Indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului edentaţiei parţiale prin mijloace conjuncte

Indicaţii
Forma clinică : Edentaţiile intercalate reduse, cu breşe singulare sau multiple cu mai puţin de 3 dinţi succesiv pe
arcada ( cl a III-a şi a IV-a Kennedy);
●În închiderea breşelor tuturor claselor Kennedy cu condiţia ca breşa intercalată sa îndeplinească condiţiile de
mai sus;
●Bolnavi cu igiena orala satisfăcătoare;
●Stare generală bună- necesita sedinţe de tratament numeroase, traumatizante;
●Pe dinţi cu ax de implantare paralel sau cu abateri mici –care să nu impuna ablaţii mari de ţesut amelo-dentinar;
●Dinţi cu implantare normală, parodonţiu integru, dar şi în contenţia dinţilor cu mobilitate dentara pâna la gr 3;
●La pacienţi tineri la care soluţiile adjuncte sunt greu acceptate;
●La pacienţii cu ocluzie normală
●Pe suport dento-parodontal, pe suport implantar.
Contraindicaţii
1. Generale 2. Locale 3. Loco-regionale
Contraindicaţii generale
 Contraindicaţii absolute: boli generale cu risc major,decompensate, afecţiuni acute sau cronice(infarct
miocardic recent,afectiuni neuropsihice etc.)
 Afecţiuni cronice care contraindică anumite intervenţii stomatologice:
- discrazii sanguine (leucemia, hemofilia) alergiile, afecţiuni precanceroase sau maligne,
Contraindicaţii relative stari patologice –temporizare a tratamentului protetic: afectiuni infecto-contagioase,
hepatice,renale,
- Bolnavi care nu sunt cu medicaţia la zi : diabetici, hipertensivi, cardiaci
- Bolnavi cu diferite afecţiuni psihice
- Vârsta: bolnavii în vârstă suportă greu şedinţele de trat. care sunt lungi şi traumatizante
Contraindicaţii clinice locale şi loco regionale
 Loco-regional: simptomele unui sindrom disfuncţional impune o reabilitare orală complexa,impune
reechilibrare ocluzală, repoziţionare mandibulo-craniana (protezare provizorie) - soluţia protetică
definitiva
 Local
- Cavităţi orale neasanate
- pacienţii foarte tineri (sub 18)-camera pulpară
- Dinţi cu distrucţii coronare intinse subgingival, care nu pot fi reconstituiţi
- Dinţi cu abateri mari de la axul de implantare normală
- Pe dinţi cu radăcina insuficient dezvoltată
- Pe dinţi cu leziuni inflamatorii cronice (osteite periapicale chisturi dentare)
Contraindicaţii clinice locale
 Mobilitate dentară patologica
 Leziuni precanceroase la nivelul mucoasei jugale-
 Leziuni benigne sau maligne, de părţi moi sau osoase
 Ocluzia defectoasă- echilibrarea planului de ocluzie –apoi tratamet protetic conjunct
 Igiena defectuoasa- pâna când testele de igienizare sunt satisfăcătoare
 Edentaţiile terminale cl.I şi cl.II Kennedy
MIJLOACE PROTETICE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL EDENTAŢIEI PARŢIAL REDUSE
Criterii de clasificare a mijloacelor protetice conjuncte
1.In funcţie de sistemul de fixare:
▪ prin cimentare- majoritatea punţilor
▪prin adezivi- punţile Maryland
▪prin înşurubare- punţi demontabile
ÎNŞURUBARE
prin fricţiune –punţi mobilizabile
TELESCOPARE
2. În funcţie de suportul pe care sunt realizate.
Suport odonto-parodontal
Suport implantar
Suport mixt:
▪ odonto-parodontal şi implantar
▪ odonto-parodontal şi muco-osos
▪ implantar şi muco-osos
3. În funcţie de materialele din care sunt realizate:
metalice- aliaje nobile/seminobile/nenobile;
nemetalice- ceramice/compozite/acrilice
mixte –metalo-ceramice/ metalo-compozite/, metalo-acrilice
- 4.Gradul de restaurare a funcţiei fizionomice
▪ Fizionomice
▪ Semi-fizionomice
▪ Nefizionomice
- 5. Amplitudinea aparatului
▪ amplitudine minimă –cel puţin 2 unităţi parodontale sau implantare succesivă (punte oarbă);
▪ amplitudine uni-, bi- sau tridentară
▪ amplitudine totală- punte totală fixă
6. În funcţie de scopul terapeutic.
■ aparate conjuncte provizorii
-de urgenţă
-imediate(precoce)
- de temporizare
■ aparate conjuncte definitive
-metalica - mixte -Ceramice
■ aparate conjuncte speciale
-puntea de colaj - punţi totale stabilizatoare -punte pe implante -Punţi segmentate
Aparatele conjucte fixe
Caracteristici generale
 Agregare pe dinţii restanţi- transmit forţele de presiune la os, de o manieră fiziologica.
 Valoarea funcţonală a arcadelor este refăcută fiind similara cu cea a arcadelor naturale
 Pt. realizare se impune sacrificiu de substanţă dentara
 Volum redus, fixitate permanentă –confort pt pacient
Aparatele conjunte provizorii
 Au caracter de urgenţă – pot fi acrilice( masca Scutan sau din acrilat termopolimerizabil )
Aparate conjuncte definifive
1.Punti metalice
Aliaje: nobile/seminobile/nenobile
- Indicate în zona posterioară -rezistenţă buna
- nefizionomice
- Biologice-sacrificiu redus de substanţă dentară
- Agregare bună- totală extrinsecă
2. Aparate conjuncte metalo-acrilice
- considerente fizionomice
Dezavantaje:
- Rezistenţa mecanica la unirea celor 2 componenete este redusă- desprinderea faţetelor
- Legătura dintre componenet este mecanică- macroretenţii ( perle, butoni, anse, plase, etc.)
Acrilatul- proces de îmbătrânire,
Nu este rezistent-se abrazează, Toxic pt parodonţiu, Modificari de culoare, Preparare nebiologica (2mm pt faţa
vestibulară)
3. Aparate conjuncte metalo-compozite
Raşinile compozite – ▪ rezistenţă mecanică în timp ▪ biocompatibilitate, ▪ stabilitate cromatică, ▪ lipsa reacţiilor
alergice ▪ paleta de culori variată
Legătura metal-compozit- mecanică ( macroretenţii + microretenţii) şi chimică (oxidare, silanizare, ceramizare,
sau arderea unor oxizi)
Tehnologii actuale: Solidex, Rocatec, Silicoater,
 Aparate conjuncte metalo-ceramice
Masele ceramice
▪Biocompatibilitate ▪Reface fizionomia-transluciditate ▪Rezistenţă la abrazie ▪Preparaţia .1,5 -2mm ▪Aplicabile în
zona anterioara şi posterioara a arcadei,pe dinţi cu discromii,cu IOS metalice, ▪Performanţe clinice în timp
▪Utilizate în asociere cu tratamente amovibile sau pe suport implantar
 Aparate conjuncte total ceramice
 exigente fizionomice crescute
 - biocompatibilitate excepţională
 -necesita sacrificiu important de tesut dentar
 -rezistenta mecanica –mai mica decât restaurările metalo-ceramice
 -indicate in punti de mica amplitudine
Tehnici de realizare
 Sisteme aditive- de la un volum initial redus se obţine morfologia finală prin: depunere în straturi
succesive ,turnare ,presare, infiltrare, sinterizare;
 Sisteme substractive- de la un volum mai mare prin reduceri succesive (CAD/CAM)
PRINCIPII DE TRATAMENT ALE EDENTAŢIEI PARŢIALE PRIN MIJLOACE CONJUNCTE
Principiul profilactic
 Nici un act terapeutic să nu agraveze leziunea deja existenă şi să nu determine apariţia altor leziuni
noi.
Principiul profilactic
 Profilaxia generală –prevenirea îmbolnăvirilor, mai ales a bolilor contagioase.
 Profilaxia locală –tratamentul protetic conjunct se aplică după igienizarea corectă a cavităţii orale
 Terapia protetică conjunctă- refacerea corectă a morfo-fiziologia arcadelor dentare, prevenirea
migrărilor dentare, a parodontopatiei, a sindromului disfuncţional.
PRINCIPIUL CURATIV
Refacerea morfologică şi funcţională a elementelor sistemice stomatognatice prin substitute artificiale
REFACEREA MORFOLOGICĂ
 Modelaj anatomic corect, individualizat la nivelul elementelor de agregare şila nivelul intermediarilor
- deficienţele de modelare morfologica impact negativ asupra ţesuturilor din vecinătate
-există situaţii când se impune realizarea unei morfologii atipice
 Deficienţe morfologice ale restaurărilor protetice:
- îngustări vestibulo-orale ale corpului de punte - diminuarea înălţimii cuspizilor
- modelări incomplete la nivelul feţei orale a corpului de punte
REFACEREA FUNCŢIONALĂ
 Masticaţia
- modelaj ocluzal individualizat, în relaţie corectă cu dinţii antagonişti
- raportul dinţi restanţi /dinţi absenţi; lungimea corpului de punte
 Fizionomia
- caracteristicile bolnavului (vârstă, sex, profesie etc)
- topografia edentaţiei, gradul de vizibilitate- Realizarea de aparate conjuncte fizionomice sau mixte
REFACEREA FUNCŢIONALĂ
 Funcţia fonetică
- modelarea feţei orale a corpului de punte
 Deglutiţia
- modelarea ariilor ocluzale corect care să permită o relaţie centrică corectă
- Neechilibrarea preprotetica a ocluziei şi modelarea incorecta a elementelor de agregare- interferenţe ocluzale
cu tulburări de deglutiţie – inducerea unor sindroame disfuncţionale.
 Funcţia fonetică
- modelarea feţei orale a corpului de punte
 Deglutiţia
 - modelarea ariilor ocluzale corect care să permită o relaţie centrică corectă
- Neechilibrarea preprotetica a ocluziei şi modelarea incorecta a elementelor de agregare- interferenţe ocluzale
cu tulburări de deglutiţie – inducerea unor sindroame disfuncţionale.
Principiul biologic
 Terapia protetică este nebiologic fundamentată pentru că nu reuşeşete decât completarea organului
deficitar prin substitute artificiale solidarizate mecanic la arcada restantă.
1.Economie tisulara
2. Protecţia parodontală: plasarea marginilor elementelor de agregare; modelarea corectă a feţelor laterale
3. Biocompatibilitatea materialelor utilizate
Economia tisulară
1. Economie tisulară-sacrificiu minim de substanţă dentară şi păstrarea vitalităţii pulpare
● Prepararea dinţilor cu unghiuri de convergenţă minime între pereţii axiali
Prepararea ocluzală să urmărească morfologia feţei ocluzale
Alegerea unei preparaţii la colet cât mai conservative : prag drept este mai puţin biologic decât preparaţia
chanfrein
2. Realizarea protecţiei parodontale
A. Plasarea marginilor microprotezei pe cât posibil juxta/supragingival
• Plasarea marginilor microprotezei depinde de:
- exigenţele estetice ale pacientului - prezenţa cariilor subgingivale - coroane scurte, neretentive-
susceptibilitate crescută pentru carii de colet - restauraţii extinse cu marginile subgingival
Principiul biologic
Preparaţia la colet : supragingival
Juxtagingival
subgingival
 Plasarea supragingivală a pragului- avantaje
- uşor de preparat - uşor de finisat - amprenta uşor de realizat - restauraţiile pot fi evaluate cu uşurinţă
- indicate în zona laterală a arcadei - pacienţi fara risc cariogen
 Plasarea subgingivală este indicată în:
- carii cervicale, -restauraţii extinse subgingival -restauraţii în zona frontală (estetic)
- sensibilitate radiculară ce nu poate fi controlată prin mijloace medicamentoase
Protecţia parodontală
 Tipuri de preparaţii la colet
1. Preparaţii fără prag: end-knife end-knife chanfreinat
2. Preparaţii cu prag: chanfre prag drept prag drept bizota prag in unghi obtuz
Protecţia parodontală
 Condiţii obligatorii pentru prepararea la colet.
- tehnică uşoară de preparare
- Să se poată uşor identifica în amprentă şi pe model
- Sa aibă o limită netă, distinctă
- Să asigure o grosime sufiientă machetei
- Să conserve cât mai mult din structura dentară
Protecţia parodontală
B. Modelarea corectă a feţelor laterale ( feţele proximale , faţa V şi O ) .
- Refacerea punctelor de contact
- Refacerea convexităţilor naturale ale dintelui
Utilizarea de materiale biocompatibile

- Materiale testate şi avizate; netoxice, neiritante, să nu determine reacţii alergice, să nu lezeze ţesuturile
din jur, să nu-şi modifice proprietăţile în timp
- Materiale avizate şi cu calităţi de biocompatibilitate avizate în timp
- Piesa protetică să nu-şi modifice volumul,forma,
să păstreze în timp relaţia de congruenţă biologică şi mecanică cu câmpul protetic
PRINCIPIUL BIOMECANIC
REZISTENŢA ŢESUTURILOR ORALE STABILITATE BIOMECANICĂ A APARATULUI CONJUNCT
STABILITATE BIOMECANICĂ A APARATULUI GNATOPROTETIC
Presupune:
• rezistenţă la forţele de solicitare
• nedeformabilitatea aparatelor gnatoprotetice (deformarea elastică)
• stabilitatea mecanică
SELECTAREA BIOMECANICĂ A MATERIALELOR PROTETICE
STABILITATE BIOMECANICĂ A APARATULUI GNATOPROTETIC
SELECTAREA BIOMECANICĂ A MATERIALELOR PROTETICE
IMPORTANT!
-intensitatea forţelor ce acţionează asupra aparatelor gnatoprotetice
- rezistenţa materialelor la forţele de îndoire, rupere, torsiune, abraziune
-coeficientul de dilatare
- coeficientul de contracţie termică
TIPURI DE MATERIALE:
• lemn, fildeş (domeniu istoric)
• răşini acrilice, mase plastice
• aliaje nobile, seminobile, nenobile (stelite)

CLASIFICAREA FORTELOR
ACTIVE LIMINARE VERTICALE: de presiune/ de tractiune
PASIVE SUPRALIMINARE ORIZONTALE- tangentiale/ radiare-sagitale, transversale, oblice
SUBLIMINARE OBLICE
Fortele verticale depind de:
• capacitatea decontractie musculara
• natura alimentului
• gradul de sensibilitate al parodontiului
Fortele tangentiale
• se transmit prin intermediul punctelor de contact interdentar
• “în pată de ulei”
• determină stabilizarea dinţilor în timpul exercitării funcţiilor
• în cazul edentaţiilor determină migrări orizontale prin
BASCULARE şi TRANSLAŢIE
Forţelor tangenţiale se opun forţe de rezistenţă din partea osului alveolar şi ligamentelor parodontale la nivel
cervical şi apical.
Din jocul forţelor tangenţiale şi de rezistenţă rezultă rotaţia în jurul hipomoclionului
Fortele orizontale -sagitale -transversale -oblice
Stabilizarea aparatelor gnatoprotetice conjuncte contra forţelor radiare se obţine prin integrarea unor
unităţi odonto - parodontale din zone diferite ale arcadei.”
ECHILIBRUL BIOMECANIC AL STRUCTURILOR CONJUNCTE
Structura conjuncta-substructura organica
-suprastructuraprotetica
Substructura organica
FACTORI CARE INFLUENTEAZA VALOAREA BIOMECANICA A SUPORTULUI ODONTO-PARODONTAL
1. MORFOLOGIA DENTO-PARODONTALA 2. POZITIA DINŢILOR pe ARCADA 3. LEZIUNILE ODONTALE CORONARE
4. VITALITATEA DINŢILOR 5. LEZIUNILE PARODONTALE 6. DINTI EXTRUZATI / FARA ANTAGONISTI
7. DISTRIBUTIA DINTILOR RESTANŢI PE ARCADĂ 8. OCLUZIA / PARAFUNCTIILE
9. INDICII DE COMPETENŢĂ BIOMECANICĂ 10. STEREOTIP DE MASTICAŢIE 11. SEX, VÂRSTĂ 12. PROFESIA
FACTORI CARE INFLUENTEAZA VALOAREA BIOMECANICA A SUPORTULUI ODONTO-PARODONTAL
1. MORFOLOGIA DENTO-PARODONTALA
Mandibula/maxilar
2.POZITIA DINTELUI pe ARCADA
Sistemul stomatognat = sistem de pârghii duble.
3. LEZIUNILE ODONTALE CORONARE
• scad suprafaţa de contact cu antagoniştii
• scad rezistenţa coronară
• desfiinţează punctul de contact
• modifică poligonul de susţinere al coroanei
• fractura dinţilor
• complicaţii pulpare şi periapicale
4. VITALITATEA DINTILOR
DINTE VITAL= ELASTICITATE
DINTE DEVITAL = FRIABILITATE
DEPULPARE ÎN SCOP PROTETIC
• leziuni carioase profunde
• deschiderea accidentală a camerei pulpare
• îndepărtarea a mai mult de 1/3 din grosimea amelo-dentinară
• volum coronar redus
5. LEZIUNILE PARODONTALE
MARGINALE PERIAPICALE CRONICE- reacutizări/ procese osteitice
• scade braţul pârghiei extraalveolare
• scade implantarea intraosoasă
• scade elasticitatea fiziologică
• creşte momentul de răsturnare
7. DISTRIBUTIA ELEMENTELOR ODONTO-PARODONTALE RESTANTE PE ARCADA
DISTRIBUTIE GRUPATA AVANTAJ:menţinerea integrităţii parodontale
DEZAVANTAJ:dificultatea echilibrării statice şi dinamice
imposibilitatea aplicării soluţiei conjuncte
DISTRIBUTIE DISEMINATA AVANTAJ: posibilitatea protezării conjuncte
DEZAVANTAJ:involuţie parodontală
8. OCLUZIA / PARAFUNCTIILE
• ocluzia adâncă,
• clasa a II, III a Angle,
• ocluzia dezechilibrată
• suprasolicitarea dinţilor restanţi
• distribuirea paraaxială şi neuniformă a forţelor
• epuizarea parodonţiului marginal
9. INDICI BIOMECANICI
• Ante, Watt, Jepsen
• Duchange, Leriche
• Metoda Clinicii de Gnatoprotetică Iaşi
• Fotoelasticitate
INDICI BIOMECANICI- Duchange, Leriche
Valori pentru dinţi indemni şi cu implantare normală
Influenţaţi de:
• morfologia dentară
• prezenţa LOC
• vitalitatea dinţilor
• leziuni parodontale marginale
• leziuni periapicale
• prezenţa antagoniştilor
• ocluzie
ECHILIBRAREA DINAMICA A SISTEMELOR CONJUNCTE
Duchange = raportul FORŢA ACTIV FORŢA PASIVĂ (REZISTENŢĂ)
FORŢA ACTIVĂ= suma coeficienţilor elementelor odonto-parodontale absente
FORŢA de REZISTENŢĂ= suma coeficienţilor elementelor odonto
 -parodontale incluse în sprijinul construcţiei protetice conjuncte
LEGEA POLINOMULUI ( R>P)
Modificări : -includerea altor dinti pilieri sau implanturi
-corp de punte ingustat
-corp de punte liniar
R < P -reducerea inaltimii şi a înclinării pantelor cuspidiene
-antagonistii protezati adjunct
Sadrin
BASCULAREA = mişcare complexă a unei pârghii care se roteşte în jurul unui ax de rotaţie