Tabloul clinic al edentației partiale reduse

Tabloul clinic al EPR

» Semne subiective
» Semne obiective
SEMNE SUBIECTIVE
a. Durerea- variată având cauze și manifestări multiple:
Hiperestezia alveolară- durere ce apare la atingerea crestei edentate
-factori cauzali: spiculi ososi, prag de sensibilitate dureroasa
Durerea fantoma- durerea la nivelul unui dinte absent, mecanism similar amputatiei
Sindromul de bont dureros- descrisa ca durere ce apare după apariția de ”neurinoane” în cursul cicatrizării
fibrei nervoase
Durerea din sindromul disfunctional- afectează echilibrul biologic- durere la nivelul tuturor componentelor
b. Insuficiența funcțională
In funcție de amploarea și localizarea edentației tulburările funcționale sunt diverse, exista o adaptare a
sistemului pentru exercitarea functiilor
1. INSUFICIENŢA FUNCŢIONALĂ MASTICATORIE
• Adaptarea:
 Accelerarea ritmului de masticaţie
 Creşterea ciclurilor masticatorii
 Prelungirea pragului de deglutiţie
• Funcţia masticatorie se modifică variabil funcţie de:
 Topografia şi întinderea edentaţiei (E.Frontală-incizia; E.laterală - zdrobirea, triturarea)
 Nr. de suprafeţe de masticaţie: E.unidentară, E.bilaterală, E.multiple
 Obiceiuri alimentare
a. INSUFICIENŢA FUNCŢIEI FIZIONOMICE
• Modificări fizionomice cu impact diferit subiectiv funcţie de:
 Topografia edentaţiei
 Gradul de cultură
 Anturaj
b. INSUFICIENŢA FUNCŢIEI FONETICE
• Absenţa dinţilor produce modificari fonetice prin tulburarea articulării dentalelor cât şi prin modificarea
rezonatorului bucal
• Edentaţia frontală – fonaţia prin afectarea fonemelor dentale şi sibilante
• Edentaţia laterală- induc insuficienţa fonaţiei prin modificarea rezonatorului bucal
4. INSUFICIENŢA FUNCŢIEI DE DEGLUTIŢIE
• Depinde de:
- numărul unităţilor odonto-parodontale pierdute
- localizarea zonelor de edentaţie
• Edentaţia intercalată redusă: nu induce (persistă suficiente contacte)
• Edentaţie frontală: deglutiţie infantilă
• Edentaţia partială întinsă:
 Instabilitate a mandibulei
Tulburări de deglutiţie
5. TULBURĂRI PSIHICE
• Apar prin pierderea echilibrului interior – nevroză
• Datorită modificării schemei corporale
• Edentaţia percepută ca un sindrom de amputare
SEMNE OBIECTIVE
• SEMNE FACIALE
• SEMNE INTRAORALE
SEMNE FACIALE
Se înregistrează modificări în raport cu întinderea şi localizarea edentaţiei
• E. frontală maxilară:
 - Înfundarea buzei superioare
- Inversarea treptei labiale
- Modificarea aspectului profilului
• E. frontală mandibulară: accentuarea treptei labiale
• E.terminale (cl.I-II Kennedy): infundarea obrajilor
• E.intercalată în zona laterală: nu modifică aspectul facial
• E.uniterminale, biterminale, intercalate, cu mai multe breşe, cu migrări dentare: prăbuşirea ocluziei;
micşorarea dimensiunii verticale
Edentaţie mai întinsă  modificări faciale mai importante
• Modificarea relaţiilor mandibulo-craniene
• Afectarea:
 Profilului facial
 Simetriei faciale
 Proporţiilor feţei
 Indicelui facial
MĂSURĂTORI UTILIZATE PT. APRECIEREA EGALITĂŢII ETAJELOR FEŢEI
1. METODA LEONARDO DA VINCI
Gn – Sn = Sn – N
• Compară Nasion – Subnazale cu Subnazale – Gnation
2. METODA LEONARDO DA VINCI MODIFICATĂ
• Adaugă la dimensiunea etalon 1cm sau măsoară etajul mijlociu Ophrion – Subnazale
• Gn-Sn=Sn-(N+1cm) sau Gn-Sn=Sn-Oph
3. METODA BOIANOV
Segmentul etalon devine distanţa intercomisurală care se raportează la distanţa între un punct plasat pe linia
mediană a roşului buzelor (Stomion) si Gnation
Gn – St = distanţa intercomisurală
4. METODA BOIANOV MODIFICATĂ
Datorită modificărilor edentaţiilor întinse şi totale reperul etalon este înlocuit cu distanţa interpupilară
Gn – St = distanta interpupilara
5. METODA WILLIS
• Segmentul etalon este distanţa între fanta labială şi unghiul extern al ochiului ce se compară cu Gn – Sn
• Se utilizează un aparat special – ocluzometrul Willis
MODIFICĂRI OBIECTIVE INTRAORALE
• Edentaţia induce modificări la toate componentele sistemului
• De multe ori modificările induse depăşesc gravitatea edentaţiei şi determină modificări grave
homeostazice
• Cel mai frecvent semn – apariţia spaţiului protetic potenţial (SPP)
SPAŢIUL PROTETIC POTENŢIAL
• Apare în urma edentaţiei
• LIMITELE SPP:
 Mezial şi distal: dinţii restanţi
 Ocluzal: planul de ocluzie
 Inferior: muchia crestei edentate
• PARAMETRII SPP
• Înălţimea (plan vertical)
• Amplitudine (plan sagital)
• Lăţime (plan frontal)
ÎNĂLŢIMEA SPP
• Se apreciază între: muchia crestei edentate şi planul de ocluzie
• Înălţime mărită:
-atrofii accentuate ale crestei edentate
-extruzii sau egresii ale dinţilor limitrofi
-ocluzie deschisă
 • Înălţime micşorată:
-abrazia sau distrucţia coronară a dinţilor limitrofi
-subocluzia dinţilor limitrofi
-egresiunea sau extruzia dinţilor antagonişti
AMPLITUDINEA SPP
• Distanţa dintre limitele mezială şi distală ale SPP
• Amplitudine mărită:
-migrări sau versii ale dţ. limitrofi către
dţ.vecini sau alte spaţii edentate
-modificări de volum ale dţ. prin preparare
sau distrucţii coronare
• Amplitudine micşorată:
-versii sau migrări corporeale ale
dţ.limitrofi spre breşa edentată
-modificări de volum ale
dţ.limitrofi (obturaţii debordante, trat. protetice incorecte)
LĂŢIMEA SPP
• Se apreciază în urma trasării limitelor V şi O ale SPP (două planuri imaginare tangente la feţele V şi O ale
dţ.limitrofi)
• Limita inferioară/superioară: creasta edentată
• Lăţime mărită:
-înclinări vestibulo-orale ale dţ.limitrofi
-tratamente odontale sau protetice incorecte pe dţ.limitrofi
-creste exostotice
• Lăţime micşorată:
-rotaţii în ax ale dţ.limitrofi
-preparări ale dţ.limitrofi
-atrofia crestei alveolare
ELEMENTELE SPP
• CREASTA EDENTATĂ
 Amplitudinea: similară cu amplitudinea SPP; mărită/micşorată/normală
 Lăţimea: între planurile virtuale ce trec prin versanţii V şi O ai crestei edentate;
mărită (exostoze,formaţiuni tumorale) /micşorată (resorbţie şi atrofie)
 Înălţimea: distanţa de la limita de reflexie a mucoasei mobile la vârful crestei; N=4-6 mm; Creastă
înaltă>6 mm; Creastă joasă<4mm (resorbţie)
 Muchia crestei: rotunjită, ascuţită, concavă, convexă, suprafaţă (în resorbţii accentuate)
 Baza crestei: largă / îngustă
 Versanţii: orientare oblică/ uşor convecşi sau cu convexităţi accentuate/ concavi (după extracţii
laborioase sau afectare parodontală)
 Forma pe secţiune: triunghi cu baza spre os (normal)/trapezoidală
 Profilul crestei edentate: regulat / neregulat
 Orientarea crestei: ascendentă /descendentă
ELEMENTELE ODONTO-PARODONTALE LIMITROFE SPP
• Edentaţia deterrmină modificări la nivelul
• Arcada afectată:
 Arie ocluzală întreruptă (prin edentaţie sau prin pierderea punctului de contact),
 Fenomene de abraziune prin solicitarea dţ.restanţi (Gr.0,1,2,3);
 Malpoziţii la nivelul dinţilor limitrofi breşei edentate.
• Arcada antagonistă:
 Abraziune;
 Leziuni odontale;
 Migrări dentare în plan vertical  Tulburări de ocluzie.
Patologia punctului de contact
 • Modificări de poziţie:
 Primare – malpoziţii dentare izolate
 Secundare – deplasarea spre apical a punctului de contact, cu poziţionarea lui radiculară
• Modificări de formă: transformarea contactului punctiform în suprafaţă
• Desfacerea punctului de contact:
 Prin înfundarea dintelui în timpul funcţionalizăriicontact în suprafaţă prin abrazie
 Sub acţiunea forţelor tangenţialedesfiin’area punctului de contact prin versia sau migrarea dintelui
spre breşa edentată[
• Absenţa punctului de contact:
 Primară – anomalii dentare izolate, incongruenţă dento-alveolară prin spaţiere
 Secundară – leziuni odontale coronare, edentaţii etc.
Punctele de contact delimitează AMBRAZURILE CERVICALE - adăpostesc papilele interdentare.
Modificarea / desfiinţarea punctului de contact
Starea de sănătate a papilei interdentare
Starea de sănătate a parodonţiului marginal şi de susţinere
MODIFICĂRI PARODONTALE
• Recesiunea gingivală
 Indicii recesiunii gingivale
0 - normal
1 - recesiune egală cu 1/4 din lungimea rădăcinii
2 - recesiune egală cu 1/2 din lungimea rădăcinii
3 - recesiune peste 3/4 din lungimea rădăcinii
 Indicii gingivali Ramfjord
0 – inel pericervical sănătos
1 – papilă inflamată
2 – papilă inflamată şi inel periodontal inflamat
3 – inflamaţie,secreţie şi pungi (2-4 mm; 4-6 mm;peste 6
• Lăţimea gingiei ataşate:
 Poate fi redusă de inserţia înaltă a mucoasei mobile, a plicilor alveolo-jugale, a frenurilor etc
 Poate fi redusă datorită recesiunii parodontale
• Ligamentul parodontal – Rezistenţa dintelui la solicitări mecanice derivă din:
 Calitatea implantării desmodontale
 Raportul coroană / rădăcină
 Poziţie pe arcadă
 Prag de sensibilitate a receptorilor parodontali etc
FACTORI CARE INFLUENTEAZA VALOAREA BIOMECANICA A SUPORTULUI ODONTO-PARODONTAL
INDICI BIOMECANICI Duchange, Leriche
Valori pentru dinţi indemni şi cu implantare normală
Influenţaţi de:
→ morfologia dentară
→ prezenţa LOC
→ vitalitatea dinţilor
→ leziuni parodontale marginale
→ leziuni periapicale
→ prezenţa antagoniştilor
→ ocluzie