1

Întrebări de nivelul 1
1. Prezentaţi trei deosebiri dintre inteligenţa naturală şi inteligenţa artificială.
Cap. 4 – pag. 51 ( descriere neuron )

2. Indicaţi cinci deosebiri între programele de IA şi programele informatice convenţionale.

Cap. 1 pag. 2

3. Daţi câteva definiţii ale IA.

Cap. 1 pag. 1

4. Indicaţi cinci momente esenţiale din istoria IA.

Cap. 1 pag 3 - 5

5. Ce se înţelege prin complexitatea problemelor?

Cap. 1 pag 7-8

6. Care sunt etapele de rezolvare a unei probleme cu calculatorul, respectiv de către om?
Cap. 1 pag 7

7. Ce este graful de rezolvare a unei probleme?

Cap. 1 pag 9 (punct 1.5.3)

8. Care sunt principalele componente ale IA?

Cap. 1 pag 5 (punct 1.3 )

9. Indicaţi domeniile aplicative ale inteligenţei artificiale.

Cap. 1 pag 6

10. Care sunt etapele de rezolvare a unei probleme de IA?

Cap. 1 pag 7 ( punct 1.5 )

11. Indicaţi câteva avantaje şi câteva limite ale IA.

Cap. 1 pag 1, 3,5

12. Care sunt principalele strategii de control?

Cap. 5 ( punct. 5.3 )

13. Ce se înţelege prin euristică şi în ce constă aplicarea ei?

Cap. 1 pag 8 ( chiar inainte de punctual 1.5.2 )

14. Daţi exemple de probleme în cazul cărora este utilă folosirea unei euristici.
Proiectarea agentilor inteligenti [1], probleme de planificare, proiectare circuitelor VLSI [3], robotica, cautare web, algoritmi de
aproximare pentru probleme NP-Complete [10], teoria jocurilor sunt doar cateva dintre domeniile in care cautarea informata este
utilizata.
Cap. 1 pag 8

15. Tehnicile de căutare exhaustivă se deosebesc de tehnicile de căutare euristică prin faptul că:

a. sunt mult mai eficiente; b. parcurg arborele soluţiei pe orizontală; c. conţin informaţii care
confirmă că o anumită cale este mai bună decât alta; d. parcurg întregul arbore pentru a găsi
toate soluţiile posibile.

16. Prin căutarea soluţiilor in IA se înţelege:

a. căutarea tuturor soluţiilor care leagă nodul rădăcină de nodul ţintă; b. căutarea unei clase de
obiecte cu atribute date; c. căutarea unui obiect descris de utilizator;
d. căutarea unei căi in graful orientat al nodurilor, cale care să ducă la ţintă.

17. Indicaţi cinci caracteristici esenţiale ale creierului uman.

Cap. 4 pag. 51

18. Care sunt principalele caracteristici ale reţelelor neuronale artificiale (RNA)?
Cap. 4 pag 51 - 52

19. Indicaţi (grafic) un model de neuron artificial.

Cap. 4 pag. 52

20. Faceţi o comparaţie sintetică între abordarea algoritmică şi cea neuronală (conexionistă) de rezolvare
a unei probleme.
Cap. 4 pag 51

21. Ce condiţii trebuie să îndeplinească o clasă de probleme pentru a putea fi abordată cu ajutorul
reţelelor neuronale?
Cap. 4 pag. 55-56

22. Daţi 3 exemple de aplicaţii ale RNA.

Cap. 4 pag 56 -57

23. Care sunt obiectivele sistemelor expert?

Cap. 2 pag 12-13

24. Care sunt etapele fundamentale de folosire a unui sistem expert?

Cap. 2 pag. 15-16

25. Indicaţi câteva asemănări şi deosebiri între SE şi experţii umani.

Cap. 2 pag 11, 12, 15
26. Cum se clasifică sistemele expert?
Cap. 2 pag. 16

27. Daţi exemple de sisteme expert în domeniul contabil şi indicaţi subdomeniile lor de competenţă.
Cap. 2 pag. 17

28. Care sunt principalele tipuri de cunoaştere? Ilustraţi-le prin exemple.

Cap. 3 pag. 23-24

29. Enumeraţi principalele metode de reprezentare a cunoaşterii.

Cap. 3 pag. 25-26

30. Care sunt tipurile speciale de propoziţii compuse?

Cap. 3 pag 26-27

31. Care este regula Modus Ponens?

cap. 3 pag 27

32. Care este regula Modus Tollens?

cap. 3 pag 27

33. Care sunt deosebirile şi asemănările dintre logica propoziţiilor şi logica predicatelor?
Cap. 3 pag. 29 / 26

34. Să se formalizeze, folosind calculul propoziţiilor sau calculul predicatelor:

“Nişte calculatoare ca PC-urile.”

Cap. 3 pag. 29 / 26

35. Transformaţi următoarele predicate în propoziţiile corespondente în limba română:

ESTE (INFLAŢIA, MARE); DEBITEAZĂ (X, CONT (5131))

Cap. 3 pag. 26

36. Indicaţi principalele metode umane de raţionament şi daţi câte un exemplu din fiecare.
Cap. 3 pag 42-43

37. Ce sunt regulile de producţie? Daţi 3 exemple de reguli de producţie.

Cap. 3 pag. 31

38. Care sunt tipurile de reguli de producţie utilizate în SE?

Cap. 3 pag. 34
39. Regula de producţie "DACĂ (X conduce departamentul Y) ŞI (Z lucrează în departamentul Y),
ATUNCI X este şeful lui Z" este: a) inductivă b) deductivă c) fără variabile d) cu variabile e) b şi d.
B

40. Cum se gestionează incertitudinea în SE?

Cap. 3 pag 36

41. Care sunt trăsăturile esenţiale ale reprezentărilor succesorale?

Cap. 3 pag 40

42. Care sunt trăsăturile esenţiale ale reprezentărilor obiect?

Cap. 3 pag 40

43. Care sunt avantajele şi dezavantajele reprezentării cunoaşterii prin reţele semantice?
Cap. 3 pag 44

44. Care sunt trăsăturile esenţiale ale reprezentării cunoaşterii prin cadre?
Cap. 3 pag 48

45. Care sunt etapele unui ciclu al motorului de inferenţe?

Cap. 5 punct 5.1

46. Care sunt modurile de raţionament folosite în motoarele de inferenţe?

Cap. 5 punct 5.2

47. Cum se realizează raţionamentul deductiv?

Cap. 5 punct 5.2.1

48. Cum se realizează raţionamentul inductiv?

Cap. 5 punct 5.2.2

49. Ce înseamnă raţionament mixt?

Cap. 5 punct 5.2.3

50. De ce strategia de control înainte este preferată în problemele cu o plajă mare de soluţii?
Cap. 5 punct 5.3

51. Cum se poate face parcurgerea arborilor SI/SAU?

Cap. 5 punct 5.3 ( C )

52. Ce se înţelege prin unificarea predicatelor?

Cap. 5 punct 5.4

53. Ce este un sistem multiexpert?

Cap. 6 pag. 71
54. Ce este o variabilă lingvistică?
Cap. 9 pag. 94

55. De ce este util raţionamentul fuzzy?

Este util deoarece cu ajutorul lui se pot gasi solutii aproximative in mod rapid

56. Prezentaţi concis Modus Ponens generalizat.

Cap. 3 pag. 27

57. Componentele unui sistem expert sunt: a) baza de cunoştinţe; b) motorul de inferenţe; c) sistemul
de gestiune a bazelor de date, d) modulul de achiziţie a cunoştinţelor; e) modulul de explicare a
raţionamentului efectuat; f) cognoticianul; g) interfaţa cu utilizatorul.

58. Care sunt principalele limbaje de programare folosite pentru SE?

Cap. 6 pag. 69

59. Care este arhitectura de bază a SE? Prezentaţi concis blocurile componente.
Cap. 6 pag. 12-13

60. Ceste un generator de sisteme expert? Care sunt părţile componente ale unui generator de sisteme
expert?
Cap. 8 pag. 83 - 85

Întrebări de nivelul 2
61. Dacă faptul A are coeficientul de certitudine a, faptul B coeficientul de certitudine b, iar faptul C
coeficientul de certitudine c, atunci formula de determinare a coeficientului de certitudine al faptului "A
sau B si nu C va fi:

a) min(max(a,b), 100-c); b) 100-min(a, max(b,c)); c) min(min(a,b), 100-c); d) max(min(a,b), 100-c);

e) max(a,min(b,100-c)).
Ras b – cred…?
Cap. 3 pag. 37

62. Un sistem expert conţine faptele A, B, C având respectiv coeficienţii de certitudine 30%, 20%, 45%.
În acelaşi sistem expert există şi regulile R1 şi R2 cu coeficienţii de certitudine 50%, respectiv 60%. Ce
coeficient de certitudine va avea faptul D în raport cu ambele reguli de producţie R1 şi R2, acestea fiind
următoarele:

R1: dacă A sau C şi B atunci D

R2: dacă nu A sau C şi B atunci D
a) 42,0 % b) 55,8 % c) 47,8 % d) 50,7 % e) 63,3 %

Cap. 3 pag. 37
63.Care din următoarele afirmaţii este falsă?

a) faptele constituie aserţiuni privitoare la un aspect din realitate,

b) ansamblul faptelor stocate într-un sistem expert formează baza de fapte,
c) într-un sistem expert, pentru a se specifica legături dintre fapte, pornind de la care se pot face
deducţii se folosesc reguli,
d) o regulă inductivă are forma "concluzie DACĂ premiza"

64. Se consideră următoarele enunţuri:

P(x) = x este un economist

S(x) = x este inteligent
L(x,y) = x iubeşte pe y
Să se scrie în logica predicatelor următoarele aserţiuni:
a) Toţi economiştii sunt inteligenţi.
b) Unii economişti sunt inteligenţi.
c) Nici un economist nu este inteligent.
d) Există economişti.
e) Unii iubesc pe alţii.

Cap. 3 pag 29

65. Cum se exprimă în logica predicatelor de ordinul I faptul că în orice întreprindere lucrează cel puţin
un contabil?

a) x întreprindere(x)  y contabil(y,x)
b) x întreprindere(x)  y contabil(y)  lucrează(y,x)
c) x întreprindere(x)  y contabil(y)  lucrează(y,x) d) x întreprindere(x)  y contabil(y) 
lucrează(y,x)
e)  x întreprindere(y)  y contabil(x)  lucrează(x,y)

cap. 3 pag. 30

66. Cum se exprimă în calculul cu predicate de ordinul I afirmaţia următoare: orice persoană care are
studii economice şi experienţă în contabilitate de cel puţin 3 ani şi a promovat examenul de contabil
autorizat este contabil autorizat?

a) x persoana(x)  studii_economice(x)  experienţă_contabilitate(x,y)  (y>=3) 

promovat_exament_contabil_autorizat(x)  contabil_autorizat(x)
b) x persoana(x)  studii_economice(x)  experienţă_contabilitate(x,y)  (y>=3) 
promovat_exament_contabil_autorizat(x)  contabil_autorizat(x)
c) x persoana(x)  studii_economice(x)  experienţă_contabilitate(x) >2 
promovat_exament_contabil_autorizat(x)  contabil_autorizat(x)
d) x persoana(x)  studii_economice(x)  experienţă_contabilitate(x,y)  (y>=3) 
promovat_exament_contabil_autorizat(x)  contabil_autorizat(x)
e) x persoana(x)  studii_economice(x)  experienţă_contabilitate(x) >=3  promovat_exament
_contabil_autorizat(x)  contabil_autorizat(x)

cap. 3 pag. 30
67.Capacitatea de a învăţa este o caracteristică esenţială a sistemelor inteligente. Faceţi o comparaţie, din
acest punct de vedere între SE şi RNA.

Cap. 4 pag 52-53

68. Se consideră problema celor două căni: Presupunem că dispunem de două căni, una de 3l şi alta de 4l.
Nici una nu este marcată. Cele două căni pot fi umplute cu apă. Problema este de a avea exact 2l de apă în
cana mai mare. Să se descrie spaţiul stărilor, să se definească operatori adecvaţi şi să se rezolve problema.

Se face pe loc

69. Identificaţi ambiguităţile care pot să apară în procesul de traducere a propoziţiei “El conduce
vehiculul rapid”.

Se face pe loc

70. Să se deducă expresiile obţinute prin negarea formulelor:

a) ( x P(x))
b) ( y Q(y))

cap. 3 pag. 27

71. Folosind metoda tabelei de adevăr, să se demonstreze echivalenţa:

(AB)(A(B))A

cap. 3 pag. 28

72. Folosind metoda tabelei de adevăr, să se demonstreze echivalenţa:

(AB)(A)(B)
cap. 3 pag. 27

73. Folosind metoda tabelei de adevăr, să se demonstreze echivalenţa:

(A B)(A)(B)

cap. 3 pag. 27

74. Care este forma normală disjunctivă pentru formula a cărei tabelă de adevăr este:
p q f(p,q)
1 1 0
1 0 1
0 1 0
0 0 1
Rasp - B

Inrebarea 76 se face cu tabela de adevar

A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7
1
Si daca A7 e adevarat atunci cele care mai sunt adevarate sunt : A2, A4, A5,A3

77. Să se specifice unificatorii pentru expresiile:

a) X reflectă Y
5191 reflectă credite_bancare_pe_termen_scurt
b) X reflectă furnizori_ de_imobilizări
406 reflectă Y

Nu stiu…

78. Să se formalizeze în logica predicatelor următoarele propoziţii din limbajul natural:

“Cineva merge la piaţă.”

“Automobilul se deplasează.”

V(x)Merge(y)
V(x)->y

79. Se consideră următorul fragment dintr-un regulament:

“Dacă la pornire se aude un zgomot suspect din calculator, decuplaţi alimentarea. În cazul în care, în faza
de iniţializare a sistemului de operare din calculator se aud două sau mai multe beep-uri, 4 înseamnă că s-
a detectat o eroare şi trebuie să decuplaţi alimentarea.”
Să se reformuleze cele de mai sus sub forma unor reguli de producţie.

Cap. 3 pag 31

80. Se consideră următorul fragment dintr-un regulament:

“Dacă la pornire se aude un zgomot suspect din calculator, decuplaţi alimentarea. În cazul în care, în faza
de iniţializare a sistemului de operare din calculator se aud două sau mai multe beep-uri, înseamnă că s-a
detectat o eroare şi trebuie să decuplaţi alimentarea.”
Să se reprezinte sub forma unui graf ŞI/SAU aserţiunile de mai sus.

Cap. 5 inainte de punct 5.4v

Întrebări de nivelul 3
81. Un agent turistic vă cere să proiectaţi un sistem expert pentru a sfătui oamenii unde să meargă în
vacanţă. Argumentaţi dacă este sau nu potrivită o astfel de soluţie şi dacă da, cum se poate achiziţiona
cunoaşterea necesară.

Se poate – cunoasterea se poate achizitionata in functie de necesitati ale turistilor

( locatie, confort, necesitati ) etc.
Doar ca se elaboreaza

82. Care sunt, după părerea voastră direcţiile de acţiune vizând realizarea unor interfeţe inteligente om-
calculator? (Informatica clasică, SE, RNA, alte abordări). Justificaţi folosind trei fraze.

Aici iti spui tu parerea legat de IA – ce efecte poate avea – benefic ca poate scuti
munca unui expert uman, poti spune si ca nu e chiar ok pentru ca nu nimic nu e
‘’maleabil’’ ( omul se poate ‘’coti’’ de la subiect ) pe cand un se e fix dar RNa se pot
adapta mai bine…etc

Intrebarile 83 - > 87
Pui casuta goala in asa fel in cat sa ai o numaratoare continua pe laturile cubului ca in
exemplul de mai jos

123
8 4
765

88 . Se consideră următoarea problemă:

- baza de fapte conţine faptele A şi B (datele de intrare)
- scopul propus este faptul S
- baza de reguli conţine următoarele reguli:
R1 dacă B atunci X
R2 dacă A atunci L
R3 dacă A şi X atunci C
R4 dacă A şi B şi C atunci D
R5 dacă A şi D atunci M
R6 dacă A şi C şi D atunci E
R7 dacă A şi C şi D şi E atunci I
R8 dacă A şi I atunci T
R9 dacă X şi E şi I atunci J
R10 dacă B şi D şi J şi I atunci K
R11 dacă I şi J şi K atunci S 5

Folosind raţionamentul deductiv şi luând în considerare prima regulă aplicabilă, să se traseze un arbore al
găsirii scopului (S).

Cap. 5 punct 5.2.1

89. Se consideră următoarea problemă:
- baza de fapte conţine faptele A şi B (datele de intrare)
- scopul propus este faptul S
- baza de reguli conţine următoarele reguli:
R1 dacă B atunci X
R2 dacă A atunci L
R3 dacă A şi X atunci C
R4 dacă A şi B şi C atunci D
R5 dacă A şi D atunci M
R6 dacă A şi C şi D atunci E
R7 dacă A şi C şi D şi E atunci I
R8 dacă A şi I atunci T
R9 dacă X şi E şi I atunci J
R10 dacă B şi D şi J şi I atunci K
R11 dacă I şi J şi K atunci S
Folosind raţionamentul deductiv şi luând în considerare regula aplicabilă cu cel mai mare număr de
premise, să se traseze un arbore al găsirii scopului (S).

Cap. 5 punct 5.2.1

90. Se consideră următoarea situaţie:

- baza de fapte iniţială conţine faptele iniţiale X şi Y
- scopul propus este faptul S
- baza de reguli conţine regulile:
R1 dacă X şi Y atunci A
R2 dacă A atunci B
R3 dacă B atunci C
R4 dacă A şi X şi Y atunci D
R5 dacă D atunci G
R6 dacă A şi D atunci E
R7 dacă E atunci F
R8 dacă A şi D şi E atunci S
Folosind raţionamentul deductiv şi luând în considerare prima regulă aplicabilă, să se traseze un arbore al
găsirii scopului (S).

Cap. 5 punct 5.2.1

91. Se consideră următoarea situaţie:

- baza de fapte iniţială conţine faptele iniţiale X şi Y
- scopul propus este faptul S
- baza de reguli conţine regulile:
R1 dacă X şi Y atunci A
R2 dacă A atunci B
R3 dacă B atunci C
R4 dacă A şi X şi Y atunci D
R5 dacă D atunci G
R6 dacă A şi D atunci E
R7 dacă E atunci F
R8 dacă A şi D şi E atunci S
Folosind raţionamentul deductiv şi luând în considerare regula aplicabilă cu cel mai mare număr de
premise, să se traseze un arbore al găsirii scopului (S).

Cap. 5 punct 5.2.1

92. Se consideră sistemul de reguli de mai jos:

R1 dacă R atunci L
R2 dacă K sau L sau M atunci F
R3 dacă N şi O şi P atunci I
R4 dacă C atunci A
R5 dacă F sau G atunci B
R6 dacă D şi E atunci B
R7 dacă H şi I atunci B 6
R8 dacă A şi B atunci S
Folosind raţionamentul inductiv, să se traseze arborele şi/sau de raţionament şi să se specifice stările
posibile ale bazei de fapte care permit atingerea scopului S.

Cap. 5 punct 5.2.2

Intrebarile 93 – 100 : cap. 3 pag 31