Familia Poaceae

Supradomeniu - Biota
Supraregn - Eukaryota
Regn - Plantae
Subregn - Viridiplantae
Infraregn - Streptophyta
Diviziune - Tracheophyta
Subdiviziune - Spermatophytina
Ordin - Poales
Poaceae sau gramineae (graminee) este o familie de plante erbacee (rar lemnoase)
monocotiledonate, cu rădăcina fasciculată, cu tulpina formată din noduri și internoduri, cu
inflorescența în formă de spic; plantă care face parte din această familie. Familia conține între
9.000-10.000 de specii de plante.
Familia Poaceae cuprinde plante foarte importante pentru alimentația omului, atat in mod
direct(cereale pentru consumul uman) cât si indirect (plante de furaj).
Caracterele botanice ale gramineelor.
Aproape toate plantele incluse in familia Poaceae sunt plante ierboase (cu exceptia
bambusului), anuale sau perene.
Partile subterane sunt cel mai adesea fistuloase(fasciculate), formate din radacini adventive
dezvoltate din tulpinita, care inlocuiesc radacina formata din embrion (radacina normala,
embrionara, dispare repede). La unele specii pot sa apara rizomi, bulbi sau stoloni, din care se
dezvolta radacini adventive si lăstari.
Tulpinele gramineelor sunt cilindrice, cu noduri si internoduri evidente, de obicei goalein
interior, mai rar cu maduva( porumb, trestie de zahar, sorg) sau cu un lumen foarte mic(mei).
Tulpina gramineelor este neramificata, iar daca este goala in interior, poarta numele de culm.
Frunzele plantelor din aceasta familie sunt alterne, nepetiolate,remarcandu-se prin prezenta
nervurilor longitudinale,trasate paralel de-a lungul limbului linear, lung si ingust. Baza frunzei
se continua in jos pe tulpina, de-alungul internodului (la fiecare nod apare o singura frunza),
sub forma unei teci(vagine), care inconjoara complet tulpina pe o anumita porțiune a ei. Teaca
ultimei frunze protejează inflorescenta pana la formarea spicului. De-a lungul tulpinii, la
locurile de unire ale limbului cu teaca, apar doua formațiuni specifice poaceelor, urechiusa si
ligula. Ligula este o formatiune care continua teaca, rămânând lipita de tulpina, deasupra
limitei dintre aceasta si limb.
La majoritatea gramineelor florile sunt hermafrodite şi autogame. Ele sunt lipsite de periant,
fiind în schimb înconjurate de bractei numite palei.
Majoritatea gramineelor prezintă 3 stamine,ovarul gineceului având o poziţie superioară.
Florile sunt adunate în inflorescenţe simple de tip spiculeţ, care la rândul lor forrmează
inflorescenţe compuse,de tip spic sau panicul.
Spiculeţul este format din 2 (rar 1, 3 sau 4) glume(bractei modificate) bazale, care adăpostesc
mai multe flori (rar una singură). Florile din spiculeţ sunt dispuse pe un rahis scurt.
La unele specii vegetale aparţinătoare familiei Poaceea (inflorescenţa masculă la porumb,
orez, ovăz, sorg, mei, obsigă, ovăscior, etc.) florile sunt adunate în panicule. La majoritatea
reprezentanţilor însă, inflorescenţele apar sub formă de spic cu spiculeţe. Astfel, pe un rahis,
care reprezintă axul inflorescenţei, se înşiră spiculeţele, modul de inserţie al acestora diferind
de la o specie la alta.
Reprezentanți:
Nardus stricta
spic cu spiculeţe uniflore, fixate unilateral pe axă, pe două rânduri, neprotejate de glume
(numai spiculeţul terminal are o singură glumă)
plantă perenă cu tufă deasă
frecventă pe solurile sărace, acide, uneori cu exces de umiditate, pe pajiştile degradate, pe
dealuri şi podişuri înalte, montane şi alpine;
valoare furajeră foarte slabă, dă producţii mici.
Cynodon dactilon
Inflorescenta digitiforma, cu spice care pornesc din același loc
Spiculețe uniflore, sesile, solitare, dispuse pe două rânduri pe o singură parte a ramnificațiilor
Plantă perenă, cu stiloni aerieni
Pajişti stepizate, pârloage de câmpie si podișuri joase, nisipuri, terenuri slab sărăturate;
valoare furajeră mijlocie, productivitate redusă
Bothriochloa ischemum
inflorescenţă digitiformă, cu spice liniare, ce pornesc de pe axa principală altern şi distanţat;
plantă perenă cu tufă rară.
Plantă frecventă pe terenurile uscate şi erodate din câmpie şi regiunea dealurilor;
valoare furajeră slabă, productivitate micã.
Elymus repens - nitofilă
spic cu axa sinuoasă; spiculeţe multiflore, cu două glume aşezate cu partea lată spre rahis;
plantă perenă, stoloniferă;
frecvent întâlnită în culturi.
pajişti uscate din câmpie şi podişuri joase cu soluri uşoare;
Calitate mijlocie, producţii mari.
Lolium perene
spic lung cu 8-15 spiculeţe distanţate pe rahis, dispuse altern şi cu partea îngustă spre rahis;
spiculeţe multiflore cu o singură glumă în afara celui terminal care are două glume;
paleea externă acută nearistată;
plantă perenă cu tufă rară.
pajişti de câmpie şi podişuri, pajişti montane, cu soluri profund bogate.
valoare furajeră foarte bună, dă producții mari.
specie cultivată.
Lolium multiflorum
spic cu 30 spiculeţe multiflore așezate cu partea îngustă spre rahis;
paleea externă poartă o aristă terminală de 4-5 mm
pajişti de câmpie, dealuri şi podişuri înalte, pe soluri fertile, cu regim hidric bun;
Valoare furajeră foarte bună, dă producții mari;
specie cultivată.
Phleum pratense
panicul spiciform, dens, cilindric, lung, cu spiculeţe uniflore;
la îndoire nu lobează;
Plantă perenă, cu tufă rară
pajişti de dealuri şi podişuri înalte, montane, pe terenuri revene, fertile;
valoare furajeră şi productivitate foarte bună
Specie cultivată.
Phleum phleoides
panicul spiciform, la îndoire lobează, se îngustează spre vârf;
spiculeţe uniflore, cu două glume libere;
plantă perenă cu tufă rară.
pajişti de dealuri şi podişuri înalte, locuri uscate pecoaste pietroase;
Valoare furajeră şi productivitate mijlocie.
Phleum montanum
panicul spiciform, la îndoire lobează;
spiculeţe uniflore, cu două glume libere până la bază;
plantă perenă cu tufă rară.
pajişti de dealuri,de podişuri înalte şi montane, în staţiuni însorite, pe substraturi
calcaroase;
valoare furajeră şi productivitate mijlocie.
Alopecurus pratensis
panicul spiciform, cilindric, dens;
la îndoire lobează, iar spiculeţele uniflore sunt comprimate lateral;
plantă perenă cu tufă mixtă
pajişti revene din câmpie până la munte, pe soluri fertile, cu pânza de apă freatică, aproape de
suprafaţă
bună furajeră, productivitate mare.
Anthoxanthum odoratum
plantă cu un conţinut mare de cumarină;
frecventă în toate pajiştile, dar mai ales în cele degradate, din etajele forestiere şi alpine;
valoare furajeră slabă,productivitate mică.
Cynosurus cristatus
panicul spiciform, unilateral, la îndoire lobează;
spiculeţe multiflore dispuse în douăşiruri longitudinale.
pajişti de dealuri, podişuri înalte şi montane;
valoare furajeră bună, productivitate mijlocie.
Brachypodium pinatum
panicul spiciform (racem spiciform), cu spiculeţe multiflore;
glume inegale, mult mai scurte decât spiculeţul;
plantă stoloniferă.
pajişti de dealuri şi de podişuri înalte, pe locuri însorite, uscate;
valoare furajeră şi productivitate mijlocie.
Koeleria macrantha
panicul spiciform, lung de circa 10 cm, îngust;
piramidal, relativ lax, întrerupt spre bază, lucios.
spiculeţe cu două-trei flori, nearistate;
plantă cu tufă deasă.
pajişti uscate,coline aride,de la câmpie până în etajul subalpin;
valoare furajeră slabă, productivitate mijlocie.
Triticum aestivum L.
Graul
Încadrare sistematică:
Ordinul Graminales(Poales)
Familia Gramineae(Poaceae)
Tribul Triticeae
Habitul, durata de viaţă: anuala de toamna sau de primavara
Caractere morfologice:
Organe subterane: radacina fasciculata, la inceput prezinta 3-5 radacini embrionare .
Tulpina: tipul culm (pai),inalta de circa 1m,formata din 5-6 internoduri fistuloase si noduri
pline.
Frunzele: sunt dispuse altern,distih si sunt sesile fiind formate numai din teaca si limb.
Inflorescenta: este un spic compus deoarece spiculetele(spice simple) se prind sesil pe axul
principal numit rahis.Rahisul este format din internoduri scurte,arcuite,umflate si paroase in
partea superioara,delimitate de noduri numite calcaie sau praguri.La un calcai se prinde sesil
un singur spiculet.
Spiculetul este inflorescenta elementara la graminee.El este format dintr-un ax al spiculetului
pe care se dispun sesil 2-5 flori.Spiculetul este protejat la baza de 2 glume ovate,
multinevrate, carenate, la varf cu un dinte sau o arista scurta.
Fiecare floare este protejata de 2 palee;una inferioara si una superioara.lema este
convexa,ovata,aristata sau nearistata .Paleea superioara este concava,bicarenata,membranoasa
si subtire. O floare este alcatuita din: 3 stamine cu antere oscilante,un ovar bicarpelar,
gamocarpelar, unilocular si uniovulat ce se continua cu 2 stigmate plumoase si 2 scvame
mici,lungi de circa 1mm,membranoase,situate la baza ovarului,numite lodicule.
Fructul: este o cariopsa golasa.
Importanta .Graul este o cereala de baza ale carei fructe se folosesc in alimentatie iar paiele in
zootehnie.
Secale cereale L.
Secara
Încadrare sistematică
Ordinul Graminales(Poales)
Familia Gramineae(Poaceae)
Tribul Triticeae
Habitul, durata de viaţă: planta anuala de toamna sau de primavara.
Caractere morfologice:
Organe subterane: radacina fasciculata.
Tulpina: este mai inalta decat la grau,pana la 1,80 m.
Frunzele: verzi-albastrui cu prefoliatie convoluta.Ligula este scurta iar urechiusele mici.
Inflorescenta: este un spic compus 4-muchiat.La fiecare calcai se prinde(sesil) un singur
spiculet biflor cu partea lata spre rahis.Rahisul este fragil,cu smocure de peri albiciosi la
calcaie.Glumele sunt foarte diferite de cele de la grau- liniar-subulate,uninervate, cu perisori
rigizi pe carena .Intre glume se afla 2 flori si un rudiment filamentos al unei a treia flori.
Paleea inferioara (lema) a fiecarei flori este de asemenea mai ingusta si mai alungita decat la
grau,de 2-3 cm lungime,albicioase si paroase.Ele se pot observa si dupa formarea cariopsei,ca
si la grau.
Fructul: este o cariopsa golasa,cenusiu-maronie,alungita.
Ecologie si importanta. Se cultiva in toata tara si rezista mai bine decat graul pe solurile
sarace,nisipoase,podzolite,din regiunea de dealuri.Cariopsele sunt folosite in alimentatie iar
paiele in zootehnie.
Hordeum vulgare L.
Orzul
Încadrare sistematică:
Ordinul Graminales(Poales)
Familia Gramineae(Poaceae)
Tribul Triticeae
Habitul, durata de viaţă: planta anuala de toamna(mai rar de primavara).
Caractere morfologice:
Organe subterane: radacina fasciculata.
Tulpina: este inalta de circa 1m.
Frunzele: au prefoliatie convoluta.Ligula este bine dezvoltata iar urechiusele sunt lungi astfel
incat se incruciseaza in jurul tulpinii ancorand foarte bine frunza.
Inflorescenta: este un spic compus.La H.vulgare subsp.vulgare spicul compus este 4-
muchiat.La H.vulgare subsp.hexastichon spicul compus este aproape cilindric.Rahisul este
format din internoduri puternic comprimate,drepte.La fiecare calcai se prind 3 spiculete
uniflore,toate 3 fertile.Spiculetul median este sesil, cele laterale sunt foarte scurt
pedunculate.Daca se priveste spicul compus dinspre varf la subspecia vulgare se disting 4
siruri de spiculete:2 siruri laterale si 2 mediane.Sirurile laterale provin din suprapunerea
partiala a spiculetelor laterale de pe cele 2 parti ale rahisului.La subsp.hexastichon spiculetele
sunt egal departate intre ele,formand 6 siruri longitudinale.Fiecare spiculet are la baza 2
glume liniar-subulate,cu o arista de circa 10mm lungime.Deoarece spiculetele sunt dispuse
cate 3 la un calcai inseamna ca la un calcai se gasesc in total 6 glume.Lema este 5-
nervata,glabra si se continua cu o arista lunga si aspra.La partea bazala a paleii superioare se
observa pana bazala(pedunculul)care este un fragment din axul spiculetului,ce ramane atasat e
fruct.Pana bazala estew lunga de circa 5 mm si paroasa.
Fructul: este o cariopsa imbracata in palei.Cariopsa florii mediane este simetrica,pe cand cele
ele florilor laterale sunt asimetrice,usor curbate in partea inferioara.
Ecologie,raspandire si importanta. Se cultiva in intreaga tara mai ales subsp.vulgare,dand
recolte bune si in zonele mai inalte(mai umede si mai reci),pe soluri mai sarace.Se foloseste
atat ca planta furajera cat si in alimentatia omului.
Hordeum distichon L.
Orzoaica
Încadrare sistematică:
Ordinul Graminales(Poales)
Familia Gramineae(Poaceae)
Tribul Triticeae
Habitul, durata de viaţă: planta anuala de primavara.
Caractere morfologice:
Organe subterane: radacina fasciculata.
Tulpina: inalta de circa 90 cm,avand aceleasi caracteristici ale tulpinii si frunzelor ca si orzul.
Inflorescenta: este un spic compus.La fiecare calcai al rahisului se afla,ca si la orz,3
spiculete.Diferenta consta in faptul ca numai spiculetul mijlociu este fertil,cele laterale fiind
sterile.Din acest motiv spicul compus are un aspect comprimat,cu 2 randuri de spiculete
fertile,orzoaica numindu-se si “orz cu doua randuri”.Spiculetele fertile sunt uniflore,la baza cu
2 glume inguste,scurt aristate .Lema este bine dezvoltata ,cu 5 nervuri longitudinale,terminata
cu o arista lunga si aspra.Spiculetele sterile cu cate 2 glume mai mici,scurte aristate si 2
palee,de asemenea mai mici si nearistate.Florile spiculetelor sterile pot prezenta uneori
stamine dar sunt lipsite de gineceu si deci de fruct.
Fructul: este o cariopsa invelita in palei.
 Orzoaica pentru bere se recoltează obligatoriu la umiditatea boabelor sub 14%, când
conținutul în extractive neazotatate este cel mai ridicat, iar boabele posedă o energie de
germinație mai mare. Produce 40 - 80 q/ha.
Avena sativa L.
Ovazul
Încadrare sistematică:
Ordinul Graminales(Poales)
Familia Gramineae(Poaceae)
Tribul Triticeae
Habitul, durata de viaţă: planta anuala de primavara.
Caractere morfologice:
Tulpina: inalta de circa 1m.
Frunze: au limbul plan si lat.Ligula este scurta iar urechiusele lipsesc.
Inflorescenta: este un panicul.Rahisul este glabru,terminat cu un spiculet.Ramurile paniculului
sunt glabre sau aspre,dispuse in 3-9 etaje.
Spiculetele sunt mari si au 2(3) flori.Glumele sunt usor inegale,eliptic-lanceolate,7-11
nervate,egale sau mai lungi decat florile pe care le protejeaza.Gluma mai lunga are 17-30 mm
lungime.Lema este lunga de 12-20 mm,este 7-9 nervata,rotunjita dorsal,glabra si
aristata.Varful lemei se termina cu 2 dinti.Arista se insera sub varful lemei,in treimea
superioara a acesteia.Paleea superioara este mai scurta si mai ingusta decat lema.Lodiculele
sunt ovat-lanceolate si paroase.
Inflorirea: are loc in iulie-august.
Fructul: este o cariopsa aderenta la palei.
Ecologie si raspandire.
Ovazul este o cereala de primavara cultivata in regiunile mai reci si mai umede ale tarii.
Importanta.
Se foloseste in alimentatia animalelor dar si a omului.
Arrhenatherum elatius L.
Ovasciorul
Încadrare sistematică:
Ordinul Graminales(Poales)
Familia Gramineae(Poaceae)
Tribul Triticeae
Habitul, durata de viaţă: graminee perena cu tufa rara,de talie inalta.
Caractere morfologice:
Tulpina: primul internod al tulpinii este usor ingrosat la A.elatius var. bulbosum sau
neingrosat la var. Elatius.
Frunzele: au limbul plan,lat de 4-8 mm,cu marginea scabra.Urechiusele lipsesc iar ligula este
scurta.
Pe ramuri se dispun spiculetele cate 3 la un loc spre varful ramurilor si cate 2 in restul
panicului. Cand sunt dispuse cate 3,spiculetul mijlociu este sesil,iar spiculetele laterale sunt
pedunculate. Cand sunt dispuse cate 2,un spiculet este sesil iar celalalt,pedunculat.Spiculetul
sesil este biflor:
Floare: Spiculetul sesil este biflor:floarea inferioara este sterila, redusa la paleea inferioara ce
poarta o arista lunga si geniculata,iar cea superioara este fertila.Glumele sunt ovate,alipit
paroase,cea inferioara devine foarte dura,protejand florile.Spiculetele pedunculate sunt
uniflore,barbatesti(sau sterile) nearistate. Pedunculul spiculetelor barbatesti este paros.
Inflorirea: iulie-octombrie.Spiculetele se desprind si cad cu totul.
Fructul: o cariopsa invelita in palei si glume.
Ecologie,raspandire si importanta. Se intalneste in culturile din zona de campie,capatand o
mare abundenta pe solurile cu spor de umiditate.Este o buruiana de carantina,foarte
daunatoare,greu de combatut datorita rizomului puternic.Pasunat in primele faze de dezvoltare
produce intoxicatii mai ales in perioadele secetoase datorita unor compusi cianogeni.
Zea mays L.
Porumbul
Încadrare sistematică:
Ordinul Graminales(Poales)
Familia Gramineae(Poaceae)
Habitul, durata de viaţă: Planta annuala de primavera,de talie inalta.
Caractere morfologice:
Tulpina: este formata din 6-11 internoduri pline,cele in dreptul carora se afla stiuletii prezinta
un jgheab evident care protejeaza inflorescenta tanara.
Radacini: de la nodurile inferioare ale tulpinii pornesc radacini adventive coronare precum si
muguri care dau nastere la lastari.
Frunze: au limbul lat de 3-12 cm,plan cu marginile ondulate.Ligula este emarginata ,ciliata de
3-5 mm lungime.
Inflorescenta: porumbul este o planta monoica.Inflorescenta barbateasca este dispusa in varful
tulpinii si este racem cu panicule spiciforme.Spiculetele barbatesti sunt dispuse cate doua,unul
este sesil,celalalt este pudunculat.Ele sunt diflore.Glumele sunt egale,aproximativ de
lungimea spiculetului,paroase,verzui sau violacee.Fiecare floare este formata din 2 palei,2
lodicule mici,3 stamine si un rudiment de ovar.
Inflorescenta femeiasca are o conformatie speciala si se numeste popular stiulete.Ea se prinde
de tilpina printr-un peduncul la maturitate lignificat,la baza caruia se gasesc numeroase
hipsofile involucrare ce acopera inflorescenta.Axul inflorescentei este cilindric,gros,la inceput
carnos,apoi lignificat,cu maduva alba si moale.Pe suprafata acestui ax se gasesc 8-16 randuri
de alveoli,in fiecare alveola aflandu-se cate un spiculet femeiesc.Spiculetele femeiesti sunt
biflore;floarea inferioara este sterile,redusa,cu o singura palee;cea superioara este fertile cu 2
palei membranoase.La baza spiculetului se gasesc doua glume usor inegale,persistente pe
rahis,dand aspectul aspru ciocalaului.Lodiculele lipsesc.Ovarul se continua cu un stigmat
filiform, verzui sau rosiatic,foarte lung,bifurcate la varf si acoperit pe toata lungimea sa cu
papile. Totalitatea stigmatelor formeaza ceea ce se numeste popular matasea porumbului.
Fructul: este o cariopsa golasa de culoare galbuie
Ecologie si importanta. Se cultiva in diferite varietati in toata tara.In conditiile de irigare da
recolte mari.Este o cereal importanta din punct de vedere alimentar si industrial.De asemenea
este o foarte importanta planta furajera.
Bibliografie:
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Poaceae
https://ro.scribd.com/presentation/142392409/Familia-Graminee-Poaceae
https://ro.scribd.com/presentation/397792860/Graminee