CIVILIZATII

PREISTORICE SI ANTICE
INTEGRAREA DACILOR IN LUMEA
ROMANA
Prof. Juverdeanu Aurelia

Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 CUCERIREA DACIEI DE CATRE TRAIAN
 Traian iniţiază o amplă campanie împotriva dacilor după ce devine
Imperator, o campanie cunoscută ca Războaiele Dacice, războaie ce vor
necesita utilizarea unei treimi din efectivul întregii armate a Imperiului
Roman.
 Rezultatul primei campanii (101-102) a fost atacul capitalei dace,
Sarmizegetusa şi ocuparea unei părţi din ţară.
 Cel de-al doilea război dacic (105-106) s-a terminat cu înfrângerea lui
Decebal şi sinuciderea acestuia, regatul său fiind cucerit şi transformat în
provincia romană Dacia.
 Dupa înfrângerea dacilor, Traian a organizat la Roma cea mai mare şi mai
costisitoare festivitate, care a durat ~123 de zile, cantitatea de aur şi argint
prădată din Dacia de către romani fiind apreciată de cronicarii antici ca
fabuloasă. Zeci de mii de Daci au fost duşi in sclavie la Roma, alte zeci de
mii de daci au fugit din Dacia pentru a evita sclavia, aceştia fiind cunoscuţi
ca dacii Liberi de mai tarziu.
 Detaliile războiului au fost relatate de Dio Cassius, dar cel mai bun
comentariu este celebra Columnă a lui Traian construită în Roma.

Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 PROVINCIA IMPERIALA DACIA
TERITORIUL
 Banatul
 Transilvania
 Oltenia
 Vestul Munteniei
capitala: colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Dacia era o provincie imperiala condusa de un legatus augusti pro
praetore
Dobrogea , estul Munteniei si sudul Moldovei erau anexate la Moesia Inferior
 In Moldova, Maramures si Crisana locuiau dacii liberi:dacii mari, carpii,
costobocii,
 Romanii au adus aici atat Legiuni, cat si Trupe auxiliare (alae si cohorte) ce
au stationat in castre, cel mai mare fiind cel de la Apullum, al Legiunii a
XIIIa Gemina. Pentru a apara noua Provincie s-au construit limesuri. Treptat
dacii si-au facut simtita prezenta in Trupele auxiliare si mai tarziu chiar in
Legiuni.
Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 REORGANIZARILE PROVINCIEI DACIA

Teritoriul Provinciei a ramas in general acelasi chiar daca

a fost impartit de mai multe ori, astfel :

- intre anii 118 si 119 Provincia Dacia a fost impartita de

catre imparatul Hadrian in:- Dacia Superior, in Nord si
Dacia Inferior, in Sud . .
- acelasi imparat a reorganizat Provincia, in anul 123,
cand in Nordul Daciei Superior a adaugat Dacia
Porolissensis.
- in anul 168 Imparatul Marc Aurelius, a pastrat Dacia
Porolissensis, a format Dacia Apulensis, in locul Daciei
Superior, iar in locul Daciei Inferior a format Dacia
Malvensis.
Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 ROMANIZAREA
A fost un proces complex si indelungat, desfasurat in spatiul
carpato-danubiano-pontic, la N si S de Dunare , intre sec. I
i.H.-VI d.H , prin amestecul dacilor cu romanii , prin sinteza si
simbioza civilizatiei dacice si romane , cu preponderenta
romana dar cu mentinerea unor elemente ale civilizatiei dacice,
componenta fundamentala fiind adoptarea limbii latine .
Romanizarea s-a realizat in mai multe etape:
 I –etapa (Sec I I.Hr.-106) a fost anterioara cuceririi romane,
cand au fost preluate elemente de cultura spirituala(alfabetul
latin), cat si elemente de cultura materiala(dinarul, arme ,
ceramica)
 II -etapa (106-271)propriu-zisa, a fost in timpul stapanirii
romane, cand este adoptata limba latina populara .
 III –etapa(271-602) - a fost etapa de consolidare si extindere
asupra dacilor liberi , dupa
Juverdeanua Aurelia Melania
retragerea romana
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 CONDITIILE ROMANIZARII
 Legaturile comerciale ale dacilor cu lumea romana inca din
sec.II iH.
 Superioritatea culturii materiale romane fata de cea dacica ;
 Nivelul civilizatiei dacice apropiat de cel roman ;
 Cucerirea Daciei de catre Traian ;
 Continuitatea dacica in timpul stapanirii romane(106-271)
 Continuarea legaturilor cu lumea romana dupa retragerea
aureliana;
 Crestinarea in limba latina;
 Stapanirea vremelnica de catre migratori cu o civilizatie net
inferioara
fata de daco-romani;
 Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana ;
 Instaurarea stapanirii romane la nord de Dunare in timpul lui
Constantin cel Mare si Justinian.
Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Continuitatea dacica
 Unii autori antici au afirmat ca populatia daca a fost complet nimicita in
urma celor doua razboaie cu romanii. Acest lucru nu este adevarat.
 Dovezile ca in Dacia a continuat sa existe o numeroasa populatie autohtona
sunt urmatoarele:
 Majoritatea istoricilor antici nu au afirmat ca dacii ar fi murit cu totii. Spre
exemplu, istoricul Dio Cassius precizeaza ca multi daci au trecut de partea
romanilor, in timpul celor doua razboaie. Scene de pe Columna lui Traian
infatiseaza reintoarcerea dacilor la vetrele lor.
 Inscriptii si izvoare scrise mentioneza unitati formate din daci care
stationeaza in diferite provincii din imperiu. Se cunosc un numar de 12 astfel
de unitati militare.
 Numele dacice al localitatilor se pastreza in timpul stapanirii romane
(Apulum, Napoca, Drobeta, Dierna, Potaissa).
 Datorita prezentei autohtonilor in provincie, la noua capitala a Daciei
romane este adaugat numele Sarmizegetusa.
 Se pastreaza de asemenea numele dacice ale raurilor, care sunt folosite si
de catre romani (Maris, Samus, Alutus, Pyretus).
 Descoperirile arheologice sunt cele mai importante dovezi ale continuitatii
dacilor: asezari si locuinte, necropele, obiecte de uz casnic, ceramica,
unelte, toate de provenienta dacica.
Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA

Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

 FACTORII ROMANIZARII
 Dacii, care probabil atinseseră un anumit grad de romanizare înainte de
cucerirea traiană, au dăinuit sub stăpânirea romană şi s-au integrat în viaţa
economică şi socială a noii provincii, alcătuind totodată suportul influenţei
pe care imperiul a exercitat-o în timp asupra teritoriilor din afara Daciei
romane.
 La procesul de Romanizare au contribuit mai multi factori:
-ADMINISTRATIA SI FUNCTIONARII ROMANI
-ARMATA ROMANA
-VETERANII
-COLONISTII LATINOFONI : lucrau in diferite domenii(agricultura, minerit,
mestesuguri) si se organizau in collegia. Colonizarea s-a facut pe cale
oficiala ,masiv si organizat.
Pentru exploatarea tuturor resurselor Daciei (mine de aur si argint, campii
fertile, paduri, sare) colonizarea a avut aici, inca din timpul imparatului
Traian, caracterul unei politici de stat, fiind deosebit de intensa. Bineinteles
ca provincia trebuia sa fie si aparata, deci si prezenta militara era puternica.
 Se justifica in acest mod romanizarea provinciei, a autohtonilor, intr-un
interval de 165 de ani. Iar cea mai buna dovada o constituie numarul de
inscriptii latine descoperite in Dacia, 3000, care este foarte mare comparativ
cu alte provincii care au fost stapanite mult mai mult timp
Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 URBANIZAREA: daca intre Dunare si Mare existau centre urbane, la Nordul
Dunarii, urbanizarea a fost facuta de romani: asezari urbane de tip:-
Municipia-Dierna, Porolissum, Tibiscum
- Colonia:-Apullum, Drobeta, Napoca
Asezari rurale de tip:-pagus. Vicus, canabae, villa rustica
 RELIGIA:
 treptat dacii renunta la propria religie si adopta divinitatile romane: Jupiter,
Junona, Minerva, Venus, etc.
Apar fenomene religioase ca:
 -sincretismul religios – contopirea mai multor divinitati de origini diferite dar
cu atributii asemanatoare
 -interpretatio Romana- adorarea vechilor divinitati dacice dar sub nume
romane.
 În anul 212, împăratul roman Caracalla, prin decretul numit "Constitutio
Antoniniana", i-a declarat pe locuitorii Daciei, cetăţeni romani, alături de toţi
ceilalţi cetăţeni ai Imperiului Roman.
 Se cunosc numele a mai multe cohorte recrutate din Dacia, staţionate în
Britania , în Armenia, în Balcani, în Cappadocia şi alte provincii romane.
 Viata culturala romana , folosirea limbii latine in scolile elementare infiintate,
in administratie si justitie , a avut un rol decisiv in adoptarea limbii latine de
catreAurelia
Juverdeanua daci.Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 RETRAGEREA AURELIANA
 Criza militara cu care se confrunta Imperiul Roman si atacurile
migratorilor, alaturi de cele ale dacilor liberi, l-au determinat pe Imparatul
Aurelian sa paraseasca Dacia, in anul 271.
 Confruntat cu situaţia gravă din provinciile Spania şi Galia, care se
separaseră de Imperiul Roman şi işi proclamaseră un Impărat Celt, şi cu
devastarea provinciilor din Balcani de către Goti, Carpi şi alti Barbari,
Aurelian (270-275) a retras administratia şi restul trupelor din fosta
provincie Dacia Traiana, şi a stabilit cetătenii romani bogati, la sud de
Dunăre, în Moesia, creând provincia Dacia Aureliani, divizată apoi în Dacia
Ripensis, lângă Dunăre, cu capitala Ratiaria (acum Arcar în Bosnia-
Herţegovina) şi Dacia Mediterranea, cu capitala Sardica (acum Sofia,
capitala Bulgariei).
 Aurelian a retras, la Sudul Dunarii, armata, functionarii, si latifundiarii,
lasand in urma populatie numeroasa , proprietari mici si mijlocii , daco -
romanii, ce-si vor consolida romanitatea chiar in absenta stapanirii romane ,
prin accelerarea crestinarii in limba latina si mentinerea unor stranse legaturi
cultural-religioase, economice si politico-militare cu Imperiul Roman.
 Astfel Dacia a fost prima provincie romană abandonată, şi poate primul pas
cătreAurelia
Juverdeanua dezmembrarea
Melania Imperiului Roman.
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Continuitatea daco-romana
 Unii autori antici (Eutropius, Vopiscus) au scris despre o
parasire totala a Daciei, atat de catre armata cat si de catre
provinciali.
 Exista totusi argumente puternice impotriva acestor afirmatii:
 populatia Daciei a fost destul de numeroasa, deci imposibil de
mutat integral;
 nu s-au descoperit nici un fel de dovezi arheologice care sa
ateste o crestere brusca de populatie la sudul Dunarii - nu s-au
intemeiat asezari noi si nici nu au sporit cele vechi;
 nu se pastreaza amintirea mutarii in nici o inscriptie.
 Dar argumentul de necombatut este cel oferit de arheologie: in
majoritatea asezarilor din fosta provincie se constata in secolele
IV persistenta populatiei daco-romane. Este vorba despre
asezari rurale, multe dintre ele intemeiate inainte de 271.
Caracterul lor daco-roman este dovedit de inventarul arheologic
specific, ritul inmormantarii si de tipul antropologic al
scheletelor. Astfel, urmele autohtonilor, majoritari, sunt cert
diferite de cele ale populatiilor migratoare (goti, sarmati, huni).
Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Desi majoritatea orasenilor au fost nevoiti sa se mute in mediul rural, unde
erau mai in siguranta, urme ale locuirii vechilor orase exista pana la
navalirea hunilor (secolul IV) sau chiar pana in secolul VI.
 Pastrarea numelor antice, dacice ale principalelor rauri, pana in
prezent(Maris-Mures, Allutus-Olt, Pyretus-Prut, Samus-Somes, Ordessos-
Arges etc), infirma de asemenea existenta unui vid de populatie pe teritoriul
Daciei.
 Numele oraselor nu s-au pastratdeoarece acestea au fost distruse in timpul
migratiilor si refacute abia in Evul Mediu, cand au primit si nume noi.
 Dovezi lingvistice: gramatica limbii romane este aproape identica cu cea a
limbii latine; majoritatea lexicului este de origine latina;
 In limba romana s-au pastrat 165-167 de cuvinte de origine dacica din care
o parte se aseamana cu limba albaneza care are ca substrat limba tracica
din care se trage si limba dacica.
 Concluzia este aceea ca din provincie au fost retrase in 271 doar armata si
administratia, plecand cu siguranta si acea parte mai instarita a populatiei,
dar majoritatea locuitorilor au ramas pe loc

Juverdeanua Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad