Prof. Marinescu Mihaela Modulul 3.

Asamblări mecanice

NITUIREA MANUALĂ

Fazele nituirii manuale sunt cele prezentate în figura de mai jos.

Fig. 1. Fazele nituirii manuale

1. Pregătirea nituirii
Constă în pregătirea sculelor şi a dispozitivelor, precum şi a pieselor ce urmează a fi nituite.
Operaţia constă în curăţarea suprafeţelor care vor veni în contact de urmele de zgură, vopsea, urmele de
grăsime sau de alte corpuri străine. Înainte de nituire, pe suprafeţele tablelor se aplică un strat de oxid de
plumb preparat cu ulei de in dublu fiert.
2. Trasarea centrelor găurilor de nit
Operaţia necesită precizie mare, pentru a se evita dezaxarea găurilor de nituri, ceea ce ar duce la ruperea lor.
Poziţia centrelor găurilor se marchează cu punctatorul.
3. Găurirea tablelor
Se face prin poansonare, ştanţare, scule speciale sau pe maşini-unelte.
Suprafeţele găurilor de nituri trebuie să fie cât mai curate şi diametrul lor trebuie să fie mai mare decât
diametrul tijei nitului cu următoarele valori:
 pentru dnit = (1-5) mm, dgaură mai mare cu 0,2 mm;
 pentru dnit = (5-10) mm, dgaură mai mare cu 0,5 mm;
 pentru dnit > 10 mm, dgaură mai mare cu 1 mm.
Pentru a obţine o coincidenţă optimă a găurilor realizate în piesele care se asamblează, se recomandă ca,
atunci când este posibil, găurirea să se facă simultan, prin suprapunerea pieselor.
Dacă acest lucru nu este posibil, atunci găurile se execută separat la diametre mai mici şi apoi sunt alezate
prin suprapunerea pieselor. La găurile pentru nituri cu cap semiînecat sau înecat, acestea se teşesc cu scule
corespunzătoare.
4. Montarea pieselor pentru nituire şi centrarea
În cazul nituirilor la care prinderea se face cu multe nituri, tablele se prind şi se centrează folosind dornuri
sau şuruburi. Prinderea provizorie se realizează folosind chiar găurile de nituri.
Intervalul de strângere iniţial al tablelor poate fi de 2...3 găuri şi se poate realiza şi prin aparatul de nituire.
5. Debavurarea capetelor niturilor
Constă în înlăturarea, cu ajutorul unei dălți speciale, a materialului prins de capetele nitului, care rezultă din
surplusul refulat pe sub căpuitor (fig. 2.).
Prof. Marinescu Mihaela Modulul 3. Asamblări mecanice

Fig. 2. Debavurarea
6. Ştemuirea
Prin această operaţie, marginea tablei este bătută astfel încât tablele să se întrepătrundă, cu scopul realizării
unei etanşeităţi mai mari (fig. 3.).

Fig. 3. Ștemuirea