REPREZENTAREA, COTAREA ŞI NOTAREA FILETELOR

Filetul este format de una sau mai multe spire elicoidale dispuse uniform pe o
suprafaţă cilindrică sau conică, dreaptă, de rotaţie

Filetul este conceput in vederea realizarii unei asamblari demontabile dintre doua sau mai
multe elemente- piese (Fig. 4.42).

Fig.4.42 Realizarea unei asamblari filetate

Fig.4.43 Filet exterior- diversitate de forme
Exemple de filet exterior si interior cat si exemple de elemente ce participa la o asamblare filetata se pot urmari
in Fig. 4.43 si fig.4.44.

Fig.4.44 Filet exterior/interior- diversitate de forme

Fundul filetului
Gol Spira
Flanc
“şurub”
“piuliţă”
Gol Flanc
Fundul filetului Spira

Axa filetului

1
Fig. 4.46 Termeni generali.
 În general, filetele sunt standardizate iar terminologia şi definirea elementelor caracteristice este conform STAS
3872-83 şi ISO 5408.
Elementele caracteristice filetului sunt reprezentate in fig.4.46 . Elementele geometrice ale filetului sunt
prezentate in fig.4.47;

P
H1

Exemple de notare:
H
d 2, D 2

Profil de baza
Notare pe- filet
desen:
METRIClitera
cu M
pas–normal
pentru
saufilet
mare: M8; filet
d 1, D 1
d, D

cu pas fin: M8 x 1;
„metric”, urmată de valoarea diametrului
Triunghi generator

nominal şi eventual
- filet metric conic cea:KMa 6;pasului,
pentru diametre
exprimate în milimetri şi separate prin include şi
nominale mai mari de 6 mm, notarea
Fig. 4.47 Elemente geometrice ale filetului. valoarea pasului: KM 8 x 1.
semnul x.

Convenţii generale de reprezentare şi cotare a filetelor

Regulile de reprezentare convenţională pe desene tehnice pentru filete şi piese filetate sunt stabilite în
standardul SR ISO 6410 -1: 1995.

În vederi şi secţiuni longitudinale (fig. 4.46....4.49), pentru filetele vizibile din direcţia de proiecţie, se
reprezintă:
- vârful filetului limitat printr-o linie continuă groasă;
- fundul filetului limitat printr-o linie continuă subţire.

În vedere laterală/secţiune
transversală, fundul filetului
A A-A este reprezentat printr-un
arc de cerc, - linie continuă
Fig. 4.46. Reprezentarea filetului exterior în vedere. Fig. 4.47 Filet exterior în secţiune longitudinală. subţire pe aproximativ trei
A pătrimi din circumferinţă.

Fig. 4.48 Filet interior în secţiune transversală. Fig. 4.49 Filet interior în jumătate vedere.

Este recomandat ca, pe cât posibil, distanţa dintre liniile care reprezintă vârful şi fundul filetului să fie egală cu
înălţimea filetului, dar în orice caz nu trebuie să fie mai mică de 0,7 mm sau decât de două ori grosimea liniei
groase a desenului.

 Linia groasă circulară reprezentând teşitura este de regulă omisă în proiecţie laterală.
2
 Pentru filetele ascunse vederii, dacă este necesară reprezentarea lor, vârful şi fundul filetului se trasează cu
linie întreruptă subţire (fig. 4.50).

Pentru piesele filetate reprezentate în secţiune, haşurile se prelungesc până la linia continuă
groasă a vârfului filetului.
 Limita filetelor cu spire complete se indică astfel:
- cu linie continuă groasă dacă este vizibilă ;
- cu linie întreruptă subţire, dacă este ascunsă vederii .
Aceste linii trebuie trasate până la liniile care definesc diametrul exterior al filetului.
 Ieşirea filetului se execută cu linie continuă subţire înclinată dacă este necesară funcţional (fig. 4.51) sau
pentru cotare (fig. 4.54). Totuşi, este admis să nu se reprezinte ieşirea filetului ori de câte ori este posibil.

Fig. 4.50 Reprezentarea filetului interior. Fig. 4.51 Ieşirea filetului la prezon.

Cotarea filetelor (fig. 4.52…fig.4.57)

- Diametrul nominal d se referă întotdeauna la vârful filetului exterior sau la fundul filetului interior.

- Dimensiunile lungimii filetului se referă, de regulă, la lungimea filetului cu spire complete, în afara cazului în
care ieşirea filetului este necesară funcţional (de exemplu la prezoane) şi deci în mod specific desenată .
Este recomandat să se includă extremităţile şurubului în lungimea filetată cu spire complete (b) sau (l).
Notă: Ieşirea filetului este partea filetului care are fundurile incomplete şi este datorată unghiului conului de atac
al sculei de filetat.
d

M12x16/10.2x20

Fig. 4.52 Cotarea filetului exterior. Fig. 4.53. Cotarea filetului interior.
Fig. 4.70. Cotarea filetului
exterior.
Cotarea filetelor se face pe diametrul cel mai mare
Cotarea filetului cuprinde 37 minim câteva elemente:
M12
45
d

1. tipul filetului: M- pentru 3filet metric; Tr - pentru filet trapezoidal, etc;

16

2. diametrulx nominal (d)- diametrul cel mai mare (vezi nota anterioară);
M25X2

b
3. lungimea utilăl (b) a filetului Fig. 4.56. Cotare simplificată.
Ø10.2
M 26

4. pasul filetului (p))

Pt 26x3

Ø8

Fig. 4.54. Ieşirea filetului. Fig. 4.55 Cotarea unei găuri filetate înfundate.
2 x 45° 2 x 45°
3
45
45°
 M 26
M11

Ø4
3 2 x 45°
34
fig.4.57 Cotarea filetelor

NOTĂ:
Aşa cum se observă şi în fig. 4.57 putem vizualiza plastic convenţia de reprezentare a filetului prin următoarea
afirmaţie:
 vârful filetului desenat cu linie continuă groasă - este suprafaţa care se poate atinge ;
 fundul filetului desenat cu linie continuă subţire - este suprafaţa care nu se poate atinge .

Reprezentarea şi cotarea simplificată a filetelor

Reprezentarea simplificată este aplicabilă în cazul în care nu este necesar să se arate forma exactă şi detaliile
elementelor, de exemplu în desenele de amsamblu. În aceste reprezentări trebuie indicate numai caracteristicile
esenţiale. Gradul de simplificare depinde de tipul obiectului reprezentat, de scara desenului şi de destinaţia
documentaţiei.
Pentru filete de diametru mic se admite simplificarea reprezentării şi cotării dacă:
- diametrul filetului (pe desen) este  6 mm,

- există un ansamblu regulat de găuri sau filete de aceeaşi dimensiune.

Notarea trebuie să includă toate caracteristicile necesare, indicate în mod normal în reprezentarea convenţională
şi în cotare. Datele respective sunt înscrise pe o linie de referinţă orientată spre axa găurii şi terminată cu o
săgeată (fig. 4.58, a, b, c, d).

a c

M6 M6x20 M6 M6x20/Ø4.8x24

M6 M6x20
b M6 M6x20/Ø4.8x24
d

Fig. 4.58 Exemple de reprezentare şi cotare simplificată a găurilor filetate.

FILETUL CONIC:
4
 TIPURI DE FILETE ....link.....

filet exterior cu iesire (vedere) filet exterior cu iesire (sectiune)

A A-A A A-A
45 45
M 26

M26

Ø8

2 x 45° 2 x 45°
A
A

filet exterior cu degajare (vedere)

filet exterior cu degajare (sectiune)

A A-A A
37
A-A
37
3 3
Pt 26 x 3

Ø8
Tr 26 x 3

Ø 34

2 x 45°
2 x 45°
A A

filet exterior cu degajare infinita (vedere)

filet exterior cu degajare infinita (sectiune)
35
35
M 26

M 26
Ø2 2

Ø8

2 x 45°
2 x 45°
M11 2 x 45°
2 x 45°

filet interior cu iesire

R d 20x5

Ø4

36
3
34
5
5°

filet interior cu degajare infinita

 M 1 42
fig.8.4.
41

ASAMBLARI DEMONTABILE CU FILET

O asamblare prin filet este o construcţie demontabilă la care îmbinarea

se realizează prin intermediul filetului între piese cilindrice sau conice,
filetate la exterior şi la interior .

În general, din considerente economice, se folosesc elemente de asamblare

standardizate cum ar fi: şuruburi, piuliţe, şaibe, prezoane, ştifturi filetate etc..

CONVENTIE: Dimensiunile părţilor componente ale unui

element ce intervine într-o asamblare, fie că este şurub sau
piuliţă, şaibă, prezon,se va face funcţie de diametrul
nominal "d " al filetului .
Şurubul este o piesă
constituită dintr-o tijă cilindrică, Exemplu: Pentru un surub M20, d=20 mm
filetată complet sau parţial, având
un cap de diferite forme şi dimensiuni.
Cel mai uzual şurub este şurubul cu cap hexagonal. Elementele constructive ale
capului hexagonal (zona hexagonală) se pot urmări în fig.9.1.

Elementele constructive ale şurubului cu cap hexagonal se pot urmări în fig.9.2.

(1,7 d)
,7d
0

1,7 d
,5
1 ...2d

fig.9.1. Construcţia zonei hexagonale

,7d
1

fig.9.2. Elemente constructive ale şurubului cu cap hexagonal

6
 Prezonul este constituit dintr-o tijă cilindrică cu filete la ambele extremităţi (fig. 9.3); pentru realizarea
asamblării între două piese, una dintre extremităţi se înşurubează în gaura filetată din interiorul unei piese, iar
cealaltă extremitate trece, cu joc, prin gaura netedă a celeilalte piese şi se strânge prin intermediul unei piuliţe.
Prezoanele se utilizează în locul şuruburilor, atunci când sunt necesare demontări repetate, pentru piese cu
rezistenţă mică şi pentru fixarea pieselor de grosime mare.
Elementele constructive ale prezonului se pot urmări în fig.9.3.
d

1...1,3 d 1,5 d
l

fig.9.3. Elemente constructive ale prezonului

Piuliţa
(1,7 d)
Piuliţele sunt prevăzute cu filet interior şi asigură strângerea în
asamblarea cu şuruburi sau prezoane.
0,8d

Cea mai uzuală este piuliţa hexagonală.

Elementele constructive ale piuliţei hexagonale se pot urmări în fig.9.4.

Şaiba plată
Şaiba plată este un
1,7d

disc metalic de
forma unei coroane
circulare cu grosime
fig.9.4. Elemente constructive
2,2 d ale piuliţei hexagonale mică (fig.9.5), ce se montează între
piuliţă (sau capul şurubului) şi piesa ce
,1
0 5d

se va strânge, pentru:
- asigurarea unei suprafaţe plane de aşezare mai mare;
- repartizarea uniformă a eforturilor de strângere;
- protecţia contra uzurii a pieselor ce se asamblează.

Şaiba elastică (Grower)

Aceste şaibe, executate din oţel de arc, conform SR
fig.9.5. Şaibă plată- elemente constructive
7666-1:1994, (fig.9.6),
Acest tip de şaibe permit, prin elasticitatea lor, încrustarea în materialul piuliţei şi al piesei,
împiedicând astfel rotirea şi auto-deşurubarea piuliţei ( fig.9.6).

g g

d1
2d

1,7 d
2d
m

750 0,15 d

R h1 N h

fig.9.6. Şaibe Grower

7
 CONVENȚII- REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR PRIN FILET

Regula generală pentru reprezentarea în secţiune a asamblării prin filet este dată de SR ISO 6410-1:1995 .

Se stabileşte că filetul exterior acoperă întotdeauna filetul interior, adică în porţiunea înşurubată se
reprezintă numai filetul exterior- fig. 9.7.

Pentru realizarea asamblării, filetele celor două piese trebuie să aibă acelaşi diametru nominal ,
acelaşi pas şi acelaşi tip de filet.

1 2
M 20 1 2

fig. 9.7. Reprezentarea asamblării prin filet între două piese.

Asamblarea unor piese cu şurub

si piuliţă

După cum se observă în fig.9.8, elementele de

fixare - şurubul, piuliţa, şaiba, traversate
longitudinal de planul de secţiune, rămân
reprezentate în vedere, în timp ce piesele
asamblate se figurează, de regulă, secţionate.

NOTĂ:

Diametrul şurubului d este mai mic decât

diametrul găurii de trecere dh. Jocul creat este
necesar pentru protejarea părţii filetate a
şurubului.

Asamblare cu şurub,
șaibă plată și piuliță
hexagonală

8
 Asamblarea unor piese fără
piuliţă
În acest caz, şurubul se montează direct în gaura
filetată existentă în una din piesele de asamblat,
trecând cu joc prin gaura netedă, de diametru mai
mare, a celeilalte piese ce trebuie fixată.

Asamblare cu şurub
cu cap hexagonal

Asamblare cu şurub
cu cap cilindric crestat

fig. 9.10 Asamblare prin prezon şi piuliţă.

Asamblare prin prezon şi piuliţă
Se observă că o extremitate filetată a prezonului se înşurubează în piesa iar cealaltă extremitate trece
cu joc prin piesa nefiletată şi se strânge prin intermediul piuliţei şi a şaibei .

9
Asamblare cu prezon,
șaibă plată și piuliță
hexagonală

10