Balonarea

Balonarea este senzatia profund disconfortanta, de abdomen prea plin. In

balonare se modifica efectiv dimensiunile abdomenului, acesta are un diametru
mai mare decat de obicei, iar adesea individul descopera ca hainele chiar nu il
incap. Uneori, balonarea poate chiar sa devina dureroasa, aceasta senzatie fiind
resimtita difuz, in tot abdomenul.

Dieta (atat alimentele, cat si bauturile) este unul din cei mai importanti factori
care influenteaza cantitatea de gaz ce trece prin intestin (fie ca este vorba de
portiunea proximala sau de cea distala). Adoptarea unui regim alimentar sarac
in bauturi carbogazoase si bogat in alimente cu un continut bogat in fibre poate
ameliora astfel de stari disconfortante.

Simptomatologie:
- Durere toracica;
- Durere abdominala sau crampe abdominale difuze;
- Varsaturi;
- Diaree sau constipatie;
- Scaune melenice sau cu sange proaspat;
- Disfagie care acompaniaza eructatiile: este important de stabilit daca disfagia
intervine cu capacitatea pacientului de a se alimenta normal sau daca ea apare
in mod particular pentru solide, lichide sau ambele;

- Eructatii acompaniate de distensie abdominala sau indigestie: pacientul

trebuie sa acorde atentie momentului de aparitie a celor doua simptome.

Tractul digestiv, balonarea și distensia abdominală

Tractul digestiv poate fi vizualizat ca un tub cu diametrul variabil, cu traiectul tortuos, prin
care alimentele mestecate sunt digerate, decompuse în compuși alimentari de bază, care sunt
absorbiți, iar resturile sunt eliminate. Deoarece este un traseu foarte lung „înghesuit” într-
un spațiu mic (abdomen), tubul digestiv nu este întotdeauna „deschis”. În porțiunile în care
nu sunt prezente alimente sau gaze, are o formă aplatizată, fețele mucoasei fiind în contact pe
interiorul tubului. Digestia este realizată cu ajutorul acidului clorhidric, enzimelor și bilei
secretate în tubul digestiv, dar și prin intermediul bacteriilor benefice. Acestea sunt prezente
în mod normal în intestin, cu precădere în colon și au rol în fermentație, producerea unor
vitamine și hormoni, prevenirea creșterii de bacterii patogene. Stomacul este lipsit de bacterii
și există mult mai puține specii în intestinul subțire decât în colon.

Distensia abdominală apare atunci când abdomenul își modifică volumul (crește), lucru care
poate fi obiectivat prin măsurarea circumferinței abdominale. Acest lucru se poate întâmpla
dintr-o multitudine de cauze care includ gazele excesive, creșterea în greutate, sarcina,
tumori. Balonarea, deși poate fi prezentă la persoanele cu distensie abdominală, nu este
același lucru cu aceasta. Balonarea este senzația subiectivă de presiune neplăcută în interiorul
abdomenului, căreia se poate să nu îi corespundă modificări de volum obiective.

În general, balonarea apare atunci când volumul și presiunea din tractul digestiv o depășesc
pe cea obișnuită din cavitatea abdominală. Acest lucru creează presiune în abdomen, care de
cele mai multe ori determină împingerea mușchilor și diafragmei. Există mai multe
mecanisme prin care se bănuiește că ar apărea balonarea, care probabil acționează grupate:

 Acumulare de gaze excesive în tractul digestiv, în special în intestinul subțire

 Transportul lent al materiilor fecale, urmat de acumularea acestora în colon
 Creșterea excesivă a bacteriilor în intestinul subțire, care modifică activitatea florei
normale (și pot produce mai multe gaze)
 Sensibilitate individuală crescută - resimțirea oricărei modificări de volum sau
presiune (chiar și una normală) ca fiind neplăcută, echivalentă cu balonarea
 Intoleranță pentru anumite alimente și malabsorbția carbohidraților
 Acumularea de lichid în cavitatea abdominală în anumite boli (nu în tractul digestiv,
ci între foițele care tapetează peretele din față al abdomenului)
 Slăbiciunea mușchilor abdominali, curbura spre înainte a coloanei vertebrale lombare
 Factori psihologici (2, 4)

Cauzele balonării
Balonarea poate apărea din motive legate de dietă și mod de viață, fără a fi rezultatul unei
afecțiuni:

 Consumul excesiv de alimente grase, care întârzie tranzitul intestinal

 Consumul de alimente cunoscute că produc balonare: fasole, varză, broccoli,
conopidă
 O dietă bogată în fibre - deși stimulează tranzitul intestinal, fibrele în cantitate mare
pot cauza și producerea de gaz în exces în interiorul tractului digestiv
 Consumul de bături carbogazificate, băutul printr-un pai (crește cantitatea de aer
ingerată)
 Mâncatul prea rapid (în același timp se înghite și o cantitate mare de aer) sau în
cantitate prea mare
 Mestecarea gumei, consumarea de bomboane tari (cresc ingestia de aer)
 Fumatul
 Anxietate, stres, înainte sau după perioada menstruală

Există însă și numeroase boli care pot avea balonarea drept simptom. Mai frecvente sunt
bolile funcționale, în care nu există o modificare de structură a tubului digestiv:

 Aerofagie - înghițirea excesivă de aer pe parcursul zilei

 Constipație
  Sindrom de colon iritabil - o afecțiune de origine necunoscută, în care episoadele de
diaree alternează cu cele de constipație; balonarea este prezentă la majoritatea
pacienților
 Dispepsie - tulburare digestivă nespecifică

Alte boli ale tractului digestiv care pot cauza balonare sunt:

 Boala celiacă - intoleranță la gluten, care cauzează diaree și flatulență

 Intoleranță la lactoză
 Infecție gastrointestinală, creșterea excesivă a bacteriilor din intestin, modificarea
tipului de bacterii din intestin (după cură de antibiotice)
 Infecție cu parazitul Giardia lamblia
 Obstrucție intestinală - mai des apare în urma chirurgiei abdominale, când tubul
digestiv este blocat într-un anumit punct, iar alimentele și gazele nu pot fi eliminate;
această situație este o urgență chirurgicală
 Tumoră - o formațiune care se dezvoltă în abdomen poate bloca (parțial sau total)
traseul alimentelor și al gazelor, cauzând printre altele și balonare

Există și boli din afara tractului digestiv care pot evolua cu balonare:

 Insuficiență cardiacă - atunci când inima nu mai poate pompa suficient sânge, se poate
acumula lichid în diverse spații, inclusiv edeme în țesuturile moi (glezne) și în
abdomen
 Ciroză hepatică - fibroza ficatului face ca sângele care urmează să fie filtrat prin
acesta să stagneze în țesuturi, inclusiv în abdomen (2, 5)

Când te prezinți la medic

Faceți o programare la medicul de familie dacă:

 Simptomele vă provoacă disconfort marcat, durează mult timp, nu trec de la sine sau
cu măsurile adoptate la domiciliu ori se înrăutățesc
 Suferiți și de diaree și/ sau constipație frecvente
 Aveți vărsături
 Aveți dureri abdominale persistente sau frecvente
 Ați observat sânge în materiile fecale
 Ați scăzut inexplicabil în greutate
 Vi se umflă gleznele inexplicabil
 Aveți dureri în piept (1, 6)
Dietă și mod de viață
Anumite modificări în privința dietei, a modului de alimentație și a stilului de viață în general
pot ameliora sau preveni balonarea. Acestea pot fi aplicate și concomitent cu măsurile
medicamentoase care se pot impune în anumite boli.

 Mâncați încet și cu îmbucături mici, mestecând bine înainte de a înghiți.

 Consumați lichidele cu guri mici și evitați folosirea paiului.
 Evitați băuturile carbogazificate.
 Evitați guma de mestecat și bomboanele de supt.
 Limitați îndulcitorii artificiali de tipul sorbitolului, întrucât aceștia pot stimula
producerea de gaz.
 Este util pentru persoanele cu proteze dentare să verifice stabilitatea acestora la un
medic stomatolog.
 Renuntați la fumat. Odată cu inhalarea fumului, înghițiți și puțin aer.
 Tratați constipația simptomatică, crescând cantitatea de fibre (din legume, fructe și
cereale) și apă; țineți cont că anumite produse cu fibre pot agrava balonarea: semințe
de psyllium, tărâțe de cereale. Puteți încerca reducerea temporară a aportului de fibre,
urmată de reintroducerea lor treptată în dietă.
 Limitați aportul de grăsimi alimentare. Lipidele încetinesc digestia, astfel încât
alimentele petrec mai mult timp în tubul digestiv, fermentând și producând gaz.
 Consumați cu moderație alimentele care sunt cunoscute că produc balonare: fasole,
mazăre, varză, broccoli, conopidă, ceapă, usturoi.
 Observați reacția corpului dvs. la produsele lactate. Nu este obligatoriu să suferiți de
o intoleranță la lactoză pentru a fi balonat; carbohidrații din lapte și brânzeturile moi
sunt dificil de procesat de către tractul digestiv.
 Țineți un jurnal alimentar. Consemnând alimentele care vă produc balonare, puteți
să le evitați dar să continuați să vă bucurați de o dietă diversificată.
 Faceți mișcare cât mai multă. Activitatea fizică stimulează tranzitul intestinal;
mișcarea după masă poate ameliora și balonarea.

Tratament
Întotdeauna când este posibil, principala metodă terapeutică este tratarea bolii de bază. Pe
lângă aceste măsuri sau atunci când nu s-a descoperit o boală cauzatoare, poate fi recomandat
și tratamentul simptomatic, al balonării în sine. Eficiența acestor tratamente pot diferi de la o
persoană la alta. Medicamentele care pot fi recomandate pentru balonare includ:

 Agenți antispumanți și surfactanți - simethicone, ; acești compuși modifică

structura bulelor de gaz și le fac mai ușor de eliminat, ameliorând în acest fel
balonarea.

1.ESPUMISAN 40 mg capsule moi(OTC)

 Substanţa activă, simeticona, dezintegrează bulele de gaz acumulate în stomac şi
intestine. Gazele eliberate în urma acestui proces pot fi apoi eliminate în mod
natural.
Mod de administrare:Copii peste 6 ani, adolescenţi şi adulţi 2 capsule (echivalent la
80 mg simeticonă) De 3 - 4 ori pe zi

2.EspiFORTE 140 mg (OTC)

Substanţa activă- Simeticonă - 140 mg
Mod de administare: Adulți și adolescenți cu vârsta peste 14 ani. Pentru tulburări
gastrointestinale provocate de acumularea de gaze: Doza unică - 1 capsulă
(echivalent a 140 mg simeticonă); Doza zilnică - 3-5 capsule (echivalent a 420 – 700
mg simeticonă). Pentru tulburări gastrointestinale provocate de acumularea de gaze:
În ziua precedeanta examinării - 1 capsulă (echivalent a  140 mg simeticonă); În ziua
examinării - 3-5 capsule (echivalent a  420 – 700 mg simeticonă). Espi FORTE trebuie
administrat în timpul sau după masă. Capsulele se înghit nemestecate, cu suficient
lichid.

3.Kebene plus(OTC)
Ingrediente active: 50 mg simeticona si 300 mg de carbune
Este indicat in tratamentul simptomelor legate de balonare gastrica (aerofagie) sau
balonare intestinala (meteorism) datorita acumularii de gaz.
Kebene Plus diminueaza durerea si crampele datorate acumularii de gaz, previne
flatulenta si eructatiile.
Trateaza cu succes simptomele balonarii gastrice, a balonarilor intestinale
(meteorisme), diminueaza durerea si  crampele datorate acumularii de gaze
intestinale, previne flatulenta si eructattiile.
Comprimatul dublu-stratificat de Kebene Plus elibereaza aproximativ 50% dintre
ingrediente in mediul gastric in decurs de 15 minute, dezagregarea sa in mediul
intestinal fiind completa in decurs de o ora.
Mod de administrare:
4 comprimate/zi, de preferinta 2 comprimate dupa masa principala

 Antispastice - trimebutine, ulei de izmă bună (Menta x piperita) au o eficiență

limitată și puțin dovedită pentru moment.

1.Debridat –trimebutine 100mg(RX)

Debridat este folosit pentru tratamentul simptomatic al tulburărilor

funcţionale gastrointestinale şi biliare, în special în cazul durerilor şi crampelor
abdominale, spasmelor digestive, excesului de gaze intestinale, diareei şi/sau
constipaţiei.
Mod de administrare: 1-2 cpr x3/zi
 Adsorbante intestinale-carbune activ

1.Carbocit(Supliment alimentar)

Ingrediente:250mg carbune activ

Cărbunele activ contribuie la reducerea flatulenţei după consumul de
alimente. Efectul benefic se obține în condițiile consumului unei cantități de 1
g, cel puțin cu 30 de minute înainte de masăși de 1 g imediat după masă.
Atenţionări: A se utiliza cu 2 ore înainte sau la 2 ore după administrarea de
alte suplimente alimentare sau medicamente. Nu se recomandă
administrarea în caz de obstrucţii intestinale, intervenţii chirurgicale recente,
hemoragii intestinale.

2.Finocarbo plus(Supliment alimentar)

Ingrediente active:
- pulbere din fructe de Fenicul (efect carminativ), Cărbune vegetal (eliminarea
fiziologică a gazelor), extract liofilizat din flori de Muşeţel (efect calmant), pulbere
din fructe de Chimen (efect carminativ), pulbere din fructe de Chimion (efect
carminativ), ulei esenţial de fenicul şi mentă (efect digestiv).  
Mod de administrare:
2 capsule de 1-2 ori pe zi, imediat după mesele principale, dacă procesul digestiv
este afectat de tensiunea abdominală şi între mese, în celelalte cazuri.

 Stimulanți ai activității intestinale - domperidonă, eficientă mai ales la pacienții cu

simptome după masă
 Antidiareice (pentru balonarea cu diaree) - diosmectită
 Probiotice, prebiotice și simbiotice - suplimente alimentare conținând fie bacterii
benefice, fie substratul pentru ca cele deja existente în intestin să se dezvolte mai
mult. Eficiența acestora este mai bine dovedită pentru probiotice.
 Antibiotice - rifaximină; nu se absoarbe din tractul digestiv şi poate îmbunătăţi
simptomele prin regularizarea florei digestive.
 Antidepresive - citalopram, amitriptalină; oferite la doze mai mici decât cele folosite
în depresie, sunt eficiente mai ales în sindromul de colon iritabil