lui Berchtold, marchizil de Bacquehem a afirmat in mod apasat c numai ,.monarhia, in legaturd cu Tripla Alianta, putea garanta situatia europeana a Roménie! impotriva oricdrel ctitudini“™’, Cercurile conducitoare 1a putere de la Viena cdutau deci, prin mijloace mai ales cu caracter persuasiv, sé convinga Romania ea numat aléturi de Tripla Alinta igi putea ea mentine situatia pe plan interna- fional Concomitent ins, cercurile politice din opozitie relevau, cu deosebita luciditate, punctele nevralgice din relatiile romdno-austro-ungare, Astiel, la 16 mai 1914 stn, intr-un articol de fond din 2iarul ,.Die Zeit" se aréta net: ,Roma- nilor din Transilvania le-a mers tot atft de rau, ca si pind acum, in tot timpul prieteniei noastre eu regatul roman. Romania si-a indbusit insé durerea nationald, deoarece alianta in politica extern cu monarhia noastra i se pirea pretioasé. Acum ins toat furia nationalé tnabusita de o generatie icbucneste cu atft mai puternice cu cit diplo- mafia noastra nu mai valoreaz nimic la ei“ Bxistau, asadar, in Austria unele opinii, unele voci care vadeau realism fn evaluarea noilor tendinte ce se ma- nifestaxt in politica extern a Romaniei, tendinfe ce erau alimentate, desigur, si de frémintarile roménilor transil- vaneni, lipsiti de cele mai elementare libertati cetatenesti, 1 AMA, fondul Primul résboi mondial, dosarul nr. 3, raportul nr. 469/18 aprilie—1 mai 1914 do la legatia din Viena, Gemnat Edgar Mavrocordat, cétre Em. Porumbari, T Ibid, raportul ne. 832 din S15 mai 1014 de la legatia din Viena, seninat Edgar Mavrocondat, citre Em, Porumbarv, 5) ibis, raportul nr. 541/518 mai 1914 de la legatia din Viena, somnat Edgar Mavrocordat. ‘Trimite traducerea articolulul de fond Inutuisr Donee ers feu, publicat im bie Zeit” din 3/6 mal 1h. 36 desdvirgi unitatea statalé a Roménici ‘Aceste tendinte noi manifestate in politica extend a Romdniei erau examinate cu deosebité atentie si la Bu dapesta. Referindu-se la aceasta problem’, deputatul gu- vernamental Chorin a declarat in mod oficial c& intrunirile Ligii culturale sint 0 proba cé in Roménfa s-ar petrece lu- cruci cate ,,trebuie s& facd pe unguri prevazatori. De ace- ea, observa el ,intérirea granifel ardelene a devenit ne- cesara“!2, Acest din urma punct de vedere a fost re- luat si de printul Ludovic Windischgratz, deputat al parti- dului constitutional, care a sustinut cénesiguranta re Jatiilor cu Romania face necesara intdrirea granifei de ests Desi, asa cum am mai aratat, Berlinul se distanta in aceasta chestiune de ideile promovate la Viena gi, mai ales, la Budapesta, totugi von Jagow sica manifestat de chis anumite sentimente de grija''. Ministrul Romani: Ia Berlin raporta lui Carol Ic in Germania se exprima devaptobarea fata de simptomele de ostilitate ce se pot observa in opinia publicd romaneasea privind alianta cu Puterile centrale, Diplomatul mentionat relata, pentru 2 coneretiza aceasta stare de fapt, 0 discutie avut cu von Jagow. Acesta prea ingrijorat de influenta exercitaté le Bucuresti atit de Rusia, cit si de Franta, influenta care, sustinea el, nu are alt scop decit de @ ne trage nova, In ciuda unor atare presiuni exercitate sub diferite for- me de Puterile centrale, in mai si iunie 1914, cind crize european se apropia de punctele culminante, tendintele noi din politica externa a Romaniei au inceput s4 ia forme din ce tn ce mai conturate. SE naa cue padre. epaa a 9 4 woul a 37 romanilor, de sub picioare baza realé a politicei noastre de stat", Se putea observa, de pild’, la Bucuresti o mai mare receptivitate fata de anumite actiuni ale Rusiei destinate s& capieze bunavointa Roméniel Astfel, vizita lui Nicolae al Ii-lea la Constante! care a stimit 0 edevirata furtund la Berlin, Viena si Buda- pesta, era apreciatd de Carol I Ja 5/18 iunie 1914 ca un moment de accentuare a bunelor relatii dintre Romania si Rusial™, Subliniind acest fapt in. mesajul pe care l-a Tostit la sesiumea extraordinara a Corpurilor legiuitoare, Carol I a mai afirmat: ,,Vizita pe care ne-au facut-o la Constanta majestatile lor imparatul 1 Imparateasa Rusiei, Smpreuna cu familia imperiala, pe Iingé mulfumirea intima ce datorez afectiunti personale, manifestaté atit de oal- Guros de majestatea sa imparatul, este 0 dovadé a inal- tei situa{ii dobindita de Romania in Europa prin politica ei infeleapta i puternica propasire a tuturor forfelor re- gatuluit!®, Bra evident cé vizita Ini Nicolae al U-lea la Con- stanta reliefase, pe deplin, noile tendinte ce se manifes- tau in politica externa a {arii, cdci pina si filogermanul Carol Ia fost obliget 24 declare, tot in mesajul amintit, cA aceasté vizitd putea fi considerata si ca ,,o marturie @ prefului pe care marea imparatie ruseasca il pune pe stra- duinfele noastre pacifice"#* La Viena, comentariile in jurul acestei viaite erau ,des- tul de dezagreabile“, iar presa italiani considera chiar ca se manifesta o adevaratd nervozitate** in cercurile diplomatice austriece, 13 Eater Uribes, La rencontre de Constanta du 14 juin 19i4 in jRevue Roumaine d'Histoire", nr. 2/1968, #8 'Bgon Heymann, op. cit, p. 67. 8 ALC, fondul Casa regald, dosarul nr. 47, p. 93, mesaicl vegsi din § junle 1914 st. ‘vechl'rostit de Carol 1 la, deschideres Sesiunil extraordinare de revizuire a Corpurilor lesiuitoaze, Toid, mesajul regal cite, AMA, iondul Primulii rézboi mondial, raportul nx. 666/ 316 ‘anle 1914, de le legatia din Viens, semhat Edger Mavro- cordat, citre Em. Porumberu, Tir Ashiva Bibllotseit Centrale de.Stat (ABCS), fondul Bri- tian, (Giornale d'talia” din 24. Juaie 1914 stat. publica core pono mesennatt nttulatd nutnirea de te Constante xt ford rnfluenfelor baleanice. 38 in genere, in aceastd patios Viena si Budapesta apre- cias c& Romania réceste"™, zi de zi, relatiile cu Imperiul habsburgie, ceea ce a determinat pe ambasadorul Germa- niei la Viena si arate lui Edgar Mavrocordat ca: ,Romania trebuie s4 se fereascd a crede, c& ar fi posibil sa se men- tina in termeni buni cu Germania, in timp ce repudiaza amicitia Austriei*, Un asemenea fapt, @ subliniat diplo- matul amintit, ,este absolut exclust* In timpul acesta criza europeand continua s4 se agra ‘yeze, cut atit mai mult cu cit la 28 junie 1914 atentatul de ja Sarajevo oferea cel mai bun prile] pentru dezlanjuirea puternicului virte} de contradictii specifice celor dowd blocuri imperialiste europene. O anelizé obiectiva a situa- tiei internationale in cele aproape doud decenii care pre- cedasera razboiul Iau determinat pe Lenin s& ajungé la coneluzia c& intreaga istorie economicé, politica, diploma- Hed a acestor ani dovedea cd ambele grupari duseseré 0 evidenta politica de pregatire a razboiului, In fond, esente reala a razboiului ce avea sf izbucneasca atit de curind era constituitd, aréta el, de ,Lupta care se ducea intre Franta, Anglia si Germania pentru impértivea colontilor Si jefvirea tarilor concurente, precum §i de tendinta ta Hsmului si a claselor guvernante din Rusia de a cotropi Persia, Mongolia, Turcia asiaticd, Constantinopolul, Ga- Titia ete. : fntr-un asemenea climat exploziv, Romania tindea sA-si croiased o cale proprie, urmrind desavirsirea unitatit sale de stat, ‘Se impunea acum, in mod stringent, gasirea uncr mij- oace practice prudente pentru ca tratatul eu Triple Alsen 1A si nu fie pus in aplicare, In iunie si julie 1914 s-a continuat intr-un anumit fel apropierea de Rusia, luindu-se in considerare atitudinea favorabila a farului si a guvernului fata de legitimele 1 Fritz Fischer, op. cit, p. 298. MW AMA.E, fondul Prinl rézboi mondial, desorsl Rapoarse ate iegasier din Views, taportel nv. 686/216 innle 1914 de 1s Soaalie din Viena, sennat Edgar Mavrocordat. cétre Em. Por baru, SN ye, 1, Lenin, Conferinga seejilar din striindtate ale PALS.D.R, in Opere complete, vol. 26, p. 162 PASE. dosarol nr 25, telegrama nr. 693/28 iunie—# tulie eld de la legafia cin Petersburg, semnata Arion, etre Em, Po: rumba aspirafif nationale ale Roméniel. © misiune militaré romé- nd a fost nsércinata, de pild’, sa ducd terului uniforma de colonel a Regimentului 5 rosiori#*. Misiunea 2 fost pri mit cu mult simpatie de Nicolae al II-lea, care a scris, eu acest prilej, Ini Carol I eft de agreabil i-a fost ,sa vada delegatia frumosului meu regiment roman‘. In aceeasi seri- soare, jarul gi-a exprimat si dorinta de a adinci relatiile cu Romania, subliniind c& ,,apreciaza in mod deosebit tot ce constivuie o legaturé in plus intre majestatea voastra si mine“, In inchelere, Nicolae al I-lea arata: ,Nu ma Indoiese c& amicifia noastr& personala va facilita si co leboraree noastra pentru 2 salva, dacd este posibil, pacca in aceasté ord gravd“''4. Trecind peste aceste cuvinte de circumstanta, cu totul lipsite de continut, trebuie totusi sa constatdm cd in luna ce a precedat izbucnirea rizboiului acest schimb de amabilitati Intre monarhit celor doua state oferd totagi un mare interes, fm fond, esential era faptul ce regele Carol I se vedea obligat™? de a satistace, cit de cit, opinia publicd, ce nu voila, In coplesitoarea ss majo~ ritate, s respecte tratatul secret cu Puterile centrale. Pri- vite din acelasi punct de vedere, sint demne de interes si informatiile furnizate de Czernin la Viena ou privire la conceptiile printesei mostenitoare Maria, care, sustinea diplomatul austriac, igi manifesta deschis ,dragéstea tata de Rusia, mai ales dupa vizita de la Constanta™®, Toate aceste fapte, aparent marunte, cit si multe al- tele cu caracter similar, care se manifestau in mai toate cercurile politice din Roménia constituiau tot atitea do~ vezi ca in politica externa a Romaniei iesisera la supra- fata elemente noi, elemente ce aveau si stea, foarte cu- tind, la baza unor importante hotariri, corespunzétoare in- tereselor nationale ale tarli, 38 ARCS, fondul Bratiane, pachetul XVEI/8?, telegrama din 15/28 iulie 161s, cemmats Nicolde, edtre Carel f Me Toi. ALC, fondul Casa regalé, dosarul ne. 45, telegrama ne Ge/i0 “wulie’ 1914, semnata Crernin, eatre Berehtold, In aceasta yreme, Carol I'j-a reprosat Tui Czernin faptul ed in Austro- Ungaria se ducea 0 campanie de press impottiva visitel ia Con stanga a lui Nicolae al 1-ea, aritindui @ el nu vece nici un fel de incompatibilitate fntre allenja cu Austro-tUngaria gi relatile prigtenesti cu Rusia, i Toid,, telegrama or, 68/10 Lulle 1914, semnats Crernin, catro Rerchield 40 Etapa noutralita{ii Romaniei — 1914—1916. Activitatea diplomaticd pentru recunoasterea drepturitor legitime asupra teritoriilor subjugate de Austro-Ungaria Jn julie si august 1914, imprejurarile istorice obiective, ce se desfasurau cu rapiditate, au relevat alit esenta, cit si resorturile intime ale fazei in care se afla atunci poli- tica externa a Romaniei!®, Jn aceste luni, Puterile centrale isi reexaminau alian: tele si cintdreau, totodatd, valoarea lor practied, Romania constituia pentru aceste mari puteri un factor ce-si avea importanja lui in planul strategic fntocmit impotriva Ru- siei, aga incit mentinerea ei in Tripla Alienta prezenta un mare interes. La Viena, dar mai ales la Berlin se conta inca pe allan- ta cu Romania, La Budapesta inst, contele Tisza, luind in considerare intreaga migeare a roménilor din Transil- vania, ca $i atitudinea Romaniei, aprecia e& acest stat este ca si pierdut pentru dubla monarhie. in acest sens a re- dactat si memoriul pe care la adresat imparatului la 1 sulle, in cave H ardta ca singurul stat pe care se putes biaui cu seriozitate Austro-Ungeria era Bulgaria, adaugind chiar c& numal teama de un atac bulgar ar mei putea retine Romania! alaturi de imperiu, Parerile lui Tisza in privinta Roméniei au facut impre- sie la Viena, cu atft mai mult cu eft tot atunci Czernin adea informatii concrete in acelasi sens. Dupa ce avu~ sese, la 10 iulie 1914, convorbiri cu regele Carol, cu fon LC. Bratianu si cu unii ministri, el informa Ballplaz-ul 4, din toate aceste convorbiri, se’ degaja atft o stare de \ Constantin Nutu, Romdnia in anii neutralitapii 1914—2016, Editura stiintifica, Bucuresti, 1972 “* Dr. Rodevich Gooss, Bus Wiener Kabinett und die Entstehung des Weltkrieges, Verlag ‘von L, W. Seidel und Sohn, Wien, 1910. 2, 6% pentra Iupta romaniior din ‘ransilvania vesi: Stefan Pases, Misearea memorandista st lupta pentru. univelea "de ster, DUSNR, p. 887; AL Porfeans, Miscarea muncitoreases sh secialista “din Transilvania pentru unire, In DUSNR, p. 260 318; Georges Muruiaay, Les fustes des ieolimins Transyibalns pear la liberté, Prétace par Wickham Steed, I. Gamber, Paris, 1973 "9 Ladisiaus Singer, op, cit, p. 94. 3. 41 Spat pesimista privind viitorul imperiuiui™®, ct si o lipsd de incredere in capacitatea de ju! dublei zoonar- Bil, In sprijinul opiniilor ce-si formase uespre ctarea de spirit din Romania, Czernin aducea si punctul de vedere similar al contelui Waldburg, inséreinatal cu afaceri al | Germaniei la Bucuresti, Acesta era convins ci punctul central cel mai important consta in faptul c ,,Romania | nu mai credea In viabilitatea sau cel putin in puterea de vezistenta a monarhiei gi [in consecinté] cduta un alt spri- Jin, [pregatindu-se] sa facd fata oricdror eventualitati®) Jn ciuda acestor informajii Iucide, reprezentind situa; fia reala din Romania, imparatul Franz Tosef spera ca va putea pastra alianta cut acest stat, fapt atestat si de scri- soarea pe care a trimis-o lui Wilhelm al U-lea prin Ale~ xander Hoyos, seful de cabinet al lui Berchtold. Cind se va vedea, sustinea batriaul monath, c& ,Tripla Aliant& este gata si angajeze Bulgaria astfel ca ea sa se lege de Romania si cind se va mai garanta si integritatee terito- tiald a acesteia, se va reveni poate — sublinia el — asti- pra periculoasei orientari spre care Romania a fost im- pins atit din prietenie pentru Serbia, cit si din cauza apropierit de Rusia“2, Sperantele lui Franz Tosef au fost insa repede spulbe- rate, céci la Viena sosisera, intre timp, informatii neg: tive trimise de insrcinatul cu afaceri al Germaniei la Bucuresti. Acesta relata convorbirea ce avusese ci regole Carol T in legatura cu intentiile nutrite de dubla monar- hie ca Romania sa incheie o alianté cu Bulgaria. Prima Teactie a regelui, arta diplomatul german, a fost surpri- Za, Apoi regele i-a raspuns cA din cauza opiniei publice el ,.mu este in stare si stabilease’ o apropiere de Bulga- ris, Sperd cd, poate, peste un an ve fi eapabil s& aducd la indeplinire aceasta intentie, Ce poate face este s8 se se- Pare, oarecum, de Serbia, unde, dealtfel, a dat sfaturi nde moderare*, In coneluziiie raportulut sdu, insércinatul cu afaceri al Germanfei isi exprima cn tarie convingerea cA ,starea de spirit in popor, ca si in sinul cabinelului ministerial este de asa naturd incit regele ar zisca un 8 Ibid, p, 95, ™ AIC, fondut Casa regalé, dosarul nz, 45, p, 2, telegrame nr, 67/8 julle 1914, semnavs Czernin, catze Berehtold, ist Pierre Renouvin, Les origines immédictes de Ia guerre, Al- fred Costes, Paris, 1927. p40 42 wuiiucs uaca gi-ar ampune acum vointa pledind pentru o apropiere de Bula, Iuciditatea obs attilor facute de diplomatii Puterilor Centrale acreditati 1a Bucuresti era continu atestata de fapte, de incidente care dovedeau, tara de tagada, adinci- le resentimente ale romanilor fata de duble monarhie®, Astfel, un incident, dintre multe altele, releva continua Geteriorare a relatiilor romano-austro-ungare: autorititile imperiale si regale arestasera 91 de studentl romani la Punetul de frontieré Ciineni pentru ca ,,purtau tricolor si cintau cintece patriotice®, Faptul a cerut, cum era $l firese, imediate demersuri diplomatice si a inrdutatit vi- aibil raporturile cu Imperiul habsburgie. La 23 julie 1914 st.a. insd, cind s-a cunoscut la Bucu- resti continutul notei ultimative trimisa de Austro-Ungaria Serbiei, dezaprobarea si indignarea au fost generale. Cze nin nota in insemnirile sale c& peste tot auzea spunindu-se Austria a innebunit"#6, Comunicind la Viena atare in formalii, el isl exprima gi propria convingere ¢&, in fata Primejdiei razboiului, tn Romania s-a infeles bruse ca Romania mare nu va fi obtinuta pe cale pagnicd, of pe calea rizboiului, si nu de partea monarhiei, ef impotriva ena, Desigur c& Ballpletz-ul nu putea si-si faci 0 parere in- temeiatS cu privire 1a atitudinea Roméniei bizuindu-se doar pe opiniile unui ambasador, oricit de abil ar fi fost el. Numai faptele concrete puteau da o imagine mai clara asupra orientarli Bucurestiului. De aceea, convorbirea lai Czernin ou regele Carol I de la 28 julie 1914 stn. a avut Ja Viena semnificatia unui real punct de reper. Cze-nin i-a ardtat atunci regelui cd rézboiul monarhiet cu Serbia ® ALC. fondut Viena, cutia 3/V/4/1914, telegrama or, 2 113/247) 1 lutle 1914 stm, semnata Beroitold, catre contele Scogvény,, Ber

    S-ar putea să vă placă și