R

-. .

N. IORGA

yl
-1 i.

ACTIUNEA AMILITARA
A ' p
\ -

ROMANIEi
000

IN BULGARIA CU WWI NOM'

I
",_ -f- I
- - k-;;-.
4 -1 t 7-,
. I.' !0
L-
I. /.
.. .
(,- j
r
4 .
- VALEN1i-DE-MUNTE A y.

T1POGRAFIA SOCIETATIi ,NEAMUL ROMANESC"

1913
www.dacoromanica.ro
I
 N. IORGA

ACTIUNEA AMILITARA

ROMA NIEt
000

IN BULGARIA CU MAO NOURI

-= I 1_
VALEN1T-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA SOCIETATA ,NEAMUL ROMANESC"

1913
www.dacoromanica.ro
 L

Ispraviam anul trecut cu impresia apasatoare a

unel noI biruing In BalcanI,la care nu lua§erarn parte,
din care nu profitam, natural, §1, din nenorocire, dupa,
felul cum cergisem In odaia de otel din Bucure§tI a
d-rulul Danev orl la masa verde a diplomatieT din
Londra, nicl moral. A4ii facusera dovada unel marl
puted razboinice, unel discipline nationals desavirsite,
until puterl de sacriflciu cu totul fara pareche. Erad
In preajma Constantinopolel, avind, din punct de ye-
dere militar, orIcInd putinta de a Intra acolo, §i se
spunea ca, In Thane TaruluT Ferdinand al Bulgariei, pe
care prietenil §i prietenele din Apus 11 a§teptall de
mult Imparat al Orientulul, se pastreaza, pentru mo-
mentul potrivit, mantia de purpura, a vechilor Cesarl
bizantinT. Intro aliAI era §i o Intelegere perfecta In
aparenta. Europa-I sprijinia cu toate simpatiile sale.
Iar la not un Guvern care-0 lua Indrumarea de la
strigatele Intrunirilor publice; care nu Indraznia sa
risce nimic §i totu§T void, din instinct de conservAie,
sä capete" ceva, undo o fi i prin once mijloace, o
opinie public& In care fierbea invidia si lacomia fara
un singur element sanatos de traditie, Sara o singura
linie elm& de directi4, fara un singur element solid
de apreciare a Imprejurari!or; In sfir§it o opositie
pentru opositie, In fruntea careia, ca mai putin ras-
www.dacoromanica.ro
4 N. IORGA

punzatori, stateat cei jigniV personal cu dreptate

sail fail la alcAtuirea unul Guvern de colaborare,
de echilibrare momentana a ambitiflor si pasiunilor:
ea credea a a striga itzboill" e o politica si se
mIndria, cu aceasta cum nu se mindreste un adevarat
om politic cu ideia cea mai mare, mintuitoare pentru
un popor, cu pregatirea cea mai thdelungata, cu situatia
cea mai fericitg, creata de dinsul prin munca absolut
desinteresatti.
Iar imprejurul nostru saltat ispititori oamenii din
Viena si din Petersburg, doritori sa ni fixeze definitiv
locul intr'un conflict european, de care tog se temead
afara de exaltW nostri, gata sa Intre, dup4 fropre-
jurari si ca si cum n'ar mai fi fost si altii pe lume
la Chiev sail la Alba-Iulia, cu oarecare preferinta
pentru calea cea d'intait, mai potrivita cu traditia"
noastra de vasalitate.
La inchiderea Camerelor asupra CraciunuIuT, putinta
until razboill sttea Innaintea ochilor tuturora. Se
zicea ca d. Marghiloman it si anuntase, Intr'unul din
acele ceaiurr In care diplornatia romIna lasa fracul
discretiei si se face comod". La Tntrebarea mea In
Camera cad un popor nu poate fi lasat In nesi-
guranta fats de ceia ce-1 asteapta a doua zi chiar 1,
mi s'a raspuns de pe banca Guvernului ca acele cu-
vinte n'ati fost pronuntate. A doua zi insa ziaristul
care le raportase desmintia hotarit aceasta desminVre.
Pentru a for resistenta d-rului Danev, adulat atunci
de toata lumen si de noi, fireste, si mai mult ,
plecase la Londra, cu fondurT penru presa apuseana,
care nu 'cruta niciun epitet ornans" pentru actiunea
noastra, lipsitl de eleganta", d. Tache Ionescu, ele-
mentul eel mai vioit. din Ministeriq, om cu reputatie
de abilitate. S'a, lovit acoro de obisnuitele tergiversari
orientale, care asoundeati Impotrivirea Indaratnica , si
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARL A ROMINIE1 S

asa de naturalg! a Bulgariel invingatoare fait, nol

si cu voia noastra. /4 vrea sa, Tad unul care ar fi.
capabil sa smulga fara violen0 unul triumfator o
umilin0 publica... Artificiile de politica interns in care
at nostri au trecut maiestri, tocmai pentru a poli-
tica noastra interns e in afar& de jocul normal al for-
telor nAionale, nu puteat ajuta la lairnic. Totusi
anume interve0f, cerute cu o staruin0 desperate,
aduseserg unele concesil: o hands de teritoriu, asigu-
ratoare, la Sudul Dobrogii, dar fara Silistra. Asa cum
se duc luptele politice la no!, cu indiscmlie si par-
tenire, opinia publica" nu putea face alta decit sa
tears cu pasiune, nu ceia ce refusa adversarul din
afara, ci ceia ce nu putea sa capete adversarul din 15.-
untru. D. Tache Ionescu, umilit de un partener",
care se razima pe Chirchilise si Liu le-Burgas teri-
bile argumente! , era rechemat de colegir sal. Si
acestia erad intriun fel biruitori. Dar Ora n'avea niclo
biruinta, Mel macar acea biruin0 de sine Insasi, care
face sa se amine anume socoteli pentru timpul rind
ele se pot face- cu toata cinstea cuvenita.

II.

Pe vremea aceia, in lumea mai modesty a celor ce

nu guverneazg si nu vor fi chemag sa guverneze,
find nascug din parinV fara stralucire, neavind bani
de impaiiit si niciun caracter de sacriticat pentru
succes, era unul a cam' lipsa de patriotism era evi-
denta. El TO dadea seama de lungile greseli de negli-
gerrt,a si totals necunoastere, de trufie si despret de
o potriva neindreptMite, pe care le facu§era pe rind
politicianil nostri fAa de eel mai apropiat,I vecin!, ca si
fa0 de marile Puter!, In care se sprijinisera toate spe-
ranOle for de viitor. El irOlegea ca ne gasim innain-
www.dacoromanica.ro
6 N.T onGA.

tea unei situatii lard stperante qi avea curagiul sg, tragg,

conclusia, orient de trista, care se impunea. El era po-
sitiv informat ca, In acel moment 'cind strada era in-
vadata de nerabdatorii unul razboit, a carul biruinta
d'intit, gi principala, trebuia sg, fie o schimbare de
Guvern, cu toate consecintile eI, pang, la prefect,' §i
administrator' de plasa, nol nu puteam purta un rea-
boia, neavind nimic In adevgr gata, si el nu credea
ca o pregatire militara, pentru lupta cu trupe otelite
§i bete de biruing marl se poate improvisa. El vedea
bine ce urmarl poate avea pentru Romtnil de pretu-
tindeni un mare succes, dar §i o -Wit& neizbInda, a
Romania Ca unul ce nu e om de Stat, el se revolts,
In ideile sale de ordine, impuse de studiul vietil po-
poarelor, la gindul ca, politica teriI ar putea sa piece
din cabinetele de Ia Cap§a sail din conciliabulele de
cluburl. §i, In sfIrqit, ca unul care nu poate judeca o
actiune In afarg, de frumuseta el morals sint de-
fecte de acestea pe care nimic nu le poate Indrepta,
el nu se putea Invoi cu o reducere a roluluT, ma de
mare qi de nobil, pe care, dupa toate drepturile §i
amintirile el, Il poate juca Romania In Balcanr,unde
a fost timp de veacurl elementul do legatura si de
conducere, la o pretentie teritoriala Intro Turcil, Ta-
taril §i Bulgaril Cadrilaterulul", care acum incunjura
In rama sa luminoasa, Intregul ideal national. §i mai
departe el credea In drepturile §i datdriile natiunilor,
mal presus de once.
Cu acestea toate, ce putea fi altceva N. Iorga, pro-
fesor la Universitatea din Bucure§t/ fost secretar at
Lige' Culturale, declt un tradator ? Sint §i poveri de
acestea pe care trebuie sa le port' In viata, §i e bine
sa fi crescut destul de tare, In lupta cu oamenil, ca.
sa nu-ti Incovol citu§1 de putin umeriI.
taralt§am In cartea Romania, vecinil sal §i chesti-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILiTARI A BOMANIEI 7

unea Orientului", la sfirsitul anului 1912, pgrerile mele,

consecvente de la 1904 pang astgzi. Din aceastg pu-
blicaVe rgmineall la o parte numai brosura trances&
care, cum se stie, daduse arme Bulgarilor" ca si
cum li-ar fi trebuit altele decit acelea pe care le aveall;
bine asct4ite si invinggtoare , si cuvintarea Onuta In
Camera la discut,ia Adresei.
La adaug in anexele acestui nob. volum, care iese,
In Imprejurgri cu totul altele, pentru a cuprinde ce
am vazut In actiunea militarg, pe care, pentru presti-
giul ei in rindul intaiii, pentru manifestarea independen-
fel sale politice, care nu e adevdrat cli s'a cueerit la 1877
odata cu independenta Statultd, a Intreprins-o Romania,
supt presiuni fatale, care n'at. a face cu agitat,,iile de
pe Calea Victoriei si on na0onalismul de la cafeneaua
Capra. Ca o preggtire pentru ca si ceT simpli de minte si
cei interesag pang la simplicitatea minds sa poatg In-
-elege cum acelasi om care rgspingea In Septembre 1912
lgcomia lasg a anexgrilor a putut aproba in Iunie 1913
intervenVa militarg pentru echilibrui balcanic, pentru
pacea durabilg peste Dungre si begemonia roragneasca
tntr'o contedera#e defensive, pe care si acum o cred
necesara, fac ca aceste note sa fie precedate de arti-
colele din Neamul Romgnesc" care all urmgrit pas
cu pas schimbarile In situatia din Sud-Ostul Europa

ILL

In cea d'intgit sgptImIng din Ianuar argtam bucu-

ria mea pentru partea cea bung" a miscgril pornite,
cu intenVY mai putin bune, de camera pe cars II cu-
nosteam In de ajuns ca sg nu ma pot insela In ce
priveste adevgratele for intenVi. Simptomele de con-
stiin0 nationals, oricit de redusg si exterioarg, a lumii
de sus mg impresionail adinc, pe cind de la cellalg
www.dacoromanica.ro
8 N. ZORGA

ateptam marele avint jertfitor de care pana la urma,

ail flat dovadk. WA ce aducea Neamul Roma,nesc"
de ]a 7 Ianuar :

Sint oameni cari ail nevoie sail insemne cit mai

des punctul de vedere. Itni pare bine ca nu fac parte
dintre aceia. PArerile exprimate °data, in cuncOnta
lucrurilor de care e vorba qi in lumina ideilor de care
socot ca nimic nu se poate desparti §i departa, le mentin.
Dar aceasta nu ma impiedeca de a vedea lucruri
noun, de a recunoa§te, cu dreptate, cu bucurie chiar,
partea buns ce se desface chiar din Tornirile cele
mar rail socotite.
Sint dintre aceia cari ail o nemargenita incredere
in satenii cari nu pot vorbi §i hotari astazi. A§tept
pentru not un mare viitor atunci cind et vor fi che-
mati la hotarirea soartei acestei teri i a acestui neam.
Dar, pe cit de mult nadajduiesc intr'in4ii cel tacuti
§i gata de jerta, pe atita cle putin stimez galggioasa,
schimbatoarea, grandomana lume de la orate, care-ti
va da cel mal calduros concurs, oricind, pentru impe-
) ialism in Camciatca §i alte idealuri de intruniri publice.
0 bine, imprejurarile din urma au produs in aceasta
lume citeva fapte, putine, ce e dreptul, care pot sa
indreptatiasca sperante mar bune -i in aceasta parte.
Colegul din Camera, care, ie§it de mult din oaste,
implora pe ministrul de Razboiti sa-i dea putinta de
all primejdui viata pentru tarn d. Mi§u Pop ; ba-
trinul colonel de la Grivita, care se roaga a i se in-
credinta o brigada de reser va, pe care va §ti s'o con-
duc 1, d. Nicolescu ; innaltul functionar care staruie
s3 fie primit, la 5o de an!, ca soldat §i-§i lasa mo§ia
acelor dintre satenii de lingd dinsa cari vor servi cu
devotament Romania, d. Teodor Cudalbu; ministrul
caret ajungind vrista la care e §ters cineva- din ca-
drele armatei, cere, ca un drept al caracterului sail,
O. fie reinscris in ele, d. N. Filipescu, sint exemple
vii de un innalt simt al datoriei. Iar, cind, la apelul
tUniversulul,, raspund cu sutele cer saraci, cari tin
sail dea banul pentru flota viitorului, §i o spun in
cele mat mi4catoare cuvinte, aceasta arata ca nu numar

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNtA MILITARt A. nosibufli 9

in eel de sus tresalta sitntul celet mat curate iubirt de tard.

Un suflet omenesc valoareazd, nu cit invdtaturile
pe care le-a primit, ci cit emotiile ce 1-ati strabatut.
Orl de yom avea un razboiti bun, rail, folositor,
netrebnic, primejdlos ; si va veni vremea s'o spunem ,
ort de va fi pacea pe care o fagaduia, se zice, la in-
ceputul Anulul Nou, Mostenitorul Tronulut, acest
lucru va raminea : inaltarea sufletului prin prevestirea
zilelor de luptd pentru numele bun al patriel §i pentru
cinstea steagulul.
Pentru lamurire, In contrazicerea punctelor de ye-
dere, reproduceam in n -i urmator parerea cuprinsa In'
programul nationalist cu privire la politica externa a
Romaniet, , parere care, din fericire §i et ma bucur
de aceasta 1 , e astait a tuturora1
0 politica extern' care, plecind de la constiinta
unitatil neamulut si a intereselor lut solidare in toate
privintele, O. intrebuinteze cu intelepciune toate im-
prejurdrile potrivite ce se oferd, -arca a se angaja in
costisitoare si primejdioase aliante cu Puterile mart,
fi Rd caute fn acelasf time 0 apropierea de vecinit 1?omd-
uiti in Peninsula Balconied, dokindind fn aceasta vnire
local hotaritor ce se cuvine de drept 0 dupd toatd traditia
istorial, Romania
In acelasi time. scriam contra unel atItart de presd
In adevar destrabalata, datorita la cloud, motive, pe
care le stiam bine si cram dater M. nu le ascuncl:
mercantilism a 0 intriga de partid :
Niciodatd presa tioastra n'a rdspuns mat putin nu
asteptdrilor, tact acestora li-a raspuns cu prisos si cu
folos I , dar marl! sale datoril morale, decit in aceste
zile tulburt, cu un asa de amenintator orizont.
S a ni amintim numal ce este, din nenorocire, in
aceasta tarn, orltind §i, mat ales astazt. Inculturd ab-
solutA pentru patru cincinit ale flatlet, pentru o cin-
time, tultun falsa, urcindu-se. cu informatiile et ne-
indestuldtoare §i gresitet cu sentimentalitatea el arti-

www.dacoromanica.ro
40 N. TOI'GA

ficiala, cu falsa-I logics strimba, pang. sus, sus de tot,

la jeturl universitare §i la scaune de represintantl al
neamulul in Parlament. Numgrul celor ce stilt in
adevgr orientatl, celor cari s'ati deprins a cugeta drept
§i a simti sangtos, e din cale afarg de mic. In zilele
cind urletul cpoporulur, cerea Cadrilaterul §i un sis-
tern de comunicatie pAng la Marea Egee, cind se
propunea anexarea §i pastrarea la distantl a Mace-
donier, cind Rominul trgia pentru cmobilisarea, ime-
diata, avind ca tints pentru unir numa! Sofia, iar
pentru altir, marl de tot, si Chievul, asemenea oamenT
cresonabill, si cumpgnill ficeaii bine sa steie acasg.
Un anume (patriotism, §i (nationalism, e prin esentg.
intolerant, §i va! trAdatorilor !
In altfel de imprejurArl. presa, cgreia once bung.-
vointA i-a stat la indeming, avea un mare si frumos
rol. Prin ea bunul simt putea sA revie in drepturile
sale §i sangtatea morals a unel societati sA se resta-
bileascg. Lucru mare, cgcl dupg felul cum se mani-
fests un popor in zile ca acestea se vede §1 valoarea
lui sufleteascA, seriositatea, obiectivitatea, realitatea
lur. Entusiasmul u§or al Meridionalilor, de la Atena
sail de la Palermo e dar pentru toatl lumea o nota
de, inferioritate politic(! permanent.
In loc sg procedeze a§a, presa noastrg, cu popu-
larul cUnivers, in frunte, nu numar ca a zvirlit cu
nemiluita asupra unur foc ce incepea sa se aprindg,
de la sine sail §i prin uneltirl straine, untdelemnul
ieften al celor mar necontrolate telegrame, in stare
sA innebuneasca pe ne§tiutorr si pe incapabilir de a
judeca, dar ea a deschis coloanele er tuturor reclama-
giilor r zboiulut. Tot! au navalit : profesorl fdrit va-
loare §tiintifica. educator! f rA simt de rAspundere,
candidat! de deputatie fJrA §anse de reusitg, cistoric!)
§i 4geograff, de circurnstanfa, §i vechi profesionistr
ar minareter soviniste. Au vent cu proclamatil, cu
statistice, cu hart!, §i din aceste locuri in vazg ail
strigat cit ii tinea pieptul.
i, geloasA de presa independents, a partidelor nu
s'a lasat mar pe jos Cea guvernamentalA, uitind ras-
punderea de azT, cea liberals vezr colectia de es-
citatir a cViitorulurx, negindindu-se la raspunderea
www.dacoromanica.ro
 ACTIVINEA MILITARY A noraliNTE1 41

de mint, au batut furios in struna teoreticianilor unet

megalomania periculoase. Zi de zi, ceas de ceas... Ca
sä se vada unitatea de vedert a natiunii.
Resultatul 11 avem innaintea noastra : de unde ches-
tia balcanicd era privity de public in Octombre cu o
nobill §i demna reserva, in Decembre balamucul pa-
rerilor personale se deslantuise. inriurind §1 pe mini§tri
§i tulburind toata ordinea fecunda a vietit sociale §i
economice.
Resultatul de azt nu voiesc sa-1 apreciez. il vede
toata lumea. Ce s'o fi petrecind in sufletele celor ah-
tiatI de cadrilatere, se intelege lesne. Presa se poate
mindri cu aceasta stare de spirit. Ea a dat foc cu
faclia care -f era puss in mint ca sa lumineze.
$1, cind aceia§i intriga de partid tulbura atmosfera
Camerei, iota in co cuvinte, facInd abstract.ie de per-
soana mini§trilor responsabili, ca §i de sentimentele
unor prietent cari nu erofi sa, ma cruO, exprimam necesi-
tatea unet chibzuirI liniqtite, la Innal%imea imprejurarilor:
Poate cg natura cuno§tintelor §i ocupatillor mele
mi-ar fi cerut sa warbe-c in chestia atinsa de d. Gra-
di§teanu. Cu toate acestea, Baca. d. Gradi§teanu n'ar
fi vorbit, nu a§ fi vorbit aid, Si anume, fiindca la
not, in aceste imprejurart grele, s'a adresat un indemn,
care ne privia pe top : §i pe membrit majoritatit §i pe
membrit minorittitif, §i pe membril minoritatit Jiberale,
atit de puternica, i pe mine, acesta singurul, care
vorbesc aid la tribuna. :. 'a adresat Indemnul de a
nu face mat grea o situatie destul de grea, prin ames-
tecul nostru necontenit in discutia et. i eii, acest rA il
patriot §i vechid anarhist, am crezut ca sint dator sa
ascult de acest indemn. SA-ma data voie O. va. spun
cA am ascultat Inca o data de un indemn venit in
imprejurarl care dupa mine erail mult mat grele §i
care atingead cu mutt mat adinc inima mea decit
imprejurarile acestea, de un indemn venit acurn
citiva ant, in 1907, atunct cind a fost ce §titi. In
1907, in momentul cind tara ardea de la un capat la
altul, In casa mea saraca a Intrat un membru al nou-
Jut Ministeriti liberal de atunct acel membru nu mat

www.dacoromanica.ro
12 N. IORGA

este printre ce! vii. La un ceas de dimineata, 1-am

vazut pe dinsul intrind in casa mea, pe Spiru Haret,
care mi-a cerut, recunoscind ascendentul pe care
puteam sa-1 am asupra opiniei publice in acel moment,
si pe care ascendent vd asigur ca-1 aveam, mi-a
cerut sd ma. abtin de la once fel de actiune citava
vreme, Oa ce tara va reintra din noti in viata el
obisnuitg. Si atunci, din conversatia aceasta a do!
instigator!, dintre can pe unul it iarta Dumnezeil,
pentru tot binele facut acestei ter!, iar cu privire la
cellalt se va zice, cred, cind it va veni §i lul vremea,
tot asa, zic, din conversatia acestor dol instiga-
tor! a resultat linistea desavirsita in acest oral. Nu
s'a facut nick) intrunire, nu s'a scris in foaia mea
niciun articol care ar fi putut sa insemne o incura-
jare datA oamenilor, pentru can singera de durere
inima mea, atunci cind se impuscail nevinovatI. Si du-
rerea mi-am strins-o in inima si nu am zis nicTun cu-
vint, pentru ca mi se. spusese ca viata si viitorul ter,iI
atirna de la linistea si tacerea tuturor.
Er bine ! Cum am tacut atunc! si Dumnezed tie
cum am tacut 1 , tot astfel ma cred dator sa tac
astazi.
Si, d-lor, sa-m! dap voie sa amintesc Inca un lucru,
sa amintesc calitatea mea de istoric de care nu ma
pot lipsi, -I cad fiecine are ocupatiile sale, care -1 orien-
teaza $i atunci cind face politica,
Calitatea mea de istoricimi impune, innainte de
toate, o datorie : sa nu judec lu Kurile pe care nu am
mijlocul de a le cunoaste in intregime (aplause) si sa
nu osindesc oamenI pe can nu as fi in stare sa-1 in-
locuiesc cu succes. (Aplause prelungite.)
Si, prin urmare, d-lor ministri, nu am nimic, nue!
In din, nic! in minecg cu d-voastra.. Am un singer
lucru cu d-voastra :1 doriti ca aceasta tall a noastra
sa fie cIt ma! puternica si ma! minds; tot asa doresc
si eu. (Aplause prelungite.) Si, city vreme sinteti acolo
§i avet! o majoritate care va sustine si luatI toata
raspunderea pentru faptele d-voastra, gasesc ca. este
si de rati gust si putin cuminte sa amestecAm la gre-
utatile din afara greuta tile din launtru. (Aplause pre-
lungite.)

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA ter ITAIIX A RONIANIE1 1:4

Daca se va face o gresala, d-voastra vet! fi raspuft-i

zatorT ; daca va fi un merit, d-voastra 11 vet! imparti.
Si, cind lucrurile sint altfel, nu este cavaleresc ca re-
presintantil independentel parlamentare sa aibs alt1
atitudine decit acela pe care o am aid. Independenta
trebuie sa fie sincera, dar independenta trebuie sA fie
si drea pt 4.
Am, din partea mea, insa, o rugaminte sa iv'o
adresez. o rugaminte iarasl in numele binelul li-
ni§tir acestel tee.
D-lor membri al GuvernuluT, in imprejurarl de
acestea, o tall nu trebnie ss se infatiseze ca o gloats
tumultoasa din Grecia moderns; in imprejurarl de
acestea, popoarele tart trebuie sA fie linistite, cump
nite in vorba si hotarite in fapta. (Aplause prelungite.)
Popoarele care ad o opine publics, nu air nevoie
sa se adune si sa o strige in imprejurarild extraordi-
nare, fiindca si-ad format-o pe deplin In imprejurarile
obisnuite. Mai putine IntrunirT publice, maT putine mo,
-iunT, mai putine articole de gazetA din partea unot
°ameni cu desAvirsire sad macar pe jumatate nerls-
punzatori I
Si d-voastra, cari aveti o press, sa facet! bine sa
v'o unificati, sl chematl pe redactorir d-voastra, sA ti
impuneti sa aiba o alts, atitudine decit atitudinea des-
trabalata a unor oameni care vineaza popularitate sad
cistig. (Aplause prelungite.)
D. C. Bacalbala : Cer cuvintul.
D. N. Iorga : $i va mal cer un lucru, alegeti dintre
toate ziarele d-voastra unul, SI spuneti : acesta este
ziarul care represinta vederile Guvernului. Si atuncl
tara, in loc sa se piarda economiceste cum se pierde
astazl, din causa uneT nesigurante intretinuta necon-
tenit de o anumita press, tara sä se uite cu siguranta
la ziarul acela, ca sa afle intentiunile Guvernului. Va
fi razboiul, it vom face, nu laudindu-se innainte, ci
aratIndu-ne vrednici de el, atuncl. Iar, daca este sA
fie pace, sa nu lovim gray in bogatia si linistea teril
(aplause) pentru apetiturl de popularitate sail pentru
dorinta de a face ca opinia publicA, mal inult sad
mar putin bine informata, sl se uite cu o incredere

www.dacoromanica.ro
14 N. IORGA

nelegitima la anumite persoane, in loc sa se uite la

altele.
Acestea le aveam de spus. (Aplause prelungite §i
Indelung repetate.)
i acelea§T sentiments de nancredere fata de spor-
tul nationalist romin le aveam fata de acela§T sport
nationalist, cu aceleaql scopurl de partid, gar& §i per-
soana, din Turcia glut Enver-beill :
Daca n'a putut da o victorie, Turcia lu! Moham-
med al III-lea (cel de-al II-lea a lust Constantinopolul)
da lumiT o surprindere,, o mare, tulburatoare §i ame-
nintatoare surprindere. In momentul caderii cela maT
adina, cind batrinul Chiamil, despre care, asa Evreti
cum este, se va spune cindva a a fost un credincios
§i devotat servitor al teril sale §i ca a suferit adinc
pentru cesiunile la care 1-a silit o vreme atit de ne-
milostiva, cind acest ultim Mare-Vizir al TurcieT in-
tregi se hotara sa paraseasca Adrianopolul, cea d'in-
taiu re§edinta europeana, Capitala lui Murad 145, a
lu! Baiezid Fulgerul, a fiilor lui, a lu! Murad biruito-
rul din Varna, stralucita Edirne cu moscheia lu! Selim,
in acest moment 30o de hog! §i ulemale, avind in
frunte pe politicianul jidanoid Geavid-beiii §i pe ca-
valerul fara pats al o§tiriT turce§t1 Enver, intrail in
sala Marelu! -Sfat al paciT dureroase §i, calcind peste
trupul generalisimului Nazim -beiti, impuneaa un Mi-
nisterid june-turc. Cu minile luT tremuratoare neno-
rocitul batrin caruia soarta i-a reservat sa paraseasca
in minile until du§man despretuit provinciile euro-
pene ale teril sale a binecuvintat §i acest nou ipostas
de cirmuire. Mahmud-Sefchet e dictator, §i in Consi-
liul sail de mini§tri nu lipse§te, ca o magulire pentru
Romania, care ar trebui sa cada, pentru a salve,
Adrianopolul, asupra Bulgaria, nicT senatorul aromin
N. Bataria.
Ce poate insemna acest nod regim june-turc ? Ras-
punsul se poate gasi amintindu-ne ce a fost cel
vechit.
Ilusi! ca Turcia lu! Soliman-cel-Maret poate sa invie,
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARL A ROMINIE! 15

hotarirea de a inlatura mice amestec european, cen

tralism osmanic cu limba turceasca, dar infratire cu
crestini! si cu Evrei!, iata frumosul si fatalul pro-
gram.
El a adus caderea partidulul care si-1 scrisese pe
steag si, prin neglijarea totals si neiertata a ostiriI,
peirea ter!!.
Junii Turd yin astazI cu alt spirit, cu aka. tinta,
cu alt simt al realitatii ? Gindul for de a ',Astra,
contra tuturor Adrianopolul, dovedeste ca nu.
$i, end mijloacele materiale de care se pot servi
sint un popor fara constiinta si oastea de la Cea-
talgea, putem raminea sceptic! fats de aceasta ultimo,
incercare, pe care unii o cred curata si cavalereasca
si in care nu vrem sa bAnuim criminala manevra
a unuI partid dorit de a ajunge la putere pe rui-
nele patrieT.

Tar incercarii pe care o facea Liga Culturala", ames-

tecata in lucrurl care n'o privesc, de a ma pune in
contrazicere .cu parer! Ind vech!, IT raspundeam astfel
la 19 Ianuar:
cLiga Culturala, publics o brosura in care, alaturt
de foarte folositoarele note ale d-lor Vilsan si Papa-
hagi, se dad observatiile critice, bine documentate si
vioaie, ale d-lu! G. Bogdan-Duica.
Cunoscutul profesor §i scriitor se ocupa, intre altele,
de parerile mele privitoare la legaturile noastre cu
Tripla Alianta, cu Austria in special, si constatd ma-
litios ca. de la scrierea in 1904 a Istorie! Rominilor
in limba germana pana azl mi -au fi schimbat esential
sistemul de cugetare. Atund, adeca, socotiam ca in-
telegerea cu Austria era preferabill acele! cu Rusia
si astazi as strica anume socotel! ale Romaniei scriind
impotriva aliante! cu Puterile centrale. Atund credeam
ca idealele noastre in Ungaria sint < poate de neatins,
si acum le scot innainte pentru a recomanda o alianta
cu Balcanici! care sa. le ajute.
Contrazicere formala, urita la un istoric, si con-
damnabila la unul care se amesteca §i in politica.

www.dacoromanica.ro
16 N. IORGA

SA vedem frisa dacl e asa.

Ce ziceam in 1904? CA Rusia ne-a despoiat gi ame-
nintat. Ca ne-am apropiat de Austria inofensivA. CA
aceasta era numal o mi§care defensivl a Statului
romin. CA poporul romin are idealele sale. $i regre-
tam ca ele sint poate irealisabile. DeocamdatA era
vorba de siguranta Romanier, §i Austria, mar ales prin
faptul ca era membrA a Triple! Aliante, atuncr sta-
ping. pe Europa, i-o garantet.
De atuncr insa atitea lucrur! schimbat, §i anume :
Rusia, ocupata in Extremul Orient, subminata de
tulburAri interioare, nu mar constituie aceia§T amenin-
tare pentru nor;
Ungaria grabe§te mAsuri de desnationalisare radi-
cala, care nu ne pot lasa nesimtitori (legile §colare,
episcopia maghiara).
Austria ni impune un tratat de comert impovara tor
§i nu ni dA nicrun sprijin in nick) irnprejurare, arAtind
ca, legAtura cu dinsa n'are niciun folos.
In Bucovina ea nu se hotaraste a lua partea Ro-
minilor in conflictul, hotAritor, cu Rutenir pentru Bi-
serica.
Departe de a mar fi inofensivA, ea viseaza un nou
Imperiu ca acela din vremea triumfurilor lur Eugenia
de Savoia §i momeate popoarele cu ilusia until fede-
ralism, lingA care RomAnia ar gravita ca Stat lAtu-
rain* fmpreuna cu Polonia inviatA.
Desvoltarea fireasca a RomAnier i a neamulur --o-
manesc, ca $i suferintile supu§ilor lui Francisc-Iosif
I-ip, apropie idealurile cpoate irealisabile).
Intr'o vreme cind Sirbr, Bulgarr, Greer 41 reali-
seaza aproape intreg idealul, raminem singuril cari
stem Inca departe de dinsul §i, de nu-1 vom apropia,
peri m.
Pentru a-1 apropia, avem nevoie de un ajutor. i
de la cine 1-am putea avea decit de la aceia cari ad,
unit din er, ceva de cerut Ungarier, iar noun. nimic ?
E de mirare decr ca recomand lumir sd se gin-
deasca la altA Indreptare decit cea din 1904 ?
Eu cred ca. nu, Istoricul, cautind in trecut, face
constatArr, care nu inseamnA angajamente. Iar omul
politic da sfaturr presentulur cu ochir la viitor. Cel
care e mar. bun profet, e §i cAlAuzul cel mat bun.
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROM:%NlEf 17

Pe atuncf, cum se vorbia de putinta unuf Guvern

liberal, AdevArul" Mita, pentru casul venirif la pu-
tere a fratilor BrAtienl, la o rascoalg. teraneascA,. Iar
Neamul romanesc pentru popor", .cu gindul la 1'52-
boiul ce statea In prag, tinea teranilor aceasta pre-
dicg, a datoriei militare exclusive:
Tot! oamenil cumintl, cari-si dau seama cg. un raz-
boiCi nu e o jucarie, vreail pacea. Dar se poate in-
timpla sl nu se pAstreze. Si atuncf neamul intreg
iese in lupta:
In oastea Romanief eel maI multf ostasf sint de la
tarp : fiactil aflatori supt steagurf sau gospodarl de
deosebite vriste cari se chiaml numal atuncf, la ne-
voie, de la vetrele lor. Si ostasf mai bun! decit ace!
cari se ridicA din rindurile teranimil n'are Cara noastrA.
Sint buns pentru vitejia si pentru credinta lor, pentru
aceia cA, dind tot, nu inteleg sl ceara nimic, ci-si fac
toatg. datoria lor ca un dar scump fats de viitorul
nostru, al tuturora.
Se gasesc ins, §i rd! satuitorf, °amen! cu scopurf
ticaloase, cari incearcA a-I momi ca sd nu mal fie aqa.
El li vorbesc de. sArAcia celor de jos, de apAsarea supt
care gem, de nedreptatea care da bielsugul si stapi-
nirea tocmal acelora cari, prin lenea si stricAciunea
lor, sint mai putin vrednia de rasplatg. Si el spun
sus §i tare cA teranul s'a InvAtat minte si a, data
asta, el nu se va jertfi cdegeaba,.
Ingaduiti-m!, frati satenf, sa v arat ce mare e ra-
tgcirea cu care sinteti sfAtuiti de vinzatori ca acestia.
Fiecare din no!, data traieste cinstit pe locul luf,
e dator pentru aceasta parintilor ce-a avut, mosilor,
strAmosilor, tuturor acelora cari au muncit si au lup-
tat, cu sudoare si singe, ca sa fim no!, cesti de azi,
macar asa cum sintem. nu trebuie care ca not scl
ni ardtam recuno0inta Met de innaintafi, peistrind fi
crescind moqtenirea lor ?
Dar nu vom mal fi in viatA, ca mine. Vom trece
si noI intre innaintasi. Si, data urmasif nostri vor
duce-o si mat veil' de cum ni este noul astAzr, pe tine
vor bleistdma care in m.inia lot ? Clare nu pe not ?
www.dacoromanica.ro 2
48 N. 10n0Al

Sa. ne &dim. la una si la. alta, si atunet si eel MaT

grac si, mat batut de nedreptate va lupta cinstit in
amintirea innaintasilor si pentru viitorul urmasilor
nostri.
thnbld zvonnri de razboki si tautly crest ci azi-mine
poate sa. pornim o tile.
De fapt, tara noastra se pregateste, vremile fiind
tulburl si Cirmuirea find in gilceava, cu Bulgarii
pentru. hotarul Dobrogii, care li se pare unora ca. ar
fi primejdios asa cum e astle..Sosesc pusti si tunuri,
si masurile de cuviinta se iearr. Cine stie ?, poate ca
mine neamurile lumii se vor prinde de gruma-zr pentru
interesele for cele marl s1 va trebui ca si noi sa stain
de. straja cu arma in mina pentru pastrarea acestui
parnint si pentru dreptatile neamului.
Gata. si3 fun pentru ceasul acesta! Dar si cu arma
cea chin launtru, care e 'rredinta qt hotiZrirea. Cind se
va da. porunca, de va fi sä se deie, fiecare sal!
stie locul si sa alerge la dinsul.
Dar pcind at unci sci nu ne tulburam. Neamul nostru
e asezat, rabdator, cuminte si. tacut, Asa sa ne do-
vedim si astazi. Fiindca zbuciumul eel mare innainte
de fapta prinde mai ales pe aceia cari se sperie de
fapta insasr.
Satenii romini sa dea din umeri fatá de eel ce
asurzesc strigind si ametesc frasindu-se, si cu sthpi-
nirea firii sa astepte ceasul.

Dar se cerea atuncI, In haosul produs de atitea

glasurf discordante, in deosebirea scopurilor nemartu-
risite ce se urmariaq, un om", si asupra omuluT",
Neamul Romanesc" reflecta, la 2-7 Ianuar, astfel:
Prin articole, prin cuvintarl si prin convorbiri par-
tidul lib.sral are aierul ca osindeste pe guvernantii de
astazi, conservatorii de toate conducerile, pentru inca-
pacitatea for in resolvirea chestiunilor de politica, ex-
terns la ordinea ziler. Cu prilejul cutare trebuia sa
se. faca asa, si asa cu alt prilej, dar din nenorocire
n'ail fort oamenii... i d. Virgil Anion doreste un corn
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA blILITAftk A ROMINIEI 49

mare), providential, dar tpu §tie uncle "sd-1 caute, cad

in sensul d-sale de sIgur c nu std` nicY la d. P..P.
Warp acasd. Liberalir insa it stid. Altfel n'af critica
asa de vehement in particular, altfel n'ar demonstr4
asa de zgomotos in Camera, altfel n'ar zvirli cu pietre
Regele Romanier, cum o face Semii.R.Iul cEacla,
si ,in
liberala, la care colaboreazd. domnir 11Ilnisterlabilli q.
B4nu gi G.1Dia.mandi cu cererr in folosul Eyreilog ysi
cu caracterisarea tartaiinulur romin pe care-1 cunos-
team si eti, perfect, din cViitorul).
Dec! liberalir curiosc Omul.
In asemenea imprejurari nu e permi4 sd-,1 ascundd
pentru a ni face de-odata o mare surprindere bucu-
roasd. cu dinsul. Renuntarn la aceastd covirsitoare
erpotie,. Il vrem acuma, neintirziat. Prea grabesc im-
prejurarile si prea sint hqtaritoare pentru viitorul nostru
si al Rominilor celorlaltr. Cata. sa §tim acuma cirle y
acea minte superioard, acel spirit bine inzestrat ,cu
tot felul de cunostintr, acea constiinta fArd nesigu-
rante) acea vointa neteda i taietoare, acea consec-
yenta desdvirsita in ciuda tuturora, acea putere de
mama nebiruita.
L au avut pAnd acuma, 1-au ascuns. Altil aI
trecut innainte, au ocupat locurile de frunte, s'ati bu.-
curat de onorurile cele mar!, altil au posat ca sefr
autorisati a! partidulu! liberal. El, pe atit de modest,
pe:cit Se bine inzestrat, s'a retras in umbra. 5tia ce
face., Isl inchipuia ca va veni °data ceasul cind, build
oard;i vom avea de cucerit Cadrilaterul, de rasbdtut
la NI area Egee, de stirnit si de hotarit rdzboiul eu-
ropean... Si se reserva pe atuncr, cu siguranta de vii-
tor a oamenilor de tat genial!.
Acel ceas a venit. intocmar cum fusese prevazut,
$i no! tot!, cerem intr'un glas partidulur fericit ca-1
poseda:
Omul ! Omul d-Voastra cel mare ! Sd. iasd ! Sa-i
vedem!

V.

La 24 anuar am fost rugat sa vorbesc la Ploie§ti

despre Unire. Era un prilej de a se da o InvA,Otura
www.dacoromanica.ro
20 N. IORGA

folositoare din comparaVa intre bunul sitA solid de

la 1859 si pripeala de entusiasm din 1913. Si atunci
s'aU exprimat aceste ides, care n'at fost primite cu
prea multi, antipatie :

Bine a facut Liga Culturald serbatorind aid cu o

pompa deosebita ziva de 241anuar.
Cad eti nu gasesc, ca altii, impresionati de cine
stie ce articol fara valoare al unui necompetent din
Apus, care proclama tendentios infringerea noastra
fir.; lupta, ca am avea motiv sd ni acoperim fata de
rusine. Rusine, injosire, umilinta, scdere, de ce ?
Pentru ca, dincolo de Dunare, cum era de asteptat
cindva, alte popoare si-au indeplinit, impotriva unto
du.Iman milenar, cel mar firesc ideal national ? Dar
aceasta nu ne scade, ci ne indeamna a creste si nor
in chip firesc §i in 'margenile idealului, adeca ale
dreptulur nostru national.
CA, in aceasta opera de cucerire, dreptul national
strict a fost calcat, cd. Sirbi! vor opri pdmint bulga-
resc, ca Grecii doresc sa ramiie in Salonic, care e
jidovesc ? Aceste certe-T privesc. Nu putem considera
pe unii cu simpatie, pe altil cu urn. SI se descurce
cum inteleg!
Dar ca va iesi o Bulgarie avind mai multi chilo-
metri patrati decit Romania, se poate ! Mar multi
locuitori n'o sa alba, dar sa zicem ca iar avea. Oare
prin resultatele agrimensuril §i ale statisticel se fixeaza
rangul popoarelor in lume ? Cum, traditii, civilisatie
acumulata, aptitudini culturale, bunatate de suflet, in-
susiri ale mintiT toate acestea nu intrd in socoteala ?
Cum, un pamint de rip!, de prapastii, de stinci goale,
un vechiii pdmint stors $i supt fac tot atita cit bine-
cuvintatele cimpii de roada ale terii noastre ? Atitia
chilometri, atitea capete de om si s'a ispravit?
Olanda, Belgia, Elvetia trebuie sa priveasca umilite
la regiuni ale Europe! rasaritene care sint mai intinse
si infatiseaza un mai mare numar de locuitori ? Dar
sta in puterea noastra sa crestem valoarea noastra
umana! Si pentru aceasta trebuie, far t zabavd, sa ri-
dicam la dephna demnitate umara, pe o basil solidd
www.dacoromanica.ro
 ACT1UNEA AIILITARX A ROMINIET 2t

de indreptatire economica, sociall §i politica, pe te-

ranul .nostru, care infati§eaza peste §ese milioane de
suflete.
Am spus acesta lucruri, §i cu un ton pasionat pe
care 1-am voit, fiindca gra a se risipi ace§t1 nor! aI
prejudecatii n'am fi putut vedea limpede vremile ace-
lea pe care azi trebuie sa le comemoram. $i rostul
comemoraril for e sa scoatem lectia de civism de care
avem o a§a de mare nevoie.
*
* *

Sint razboaie sterpe §i sint cucerir! marl care se

fac fara a varsa o picatura de singe. Intre acestea a
fost Unirea Principatelor, crearea Romania
N'aveam pe vremea aceia nimic din ce sprijina §i
e gata O. apere Statul nostru. Oastea, o biata mi-
litie, care nu vazuse focul ; finantele, o saracie cu
icumpatate socotitA ; administratia, o Incercare in
sens occidental ; inyatamintul superior, inceputuri
inimoase, dar Inca neorganisate. $i totu§I lucrurr ho-
taritoare ail fost Indeplinite.
Prin ce ? Aproape numal prin virtuti sociale, de o
biruitoare rdalitate.
In rindul intaiii, o solidaritate naftonald perfecta. Cla-
sele p )reail mal osebite decit astazi, dar oamenir erail
ma! apropiatf. Intre boierul cu ifos §i ighemonicon,
intre smeritul negustor Si intre teranul supus eraii
legaturi din cele mai strinse. Erau in adevar de un
neam qi de o lege. Se Intilniail in aceia§! biserica, ser-
bad acelea§I praznice, cetiail acelea§I cart!, aveail ace-
lea§T datine §i vorbiail Intocma! acela§! graiii.
Al doilea, era atuncl idealism curat in tineret. Cum
erail §colile vremir, ele nu dadeail numal aril)! de
zburat doritorilor de locurl innalte. Printr'insele, all-
turi de invAtatura, se strecura in suflet ce trebuia
pentru a-1 Linea curat in viata §i impotriva vietil. Intr'o
vreme cind nu erail agent! electoral!, cind nu puteall
sa apara §i sa se raspindeasca foi de propaganda, o
societate intreaga a tost pregatita pentru marea schim-
bare prin munca plina de jertfa a acestor tined din
§coll pe cari Amintirile d-lui P. Ra§canu ni-I infati-
www.dacoromanica.ro
22 N. IORGA

seaza la Birlad lucrind noptt intregt la copiarea in-

stiinMriloi- i Iproblarrratiitor.
$i'V'buna viata 8e famine ajutase a-I face alas vita
in casa cu zidurt de cetate, in care cer de un' singe
alcattYiaCr ca o singura fiii ta, in care nil era Unul Are
sa ntu 'se siintg 'ilaspunzgtor d1e fapta celbrIalti.
In aceasta 'Itnelde' crestinY, de oament 'de omenie
era' o congiintli de' drsept pe tare nimic n'6 plitea
Prin ea s'a' facUt Unirea, la' tare aveam tot 'dreptul.
Din lumea europeana care ' biruise pe Rust pentru a
salva Turcia de cotropirea for inceata, nu pentru a
ne ajuta pe not, mar mult indiferentt in micimea noas-
tra ignoratg; cine ne-a sprijiuit de fapt ? Anglia era
pentru Turcia, Vechea si marea el clients, Si unirea,
Intarirea' noastra ar fi insemnat slabirea, primejduirea
Imperiului Otornan. Austria a tacut tot Ce i-a stat priri
putinta ca sa ne anexeze' Orr macar sl ne tie razlett,
temindu-se §i de atractia pe care am putea-o exercita
asupra Rominilor de supt Sceptrul et i pe care am
fost destul de netrebnibi pentru a nu o exercita in
de ajtins. Rusia nacajia pe Austria, facindu-se a sus-
tinea cause. noastra. In Fi-anta, diplomatit el, pug
sa vorbeasca la Constantinop I pentru nor, rideaii de
boierit moldo-valahni, barbarl gi hirbarett, si politica
Uniril era doar a sentimentalului romantic Napoleon
al 1II-lea, care si el, la urma, in intrevederea de la
Osborne cu parechea regala a Angliel, s'a invoit la
simulacrul de Unire cu dot Domni, doul ostI, doua.
steagurt.
Not insa eram patrunst de dreptul nostru gi, pre-
cum n'am fi fost in stare sa incalcam, pentru nimic
in lame,- dreptul altuia, tot asa riu puteam crede ca
dreptul nostru va putea fi biruit.
$i atuncr am facut Unirea, not de capul nostru,
pe raspunderea noastra Si cu primejdia noastra. Cacr
primejdia era. 0 ocupatie turceasca se putea produce,
un amestec austriac, o interventie europeana. Ce are
a face! Toate acestea sint trecatoare. Dar dreptul
altceva. Nevazut, el merge pe urma ostilor : a doua
zi dupa o Infringere el ingroapa cu pietate mortir
sat si pregateste rgsplata sigurg ,de-a doua zi. $i ferice

www.dacoromanica.ro
 ACTTUNEA MILITABI A ROMANIEI 23

de poporul care-0 stie lIngA dinsul In ceasurile grele

acest ajutAtor fArd grey ri fArd obosealA !
Dintr'o viatA bine orinduita, gospodAreascd, mo-
destri rasaria Inca o virtute: sintful realitacii, al posi-
biliteifilor.
Era greg sA gAsesti atuncea, chiar pentru 0 reven-
dicare de drept elementar, aventurieri politic!, inte-
resat! sar: numal lipsiti de echilibru sufletesc. A so-
cot', a curnpAni, a alege momentul, a chibzui mijloa-
cele era o deprindere generall. Asa era omul, asa
era familia, Asa era societatea. A doua zi dupd Unire,
ehestia austriaml a fost pus pe tapet .prin biruinta
lu! Napoleon asupra lui Francisc-Iosif. In Ardeal se
astepta zilnic intrarea dorobantilor, si multi batrini
de acolo pomenesc si az! cu Induiosare de acele clipe
ale eelor ma! nerdbdAtoare asteptdri, In Principate se
tinea gate, in aceste part!, un !agar. Si totusl doro-
bantir n'ad plecat, VodA stia de ce, si altif can nu
stiad, nu i-au eerut s9coteall. Si era a doua zi dupd
minunea din Ianuar, si ne putem inchipui ce bucurie
fan margen!, ce inorezatoare betie era in suflete !
Dar au tacut tog, si, cind atitea chestil, Incepind cu
cea terAneasci, 41 asteptad resolvirea, au flout bine.

Vrem! mar! ne prind si pe not In virtejul lor. Poate

no! sintem generatia care va hotari de viitorul acestui
neam, nor sau copiii nostri, pe earl no! II putem
forma.
SA luArn aminte dee! la aceste invatAturl.
Prin reforme hotarite sa restabilim solidaritatea na-
tionalA si sa ne patundem de gindur cd numar atuncr
ea va fi deplini cind $i not vom fi, ea innaintasir
nostri, Romini si crestinf.
SA schimbam scoala cu totO, dindu-t profesorl can
sA nu calce mai des pragul clubulul de cApatuiala,
sprijinind.o cu o familie insAnatosat I prin stirpirea
luxului ruinAtor si a one! false vieti sociale care con-
rupe constiinta sad rapeste energiile.
SA facem din dreptul nostru national indreptariul
politicei Romania Totul. cu dinsul, dar fdra dinsul
nimic !

www.dacoromanica.ro
24 N. 10fIGA

Si, repudiind lingu§irile demagogice ale spiritulut

de aventurd, sd facem cu chibzuiald pe pdmint sä-
Mitos pa§il cari duc in adevar innainte.
Atunci nu vom avea de invidiat nimic §i nimanul !

Si in acela§1 n-r din Neamul Romanesc" care pu-

blicd, resumatul conferinOT se InfdA,i§ad astfel motivele
reale care ..ineai1 lumea de sus Trite() perpetud, agitaVe:

Cu oarecare slabiciune in ultimele zile, vuie§te vaz-

duhul rece al iernil de striggele unut patriotism
exasperat. La Silistra I... La Sofia!,.. Jos Bulgarial... $i
in cuprinsul luxos al Parlamentului al CamereT,
cacr Senatul tace, aceasta fiind rinduiala apelurl
vibrante se indreapta spre banca ministerial,, saget1
aruncate de min! pe care le crispeazd pasiunea na-
4ionall tintesc filosoficul plastron al d-lul. Maiorescu,
care, la vrista d-sale, e suit pentru a face fats situ -
atiel sa rdsfoiasca putintel prin repertoriul patima§
al <retorilor, §i <limbutilor, de cari, in vreml lini§tite,
I§I ingAdtlie sd. Ada ca un om cuminte.
Asemenea manifestdri le judec §i n'am ce face :
e de sigur o lipsd In simtirea mea drept gre§ite
in fond, precum sint in forma fail gust. Si or! ma
in§el Area mult, orT mine-poimine, chiar dupd cine §tie
ce anexarl biruitoare, a§a va judeca toatd lumea.
Dar nu e numa! atit.
Dincolo de acest tArdboiti de stradd, dincolo de
< musica de Camera, 'din Parlament se vad unele lu-
crurl care pun pe ginduri. Intdiii, Guvernul e alcd-
tuit din doi du§mani vechT, cari s'au apropiat pentru
chestia externs, deschisa fail voia d -lu! Carp §i fail
voia d-lur Tache I onescu. Si, discutindu-se aceasta
chestie, negociindu-se cu privire la dinsa, o parte din'
asociati, tachi§tif, sint pentru o solutie, iar cealaltd,
conservatorii. pentru alta.
Dar nu to conservatoril, cad d. Maiorescu e totu§r
macar atit de conservator ca d. coleg Mehedintl. 0
parte §i ale!. in partea care vrea ...ce nu vrea Gu-
vernul, azi §i mine. Te straduie§tr a caracterisa aceasta
parte care nu desarmeaza, ci sta vesnic supt corturl

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ItOSIXNTEi 25

pe un ger ca acesta. $i calificativul lipse§te: sint §i

ma! finer! §i maT batrini, blonzi, brunT §i alb!, sint in-
vAtatI §i oamen! ma! putin invatatT, sint persoane in-
teligente, dar §i unele ma! putin inteligente. Un lucru
e sigur: cg, dacg uni! au fost mini§tri, nicrunul nu
este §i n'are sansa de a fi intr'un viitor apropiat.
Ah, ce dulci sint emotiile lupte! pentru patrie, pentru
natiune, pentru ideal I
D. Carp n'a fost nicTodata un doritor de putere.
Nu i se poate face ofensa de a-1 caracterisa astfel.
Dar d. Carp vrea razboiul european 5i anexarea Chie-
vuluT. Telegrame §i interviewuri zguduie din cind in
cind nervii unu! public foarte... vibratil. $i atunci ?...
Dar cine a putut spune vre-odata ca §eful demisio-
nat al GuvernuluT de ier! §i al partidului conservator
nu e un doritor de rgsbunare ?
Si ce mindre sint une or! visurile und patrif marl
pentru sceptici! imbgtrinitT in critica amarg !
Hotarit insa ca liberaliT sint de o perfect cumin-
tenie patrioticg. ET se abtin de a judeca situatia §i
actiunea Guvernulu!. Dar cine poate opri ziarele ofi-
cioase ale partidulur de a servi zilnic portiunea de
atitare care trebuie pentru ca opinia publica sg se
tie viteazg... maT ales fata de Guvern, Bulgarul cel
ma! apropiat ? Se §tie c d C. Banu, cu toata seni-
ngtatea sa placidg, e un om ireductibil. Si la Cercul
de studil cum nu s'ar discuta, cu solutiile cele maT
ma! radicale, <conflictul) ? Qare se poate amesteca
vre-un §ef in aceasta Academie national-liberala pentru
ace! cari nu vor intra nicTodatg in cealaltA? Iar, dacg
d. Vintill Bratiadu sta in fruntea doritorilor de schim-
bar! §i de lupta, daca d-sa conduce legiunea parla-
mentarg a patriotilor neobositT, ce poate face, ca frate
mai mare, d. I. I C. Bratianu, cleat sa enunte o de-
claratie de care cerlalti vor Linea seaml potrivit cu
con§tiinta lor?
$i ce mingiietoare e pentru membrii viitorutut,
poate apropiatului Guvern liberal con§tiinta ca Inc A
°data totul a fost jertfit pentru patrie ca in Roma
cea veche, mama noastrA I
rata ce se ascunde, spune o lume intreap..,A. De
aid patriotism, nationalism, imperialism, visuri de lag-

www.dacoromanica.ro
26 N. WRGA

trinete, constiintd romang Fdrd a pomepi de ffidruntif

cari se Fa§ppna 4 Dacia pentru cd nu s?a. gasit Si
pentru pi im Scagn in parlament si pari sforaie mg
rdi) de* ttimirile de asediti de la. Adrignopol.
Se aspunde? Ce vorbd nepqtrivitd l Se r4sfatO, far4
niclp s iald [gip °amen!.
Wear de acejg cari play orbit si pu yoiesc
acopere ochif si cari-s1 amintesc Fd ra4bqiql din 1877
1-ati gent named! cari nu cAlcaserd pragul unei in-
trunirI ptiblice si nu usasera niclodatd de drpptul for
de interpelare.
Dusmanpl razboiulurf vedea insd, absoluta nevoie a
unel indelungate si serioase pregAtirI militare pentru
razboiul national, al cdruI ceas se apropie, si Bule-
tinul armatel §i mariner gazcluia aceste rinderl:
Istoria noastid e piing dp r4boaie, dal- mai toate
pu sipt altceva decit rdzPoaie de apgrare. Cind §t@ign-
are i, in oareparp trydsurd, gi altil
cel-Mare siY)ptru Fares
intra ppste granita de Miaza-Noapte a MoldoveI in,
Pocptia, regeluf polop, el reclamd, in putprea until
drept vesple, mostepirea for de la Alexandrq-cel-Bun.
Fl apeir i deft un drept de mWenire. rind Dan al Il-lea
si Vlad Tepee si Mihal Vitegzul trpc Dunarea 4i IQ-
vesc cetAtile turcestl de pe mal drepti de la, Vidln
la SIllstra, lar Hirspva si la alte vadurl dobrogene, el
vrea4 sd capetp iptyapol vcima ?lobe, pa care pe vre-
murl al nostry o avuser4. Pdn4 si cucerirea Ardea-
ltilutt a Moldovel de Miihali ceA mal indrazneatO, maW
personal0 din faptele rdzboinipe savirsite de neamul
nostril, are in eat :lerryeptul defensiy mal mult devil
acela, de aventurd, care tutu% nu lipscste: ml Andrei
Ba.thoty. Beate munti Tara -Rol g.gease4av fi fost strinsa,
intre doud ostl iniscate de mina Sultanulul., eu, le-
remia Movild in klatin sk Suceava, pasugile rnoldo-
venestI ate LarpatiloR. e.ratu desghise ogIcind unel pa-
vkli.cl a polopilog, a,liatii Turcilor.
Imprejurarile pe atuncea vat) as a, inch ajungea
appl iMinc4 carnirabil at rcighoiului, defensir, care ni-a
date atitea si Vitt de marl l?iruinte. Nol n'aveam, ni0

www.dacoromanica.ro
 ACT1UNEA MILITARA A ROMXNIEt g7

idealul ambiOet, nic! acela al chemArii noastre. Chiar

dadA un Dopri simtla In triintea lul neobisnuite por-
nirr de ruArtre a tefil si de innaltare a nearnului'sA.A
si istfel 4e pornir stim bine ca le-a avut un Des-
pot-VodA, un pa§par Gratiani, strAini de rasA si aven-
turierl, ba chiar s# Vasile Lupu, un pAmintean, prq-
babil pe jumAtate Romin, el trebuia sA le infrineze,
si nu atita din pricina Turcilor, cari n'ar fi ingAduit
asemenea lucrurl, cit din pricina boierilor si a osta-
silor, cati n'ar fi vrut sa le ajute.
De rAzboaiele ambitier sal ne fereasca pumnezeii !
cu cit cultura noastrA se va intAri, cu cit va cu-
prinde in ea mat multA realitate si va urtnAri scopuri
practice mai vhdite, astfel de rAzboaie vor fi tot ma!
grele. In schimb va trebui sA ne pregAtim pentru
ralzboaiele ofensive, fard sovAire 5 zabava, me-
nite sal indeplineascA idealul chemArii noastre.
Cine ar putea tAgAdui adevarul elementar ca, °data
ce shit natil, ele au dreptul de a cauta sal se adune
supt acelasi steag ? Se poate discuta numal in ce pri-
yeste timpUl si modul cum aceasta necesitate a lucru-
rilor trebuie set intre fn dreptul ei.
i astAzi, cu privire la acest *timp si mod, trebuie
s4 se recunoascl nevoid de a introduce mar! sChim-
bAri. Bulgari, Sirbi: Grgcl, vecitiii nostri de la 80
Opt aproape in stApinirea' formes golitice depTine si
permanente. F. acievArat cA aiti8avi de Sud, ca Cehii,
ca Polonii, ca Rutenii, n'atit inceput ineA, miscarea for
de desfasffare din forma international Austria, Rki-
sia care nu -T poate multalmi pentru totdeatina. DAr
nu trebuie, sal uitarn cal n'avem a face cu popoare in
care o parte, si incA o mare parte peste jurnAtate,
sal alcatuiascd un simbure independent.
Avem not insA, carora simburele indepepdent nu ni
lipseste, din fericire', dreptul, pe care ni-1 recunostea
insdlY diplOmatia austriacA in anii 1857 -1§59, mild' se
opunea din ra's'puterY Unirii Aloldovei cu Tara-R\oma-
neasca. de a trimete raze de cultural, care sal trezeascl
peste hotarele RomAnier un ideal, care e insasi yo-
inta lucrurilor ?

www.dacoromanica.ro
28 N. 1011GA

Pentru ca aceastA dorinta sa nu ramlie insa numal

pe hirtie, trebuie cea mat deplina pregatire materiala.
§1 morals, trebuie inchiderea noastra harnica intre
margenile acestu! vis , Si numal ale la
$i trebuie, neaparat, pe linga armata si finante. pe
linga caractere, Inca un lucru : obipulnfa afa de de-
plind cu ideia lucrurilor care vor trebui sa fie, a marelui
fi greului rdzboid ofensiv, care va trebui sa inceapd cindva,
Melt ea sa se prefaca Intr'un puternic fi sigur, instinct,
al nafiunii intreg!. S inceteze tot ce moleseste, tot
ce desbina, tot ce adoarme si tot ce risipeste ! Marea
opera, de dreptate fag de teranT nu trebuie sl intirzie
nick) zi, si e o crimp, a o zabovi. Aceasta e basa, sin-
gura cu putinta, a solidaritatif nationale, care §i ea e
conditie neaparata a succesuluf.
Pe urma, luindu-se exemplu de la scoala intemeiata
de d. Filipescu, intreg invatamintul sa fie reformat.
$coala a dea nu trufie, ci puteri tot mai multe, dea
bietul dascal de sat pans la profesorul de Universi-
tate $colarul sa se simta, nu tot maT invatat, mai
pretentios, mai scos din rangurf §i mai obosit, ci tot
mai sigur .i mai tare, tot mai deprins sa asculte si mai
bucuros sa ajute, tot mai puffin el insufi qi tot mai mat
un flu al ferii sale, al neamului sail
i la iesirea din scolf tinarul nu trebuie sa scape
de aceasta discipline. Ea trebuie sA-1 urmareasca or!-
unde, prietenoasa, dar .poruncitoare, intransigenta cu
slabiciunile omenesti. Societatf pline de viata, de vo-
iosie, de colegialitate trebuie sa princla pe fiecare,
tiindu-1 vesnic in riul via al fortelor nationale. Iar mai
ales literatura, pentru care nu e sums; care sa nu
trebuiasca jertfita:, o sanatoasa literatura de reali-
tat!, O. tie pe tot! supt vraja until cuvint de ideal si
de energie.
$i atuncf, la ceasul cel mare, care nu se poate
sa nu vie §i pentru no!, un popor intreg se va ri-
dica sill va face datoria fara strigate 9i gesturi mar!,
ca lucrul cel maf firesc de pe lume.
De chestia macedoneana, se vorbia tot mat puffin,
de hegemonie romaneasca peste Dungre, de loc. TreT
profesorl aromIni plecara, Insa Trnprejurarile le stia.
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROAaNIE1 29

moment, .
bine, dar Au Is spun azi In largul Europel pentru
a-I propune solutia Macedoniel autonome, care in acel
ca §i azi era imposibila. Nu numaI atit,
dar aceasta ideie se lovia cu Insesi cererile Guyer-
nulul romin, aparator chemat al Arominilor. Atuncl
In Camera, spre marea indignare a patriotilor", am
spus aceste cuviuts de desaprobare pentru misiune.
D-le pre§edinte, cu toate ca ci. ministru-pre§edinte
§i d. ministru de Interne, cari mi-ar fi rispuns
mal hotAritor, cu privire la ce vreau sl intreb,
nu sint aid, totu§i tin sA aduc chiar azi innaintea
Camera un fapt. De citeva zile cAlAtoresc in Eu-
ropa apuseana trel profesori de origine macedo-
neana. Unul e d. N. Papahagi, un fost profesor pe
acolo, §i nu §tiii daca nu figureazA §i acum In statele
Ministeriului de Instructie. Lellalt1 doI iml sint colegl,
profesori la Universitate : d. Valaori §i d. Murnu, per-
sonalitAtI foarte distinse. Unul din el, d. Murnu, e o
personalitate insemnata §i supt raportul literar §i §ti-
intific. Ace§tI trei profesori cutreierA Europa pentru
a supune deosebitelor Cabinete europene o anumita
solutie a dumnealor, solutie prevazind autonomia Ma-
cedonia Deocamdata cel d'intAiii pas pe care 1-au
facut dumnealor a fost la Pesta...,
SA fim bine intele§1, la Pesta.
0 voce : E aproape.
D. N. Iorga: Doamne multe lucrurl sint aproape,
dar acesta nu este un motiv ca sä se ducl cineva
acolo, ci se duce cineva mult mal departe, dar unde
trebuie. Prin urmare, s'ati dus la Pesta, au avut in-
terviewurl cu o parte a ziari§tilor evrel din Capitala
Ungaria vechl §i doveditI prietenl aI natiunii romine.
Au cerut audientA la d. Lukacs Laszlo, pre§edintele
Consiliulul de mini§tri ungar, §i el un vestit filantrop
§i mare filo-romin ; §i ne inchipuim ce interesanta
trebuie sa fi fost convorbirea intre d. Lukacs, care
abia rupsese negociatiile cu Rominif, tAgAduind Ro-
minilor din Ungaria dreptul de a se' manifesta ca o
natie deosebitA, §i intre petitionarii macedoneni din
Bucure§tr, cari veniau sl cearl compatimirea, ajutorul

www.dacoromanica.ro
s6 g. 10116A

eventual al d -lur L-ukacs si al Ungarier politice pentru

Pominif cari Vor autonomic fn Macedonia.
Cred ca trebuit Idmurit un lacru. Dacd ace! cari
au mers la Pesta sd ceard mild pentru Romini
nu pot arata in de ajuns mirarea mea dureroasa pen-
tru aceasta actiune dacd ace! cari au mers acolo,
ar fi niste Rominr din Macedonia, inca mi-ar parea
ra si iata de ce :
Interesele Macedonenilor sint apdrate de Romdnia
bficiala, si, precum nu se intilnesc in Europa Bulgarr,
Sirbi. Greci, cari, in afara de Guvernele bulgaresc,
sirbesc, grecest, sd solicite atentia si simpatiile Cabi-
netelor europene, nu ar fi trebuit ea nici Rorninii din
Macedonia, in atard de GuVernul tomin, si 61.1 o So-
hide pe care nu Guvernul roman a exprimat-o, 81
solicite in fel'ul acesta deosebitele Cabinete europene.
Dar acest1 profesori sint de ale, din Bucuresti, doi
din ei sint profesori la Universitatea din Bucuresti, si
atunci am onoare s a intreb pe d. ministru al Instructie1
Publice, care este aici daca dumnealuT cunostea in-
tentia acestor profesori atunci cind li-a acordat con-
gediul, neapdrat, de care s'ati folosit pentru a intre-
prinde calatoria in care se gasesc. EU cred cd, dacd
congediul s'a acordat- pentru aceasta, rau s'a facut;
iar. data s'a acordat fara sd se stie unde se duc, d.
ministru al Instructiei Publice ii poate cherna cu de-
plica sigurantd cd mai mult folds vor aduce aid, in
Bucuresti, in lupta pentru cultura romdneascd in cu-
prinsul Uriiversitatii, deCit milogindu-se pe la usile tu-
turor strainilor in Apus. Cred ca trebuie sd se ispra-
veasca odatd vremea cind Rominii sint consideratT
pretutindenT ca niste presentatori de supplices libelli,
de cart! de rugAciune, sl cd trebuie sa vind aceia cind
rib! totT, Ut it! prin disciplind si represintati prin tine
trebuie a fi represintati, sl vorbim cu raspUridere si
hotarit uncle- trebuie SI dud trebuie.
Milogirile acestea trebuiesc sd alba uti capdt. si
d-vbastra a.veti mijloeul de a mterveni, pentru ca acest
capat sd fie cit se poate ai aprbpiat.
D. Vintila Brcitia7tu gaseste Ca interVentia' at' fi ne-
patridticA.

www.dacoromanica.ro
 AGTIUNEA MILITARA A nomANisi 31

D. I. GrOcliSeartu strigg el d. N. lorga a dat argu-

mente Bulgarilor si Ungurilor.
D. N. lorga: Cer cuvintul, d-le presedinte.
D. Prefedinte: Aveti cuvintul, d-le Iorga.
D. N. lorga: Nu void raspunde nimica la ceia ce
a spus d. Ion Graclisteanu. Cind un om are in urma
sa o viata intreaga de munca saraca pentru ridicarea
aeestut neam, atit pe cit a putut, el poate raspinge
once fel de invinuirI care yin din partea unor oa-
menI, cari 01, prin munca lor, nu ad crescut cu ni-
mica prestigiul Romanies si civilisaia romaneasca.
In ce priveste cele spuse de d. Vintila Bratianu, le
inteleg foarte bine. Nu este cu putinta sa se ridice
chestiunea externs fart sa se desemneze cele doua
puncte de vedere
Punctul de vedere al mien, clar, intreg, statornic,
e- de a lasa in seama Guvernulul raspunderea pentru
intreaga-I actiune, pentru ca mal tarziO sg vorbim cu
privire la actiunea care va fi dus la o anume ras-
pundere ; si punctul de vedere al d-voastra, cari, pe
pe o parte, aplaudatI sad admitep actiunea Guyer-
nului §i, pe de alts parte, va folositi de orice ocasie
pentru a \TA inveli cu un nimb de patriotism, pe care
nu still cum 1-4 meritat.
Daca d. Vintila Bratianu si, cind vorbim in Par-
lament, sintem datorl sa ne respectam, sa nu ne facem
raI patrioti, tradatorT, daca d. Bratianu mi-ar. fi adus
argumente, i -a4 fi raspuns, si va asigur ca innaintea
constiintel d-voastra (catre d. Bratianu) ar fi fost o
constiintg care nu-I este inferioara si innaintea patrio-
tismulul d-voastra ar fi stat un patriotism care s'a
dovedit prin fapte. Dar d-voastra, prin atitudinea
d-voastra, prin insinuarea de nepatriotism, m'atI facut
sa intrebuintez un ton pe care nu-1 intrebuintez bu-
curos.
Domnilor, inteleg durerea Macedonenilor si cred ca
aoeasta durere are rasunet si in inimile oamenilor
cari ad situatia acum in minile for sl vor raspunde
daca Macedonenif nu vor capata macar situatia pe
care o avead panaacum supt Turd.
Dar, 'Ana atuncI, nu void sa avem o altg actiune,
paralela cu actiunea Guvernului, o actiune clandes-

www.dacoromanica.ro
 S2 N. IORGA

ting, care sal se opuna actiunir fatise. In astfel de im-

prejurarr, un Guvern trebuie sa aiba o s;ngura poli-
tica, iar clandestinismul, cu rusinea si primejdiile lur,
nu trebuie sa se intilneasca.
§i se adaugiail, pentru (Viitorul,. aceste explicatir
Viitorul) farad iscalitura ma intreaba, inteun
articol fireste indignat cine nu e indignat astazi?
si neaparat patriotic cine nu e patriot astazI?
strabatut de cea mar calduroasd suflare de nationalism
unde nu e nationalismul astazT ? ma intreaba,
zic, cum ma pot indigna de demersul facut de eel trer
profesorr arominf in Occident,
Adeca de demersul d-lor Valaori, Macedonean cres-
cut in Dobrogea, Murnu, Macedonean crescut in Pesta,
si N. Papahagi - pe care nu-I cunosc la cinnaltul
prag, si la rSublima Poarta, a lur Lukacs Laszlo,
onorabilal persoana, mar ales ! §i seful Guvernulur
ungar, care In aceiasr zi refusa 84 negocieze Rominif
din Un garia, pentru ca nu li poate recunoa8te o basil na-
(ionala a preten(iilor lor.
ca profesor si scriitor ce este, scriitorul, care
ramine acelasi si gra iscalitura, ma cerceteaza cu
acel zimbet at omulur care §tie cal nu-I ver putea ras-
punde : dar bine, domnule, emigratir de la '48 n'ati
lucrat ea persoane particulare pentru popularisarea in
Apus a causer romanestr, decT si pentru l'nire ?
Fara niciun zimbet de triumf, ci numal ca un om
cinstit care totdeauna a stint ce vrea si nu s'a sfiit
s'o spuie, oricum s'ar fi judecat aceasta, raspund:
Intre 1848 si 1856 nu exista un Guvern romin, ci
numal niste Domnif, vasale si ocrotite, ale Moldover
si Muntenier, carora once politics externs, once lcgaturt
politice cu streiindtatea eraii interzise. iitorul Roma-
nier fatal de Europa trebuia infatisat prin altii, si anume
prin aceia cari fuseser4 tnernbrii sad sprijinitoril altul
Guvern, azut in apararea noului tricolor.
E, mi se pare, cu totul clar. Cind este un Guvern
al Romaniel, cind e dator sa apere pe Rominl, and
a declarat ca-r va apara, actiuni clandestine si zic
aceasta §tiind ce zic sint usuratece §i stricatoare.
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MIL1TARL A Roam/ 33

Daca liberalii vole). sa combata spusele mele

si de infierarile for nu-mi pasa, cad se stie ce since-
ritate ail in politica infierArile , n'aveati decit sa
spule, nu set insinueze ; aceiunea oficiala a Romania nu
ni inspird nicio incredere ; 84 se apere flecare cum poate I
i sa fi cerut raspunsul de la altcineva decit vechea
gluma acrd a d-lui Disescu.
Asa, da! *i poate ca si mie bung amid AI amicului
inieil Filipescu mi-ar fi permis atunci, fail acele de-
saprobari inarticulate pe care be poate da °rice juriu
politic de mahala, sa apar vederile mele, care erail
in deplina concordant, cu interesele si cu onoarea
Romaniei si a Rominilor.
0 ultima observatie. Eli nu sint nationalist, de
si am fost, cind speta era ceva mai rara, si, dada e
vorba de cuimirea si mihnirea) acelora cari mi -au
denegat totdeauna o chemare politica, de cite ori
li void vedea cuimiti si mihnit!,, void zice : trebuie
sa fi facut vre-un lucru bunl

Iar -eranilor li se dadeall, la sfirsitul lul Februar,

aceste sfaturl :
Banuiala ca se va rupe pacea si ca vom porni
razboill impotriva Bulgarilor ca sa li smulgem o gra-
nita mai tare in Dobrogea incep sa se risipeasea. 0
granita mai buna se pare ca. o vom avea si fora var-
sare de singe, prin buna intelegere care, si la teri
ca si la oamen!, nu stria, intre vecini. Si mai ales
cind e vorba de popoare mai midi, care n'au avut
mult noroc in viata, si pe care, din toate partile, le
pindesc gurile lacome ale celor mai tar! decit dinsele.
Se aude, pe de alts parte, ca si intre cresting de
peste Dunare si intre Turd nu va mai fi macelarirea
aceia grozava de Ond acuma care a umplut lumea
de scirba, asa de strasnica era patima ucigasa. E
vorba ca intre biruitori si biruiti sa se faca pace, si
anume ca Turcii sa piece aproape cu totul din Eu-
ropa, partea de lume in care ne gasim si noi si peste
o intindere larga din care ci all fost stapini temutI
vreme de cind sute de ani si mai bine.
3

www.dacoromanica.ro
34 N. IORGA

pupa ce va fi lini§te, Romania noastra va avea

griji mat grele ca pang. acum : sa creasca oastea, sa
o tie gata pentru (nice imprejurart, sa cumpere co-
rabif ca sa ni apere coasta de spre Mare, §i altele.
Dar flecine din not va trebui ski fie de acum altfel .4
dinsul.
Si{ muncim mat mult §i mat rinduit, sa cheltuim
mat putin pe cele ce nu sint de nevoie, sa alergam
mat putin dupe lucrurt aduse de aiurea, sä nu hranim
ailtia strain! adu§T la not de toate vinturile is gin-
de§te-te, frate terane, la multimea de ban! ce iea de
la d-voastra. zarzavagiul bulgar , sa avem incredere
unul in altul 4 sic lucram toii laolalt?.
Cad! altfel vom trai tot cu frica altora sad din
mila altora. Si decit a§a, mat bine nict n'am mat
trai I

VI.

Ianina cadea, si Adrianopolul nu era sä mat resiste

mult. Neamul Romanesc" scria la I-id Mart:
Una din cele tret cetatf in care s'a adapostit tot ce
societatea osmana are mat sanatos, mat energic, mat
devotat legit a carit iubire tine locul iubirit de pa-
trie, Ianina, a cazut. Cum §i de ce, nu spun §tirile.
N'a fost vre-un mare asalt nebiruit al o§tilor regelul
Georgios, un eroic avint impotriva redutelor apara-
toare. N'a fost cumparata cu mit §i mil de mort1
stapinirea cetatit care comanda Albania de Sud. De-
ocamdata eel ce au fost acolo §tid mat multe; mat
tarzid vor §ti §i istoricil. Generalul Sutu a intrat
in fruntea unor osta§I cari ad a§teptat cam mult
ceasul triumfulut, §i, la Atena, mic §i mare se infra-
-tesc in veselia zgomotoasa pentru cucerire.
Gindul oricut are simt pentru vitejia indaratnica
in serviciul unei caue pierdute, pentru sacrificial
total facut patriel, chiar daca nici prin acest sacri-
ficiu ea n'ar putea sa se pastreze in margenile -el §i
cu cinstea et de odinioara, 41 va smulge gindul de
la aceste scene de legitima bucurie pentru a-1 in-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A RomINIEf 35

drepta asupra celor 5.000 cari au lasat jos armele

negre de fum, cari au infAsurat, incredintindu-le due -
manilor maT norocosi, mAtasa singerata a steagurilor
Islamulul si all facut, sovaind, cel d'intaiii pas cAtre
robia de razboiti.
Si gindul calltoreste, miscat, mar departe, cAtre
Scutari, supt zidurile caruia in vremea lu! Stefan-eel-
Mare se asterneail corturile Turcilor cari trebuiati sa
scoata pe VenetienT din mostenirea luT Scanderbeg,
§i in cuprinsul caruia acuma mil de flaminzi, de IA-
nip, de parAsiti fac ce nu s'ar putea crede cd poate
face virtutea omeneascA exasperatA pentru ca un sir
de zile inca semiluna sl stea semn de stapinire de-
asupra cetatil. Si mar ales spre acel Adrianopol, pe
care mi-1 amintesc asa de linistit si de patriarhal, in
caderea serif blind., cind spre minarete se urcail in
zbor lin berzele albe, si in care astazi ostasiT lui Sucri-
Pasa adaogA o ultiml pagina de glorie domina-
tieT otomane in Europa.
Prin acesti neinfrinati indeplinitorT al datorieT for,
sfirsitul Turciel europene nu e o rusinoasa izgonire,
ci cAderea in luptA dreaptA, cAderea din pAcatele
altora decit ale acestor admirabili soldati: Istoricul
nu va putea zice la capAtul acestei povesti de cinc!
sute de an!, in care a fost atita glorie si destula In-
telepciune, cl neamul degenerat al Turcilor a trebuit
sl-s1 paraseascA puterea si caminurile in fata por-
nirii rAsbunatoare a supusilor de odinioara, Ci el va
insemna cA, la capatul imitatiel nesabuite a orin-
duirilor si modelor europene, la capAtul risipei ne-
bune a unor Sultan! corupti, la capatul intrigilor
pentru putere si cistig ale efendiilor fAra constiintA si
fArd patriotism, in stirsit la capatul tulburarilor sterpe
ale unei ideologil de importatie, o mare dal:lire po-
liticA s'a prabusit cu zgomot asupra muncitorilor cari-si
lucrail harnic ogorul for, asupra cinstitilor negustorT
si mesteri din orase, asupra soldatilor cell scosesera,
bucurosi de luptA, sAbiile din teacA
Si moralistul va trage, Ingindurat, incheierile sale,
grave si crude.
Totuql la nol se facuse o potolire. Nota razboinica
www.dacoromanica.ro
36 N. IORGA

sc&dea la oamenil politic!. Alte 4e se .eseat pentru

altA urzeall. Camera acum era liniqtita. Intrunirile
prin Liga Culturala" Incetasera. Se pregatia inter-
venVa pe linga Puteri ; arbitragiul Europe! ni se im-
punea. Si deocamdatA lupta de partid se dadea In
jurul chestiunii, absolut otioase, date find Imprejurarile:
media-Ve sat arbitragit ? De fapt, era una pentru ca set
fie cealaltd.
Dar, In acela§T timp, macelurile de Turd §i Albanesi,
amb4iile MIA frill ale biruitorilor, deveniat tot ma!
cunoscute. In toata Europa se pregatia inversiunea sim-
patiilor, pierderea situaciei morale a aliacilor. Aceasta o
constatam la 7 Mart astfel :

Tref lucruri deosebite, foarte deosebite, acelea pe

care le nume§te titlul acestui articol : rdzboiu, diplo-
matie §i omenie. Nu e, se poate zice, niciunul din
ace§ti termini care sä se potriveasca pe deplin cu
ceilalti.
Dar e adevarat c gradul de culturA morald, al unui
popor, de la care, mai la urmA, atirna §i viitorul lui,
se poate constata dup aproximatia pe care o atinge
apropierea dintre ele.
Cu pi rere de rat trebuie sa spun ca in ce prive§te
pe vecinii no§tri biruitori §i triumfatori, Bulgarii, apro-
ximatia aceasta e din cele ma! slabe.
Cine n'a admirat avintul for pentru marirea patriei
§1 liberarea neamului, a rase! slave de supt stapinirea
straina, solidaritatea tuturor claselor in aducerea jert-
felor celor mai marl, staruinta Inddratnica In urmA-
rirea, peste toate greutatile, a tintei odata fixate ? Prin
aceste neobi§nuite insu§iri, pe care le poate tagAdui
numai un invidios fanatic strimt la minte cad in-
josirea altuia nu creste pe niment s'a ajuns dup.
doua, trel loviturf marl, bine sprijinite de credinta
aliatilor si inc mai bine de totala demoralisare a.
du§manuluY, la scoaterea Turcilor din tot teritoriul for
european, afara de cuprinsul cetatilor eroice §i de-
acel unghit lingl trel Mari, de unde acum cinc! sute
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITAR A ROMANIEI 37

de an a pornit valul supt care s'a innecat toatA pu-

terea crestinl.
In acel moment incepea rolul diplomatief.
Erail elementare pentru negociatoril bulgarl anu-
mite lucruri.
CA interesul teril for e innainte de toate acela de
a inchide Balcanir, redeveniti crestini, amesteculuT
interesat, egoist al marilor PuterT, care 1-ail privit
totdeauna ca un debuseti comercial si Ca un cimp de
intrigi, indiferent de vietile si drepturile nationale ce
se aflA intr'insul.
CA, pentru aceasta, legAtura cea mar strinsA i cea
mar sincerl trebuie pAstratl cu aliatil, procedind fatA.
cu din§iI in delimitarea celor castigate dupl alte norme
decit ale unei etnografir dubioase in acest mare ames-
tec de neamurl si ale unel istorit ilusioniste sail fal-
sificate.
CA Turcii chiar, de acum innainte cu totul inofen-
sivi, redusi la o mica provincie locuita de al for §i
care cu gred ar putea trece in minile altora, trebuie
crutati, in stapinirea §i in onoarea lor, ca fata de
dinsii se impune aceiasT politica de cumpatare pentru
present, de asigurare pentru viitor, pe care Germania
biruitoare a avut-o in 1866, si de atunci pana astAzT,
fatA de Austria invinsa.
CA fats de Romania se cuvine acea politicA preve-
nitoare chiar §i in greselile noastre, care nu pot fi
decit trecAtoare , prin care singura s'ar putea in11-
tura la nor vechl Si d4unatoare prejudecAtT $i s'ar
putea stabili acele relatiuni care ar infrina §i ar ga-
rantil opera de independentA economica gi politic a
Tinuturilor dintre Carpati i Marea Egee, dintre Ma-
rea Neagra i Adriaticl.
ET bine, tot ce nu trebuia sd se facl, s'a fAcut.
Ieri, (Europa) stAtea uimita innaintea unul rAzboiil
pe care nu-1 prevAzuse, innaintea until resultat la care
nu se putuse astepta : cu sfialA, cu respect ea se apropia
de InvingatorT pentru a da oarecare sfaturi nesigure.
AA dupil negocierile de la Londra, rupte de o trufie
fara margenT, se anuntA altele, pentru toate proble-
mele pe care le-ail deschis armele la Cumanovo, Chir-
chilise i Liule- Burgas.

www.dacoromanica.ro
38 N. IORGA

Intre aliatI relatiile sint foarte rele. De mult a :in-

ceput razboiul tfratesc, de press. Autoritatile militare
respective ingaduie sail intetesc chiar ciocniri in toata
forma, cu varsarl de singe. Fiindca Bulgaril vreall
Salonicul evreiesc, de care n'ail nevoie numal decit,
fiindca el tin sa scoata pe Sirbl din acele locuri ma-
cedonene asupra carora el vad plutind marea amin-
tire a Tarn lui Dusan. Si acestea se spun fati§. Inter-
pelari necrutatoare s'aii §i facut in acel Parlament din
Sofia care nu §tie ce mare §i sfinta virtute poate fi
in anume momente infrinarea limbic.
Fats de Turcia, cruzimea a fost extrema, fara pu-
flap, de a reveni vre-odata, de a ci§tiga aceste inimi
a§a.,, de adinc jignite. Izgonirea in Asia fusese pronun-
tata la inceput ; acum se consimte numal la recunoa§-
terea unei mid stapiniri pe termurl de Mare. Niel ca
o comuna independents, neintarita, n'aii vrut victo-
rio§ii sa recunoasca acel Adrianopol in terna caruia
e fraentat trupul vechilor erol at Islamului §i asupra
caruia se ridica mindra moscheie a lui Selim, una din
cele mai desavir§ite opere de arta musulmana §i pentru
Osmanli! una din cele mai pline de amintiri. Cu pi-
ciorul greil pe grumajil invin§ilor, Bulgarilor li-a pia-
cut, ca o ispa§ire, sa li vada spasmurile de durere.
Nu judec aid' politica Guvernulul romin, fiindca
nu sintem in acele ceasuri cind o asemenea judecata
se ingaduie. Dar nu e Guvernul romin el singur,
mai este §i o Romanie, care Inca poate sa aiba alte
Guverne, fiecare cu vederile sale. Si e de sigur gre-
§eala mare aceia de a Intinde polemica asupra una
intregi tell, unui intreg popor, batjocurindu-I mora-
vurile, trecutul, limba cea calcatuita din §eptezeci §i
§epte altele*. 0 §i mai mare grerala e sa se auda
in Sobranie, a doua zi dupa ce Camera Romaniel
auzise din gura a dot mini§tri laude pentru Wile bul-
gare§ti §i recunoa§tere pentru intreaga opera inde-
plinita de Bulgari, cuvinte care erail cel putin. nepo-
trivite. Gre§eala cea mai mare e insa aceia de a in-
credinta politica externa, a Bulgarilor d-lui Danev, at
cami temperament, foarte bun poate pentru, luptele
interne,. e,, prin afirmatiile sale drastice §i provoca-
toare, prin despretul de adversar, o piecieca neconte-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A ROMXNIE! 39

nad pentru once negocieri. Oare sh nu existe in Bul-

garia oamenl tot asa de inteligentl, dar 4 un spirit
ma! mladios ?
Acestea pot face pe vecinil nostri O. piarda o bunk
parte din roadele victories. Este insl altceva care li
poate aduce pierderea unei situatil morale pe care o
cistigasera prin cel mai autentic eroism.
S'ail tiparit in deosebite locurl still si scrisorl pri-
vitoare la mAcelurile ordonate sail macar tolerate de
luptatoril in numele crucii. Contra Albanesilor s'ati
savirsit, se pare, din partea Sirbilor, groaznice neo-
menu'', menite a nimici un intreg popor. Data aceasta,
as crede ca. Austriacil nu mint. Ceia ce se vede inst.
din ultimele desthinuirl ale misiunii sanitare romine,
ale foil t Jeune Turc), ale Italianulul care povesteste-
cum un teolog bulgar a mAcelarit pe ofiterul german.,
din armata turceasch ajuns in minile lui si care se
rug doar ca logodnica sa-I fie instiintata, ale solda-
tulul a chrul scrisoare chtre sotie a aparut intr'o foaie
de dimineat din Bucuresti, pot aprinde de indignare
once suflet omenesc in toath lumea civilisatA.
Se cucereste un sat. Barbatil maturi sint executatl
imediat. Femeile se impart in cloud : pentru cele cbh-
irine, mAcelhrirea fArl zhbava, celelalte se 'del la o .
parte pentru a servi innainte de moarte plhcerilor de
care sint setosi cavaleri! cruciatl. Si, de sigur, focul
mistuie urmele acestor odipase crime, care amintesc
vremurile cind hoarde de flare chlcati in picioare ave-
rea §1 viata oamenilor §i dhdeati flacarilor orasele in.-
singerate de masacru.
Iar povestitorul inseamna linistit < mhcelhria, ce s'a
fAcut §i scrie nevestel ca se imbrach in rufele curate
ale victimelor.
Ce pacat ch. nu se impaca la vecinT, in clipa celor
ma! marl succese ale Jon rAzboiti, diplomatie si ome-
nie ! Ar fi bine pentru multi , si poate pentru viito-
rul for In rindul intaid...
0 spune un prieten, care credea si crede inch,
in opera comuna ce am putea-o face pe lume.
Se adaugia nebunia omorulu! regelu! Gheorghe al
Grecie!, cu care disparea unul din pt4inil car! se
www.dacoromanica.ro
40 N. TONGA

strlduiail sa, ascunda urile ce fierbeall intre alia T.

Rolul acestul om de bine se aprecia astfel:
Un <dement) a omorit la Salonic, unde se insta-
lase ca s afirme claca steagul elfin se poate da
jos, e mai grew a izgoni un rege din cucerirea sa,
cit de ieftina sau cit de scumpl, pe regele Gheorghe
al GrecieT, dupa o jumatate de veac de Domnie.
Un tragic sfir§it in ceasul biruinte depline, a doua
zi dupa intrarea osta§ilor saf, cari fusesera cindva
fugariT despretuitf de la Domokos, In Ianina, dupa
triumful fiuluf sau caruia if daduse numele de Constantin,
al celui din urrna Paleolog, cazut de sabia turceasca
a cuceritorilor. Dar §i un stralucit, sa zicem chiar un
fericit capat al traiulul : in raza de soare pe care o
viata Intreaga o a§teptase, resemnat de la o vreme
la vinturile aspre, la mocneala cerurilor blastamate,
cu plot grele §i vifore, §i care se joaca astazi pe
fruntea celul ce a cazut §i el pe cimp de lupta pentru
patrie, de§i glontele ucigator i 1-a trimes numai ne-
bunia.
Asupra acestul ultim noroc, asupra aceste splen-
dide fericirT tarzil sa ne oprim o clips.
Dupa, un pre§edinte de Republica asasinat de <ad-
versarf de idel), dup. bunul Bavares romantic Otto,
Othon, izgonit in al trezecelea an de Domnie pentru
cd Grecilor li se parea ca in atita anarhie nu e Inca
destula alibertate), un tinar print danes a primit,
poate din curiositate pentru exotism, din pasiune ti-
nereasca pentru aventura, <tronul Creole), un biet
scaun aurit pe care once politician de opositie are
dreptul sa-1 scuture in aplausele cnatiunif), pentru a
vedea ce figura face <strAinull a§ezat pe dinsul. An
de an, pang s'aii implinit cinzec!, Wilhelm de Dane-
marca ajuns (basileus)-ul Georgios a fost somat sa
realiseze innainte de I-id Ianuar unitatea nationala
elina cu Capita la in Constantinopol, §i, an de an, ce-
dind cu dibacie une1 pretentif snu alteia, el a §tiut sa
amine polita. Ce-ar mai fi ris el insu§I, cel batjocurit
§i amenintat, ce ar mat fi ris dupa Domokos §i fuga
spre Atena, dupa. izgonirea fiilor sal din armata, dace.

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILiTARA A 1omio7IE1 41

i s'ar fi spus ca to usT el va face aceste lucrurT, chiar

dact Bizantul s'ar mai lam until Sultan !
Si s'a fleut. §i anume pentru un singur motiv.
Un rege constitutional nu poate interveni cu per-
soana sa intr'o tail cu moravurl politice stricate. Un
strain sovaieste sa iea hotariri care provoaca jignir!
grele. UnuT intemeietor de dinastie nu-1 e iertat a
risca totul pentru a salva onoarea si a pregati viito-
rul terii.
La Atena omul a venit, si, cu toate ca Venizelos
nu era decit un biet Cretan pribeag, un invins al
luptei pentru libertate, regele Gheorghe 1-a recunoscut,
cu simt politic, de la intaia vedere. Si azl Elada bi-
ruitoare, reabilitata, intregita, ingenunche innaintea
sicriulul lu! Gheorghe I-iti, pentru aceasta clipa de
curaj, care va incunjura de-apururl cu glorie mor-
mintul sail.

SfortarT uriase aduserg atuncl si caderea Adriano-

polei, despre care vorbiam asa :
Curgeail lin in noaptea cu stele cele trei ape, pas-
nice $i incete, supt uriasele arce de piatra ale podulul
de forma veche, venit din mila de ()amenl a puter-
nicilor din vremuri, pe can Coranul i-a invatat sa
fact astfel. Stradele inguste eraii cufundate in adinc
intunerec. Latrat cinT, si glasurl traganate se ridicau
cu tristeta ca la o sfatuire de sat, pe prispe, in par-
tile noastre. Dar peste city omenire se adapostia acolo
adormita, atipind sail schimbind parer! la lumina ste-
lelor, se intindea o tacere solemna. Minaretele mos-
cheii lu! Selim nu pAreat'1 ca strapung bolta cu vir-
furile for indraznete, ci toata pacea nopti1 arata ca
se sprijina sigura pe dinsele.
Sese luni de zile in acest lacas de pace, unde si
trimbitile de dimineata ale soldatilor sunati fail patima
razboinica, mai curind o melodie ciudata pentru in-
timpinarea diminetel senine, a fost iadul zgomotulur,
al durerii, al foamete!, al mortis. Turd, Greci, Bul-
garT si Evrel at trait laolalta aceasta jurnatate de an
a groaze!, fart sa aiba mt car acel sentiment al sol-

www.dacoromanica.ro
40 N. IORGA

datilor ca scrit. gloria for in cartea vremurilor. De-

parte, in Europa se discuta a cuT va raminea cetatea:
a cuceritorilor de la 1361, cari si-au trait aid atita
evlavie si atitea triumfurl, atita pomp a celor marl,
atita smerita saracie a color mid, orI a celorlaltI, cari
de o mie trel sute de anT au rivnit dupa stapinirea el,
supt capetenil barbare si supt Tart trufasl, dintre
cari uniT, ca Ionita, vorbiail graiul aromanesc si mi-
nau cete de calaretf cumanT, de la Dunarea noastra
si asemenea cu nol la faptura si la grain, ca sa ajunga
in stapinirea Odriiulul, pe care si urmasil lor, cerce-
tasii lui Mihai Viteazul, 1-aii vazut pe urm4 in cute-
zatoarele for navalirT.
Cind Ianina a cazut, s'a putut §ti ca Adrianopolea
nu va fi crutata, ca oricit singe s'ar varsa, indarat-
nicul eroism bulgaresc nu va ingadui ca, in clipa in-
cheieril unei pad asteptate, pe acest ultim petec de
pamint osman in mijlocul Traciel sa maI fluture se-
miluna alba pe fondul de purpura. $i au pierdut mil
de oamen! pentru ca aceasta noun si mindra pose-
siune sä nu li fie daruita.
Acuma se imparte intre movilele de morti, pe stra-
zile scaldate in singe, intre casele darimate de ghiu-
lele, pinea de pomana a biruitorilor, si tog acestl fia-
minzl, soldatT, oamen1 cu avere, fruntasl, se indeasa
alaturi cu cersitoriT stradelor ca sa capete o frintur4
de aluat negru.
Mal curind orl maT tarzill, in zilele pacil, se va face
liniste, si oarecare multamire se va putea intoarce.
NimenT nu va darima moscheia cea minunata. care
va vedea, an de an, tot mai putinl credincios1 in cu-
prinsul eI de racoare. Pitorescul fesurilor §i giubelelor
va maT tinea un timp. Se vor face case noun, in alt
stil, gradinT publice, tramvaie, tot ce aduce cu sine
civilisatia noastra. $i, intr'un fel, va fi bine.
Dar se va mal gasi cite un drume %, de departe,
care, strabatind pripit tot acest valmasag, va alerga
la curtea de marmura cu apele viT, va trece printre
stilpiT mareti spre pacea rugaciunilor soptite, si aicT,
raspingind orIce atingere cu lumea din afara, se va
gindi la vitejia, la cinstea, la mila, la intelepciunea,

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARi A ROMANIEf 4.3

la seninatatea §i pacea care au fost §i care nu se

vor Intoarce nicbodata t

Si aceasta Were inspira §i reflectiile urmatoare:

Cintind au intrat Bulgarib in Adrianopol dupe ce
noun mil, poate unsprezece mil de-ab for ramasesera
cufundati in §anturl, samanat1 pe cimp on prin§1 in
tesatnra sirmelor uciga§e. Un corespondent frances,
cel d'intaiii care a intrat in cetatea cucerita, li-a auzit
cintecul de teroce bucurie, dar §i de superior eroism,
pang in adincimile pustif ale moscheil lub Selim al
II-lea.
Se pare ca marea cetate careia *ucri-Pa§a i-a dat
un suflet de Impotrivire viteaza n'avea forturl de be-
ton §1 alte inventib ale faimel, ci numab vechb redute
de caramida stricata. Dar in sfir§it era o cetate. 0
cetate cu 6o.000 de oamenl §i cu un astfel de co-
mandant. $i totu§b ea a cazut, destul de curind ca
sa ingaduie Bulgarilor, cari n'o datoresc nimanub, a-§I
spori pretentiile.
In acest timp, nob privim la neobi§nuitele lucrurl,
cum n'a mal vazut Europa de o jumatate de veac §i
cum nu s'atl petrecut in Orient de cincb sute de anb,
care schimba toata vecinatatea noastra, tog terming
no§tri de comparatie §i, cintarind toate, ajungem la
conclusia, pe care o spunea un ziar, cu acea brutali-
tate care e azi la mods : avem vecini rar, sa tragem
zavorul la hotar ! Apob... vom putea fi lini§titb. Poli-
tica interns pe care o cunoa§tem va fi libera, adeca,
de a urma §i mai departe certele de partide, risipa
banulul public, despretul pentru ideal.
,Si nu, onoratb domnb, cari vet! da orb nu vet! da
Romania Silistra! $i eu aud, din departare, cintecele
de triumf de la Adrianopol. Ele nu rasuna insa in
sufletul mien ca in vechiul templu parasit al moscheil
lul Selim, ci ca in altarul noil al uneb religil de mo-
rals nationala, ca in paraclisul de catacombs al unel
credinti Inca neintelese §i prigonite.
Cetati ?, ceara-le Statul-major, intareasca-le ingi-
neriI, apere-le generaliI! Nu e treaba noastra nici sa

www.dacoromanica.ro
44 N. IORGA

le cerem, nici vorba d-luI Maiorescu sä renun-

tam la ele. Dar datoria noastrA e sa creAm acele
marl puterl populare. singurele in adevar nationale,
prin care se cistigA biruintile si se Intemeiaza stapi-
nirile. Dintr'o sfioasi# doing. de durere a celuf singu-
ratec sA, facem, ca adevarati conducAtorl aT poporu-
Int nostru, no!, toatA clasa de sus, un mare strigAt
de asalt, innaintea cAruia se vor da in laturI, nu nu-
mai dusmaniI pe cari ni-I facem, ci si aceia pe cari
i-am avut totdeauna.

Teranil erau invitatI din not, ]a 13 Mart, salt caute

iute de munca, In vederea razboiulul, IncA posibil :
Asa sint vremile azl de nu poate fi sigur nimenea.
Acum se pare cA nouril se imprAstie, cA vremea bunA
se va face iargsf, cA ni vom putea cAuta de datoria,
de munca si de cistigul nostru ; §1 acum porneste alt
Vint de patimA nebunA si lumea intreaga parcA stA
sA se cufunde in focul nimicitor al razboaielor.
In zilele din urma, vremile rele s'all tutors.
Asa sint de obositl Bulgarir incit abia mai pot
tinea piept Turcilor, pe cari i -au strIns intr'un colt
linga Tarigrad; dar i Turcil, citi s'ati putut aduna,
Inca nu sint In stare sA o iea innainte. Sirbir, tova-
rasil Bulgarilor, nu vreati sa mat jertfeascA nimic.
Muntenegrenil ceT fara noroc nu pot sg iea cetatea
Scutari. lar Grecif Isl gatesc de ale for si nu se pri-
mejduiesc pentru fratil de luptA.
Dar nicl el totl nu vreati sA se lase, nicl Turcul nu
se lnvoieste a da tot ce i se cere, si mat ales it su-
pAra gindul cg. el ar trebui sl plAteascl banif raz-
boiulul.
0 lume cautg sA-I impace, si nu poate.
Si tot lumea aceia, care se teme de munca si de
economia el, ar vrea sA puie capAt gllcevil noastre
cu Bulgaril pentru hotarul Dobrogil, §i nu izbuteste.
Zabava se face din zabava, si nimica para. nu se
miscA. Ba Inca se ma! petrec nenorocirl i grozgvil,
cum a fost maT ierT uciderea regelul Greciel in Sa-
Ionic, cetatea pe care o voia, dupg cucerire, pentru

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA IIILITARA A ROMA/Vie 45

dinsul, §i o fapta ca aceasta incurca lucrurile §i ma

rail.
Razboiul pare a std §i in pragul nostru.
$i atunci ce trebuie sA facem ?
A venit primavara; §i n'ail fost furtunT, viscole, plot,
ingheturl. Nu, a fost senin §1 frumos, vreme bung de
muncA.
La munca pare ca Dumnezeri din cer ne chiama.
La muned multd qi iute I Cad cine §tie dacA mine de-
getele n'or lasa sapa pentru pu§c1 I $i sd nu ramiie
in urmA ogoare nearate sad fara samintA in brazda
tor!

VII.

Venia in stir§it, odata, cu blindul April, resultatul de

la Petersburg. Silistra cu ceT treT chilometri in jur."
$i, pe de o parte, Guvernul se si]ia sä mate marele
succes ce s'a capatat o saptaminl s'a discutat se-
cret" In jurul glorioasel cucerirT, iar, pe de alta,
opositia tAgAduia, faxa bun credintA, ca. a facut, ea,
din Silistra punctul capital al cererilor romame§t1.
Protocolul" it apreciam astfel, la 9 April:
Aflu aid, departe, prin telegrame ale lul Dillon,
care ni e csimpatic,, cA diplomatir adunati la Peter-
sburg supt presidentia luT Sasonov §i -au dat verdictul
in chestia granite! dobrogene, sail, cum se zice de
obiceiii, in g chestia Silistreb. Partile impricinate au
ramas ireconciliabile pang la sfir§it, dar impaciuitoril,
mediatoril, dupA not, arbitril gra apel dupa felul kir
de a proceda, §i-ail luat hotarirea. Danev a Post trimes
la Sofia §i represintantul RomAnie! la Bucure§tT. $i
Romania .§i Bulgaria, zice comunicatul, vor avea de
ce sA fie multa mite, qi felul cum, in Senat, d. I. I.
BrAtianu s'a informat de la d. Maiorescu asupra re-
sultatulut, ca §i raspunsul primulul- ministru, par sA
arate cA, in ce ne privete, doar grupul patriotic, na-
tionalist §i carpist al tRomaniel Viitoare), condus de
d. Virgil Anion, sA ma! pastreze vre-o pArere de rail

www.dacoromanica.ro
48 N. IORGA

a nu ne-.am intins pang la Marea Egee. Afara de d.

Bratianu insa, lumea noastra politics va afla totul
numai dupa redeschiderea conferintelor pentru pacea
intre aliat! §i Turcia, in once cas dupe, inchiderea
Camerelor §i poate chiar dupa plecarea boierilor la
bar.
Silistra este or! ba in aceasta hotarire, se va in-
treba chinuit cetateanul care a ie§it aplaudind de la
vre-o intrunire a nemultamitilor conservator!, cari vor
razboill §i cucerire ? Si de la raspunsul ce-1 va da
vremea, cu oarecare zabava, cum se vede, va atirna
buna sail reaua dispositie, ba chiar increderea in na-
tiune §i in viitorul er sail' adinca desperare §i amor-
tirea pentru °rice alta decit schimbarile de Guvern,
a respectivului cetacean. Sa-ml fie permis a pune in-
trebarea altfel: Prestigiul Romanid, influenta sa fireasca
in Balcani, vaza de care trebuie sa se bucure la Ro-
mini! de peste hotare, putinta de a sprijini pe Aro-
mini in silintile ce vor face pentru a-§I ',Astra natio-
nalitatea, ad crescut ele on nu?
SI cercetam imprejurarile.
Ceara intre cre§tinii balcanici §i Turd. Nu ne ocu-
pam de dinsa : doar nu sintem §i no! t Balcanici) 1
Habar n'avem de ce se petrece la acele rase inferi-
oare. Si apor sintem asigurati din Viena a nu va fi
razboia.
Dar razboiul este. Siguri de vecinatatea noastra ime-
diata, no! §tim bine ca Bulgaril vor fi batuti, striviti
de armata pe care un von der Golz-Pa§a (din Berlin)
a organisat-o ; de Sirbi, de Greci nu ne interesam :
s'int invin§ii de la Slivnita §i de la Domokos. Iar, dupa
biruinta Turcilor, Austria ar fi poate dispusa a... Cine
§tie 1
Dar Bulgari! inving ; inving §i ceilalti. Turcia eu-
ropeana moare supt ochil no§tri, cu tot talismanul
constitutionalismului. Data aceasta, citva timp, nimic
alta decit stupoare generall.
Dar iata ca o ideie se ive§te : razboiul e greil to-
tu§i, el se prelunge§te. Ca sa valoram dreptul nostru
peste munti, trebuie munca §i entusiasmul une! gene-
ratir. Am putea capata ceva in Bulgaria printr'o ati-
tudine zustinuta de copiniunea publica, pe care o
www.dacoromanica.ro
 ACTiUNEA MILITARX A ROMINIEf 47

'potl comanda ca un dineil, la Capsa. Dec! paroxismul

until avint national la... Sud. Din zi in zi poate rgz-
boiul. Dar el nu va fi. Bulgaria va ceda de sigur.
Vin pentru Bulgari zilele grele de la Ceatalgea :
asteptarea de doug lunI in gerul iernil adinc!. TotusI
el nu cedeazg. Deer rgzboiul va fi ? Pentru multi acest
rAzboiti cu minoril si femeile era o reeditare a cam-
paniilor lu! Miha! Viteazul peste Dungre. SA mobi-
lisgm macar, implorail altir.
N'am mobilisat, n'am facut razboiti. Europa a in-
tervenit. Aveam tocmai atitudinea cui simte nevoie de
dinsa : trecgtorul palid, rgzimat de zid, de care doc-
torul se poate apropia, trebuie sg se apropie. Am facut
acum, asupra mediatiel si arbitragiulul, fall de acor-
dul dintre Tripla Alianta si Tripla Intelegere, innalta
metafisicg politicg. Dar conferinta de la Petersburg
n'a lucrat potrivit cu nergbdarea noastrg : s'a adunat
cind a vrut, a cetit cele doug memoriI, a luat ca
pentru sine hotgrirea si ni-a fixat un termin pentru
a o §ti sail macar pentru a o putea comunica.
Va fi Silistra, nu va fi Silistra ? Un lucru e sigur :
cA pin no n'am facut nimic, cd aceastg mare ocasie
de a ne afirma cu scopurl innalte, cu vederl largl,
cu planuri pentru viitor s'a pierdut, ca singura clipg
in care puteam a/pat-ea, cu muncg, indrazneala si in-
telepciune, ca factor decisiv in Balcanl, s'a pierdut.
Din poalele Austrie am filgit in bratele Europe!, care
cu cealaltg ming desmierda Bulgaria biruitoare. Am
pus Romania in aceiasr linie cu impricinatil pentru
prada balcanicg. Ne vom bucura poate de oarescari
chilometri patrati mai mult §i de citeva mil de dus-
man! in interior. Mine Europa se va retrage, iar nor
vom rgminea, comparativ, scgzutl teritorial, egalisati
politic, IndusmanitI national, dui:A zidurile Silistrel or!
numal ale Megidie-Tabiel.
Sint prea mindru pentru tara si pentru natia mea
ca sg mg poatg bucura aceastg noug isprava a poli-
ticianismulul romin, unit sail cointeresat.

0 c&l&torie In Apus pentru a lua parte la congresul

istoric din Londra tml aratase totala lips& de sim-
www.dacoromanica.ro
48 N. IORGA

patio §i prestigiu pe care ni-o pregatisem in toate

.erile culte ale lumii. Peste citeva zile de la intoar-
cerea mea incepead noile surprinderi din Balcani",
luarea cetAil Scutari, tentativa de usurpa0e In Al-
bania a fostulut comandant E§ad-Pa§a qi hotartrea
regeluf Nichita de a nu ie§i cu niciun pre nici cu
al until razboitl european din cucerirea sa. SituAia
era apreciata, astfel in Neamul Rom6nesc" de la 1-id
Maid:

crialcanicil, ail dovedit ca pot fi foarte vitejf §i de

o rara energie in urmarirea scopurilor lor, nationale
sail numal politice. Ad maf dovedit ca setea rasbu-
narif si dorinta cistiguluf if poate apropia in cea mat
strinsa legatura, in fratia de arme cea mat desavir-
Oa in aparentil. Dupa aceste probe de putere, vred-
nicie si intelegere ar fi putut crede orIcine judeca
asupra evenimentelor politice care-I tree supt ochr
ca luptatorif impotriva Turcilor, ca natiile de curind
desrobite vor avea intelepciunea de a pastra cu scum-
patate o alianta de asigurare, °delta iritatie ar
produce actiunea Austriel, oricite indemnurl ar veni
din soaptele, de o asa de isteata ipocrisie asiatica,
ale Rusief. Urmind lucrurile astfel, Romania ar fi
fost atrasa catre aceasta confederatie sigura, loiall,
careia singura i-ar fi putut da desavirsirea si trainicia,
fixindu-1, azI, hotarul firesc catre Europa centralil si,
mine, indeplinind, din partea et, opera de eliberare
a tuturor elementelor nationale din Sud-Ostul Eu-
rope!.
Idealul nostru ramine si acuma, dupa ultimele in-
timplarf neasteptate, acelasf, singurul cu putinta pentru
aceia, destul de multi, cred , cari nu sint nici
oportunistl, nici grandomanT, ci unesc seriositatea unel
cugetari politice ma! innalte cu simtul, totdeauna via,
al realitatilor. Evitarea orfcarif vasalitat! de abdicare
cu Puterile Mart de la Apusul sad de la Rasaritul
Romanief, prudenta sovaire intre doul orientarI de
interese, schimbatoare dupa interesele noastre singure,
silinta permanents de a ne afirma tot ma! mult din-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMANIE! 49

colo de Dunare, nu ca fricoar a! rectificArilor de ho-

tare sail ca lacomi al compensatiilor, ci, chiar cu sa-
crificir momentane, ca invatatorr politic!, ca sfatuitorr
spre pace, ca armonisatorr a! antagonismelor.
Dar trebuie sa mArturisim ca va fi greti, de tot
greil ai c toata cumintenia acelora dintre no! can
..sint in adevAr cumintr, va trebui sil fie intrebuintata
cu cea mar mare atentie Si foarte multa vreme.
Ceia ce a facut de la sine sail dupa anume sfa-
tur1 de la Petersburg Maiestatea Sa Nichita la
Scutari e aproape o crima de les-umanitate. Munte-
negrul poate traiacest vechiti cuib de haiduc!, pre-
facutr in cetatenir permanent inarmatT a! unu! Stat
european, de o viata provisorie. Cact aceastA Cer-
nagorA nu represinta nicr macar o necesitate econo-
mica, necum o fatalitate nationalil. Sirb! muntenr,
isolati prin viata for de patru sute de an!, prin no-
rocul de a fi rilmas pe culmile for neatirnati atuncr
cind fratif for robiail la spahiir ai dahii! Sultanulu!,
credincioar traditional! a! unu! VlOidica din care acum
o suta de anr s'a fAcut, printr'o aecularisare a puterir
supreme, un cneaz, iar mar ierr un rege, iata ce
sint Muntenegrenir. Un asemenea Stat nu poate cere
hotarele sale de drept, care ar indestula neaparate
cerinte nationale sail ar asigura pastrarea vechir ai
necesarer sale alcatuirl politice. Ostaair se bat pentru
placerea de a se bate,ai chiar de a fi bAtutr, iar
regele for pentru ambitia de a nu sta prea mult in
urma tovaraailor incoronatr ar t cruciater,. El ai-a adus
aminte a ar lur dorm in biserica ortodoxa din Scu-
tari. Dar cetatea a fost luata de Turd de la Vene-
tienr, in acelaar timp cind se incerca in Moldova cel
d'intaiil atac de nimicire impotriva 1111 Stefan-cel-Mare,
ai dec! stelmoair Maiestatir Sale se odihnesc poate
aiurea. Dispare astfel singura indreptatire a uner cu-
ceriri, cAreia si gloria-I lipseate, pentru ca se vede
astazr bine de ce a parasit vechile intAriturr pe care
be aparase aaa de hotarit Egad -Paaa, ultimul aparAtor
al stApinirir osmane in Europa.
Albanes de nastere, bogat proprietar albanes, aef
de gintg., a voit sä fie ai el crege). Ambitia 1-a muscat
de inimd ai pe dinsul. Si iatA-1 proclamat suveran al
4

www.dacoromanica.ro
50 N. IORGA

noulu! Stat pe care Austria intelegea sa -1 faca pentru

usagiul ei propriu, cu calugari latini si director! vie-
nes!. In alt colt albanes sta Giavid, generalul otoman
care nici n'a invins nici n'a fost invins, ci s'a furisat,
s'a strecurat §i deci s'a pastrat, pentru sine, pentru
poftele ce avea si ocasiile ce i se puteati infatisa. Iar
Guvernul provisoriu, dupa represintatia de la Trieste,
supt ochi! parintestr a! guvernatorulul, face aceia ce
fac oamenir fara lucru : cutreiera Europa cu memoril
care se asculta, se laudA si nu se urmeazg.. Iar, in
acelasi timp, Sirbif la Nord, Grecil la Sud distrug cu
furie ratiunea de a fi adevarata a viitoarei Albanii :
elementul albanes, pe care-1 gramadesc in gropile cu
var ale executiilor sumare.
Scirboasa lume, ca fapte §i ca motive ! Dar nu e
atit. Bulgari si Greci stau gata sa se incaiere pentru
Salonic, care e al Evreilor si s'ar putea preface mai
usor intr'un port-franc european, cum va fi, de fapt,
i Constantinopolea. Fratia dintre Bulgar! ti Sirbi nu
e mai bung. Dupa armistitiul impus mai mult de obo-
seala aminduror indaratniciflor decit de diplomatii eu-
ropen!, prea finer' sari prea batrini, can de obiceiu
0tin asa de putin despre ce discuta, trupele Tarulul
Ferdinand se indreapta, nu numa! contra Grecilor
de la Tar la Tar, de la Imparat la Imparat, cad nu
uitati ca, daca regele din Sofia e succesorul 'LIT Si-
mion, Samuil i Ionita, candidat! de Cesar! bizantini,
Constantin, noul retie din Atena, nu e ci al
XII-lea, pentru a al XI-lea a fost Imparatescul Pa-
Paleolog cazut de sabie turceasca la peirea Constan-
tinopole! in 1453 ! ci si contra SIrbilor. In singe
crestin se va hotari soarta Macedonief, cred multi,
can dorim sa n'aib 1 dreptate.
i Austria e gata, raspingind ultima ofensa ce i se
aduce, sal! treaca pe drumul periculos de la Cattaro
la Cetinge flacaii nostri banatenr, pe can pentru aceasta,
se vede, i -ai nascut si i -ail crescut parintir lor, can
n'ad fost nic! Ungurr, nici Nemti. Mine Europa poate
arde in flacari hrAnite de city ura se stringe in su-
flete prin atitarile uner prese desuchiate §i salbatece.
In aceste imprejurari mai ales, cineva in situatia
noastra trebuie sa aibA alta indreptare decit a furioasel

www.dacoromanica.ro
 ACTLUNEA MILITARA. A ROMANIET 51

pornirl spre orice razboill §i a fricoaser resemnarl la

orIce pace. A. nu pierde din vedere niclodata idealul,
care e unul singur, §i a nu scapa niclun prilej, de
care sint multe, dar nu toate bune, §i nu rele toate,
acesta ar fi programul until Guvern romin.
Dacia ar fi un Guvern romin !

VIII.

Si perspectiva razboiulul general Intetia papa la

paroxism, cu pronunciamente de club Impotriva CQMi-
tetuluf executiv §i a mini§trilor, lupta dintre conser-
vatorI, in credinta el astfel d. Carp va putea ajunse,
In momentul coriflictuluI suprem, conducatorul Roma-
niet Aceasta actiune se desaproba astfel in Neamul
Romanesc" de la i-iu Main:
Dd. P. P. Carp §i N. Filipescu au deschis razboiii
pentru darimarea GuvernuluIMaiorescu-Tache Ionescu.
In acela§1 Limp, prin Liga Culturala, ca §i direct, opinia
publics e indemnata sa participe la acest razboiti in-
tern al partidulul conservator, din care promotoril
sal, cu dd. Virgil Anion, prerdinte al Lige, §i I. Gra-
di§teanu, fost prerdinte al el, in frunte, vreati sa
faca o actiune hationall a cpoporuluI, revoltat de
rolul pe care Romania, care trebuia sa faca un raz-
bold, e silita a-1 juca in Balcani.
Sintem datorI cu urmatoarele explicatil :
Oricare ar fi fost saL ar fi legaturile personale ale
fiecaruia dintre not cu protagoni§til acesteI rivalitatl
ajunse la vadirea el fara crutare §i fail reserve, nu
putem vedea, §i in cel ce ataca, §i in cel ce se apara,
decit represintantif acelul politicianism de interese
fie ambitia, fie maI rau decit ambitia in care sta
nenorocirea Romania §i a poporulul romanesc.
Nu alegem, n'avem de ales, nu trebuie sa alegem.
Dar aceasta actiune mai are o lature.
Guvernul e considerat ca aparator cu orlce pret
al uneI pact ce nu trebuie sa dureze. I s'a cerut Si-,
www.dacoromanica.ro
53 N. 1ORGA

listra : cu o supunere ford curaj innaintea unet opinil

publice pe care insu§T a rascolit-o, a cerut-o §i a cA-
patat-o ; astAzi i se presintA alt program de inter-
ventie in vederea unor anexArT mai intinse. Acest
program ar voi §i ar fi in stare sA-I realiseze nemul-
taniitii. E un program de indeplinit prin rAzboiii.
Impotriva acestut program trebuie sA stea putinif
oamenT cuminti din aceasta tail. N'avem rAzboill de
facut peste Dui-Are decit pentru &ma motive: asigu-
rarea soartet elementulut romAnesc din Balcant §i
prestigiul Romaniei in Europa sud-ostica.
De aceia, dacl e sincerA in motivarea ei, campania
de- azt ne lash. red. Oricit s'ar abusa de cuvintele :
national §i patriotic nu e vorba de adevaratele inte-
rese ale patriet §1 neamuluT. Iar, dacl nu e sincera ,
n'avem sl desaprobam numal o ideie, dar sa. §i con-
damnam, cu toata puterea, anume procedee.

Iar §i mat clar in cuvintarea de la Ploiestt, innain-

tea alegatorilor prahovenT, prin care se readuce in
discAie chestia intreaga :
Chemarea d-voastrA la aceasta intrunire nu inseamnA,
intr'o vreine cind aproape °rice actiune publica as-
cunde ceva care nu se poate spune, altceva decit
nevoia ce simt, la sfir§itul unei sesiuni parlamentare
care va fi poate stir§itul unui Parlament, de a \TA
al-Ma care a fost atitudinea mea ca deputat.
La alegerea mea, pe care unit oameni interesati
sail de rea credintA au infati§at-o ca resultata din cine
'tie ce combinatit personale pe care le despretuiesc
§i care nicrodata, §i de nimeni, nu se vor putea in-
cheia cu mine, chestia felulul cum se va desa§ura o
colaboratie nelogica §i imora1 se impunea atentiel
publice. Vor putea trAi impreuna, vor putea lucra
ImpreunA, in chestit mart §i grele, aceia cari-§1 arA-
tasera pumnir pAna in ajun, aceia cari intrebuintaserA,
vorbind unit de altit, cele mai aspre cuvinte, pAna la
acela de a punga§) ? Evident a frAtia nu era sA fie
lipsita, pe vechiul fond de du§manie, de scene urite.
.*i, in aceastA rivalitate, care a existat totdeauna §1
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARk A nomINIET 53

care se desfasura astazI, necrutator, in coloaneie de

ginterviewurI, ale ziarelor, mi se facea onoarea mi
se fa cea insulta de a mi se atribui un rol.
Era:m sa fiu adeca, pe vremea cind d. N. Filipescu
nu spunea in public parerea pe care si-a format-o
despre d. Tache Ionescu,asupra caruia am vorbit tot-
deauna deschis, la locul sau, unealta prin care in-
taiul ar fi lovit in cel de-al doilea. Si era(' °merit',
poate chiar printre alegatoril miel, cari asteptaii sa
vada cum ma voiu achita de acest curios mandat.
D -Ior, spre a primi o asemenea sarcinA, pentru care
farA indoiall ca nu m'a facut Dumnezeii, ar fi trebuit
sa am un interes : unul material saii unul moral. De
cel d'intaiii nu vorbim si nu poate vorbi cine ma cu-
noaste. De pasiunea care m'ar face sa lovesc, din ura.,
inteun om, nu pot fi banuit. Cine s'a deprins a ride,
de un ris care curata $i insenineaza, de faptele urite
si de aceI cari, statornic sau trecAtor, se fac vinovatI
de ele, acela nu poate uri.
Si, innainte de toate, eu nu pot servi o lupta per-
sonall, cit de indreptatita, sau o simpla intriga, si din
alt motiv : nu vad intre politicianil acester ter! niclo
deosebire decit acelea care in chip firesc exists intre
oamenl ca oamenl si pe care le recunosc, orierain-
du-ma dugs ele in legaturile mele ca om. cPolitica,
e insa aceiasl : la cel conestI) ambitia, la ceilalt!, ceva
ma! mult. SA ajung1 rapede, sa capeti vaza, sa stringl
ban!, mat e ceva la fiecare? SA cucerestI puterea
orlcum, s'o pastrezi in once imprejurarl, s'o aperI im-
potriva oricuI, este vre-un partid care sa dea alt
spectacol ? Pot eti avea simpatii pentru partidul cle
reserva prudenta, dar fara consecventa si buns cre-
dintA, al liberalilor, divisati si asupra modulul de ac-
tiune, carill reserva sa declare la momentul potrivit
ca toate ar fi fost bune Baca ar fi fost el la cirmA,
si cari prin nicio declaratie sincera gi precisa n'aa
ajutat la resolvirea chestiilor marl la ordinea zile!?
MA poate incalzi acel vechiu partid conservator, de
reminiscence si de resentimente, care, izgonind rebelul
incomod, nu doria maI mult decit sa-1 vada dind du-
ioase tircoale case! comune de odinioara ? Or! acel
noti conservatism-democrat, care a cersit necontenit
www.dacoromanica.ro
54 N. !ORG.!.

cu ochil la ferestile aceleia§T case, din care iesise trin-

tind usa cu fagaduiala unei propa:gande continue de
idel, unel indelungate renuntari si until permanent
sacrificiu, de care s'a aratat total incapabil ?
Nu : not cari urmarim folosul terii prin jertfa noas-
tra nu putem ajuta, in dusinaniile lor, ascunse sati
fatise, pe aceia cari totdeauna, chiar atunci cind
declara ca 4sintem gata, cu lipsa celor 150.000 de
pustl comandate daunIzi, lucreaza pentru folosul for
fie si mime de ambitie, cu jertfa lent.
Am fi fericiti daca §i d-voastra ati jud2ca asa, daca
ati ajuta cu fapte alcatuirea partidului celui no5 care
ar putea da RomanieT, de sigur., acea unitate ideals,
acea regenerare morals, pe care le-a asigurat Grecie!,
mai imbatrinita in pacate decit no!, era Jul Venizelos,
Cretanul strain, fara invatAtura, fAra multa carte, WA
talent deosebit, dar cu nepatata viata politica §i cu
inteligenta energie pe care sintem hotariti a o pastra
teriT pana la capat.
Si dati-mi voie sa adaug un sfat : Feriti-va de con-
trafacerl ! Ideile noastre au fost taxate de periculoase,
de anarhiste, de revolutionare, pins ce, pe rind, toti
le-ail adoptat in aparenta, simulind fara sinceritate si
devDtament indeplinirea punctelor programulu! nostru.
Geme lumea de nationalistl si democrati in momentul
de fats, pana la advocatul proceselor evreiesti frau-
duloase, pana la proprietarul milionar care, tinind supt
calcii5 mil de teran! exploatatT §1 lipsiti de lumina,
fail a se gindi c y e chemat sa li deie scoall si bi-
serica, raspl9ta si dreptate, plinge in Camera pentru
robia Rominilor de peste hotare si viseaza prin somn
Dobrogea cea mare a viitorulul.
Ar fi bine sa nu salutati cu aplause vechiul ccio-
coism,, vechiul arivism politic, chiar atuncr cind se
imbraca tricolor la o zi mare si misca energic stea-
gul razboiulur cu Bulgaria. Avetr lucrurT mai bune de
fo cut.

N'am dat in unul pentru placerea altuia. Dar, cu

prilejul interpelaril privitoare la casul de la Flaminzi,
unde, in goana impotriva obstilor, fusese arestat un in-
www.dacoromanica.ro
 AGTIUNEA MILITARA A ROMiNfET 55

vatator pentru gravul pacat cd fAcuse o obste de Ro-

mini saraci pe domeniul bogatulu! Mochi Filter, §i in
alte interventii, am represintat cele trei puncte de
vedere care hotArdsc totdeauna actiunea nationalists.
Mila pentru teranul stors si pardsit stravechii in-
culturf, hotArirea de a se face, fArd zdbavd, tot ce e
cu putintd pentru a-1 aseza, si material si moral,
lingd noi.
Necesitatea unef reforme imediate a intregulur in-
vdtdmint, pentru ca nicairi sd nu mar fie copir fArd
putintd de a invdta, on scoli de forma, din care iese
numai cabsolventi» capabili cu multd greutate de all
innoda o iscaliturd.
Datoria de a se apdra clasa, atit de interesantA §i
folositoare, a meseriasilor si a negustorilor nostri im-
potriva elementului strain care-I innabusa supt ochif
de filantropi indiferenti at Statului. Dacd aceasta se
chiamA antisemitism, da, sintem antisemiti. Dar ne de-
clardm gata sd renuntam la antisemitismul nostru,
dacd strainif primesc schimbarea de roluri cu indi-
genii , chiar cu riscul pentru acestia de a pierde
cdrepturi politice,, mai mult fictive.
*
* *

Doriti, de sigur, si mai mult sa vA explic atitudi-

nea mea in chestia externa.
Cind m'ati ales, Turcia europeand pieria, iar Pute-
rile, generoase infirmiere, care o tinusera pAnd atunci
de suptiori. nu se mai gindiati decit la mostenirea pa-
pucilor si halatului rdposatei. Slav! $i Greci ocupati
provinciile locuite de conationali si coreligionari! lor.
Toate se schimbaserd total la hotarele noastre.
Nu pot zice ca am prevdzut in intregime ce s'a in-
timplat. Cine cunoaste incheierile cprtif mele germane
despre Istoria Imperiului otoman va recunoaste totusi
ca n'am fost lipsit de prevedere. $tiam bine cine sint
ciunif Turd), ideologi, cari, neglijind administratia §i
armata, credeau cd ajunge pentru o regenerare for-
mula magic1 a libertdtilor apusene, §i descoperisem
si eu, indatd, cd o bund jumdtate din renovator! erati
Evrei, Greci si Armen!. Oricum, ma puteam astepta
www.dacoromanica.ro
56 N. 10ItGA

si eti, daca nu la o victorie turceasca, cel putin la o

resistenta serioasa.
Nu s'a intimplat ma, §1, ca §i d-voastra, ca si toata
lumea, am simtit si eu o dureroasa stringere de inima
pentru catastrofa Turciel.
$i era firesc sa fie ma. Cind Italia, sora noastra,
adevarata si buna, a pornit campania din Tripoli, am
fost dintre aceia, cari, innabusind sentimente usoare
de inteles, ail desaprobat acest act de agresiune, nu
numai pentru c; unul mult mar tare ataca o slabi-
ciune vrednica de compatimire si de ajutor, nu numar
pentru ca o Putere crestind, fird vre-o indreptatire
de rasa, IA valia asupra unei poporatil musulmane si
arabe, ci si pentru altceva. Slcibirea Turciel in,semna
slabirea noastra.
Cu atit mar mult am avut cu totii acest sentiment
cind victoria in Balcani s'a plecat statornic de partea
aliatilor, a c4ror calitate de crestini n'ajungea ca sa
trezeasca iubirea noastra. Se adaugia5 pentru a intari
acest sentiment de tristetA, de neliniste si alte motive.
Erail biruit!, izgoniti sail distrust Turcir cer adevarati,
aceia cari se retrag astgzi in Asia Mica ling mor-
mintele stramosilor, dar vina nu era a lor, ci a efen-
diilor, a occiocoilor, lor, de alt singe si cu alt suflet,
cari au adus pe rind slabirea, demoralisarea si peirea
muncitoarei si cinstitei rase curate. $i avem si nor
efendiii nostri, adesea de alt singe. ba chiar si de alta
limbs, cari ni -au dat pe rind slabire si demoralisare,
si O. fereasca Dumnezeil sa nu gateasca si peirea
acestei ter! de rabdare si ingaduinta I
Dar Turcia se duce, s'a dus, in acea Asie de unde
n'o vor aduce innapol toate compatimirile si toate
parerile noastre de rail. Sintem noi oare menitf sa-i
purtAm pe umerl moastele ? cMortii cu morti!, vii! cu
viii' e si un adevcr de politica sanatoasa. Innaintea
noastra s'a ridicaf o re9litate noua, plgcuta ori nepla-
cutA, dar neinlaturabila. Cu dinsa trebuie sa traim,
dupa dinsa trebuie sa ne potrivim in urmarirea ade-
varatelor noastre interese. A ceda factorilor cari se
impun nu poate constitui pentru niclun popor o
umilinta.
$i intreb daca nol am fi putut impiedeca in vre-un
www.dacoromanica.ro
 ACF1UNEA MILITARA A ROMANIE! 57

chip aceastA prefacere fatala. Prin ce ? Prin mobili-

sarea preventive, infrinatoare, intimidantA, de care ni
se tot vorbeste, de chematI ca si de nechemati, cu o
stAruintl pretentioasA care ar fi vrednicA de carica-
tura literary a unul Caragiale ? Dar a crede a atita
ajungea ca sa impiedece apriga lupta necrutatoare a
eliberAril nationale, a rasbunaril crestine inseamnA a
null da cineva seams de starea de spirit a vecinilor
nostri. Cum ? Vre-o cinc! Bute de anl el au stat csupt
jug) ; acum citeva decenil o parte din raialele de odi-
nioarl ale Sultanuluf s'ail liberat.pAstrind ca mai sfint
ideal reunirea intr'un viitor cit mai apropiat cu fratil.
I-aii zAbovit, de nevoie, din zi in zi, indeplinirea. In
sfirsit, cu voia lul Dumnezeti, prilejul mult asteptat,
prilejul fericit si unic se infatiseaza. 0 lume intreagA
e gata sl moarl pentru ca natia sA trAiasca' impreuna
supt acelelasi steag. i ajunge zingAnitul de arme,
huruitul de tunurl dincoace pentru a-I Impiedeca in
oarba, in fanatica si nebuna for navAlire? bare, dace
mine Austro-Ungaria s'ar desface, dace am vedea in-
naintea noastrA perspectiva indepliniril unor visurI
seculare, nu s'ar cuprinde intreaga noastrA natie de
o nebiruita furie razboinica ? N'am alerga tot! spre
hotarul dincolo de care ne-ar astepta fratil nerAbdA-
tori ? N'am fi in stare sA jertfim tot ce avem pentru
ca aceasta clips fall pareche sl nu fie pierduta ? *i
este oare vre-o putere pe lume, este vre-o mobili-
sare, este chiar vre-o interventie militara, fie si a tu-
turor vecinilor, care ne-ar putea face O. ne oprim ?
Dar partisaniI mobilisArii, care si astazi aprinde pe
atitia ratAcitorl si rAtAcitI, par a-sI inchipui sau, cel
putin, vreati O. Lel pe altif a crede a not am
avea cine stie ce extraordinar monopol de mobi-
sare. Dar .nu sint oare in preajma noastra Puterl,
traditionale apIratoare ale slavismulul primejduit, care
ar fi opus indata trupelor noastre concentrate con-
centrarea, cel putin tot asa de amenintatoare, a altor
trupe ? *i. in Rusia, unde este totusl o opinie publics,
nu s'ar fi ridicat un curent slavofil asa de puternic,
incit niclun Guvern nu i s'ar fi putut impotrivi ?
Dar la mijloc, oprindu-ne de a lua positie contra
aliatilor indiferent dacA nAdAjduiam orI ba victoria
www.dacoromanica.ro
58 N. IORC.A

Turcilor , mai era un puternic factor, menit sd ne

infrineze in pornirile razboinice nepotrivite : un factor
moral.
Cad gra a vorbi de lasitatea until razt o ii cu
batrinif si ranitii ce represinta oare Romania noas-
tra ? 0 aglomeratie de popoare, o legatura intimpla-
toare de teritorii, care se tine printr'o dinastie, o claw
de nobill si alta de functionari, printr'o armata ? Nu,
ci, prin silinte indelungate ale unei singure natiuni,
am putut intemeia in stirsit pe temeiul unei parti din
aceasta natiune un $tat menit in chip logic pentru
natia intreaga. Aceasta e mai ales astazi evident, si
se poate spune astazT, grad crutare, de orice si in-
naintea oricui. Principiul national domina azi peste
Dunase ; el innainteaza. pretutindeni spre o biruintl
sigura ; cum ni-am interzice not oare acest ideal, care
e o neaparata cerinta a timpului? Pentru a-1 inde-
plini. pe acesta si numai pe acesta, sintem datori a
risca, gra mustrare de cuget, totul.
Si, atunci, cind not nu putem trAi gra acele in-
dreptatiri morale care ne-ail chemat la viata, am fi
putut not sa negam principiul nostru de existentA si
de desvoltare combatind, alaturi de °stile unui Im-
periu zugrumator de natiuni, natiunile desrobite care
porniad catre liberarea tratilor? Di nu cred. $i, daca
vre-odata ar fi sa triumfe conceptii trealiste) de
aceasta innaltime, a, fi bucuros ca acele zile sa nu
le apuc nici eil, nici nimeni dintre a! mia
Cind am fost ales, lumea se astepta la un amestec
dusmanos al nostru impotriva Bulgarilor, a Sirbilor
chiar L. in strinsa legattna. in deplina fratie de ar e
cu Austro-Ungaria : honvezii si catanele cari sä ccon-
lucreze, cu not pentru ca o innaltare a Serbiei nu
convine domnilor de la Viena si pentru ca not ne
simtiam jigniti si amenintati de mntregirea, care se
putea astepta de mult, a Bulgaria Atunci, intr'o adu-
nare nationalists din Bucuresti, m'am ridicat cu ho-
tarire, ford sa intreb ce zice tpoporul), adesea ne-
stiutor si inselat, cad popularitatea nu e steaua

1 Voiam si; li lam cellalt cadrilater", al Timoculul!

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEk MILITARA A ROMXNIEE ss

are ma conduce, ci e un drumet cu care ma pot in-

tilni, dar de care nu piing cind ma despart, m'am
ridicat, zic, cu hotarire impotriva acestel conceptiunl
poli ice monstruoase : Romania na tionala, cu traditii
nationale, cu menire nationals, unindu-se cu un Im-
periu international, apasator al conationalilor riostri,
pentru a impiedeca lupta altora.
Peste c!teva zile redactam pentru Liga in acest
sens o brosura francesa. pe care comitetul central, pe
rind, a aprobat-o unanim si unanim a desaprobat-o,
provocind astfel o demisie care i-a permis sd iea dru-
mul de azl, spre razboiul cu Bulgaria si, in acelasT
timp, spre ridicarea unor politician! in dauna altora,
de sigur conform cu statutele. Brosura am tiparit-o
apoi pe seama mea si pe raspunderea mea, si aceleasi
idel le-am exprimat in cUniversul». Atunci m'atr ales,
neaparat in currostinta de causa. Ce alta puteam apara
in Camera decit aceasta politica, mal putin straluci-
toare, dar mat cuminte si pregatitoare a viitorului?
Se hotarise a nu se face discutie la Mesagiu, si
domnul presedinte al Consiliulu!, importanta si foarte
solemna persoana. declarase ca, orice s'ar spune, de
eine s'ar incapatina sa vorbeasca, d-sa nu va ras-
p unde. Trebuia ss renunt la aceasta. onoare, dar nu
puteam sa renunt la datoria mea de a vorbi. $i, re-
levind parerile d-sale chiar cu ipotese filo-austriace
care nu s'aa verificat parerile. duble, ale sefului
conservatorilor - democrat!, urindu-T sa le simplifice in
sensul uneT reserve prielnice intelegerii necesare cu
(Balcanicil) ,am osindit aventura, in tovarasie austro-
maghiara, care ni se propunea. cu visitele la Bucu-
rest! din partea sefului de stat-major din Viena.
Pe atunci Liga, Culturala pornia in noua el directie,
aprinzind sufletele de patima anexArilor dominatie
asupra Mari! Negre, autonomie in sens romanesc a
Macedonie!, acces la Marea Egee. 5i, ca si azt, o
actiune paralela cu fractiunea din partidul conser-
vator pornita, intaiu pe ascuns, apot deschis, pentru
ruperea ccolaborariT) si venirea unu! Guvern Carp,
a cam! misiune, declarata de viitorul sef, era provo-
carea unuT razboiti european pentru luarea Basara-
biel: cspre Chiev,, cu ostile luT Francisc-Iosif !
www.dacoromanica.ro
60 N. IORGk

Puteam ea sprijini astfel de lupte, unite cu astfel

de nenorocite tendinte aventuroase ? Publicul le-a sus-
tinut, imbltat de frasele mestesugite ale nationalis-
mulu! de ocasie, $i-1 sfatuiesc ca, macar de acum in-
nainte, sä puie &id aplauselor sale invirtind mina in
buzunar macar atita timp cit trebuie ca sa-sI amin-
teasca tot ce au zis gi au facut pang. atunci triumfalil
orator! ai momentului. Eu §tiam trecutul ca si pre-
sentul fiecaruia, gi, cind chestia a venit in Parlament
printr'o interpelare, m'am ridicat in contra intrige!,
cerind sa se lase acelor cari vor purta raspunderea,
putinta unel actiunl neimpiedecate.
Ce am crezut atunci, cred §i acum, cind demagogia
tricolors defileaza ademenitor innaintea d-voastra. SA
ne pastram pentru misiunea noastra fireasca gi sa ne
pregatim, printr'o mare opera de reforme interioare,
pentru dinsa. Toate puterile noastre nu ajung pentru
aceasta opera de rabdare, de statornicie, de concen-
trare. Fecioarele nebune din Evanghelie, care aveau
stinse candelele cind a venit Fiul Omului, le aprin-
sesera de sigur, dar pentru alte scopurl, neasamanat
inferioare, i ele se stinsesera in bataia vintulu!, pe
cind lumina candelelor de la fecioarele intelepte se
ridica singura i senina in asteptarea Mirelui.
Asa cred, gi as dori sa credeti asa. Si, daca nu
credeti asa, la scadenta politica apropiata sa alegeti
mai bine pe altul, fara a crede ca m'ati supara prin
aceasta. Cind se coboara de la munte plutele pline,
le mina apa strinsa indelung, prin zagaze tad, pentru
aceasta : s 1 avem in sufletele noastre acel zagaz tare
care impiedeca puterile ape! de a se risipi in mis-
carea la vale a citorva butuci razleti. Patriotismul,
nationalismul fara frid nu sint gi ele decit o desfri-
nare.
E enepatriotic, ceia ce vg. spun, vor zice multi.
Innainte de A judeca, va. cer un lucru : sa puneti all-
turf ceia ce am facut fiecare, din viata noastra, pang.
acum.

to schimb se releva in Camera marea InsemnAtate

a primiril populare acute la Roma principelul Carol :
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A ROMINIE1 el

Onorata Camera! De cind Romania a caplitat din

nog viata sa politica neatirnata, Cara noastra a fost
dese orr obiectul atentier altor State, ale caror inte-
rese se apropiati mar mutt sail ma! putin de interesele
noastre.
Pang acum insa nu s'a intimplat nicrodata ca na-
tiunea noastra sa fie aclamata, nu ca un Stat putind
O. serveasca anumite interese intr'o parte a Europe!,
ci in intregimea e!, in fiinta er sufleteasca. Er bine,
lucrul acesta s'a intimplat ierf, la Roma. (Aplause pre-
lungite.) 0 grandioasa manifestatie, a zed de mir de
cetaten! a! Capita ler Italie!, care cuprinde urmele in-
naintasilor nostri, cc! mar departat! si glorios! in-
naintasr ar nostri, s'a adunat pentru a aclama in
Principele Carol situatia Romanier de azT si viitorul
la care Romania este chemata. (Aplause prelungite.)
Si cred ca nor am da dovada de o indiferenta orien-
tala, de o totala lipsa de intelegere pentru locul unde
sint interesele noastre si de unde ni poate veni spri-
jinul, daca am lasa un astfel de prilej cum a fost
grandioasa manifestatie din Roma, fora un raspuns
calduros din partea noastra.
Prin urmare, cred ca sint in sentimentul Camere!
rugind Biroul sa trimeata presedintelur Camere! De-
putatilor din Roma expresiunea de recunostinta a
noastra, miscat! de marea iubire (aplause prelungite)
pe care poporul italian ni-a aratat-o in Capitala sa,
si augurind ca, pornind de la aceasta iubire, sa strin-
gem legaturr, care nu pot fi decit de cel mar mare
fobs in enume imprejurarr care incep azr si pentru
nor si pentru poporul frate, mar puternic si mar min-
dru de trecutul sail decit no!. (Aplause.)

IX.

Dar, dupa o strasnica, lichidare" in Camera, dupa

deosebite incercari, din care a reiesit slabul curaj po-
litic al celor mar aprinsr luptatorr pentru d. Carp,
chestia s'a inchis in folosul ministrilor. Parlamentul
avea obiqnuitele ocupaOr de partid, cind in sfirqit voia
www.dacoromanica.ro
62 N. 10FtGA

de a presenta si discuta protocolul s'a capatat. Asupra

sedintelor secrete" de la Senat, Neamul Rornanesc"
observa la 16 Main acestea:

Pacat de ceasurile pe care, intre colegiT mieT de-

putatI, le-am pierdut la Senat ca s 1 ascult secreta
expunere tacuta in.cea mai secreta dintre sedinti de
un ministru discret la culme innaintea unor persoane
al cdror ales simt de onoare -i silia sa nu comita in-
discretil...
Pacat si de timp si de osteneala ce mi-am dat de
a insemna, pntru viitoare scopurT de istorie, destai-
nuirile de acolo !
Mi-a parut rail Inca de la inceput de timpul chel-
tuit, act tot ce-a spus d. Maiorescu e secret doar
intru atita ca nu le-ar fi putut spune, cu tonul bat-
jocuritor intrebuintat de d-sa, innaintea ministrilor
strainT pe cari imprejurArile IT fac sa negocieze cu
Romania in persoana d-sale.
Incolo, asemenea materiale diplomatice se publica
orTunde in cartile albastre, galbene, verzl si altele.
Adevarat ca nu se publics acolo unele conversatir
particulare pe care d. Maiorescu a crezut ca trebuie
sa le reproduce dupe. amintire In acea limb, fran-
cesa pe care s'a vazut ca afara de d. Beldiman
o Intrebuinteaza ministril nostri in .strainatate, nobill
din stfavechile familil Nanu, Diamandi, etc., si pe care
d..ministru de Externe o pronunta atit de personal.
Dar aceasta era nota particulars, data nu savoarea
speciala a comunicatiilor.
Mi-a parut rail de Insemnari fiindca a doua zi,
printr'un nemal pomenit abus, toate foile dadeail note
maT precise decit ale mele.
Ca sä still ca d. Maiorescu n'a avut niclo politica
decit aceia de a inlocui pe d. Carp, care-1 ajuta din
toate puterile, ca sä still a a luat lozinca Silistra de
la d. Ionas Gradisteanu si de la Intrunirile publice,
cd a facut din carpe diem linia sa de conduits po-
litica, nu era de nevoie sa merg acolo. 0 stiam !
Nulitatea politicer noastre externe si inferioritatea

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITAIIX A 11ANIXNIEr 63

oamenilor nostri politics s'a vadit SimbatA si va urma.

Lunil.
Parerile ce am exprimat in Camera le-am reprodus
aproape In aceiasi zi unul prieten stenograf. E vremea
sa le redat acuma In Intregime:
In aceasta Camera sint acum, si sper ca se vor
mentinea si pAnA la votare, douA curente in ceia ce
priveste protocolul care ni se InfAtiseazi. SA mi se
dea voie sa nemultAmesc si pe unul si pe altul. Deci
cei d'intaiii, cari vor vota actul de la Petersburg, Of
nu se supere prea mult ca nu-I void putea imita, iar
ceilalti sa nu astepte de la mine consecintile despe-
rate, pesimiste ale d-lui Miclescu.
De alminterl sint dator sa deosebesc de celelalte
cuvintAri toate, neapArat, sincere cuvintarea sin-
cera, dar intr'altfel, a d-lui Miclescu, si sA -mI dea voie
d-sa O. interpretez asa cum inteleg ed republicanismul
d-sale, pe care in acest sens it impart lesc si eil si
ar fi bine sA-1 impArtAseasca si cit mai mult1 lume. D-sa
nu e f Ira indoialA republican in sensul de la c Pro-
testarea), la care, pe lingA d-sa, ad scris si altii, si de-
clarati si nedeclaratr, si stiutI si nestiuti.
D. T. Maiorescu, prevedintele Consiliulu1: Ed n'am scris,
eu am fost contra directiunil (Protestarii).
D. N. Iorga : In orice cas, a fost multA lume acolo.
Republicanismul de astAzi al d-lui Miclescu presu-
pune insl neaparat iubirea innainte de once a lucru-
lul public, cres publican. D-sa urmeaza preceptele stra-
mosilor roman!: tSalus reipublicae suprema lex), si,
!rite° tail in care sint atitia can preferA cu invier-
sunare alte interese, interesul personal manifestat prin
bogAtia situatiilor, a onorurilor, sad m Acar prin si-
linta de a mentinea, sA zicem, un Ministerid de cola-
boratie, e foarte frumos sa se gAseasca si de aceia (Are
inlAtura toate aceste lucrurl pentru a se gindi, inna-
inte de toate, la tsalus reipublicae), la interesul
general.
' A. urmat Marti, d. I. I. BrAtianu, care a stiut sa pastreze dis-
cutiei InnAltimea cuvenita si a avut frumoase accente de orator.

www.dacoromanica.ro
64 N. IORGA.

Pentru multe persoane, in discutia ce s'a deschis

cu privire la situatia nou creata dincolo de Dunare
prin victoria aliatilor, o hotarire a lost grea. Va rog
sa credetT ca hotarirea mea n'a fost din cele ma!
ware. Atita vreme am fost impiedecat sa o spun,
§i-m1 pare bine din toata inima a a venit momentul
cind, fara a face vre-un rau teri1 §1 negocierilor pur-
tate in numele el, pot sa vorbesc limpede §i deschis
asupra intregulur complex al chestiunilor pe care le
atinge conflictul din care a resultat sfarimarea Impa-
ratier otomane. Poate a mie mi-a fost mai greti si
mai dureros sa tac decit altora, cacI cine poate crede
ca un om a cam! viata a fost intrebuintata in cea
ma! mare §i mai buns parte mai mult de douazed de
an! la cercetarea partil celeI maI insemnate, mai
oneste §i maI glorioase din trecutul nostru intreg,
care s'a infiorat de atitea orl de fioril luptelor de odi-
nioara, de filflitul steagurilor biruitoare, de multamirea
biruintilor castigate, ca un om care a trait toata tine-
reta §i barbatia sa in mijlocul celor din alte vremur!,
in urma carora, a silintilor §1 izbindelor lor, s'a vazut,
pare ca, observator modest, imparta§indu-se, atunc!,
de tragedia sfortarilor §1 de bucuria triumfurilor lor,
un astfel de om poate raminea nesimtitor inteun mo-
n/tilt cind, din nou, pretutindenT, rasuna, intaid In
intrunirile publice ale Lige Culturale, apol aid, in
Parlament, in consilif ministeriale chiar, trimbita care
chema in numele teriT, in numele demnitatil ratio-
nale, a foloaselor ce se pot atinge printr'un nod raz-
bold §i a glorieI pe care acest nou razboiii poate sa
ni-o dea, lumea la o noun ciocnire impotriva du§ma-
nilor ?
CitIva dintre d-voastra, ceI maI batrinI, ati apucat
razboiul din 1877-78, §i intr'o pagina frumoasa, pe care
am citit-o adese orI innaintea elevilor mixt, d. pre§e-
dinte al Consiliulul a aratat de ce sentiment dureros,
manifestat prin lacraml, care se ingramadiall in ochi,
air fost cuprin§I locuitori! Bucure§tilor, aI Capitale!
Romanie independente, cu oaste proprie, cu steag
ajuns neatirnat, cu viitor deosebit care i se deschidea
innainte, cind, in margenea ora§uluI de re§edinta al
Domnulul roman, ail defilat o§tirile Tarulu!, 'venite

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROBIANIE1 6'5

pentru alte scopurr, calcind peste slabiciunile si umi-

lintele noastre, gra sa stim macar daca ni va fi in-
gaduit sä aratam ca si not putem da o oaste care 81
cistige si ea biruinta el. EA n'am trait ca barbat in
acel timp, dar, in casa noastra, mini de copil pre-
faceati pinza in scama pentru rants, si nu voiti uita
flier ziva cind un glas, glasul mamel, ni-a dat cea
d'intaiii veste a victories romanestl, si nicT aceia cind
glasurile noastre de scolarI innaltati imnurl intru ma-
rirea Romaniel libere si biruitoare.
Se poate oare ca o viata inceputa astfel sa nu do-
reasca a se sfirsi si viata in timpurile noastre e
scurta decit dupa vederea altel lupte, a unel in-
tregiri a patrimoniuluT romanesc, a unel desrobiri, fie
si partiale, a numerosului si vrednicului element
romanesc care se gaseste supt stapinire straina, a unel
not afirmarI a energie si vitejiel nationale ? Dar acesta
a fost cel mal stint vis al vietei mele I $i sa trebuiasca
astazI, ell, istoric, amestecat sufleteste in tot trecutul
nostru, ell, cel crescut in mijlocul unul razboiii fericit
si al celor d'intaiil amintiri ale 14 sa trebuiasca sa-mi
calc pe initial pentru a fi impotriva celor cars ne in-
demnaal la razboiul timpurilor noastre si la folosul
care ar putea resulta dinteinsul ?
La stirsitul cuvintarir sale, d. ministru de Interne a
vorbit in frase frumoase de bucuria pe care ar trebui
sa o simtim cu totil cind astazI putem cuceri din noti,
putem adaugi ceva la Romania, pentru a innalta stea-
gul nostru, daca nu pe zidurile Silistrel, care nu mar
sint, cel putin pe pamintul udat de singe in care
aceste ziduri fusesera intemeiate, si aceasta coborind,
cum zicea d-sa, un steag glorios, steagul celor mar
receng biruitori din BalcanI, acela care a condus
pe Bulgarl, in asaltul for despretuitor de moarte,
la Chirchilise si Liule-Burgas. $i, daca pentru multi
acesta a fost un argument sentimental, putea sa
fie Inca mat mult pentru mine, care still ce a fost
aceasta Silistra de odinioara, care-mi amintesc, din
cetirea vechilor cronicl bizantine, de vechiul cneaz
rus Sviatoslav, venit la Dunare pentru a resolvi cu
sabia chestiunea Orientulul, asa cum se presinta la
sfirsitul veaculul al X-lea, cind Imparatia bulgareasca
5
www.dacoromanica.ro
66 N. IORGA

muria, cind Bizantinii nu erail in stare s'o inlocuiasca

Si el nadajduia sa poata pune temelia unel noul im-
paratii a Rasaritului, de forma bizantina, de supu§i
bulgari, de luptatori slavi de la Nipru, pana in ziva
cind, invins la rindul lul de silintile unul Nichifor
Focas §i Ion Timische, el ratacia pe Dunare, in lun-
trea lui u§oara, infa§urat in plato§it de aur, purtind
pe cap coiful stralucitor, ca s vada Inca odata pa-
minturile de care era O. se desparta pentru tot-
deauna, mergind in Cara 14 departe, pentru a peri
de sagetile Pecenegilor salbateci !
Puteam eil raminea nesimtitor la evocarea timpuri-
lor Jul Mircea, caruia i s'a zis Cel-Mare fiindcA era
cel batrin, §i astazi lucrurile marl le putem gasi nu-
mai in lumea acestor batrini, fiindca in lumea noastra
tinara ne lovim numal de lucruri meschine ? Cind se
amintia acea stapinire romina a Dunarii, pe care eil
o §tiii mai intreaga, cad putinl dintre d-voastra vor
fi §tiind cli, Innainte ca Mircea sail fi a§ezat capitanii
in Silistra, Vidinul primia intre zidurile sale pe un
Domn al Terii-Romane§ti, Vlaicu, pe care vecinil sai
11 intitulail crege, §i ca pe la 137o acela§i stapinitor
muntean avea supt poruncile sale §i Nicopolea, cli deer
de la Vidin, de care hotarul Serbiel, plinli la Chilia
de la gurile Dunarii, mai mult : pana la departatul
Moncastru, Cetatea-Alba de la limanul Nistrulul, tot
termul era romanesc §i, astazi, cind steagurile tricolore
ale micilor noastre vapoare fac §i ce bucuros am fost
totdeauna de aceasta I legatura intre cele doua ma-
lull ale Dunaril §i steagul nostr se oglinde§te in
apele batrinului riii, el nu face alreva decit acopere
printr'o icoana noul vechile icoane ale corlibiilor yea-
cului al XIV-lea, §i cit de rau e §i am putea s'o impie-
decam ! cli in tot cursul Dunarii-de-jos acest steag
nu ne poate umbri in calatoriile noastre, ci, suind
scara vapoarelor austriace §i ungure§tr, recunoa§tem,
nu numal o necesitate de transport, dar §i perma-
nenta unel pretentii de hegemonie, §i economicli, §i
politica !
*i, cu toate ca amintirl a§a de multe, ala de scumpe,
a§a de puternic legate de sufletul mien, se ingrama-
dial asuprli -ml, nu m'am putut hotari a vorbi §i a

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMXNIEf 67

indruma ca §1 cerlaltr. Am fost silit a and 1mpotrivi

de o con§tiinta a aril educatie a fost scopul de
capetenie al vietil mele, care e astazr singura mea
mindrie, §i totu§r n'aveam macar voia nu mi-o da-
deam de a arata pe deplin, verbal, innaintea dum-
neavoastra, fara niclo reserva, care sint motivele care
and siliaii sa nu aprob o actiune gicita de mine de la
inceput, urmarita cu durere pans, la tristul resultat pe
care-1 avem astazi innaintea noastra.
Orr poate m'a impiedecat de a abunda in sensul
celorlalti, de a adauga la credinta §i entusiasmul for acea
iubire pentru Bulgari, acea sentiment alitate romantics,
fire§te §i naiva, cu totul straina de realitate, pe care
era dispus O. mi-o atribuie in discursul sau de la Senat
d. I. Bratianu ?
Adeca am iubit in totdeauna atit de mult pe vecinir
no§tri de peste Dunare, incit sa cred ca, inimile for
§i ale noastre batind in acela§r ritm, am putea incheia
o intelegere politica pe basa acestor nezguduite sim-
patir? Dar astfel de ilusir le are cineva la o virsta, mar
tinara de cit a mea, §i, daca §eful partidulur liberal se
apropie de 5o de anr, am trecut §i ea bini§or de 4o,
§i, daca ocupatia mea istorica. Imr poate da un ne-
ajuns, un defect, sa zicem : o infirmitate, aceasta infir-
mitate nu poate fi o ilusie de fratie omeneasca, ci, din
potriva, con§tiinta dureroasa despre necesitatea lup-
telor crude pentru ca omenirea salt recunoasca §i
sail delimiteze drepturile. Precum studiul cugetarir
omene§t1 in deosebite timpuri poate produce la spe-
ciali§tr o oarecare indiferenta in ceia ce prive§te
adevarul unor solutir care nu sint nicIodatd cu totul
adevarate §i nicrodata false In intregime, tot ava pe
istoric 11 stapine§te de la o bucata de vreme un simt
al relativitati1 tuturor lucrurilor, dar §i al durater for
prin singura incordare a tuturor puterilor de viata ale
until Stat §i ale unur popor.
Dar, fiindca de atitea orI mi s'a adus, aid §i aiurea,
In cuvinte de acelea, fara masura §i fara respect pentru
alte ider pe care cineva le poate imparta§i in toata
sinceritatea,cacr, de multe or!, in materie de lucrurr
omene§tr, nu poate exista rigiditatea discutabila a uner
singure formule, dincolo de care nu ar fi decit rd-

www.dacoromanica.ro
68 N. IORG.1

tacire sail nebunie, fiindca mi s'a adus deci, in felul

acestor jigniri dureroase pentru mine, invinuirea cal
am uitat putin de interesul nostru pentru a gindi
prea mult la interesul altora, dati-mi voie sal foiletez
in cartea in care am cuprins spusele mele cu privire
la chestia Orientulur in timp de aproape zece ani, de
la 1904, cind incepe amestecul mien in political palnal
astalzi, pentru a scoate la ivealal citeva casuri, citeva
momente ale relatiunilor noastre cu vecinii si a va
semnala cuvintele in care -mi exprimam palrerea mea,
pe atunci prea transanta, prea atiotoare, prea revo-
lutionaral fatal de un sentiment public slab, de o dem-
nitate nationalal insuficiental.
In 1904, un vas romalnesc de transport lovia un
torpilor bulgalresc la Rusciuc si comandantul torpi-
loruluf stricat se suia pe coperta vasului nostru, in-
sulta pe calpitan, pe tot personalul de serviciu, gral
ca pentru aceasta opinia noastral publical sal se emo-
tioneze prea mult, i atunci, d-lor, iatal in ce cuvinte
imi araltam indignarea pentru jignirea adusal noual §i
pentru usurinta cu care ne araltam dispusi sal o su-
portam, indemnind la o actiune energical falral care
mi se parea cal prestigiul nostru nu se va putea men-
tinea, cad este o parere foarte gresita aceia a se poate
amina scadenta unei astfel de polite, cal se pot acu-
mula platile pentru anume date, la care adversarul e slab
si atunci de odatal sal i se aducal aminte toate jignirile
pentru a se putea pedepsi dintr'o singural lovitural.
Nu, aceasta nu moraliseazal, ci moraliseazal simtirea
deplinal a insultei primite i ralsbunarea ei imediatal,
in folosul educatiei nationale.
cAcurn ce se va face ? S'a inceput o anchetal
si, de la cele d'intaiu cuvinte, delegatii nu s'ati
inteles. Se pare cal se asteapta de la not despa-
gubiri $i scuse, lingalriri si pupalturi de mini. Ce-
tesc acum cal d. Misu, priceputul nostru ministru
la Sofia, s'a dus pentru a vorbi oamenilor de
acolo, cal d. Saligny a plecat in cercetare la
Rusciuc.
<Toate sint bune, dar opinia publical romalneascal
are nevoie de o satisfactie cinstital, loialal, in-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMiNIEf 69

treaga. Aceasta nu poate fi tara osindita sa pri-

measca orice obraznicil ale orTsicul. Onoarea el
trebuie sa fie ma! presus de orrce. Si onoarea
el a fost atinsa.,
Alt cas : trec an! de zile dupa. aceasta. Bulgaril se
proclama independent!. Actul proclamarir se face in-
tr'o biblioteca populara. Natiunea intreaga simte ace-
las! fior de mindrie si iea intreaga hotarire de a in-
terpreta pana in ultimele sale consecinte aceasta
declaratie de independenta care punea pe fruntea
principelu! vasal de ierl coroana Tarilor medieval!. Pe
to acest titlu i-a lasat indiferentf : de ce nu i-ar
zice (Tar), cine-1 poate impiedeca sa caute In amin-
tirile for istorice titlul cel ma! potrivit pentru a im-
podobi cu dinsul pe stapinitorul for innaltat cu o treapta?
Eil stiam ce insemneaza Tar. Tar nu e rege ; e im-
parat, cu tendinta, fireasca, spre Constantinopol, e in-
vierea tuturor amintirilor glorioase din evul mediu, e
necesitatea silinte! de a be invia in timpul nostru. i
Tarul acesta, era, cum trebuia sa fie, nu Tar al Bulga-
rie de atunc!, ci Tar al Bulgariel care este sa fie,
cuprinzind pe tot! Bulgarif : Tarul tuturor Bulgarilor.
No! 1-am primit si asa, fireste mai tarziii, dupa ce
1-au recunoscut Viena si Berlinul, care ni fac semn si
ni dad indicati! in toate imprejurarile. De ce am fi
riscat recunoasterea lul pentru a adaugi un titlu la
recunostinta vecinilor nostri, la recunostinta pe care,
de altminterf, nu o sprijina nimic, fiindca o anume re-
cunostinta este o gresala, precum este o si mal mare
greseala a o cere de la ace! cari nu sint dispusl sd
o recunoasca?
Pe vremurl si nol am indraznit a zice stapinitorulul
Romanief unite : Domn al Rominilor, a bate acest
titlu in argintul monedelor, si 1-am retras, prudent!,
precautI, fricosI de a nu jigni pe nimenl : ne-am mul-
tamit cu acest titlu de Dornn al Romaniel care se
pastreaza si pang. acum.
Eil fusesem pe acolo de multe or!, dar nu in toate
colturile, fusesem in tot lungul Dunaril si la Sofia, pentru
a trece de acolo la Constantinopolul rivnit de Taratul
cel nod, si, atund, zguduit de evenimente ale caror
www.dacoromanica.ro
70 N. IORGA

urmArT le prevedeam, cum vg vetf convinge indatl

din ascultarea cuvintaril mele, scriam aceasta paging.
de recunoastere a unor drepturf pe care nimeni nu
le putea inlAtura, dar si de semnalare a unor primejdif
cAtre care mergeam cu siguranta.
Bulgaria libera e Tarat. Legltura cu cel mar
mIndru trecut imparAtesc se face in vechea Ca-
pitala impArAteascl a Tirnove §i locul unde s'a
luat hotarirea istorica e o saki de biblioteca po-
porala.
cPe trecut §i pe popor se razimA noui Tarat.
<TocmaT acele elemente de care oamenil cari
ad in mind puterea la not n'ad §tiut §i n'ati voit
sa stie.
<Nu invidiem pe Bulgarl. Sint vrednicl prin
muncl, prin patriotism, prin credintl fail de
traditia istoricA, de ceia ce ad astazr.
<Dar inima ni singera cipd ne gindim cum, ne
prinde pe not acest mare fapt.,
Cind zic la urml csArmanl drags Romanie), cine
ar putea tAgAdui sentimentele de la care plecad aceste
cuvinte ?
*i a ma! trecut vreme, Bulgaria aceasta noun a
procedat une orf cu no! intocmaT ca §1 Bulgaria cea
veche. La Turtucaia, not avem o scoall. InvatAtorul
de acolo n'o fi observInd toate cerintele delicate ale
situatia sale, dar, in s?irsit, aceasta nu e suficient
pentru ca el si parintif copiilor cari urmeazA la scoala
lu!, supt un pretext sail altul, sl fie aruncati in inchi-
soare, supt ochiT nostri §i in batjocura noastrA. Cind
s'a intimplat casul de la Turtucaia, a doua zi dupl.
Inca o visits solemna, a regelul si reginef Bulgaria
la Sinaia, <Neamul Romlnesc, lua, fata de aceasta
jignire, o atitudine din care nimeni nu va putea des-
face iubirea cu orrce pret pe care ea a§ fi purtat-o.
Bulgarilor.
<Ce urmeaza de aicT? Cred ca trebuie sa mul-
tAmim Bulgarilor ca ad dat jiota cea adevarata
fata de not. Get cari-§T faceau ilusif dupl genti-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARI A ROMANIEI 71

letele familia regale bulgare§ti fats de familia

noastra regall le pot parasi. N'ar fi trebuit sa
se incinte niciodata de acest ieften pret al con-
cesiilor politice. 5i, chiar daca gindul innaltilor
visitatori ar fi fost curat, Hincul bulgaresc are
alte sentimente, in de ob§te ocunoscute : el in-
vidiaza 'Romania din toata puterea invidiei care
e pentru dinsul o virtute nationall. $i acest Hinc,
intelectuali, gazetari, functionarime, oaste, ne
ura§te §i ne pinde§te chiar in mijlocul discursu-
rilor despre recuno§tinta eterna.,
Am vrut sa va infati§ez aceste dovezi. Mi s'a parut
necesar pentru a-mi da autoritatea trebuitoare ca 81
pot spune lucrurile ce vor urma. Si a§ cuprinde cele de
pans acum in urmatoarea declaratie : Aceasta natiune
a noastra e atit de nenorocita prin saracia §i lipsa de
cultura a celor mai multi din fiii acester teri, prin ru-
perea ei intre atitia stapinitori, can o Intrebuinteaza
pentru scopurile for deosebite, impiedecind manifes-
tarea unitara In istoria lumii a puterilor noastre cul-
turale, militare §i politice, incit n'am in sufletul mied
destula iubire ca sa i-o inchin §1 destula munca, por-
nita din aceasta iubire, pe care 81 i-o consacru. A§a
fiind, cum a§ putea eil oare sa, revars o cit de mica
parte din iubirea aceasta, neindestulatoare pentru bi-
nele §i innaltarea aceste teri, §i asupra altor neamurf,
pe care se gasesc destui sa le iubeasca §i O. le sprijine a§a
cum ar fi de dorit ca §i not sä §tim a iubi §1 a spri-
jini cu totir Cara noastra §i neamul nostru ?
*
SI mi se ingaduie, d-lor, a nu urma linia obi§nuita
a vorbitorilor de pans acum can intovara§iaii pe d.
Maiorescu in peregrinatiile d-sale diplomatice pentru
a ajunge pe urma la protocol. S. mi se ingaduie
Inca un lucru : a nu vorbi de acest protocol ca de
opera d-lui Maiorescu, pe care-1 pot pretui §i dintr'o
veche colegialitate universitara intre dumnealui, mult
mai batriin §i incunjurat de respectul cuvenit, §i intre
mine, mult mai tinar §i care n'aveam dreptul sa ma
bucur de acest respect.
www.dacoromanica.ro
72 N. IORGA

Nu, d. Maiorescu n'a avut o politica mai mult decit

alta. Binevoitor, la vrista d-sale a crezut ca are da-
toria de a servi politica altora, a multor altora, si a
primi intreaga raspundere pentru dinsa.
Si nu e nici politica d-lui ministru de Interne, care
se aratA dispus a primi gloria el. Ea e politica tuturor
si a nimanuf ; s'a fAcut in acelasT timp la Ministeriul
de Externe si la Ministeriul de Interne si la Ministe-
riul de Lucrari Pub lice, la Dacia si la Balile Eforiel,
la Ateneti, la intrunirile Lige! in provincie. in redactia
deosebitelor ziare, si toate acestea impreunA ad produs
actiunea complicatA din care a resultat ceia ce avem
acum innaintea ochilor. Nu e niclo mirare ca n'a putut
resulta altceva. AceastA political, resultat al uneI tra-
ditil nenorocite, al und totale lipse de disciplinA, al
unei ignorante cumplite in ceia ce priveste conditiu-
nile de viata actualA si tendintile firestI ale natiunif
noastre, aceasta politica va iesi condamnatA din ex-
punerea pe care o void face.
Si vreau sal plec de la insusi actul pe care, bine
pecetluit cu peceti rosii, dovezi ale autenticitatiT, ni-1
presinta la Senat d. prim-ministru. Si aid sal mi se
ingaduie sal pun in legatural aceste peceti, garantif
de autenticitate, cu cuvintarea d-luT Miclescu si sal
spun de ce, admirind forma si puritatea de intentil
din care pleaca, n'am vibrat de ideile si sentimentele
pe care le cuprindea. Imi plac cuvintele care yin din
fapte si duc la fapte ; si discursurile au nevoie, ca si
protocoalele, de peceti : peceti de credinta, peceti de
munca, peceti de sacrificil, peceti rosiI de singe ; unde
le vld, cred, dar numa! acolo.
Protocolul pecetluit al d-lul prim-ministru cuprinde
cedarea catre Romalnia a Silistrei impreunl cu un
teritoriu de trer chilometri in jurul e!. Care SilistrA ?
Orasul, bojdeucele, sad cetatea ? D. ministru de Raz-
boiti crede ca cetatea, cal de perimetrul, de periferia
et e vorba, O. a fagaduit cal va represinta acest
punct de vedere in casul cind va fi unul din dele-
gatii RomAnier. Acest! delegatl vor trebui sal nego-
cieze cu delegatiT bulgarl. 0 mal potrivitesolutie a
conflictulut nici nu putea A. fie. Am pornit de la ne-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A ROMANIEI 73

intelegerea cu Bulgaril ca sl terminam cu o noun dis-

cutie nesincerA, in care el vor adaugi, fireste, la ne-
multamirea for anterioarl nemultamirea jignirif pro-
vocate de cedarea Silistra Ne vom gAsi innaintea
dificultatilor cu grell de inlaturat ale unel discutil
romino-buIgare.
Aceiasi comisiune o vom gAsi insA si aiurea. Bul-
gada voie sl ridice intariturl no!, nici sl dreagA
pe cele vechl, intr'o anume raze, care va fi determi-
Data tot de o comisiune romino-bulgarA. Ne putem
inchipui cl delega tii bulgarI vor arata cea mal mare
bunavointA de a fixa rata care O. satisfaca pe deplin
pretentiile si temerile noastre. Si aid, prin urmare, la
alt punct greu, ne vom gasi fata in fata la sth-sit, cind
fata in fata eram la inceput, cu adausul sentimentelor
de minie si tendintelor de rasbunare pe care le poate
produce o cesiune teritoriala.
Comisiunea romino-bulgarA se intilneste ins §1 in-
tr'un domeniu in care am fi asteptat-o Inca mal putin.
Vor fi poate in Silistra patriot! bulgari cari nu vor
suferi blinda noastra stapinire. Nu vor baga de
seamA ca anexarea va permite sl se trimeata la sco-
lile lor, pe care nu le vom distruge, pentru el n'avem
dreptul, §i pentru cA am fi pedepsitI imediat prin lo-
vituri aduse scolilor din Macedonia, cA vor putea
primi in aceste scoli pe fiia Bulgarilor din judetele
Constanta §i Tulcea, cari vor putea, da prin urmare
Silistrei un caracter national bulgAresc Inca mai pu-
ternic gi mai inviersunat decit acel de acum. Vor fi
oamen1 can nu se multamesc nicI cu atit. Amin-
tirea biruintilor de ier111 fac ireductibil1,si nu vreaii
sA. vorbesc aid despre dreptul national pe care 1-am
putea pretinde noi, si despre dreptul national pe care
si 1 -au creat el in acel loc, in care infAtisarea de as-
tAzI nu e tocmai acea din 1878, cind d. ministru de
Interne cerea ca granita RomAnieI sA se intinda panA.
la margenea Cadrilaterului. Bulgarif, cari vor voi sl
plece aiurea, vor fi despAgubitI. Despagubirea aceasta
ar raminea sl o fixeze Suveranul cel nat. El bine,
protocolul hotArAste ca alAturr de dinsul va fi §i vechiul
Suveran, care, natural, in astfel de lucrurI n'af avea
ce sa mai caute. VA putep inchipui la ce resultate cu-
www.dacoromanica.ro
74 N. IORGA

rioase va ajunge comisia de expropriere romino-bul-

gara, a cad! misiune va fi de a se pronunta in ceia ce
priveste sumele de acordat Bulgarilor indignatl de
dominatia roming, cari vor dori sa se stramute aiurea.
Dar protocolul mal cuprinde o clausa, privitoare la
Rominil macedonenr. Nor stim cine sint : 300 poate
500.000oamenir optimists II socot pang la un milion,
asezati acolo din cele mar vechr timpurr; mostenitoril
celor d'intaia colonic romane din Peninsula Balcanica ;
mar vechr decit nor, can am venit de la dinsil si prin
ei. Sint elemental roman asezat la mijloc intre coloniile
lu! Traian si podul de la Severin, element scump noun
prin comunitatea de singe, venerabil pentru orlcine prin
arhaicul caracter al existence! lur. Nor li zicem Aro-
minT pentru dinsir, aceasta inseamna RomIn! ;
pentru diplomatii din Petersburg Msg. el sint cCuto-
vlahr,. Nor primim protocolul cuprinzind aceasta bat-
jocura. e Cutovlah, e o porecla greceasca care in-
seamna cValah schiop,. Simta-se schiop cine o vrea
si procedeze in consecinta : eil nu ma simt si nu
simt nicr natia mea, intemeiata pe voinicele sale pi-
cioare milenare, nu o simt schioapa de loc ! 4 Cutovlahr,
din protocol mi se pare o insultg, §i eil as fi cerut
revisuirea hit din acest punct de vedere care creiazd
o deosebire $i de nume, intre nor si intre &mil. Dar
ce se va face cu scolile garantate prin protocol
Warn la o parte Biserica ale acestor cutovlahisatr?
Avem dreptul sa le subventiongm ; sint ins doug,
conditil: una sa fie frecventate de elevi cutovlahr,
cintru cit vor fi frecventate, de asemenea elevr, c en
tant que...,, nu continuti mar departe, cad socot ca
accentul mien frantuzesc ar suna urit dupg probele
de excelenta pronuntare francesa, care ni s'ail dat in
ultimele §edinte, menite sa arate cd puristil de la
Paris n'aii dreptate atunci cind pretind o uniformi-
tate de dictiune francesa, indiferent de provincie. Dar
cine va fix& ca §colile cutovlahe vor fi frecventate
de elevi cutovlahr? Evident administratia localal, dect
administratia bulgareasca, si, ford a fi trait In Balcanr,
stim si in regiunile noastre carpatice ca once prefect,
subprefect orr primar gaseste mijlocul ca parintele de
familie sal declare si in ceia ce priveste nationalitatea
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARI A ROMANIEf 75

administratilor ceia ce e in interesul put rii pe care acesti

agents administrativi o represinta. i c ar fi daca intr'o
localitate s'ar face declaratia ca nu ista elevi cuto-
vlahi ? Mai primeste scoala Cutovlahi on nu?
Nu numai atit : aceasta subventie se va cheltui supt
supravegherea Statului bulgar. In ce sentiment va
face aceasta supraveghere si cu ce tending ? Fireste
nu cele mai prietenesti fata de not : cu dorinta de a
pastra si mai departe cultura strains inteo provincie
bulgareasca. Dar oare nu ne-am luptat ani de zile
pentru a impiedeca supravegherea in ceia ce priveste
o singura scoala romaneasca, cea din Brasov ? Dupa
niulte silinti am biruit, si am socotit aceasta ca un
mare triumf al nostru, ca inlaturarea unei mars pri-
mejdii. Acum vom avea aceasta supraveghere pentru
toate scolile pe care le vom intretinea cu banii nostri
in cuprinsul provinciei aromine a BulgarieT.
Oare cu aceasta, admitind a Guvernul bulgar ar
fi sincer si iubitor de not si respectuos de drepturile
aromine, s'a resolvat chestia fratilor nostri din Pe-
ninsula Balcanica ? Dar pamintul for va fi impartit
intre Bulgari si not stim cit li va reveni, si poate
sa li revina mult mai putin decit cred astazi, daca
pretentiile sirbesti vor invinge , intre Sirbi, intre
Grec!, fail a mai vorbi de acea Albanie pe care n'o
stim ce e, si stim tot asa de putin care va fi rolul pe
care elementul aromanesc it va putea juca in cuprinsul
eT. Protocolul din Petersburg ni da asigurari in ceia ce
priveste pe Bulgari, dar, odata ce chestia drepturilor
noastre in Balcani s'a redus la un conflict romino-
bulgar care sa se resolve la Petersburg de ambasa-
dorii Puterilor, ce asigurari avem din partea celorlalte
natiuni ? E ceva scris din partea Sirbilor, oricit ar fi
de prieteni ca a sa nu uitam ca s'ati auzit plingeri
in ceia ce priveste purtarea organisatiel administra-
tive sirbesti fata de RominiT din valea Timocului ?
Ce asigurari scrise avem din partea Grecilor ?
Vedeti, eti sint un modest protesor care n'am decit
inteligenta, nu tocmai mare, care se cere pentru a
ocupa o catedra universitara in Romania si caruia, da-
torita imprejurarilor modeste in care isT petrece viata,
ii lipsesc cu totul acele cunostinte cu care se pot
www.dacoromanica.ro
76 N. IORGA

mindri colegil nostri ministri si simpli deputati. Eil and

declar incapabil de a scoate din fiecare buzunar cite
o ilustratie europeand, ale aril destdinuirr personale
fata de mine, foarte secrete, sd poata servi de sprijin
argumentelor mele, dindu-li un caracter exceptional,
dar am fost si ea la Londra si still si ea ceva de unde
si cum, nu intereseazd. Eti still cd. Venizelos va declare cd,
odata anexatA Macedonia la GI-ea, nu ma! sint ace-
leas! motive de a -! persecuta. Il cred. E un om rar,
un om foarte cuminte. Indraznesc a zice, intr'o se-
dintd secretd, cd poate e singurul om cuminte pe care-1
au Grecil. Dar si intr'o sedinta secreta n'as indrdzni
sd fixez cit de tnare e numArul oamenilor cumint! pe
cad-1 avem no!. Vorba e cd Venizelos nu e permanent,
nu e etern. Nimeni nu garanteazd ca va face scoald
si cd urmasif lul vor judeca intocma! ca dinsul. $i atunc1
la tine ne plingem no! cind Arominii cad, prin noua cu-
cerire, se adaug la vechi! Arominl fdrd dreptur! sco-
lare si religioase din regPtul Eladei, nu vor fi lasati
a-sl deschide scolile ?
Dar mi se spune : Silistra are mare importanta
strategicd. Trecem peste toate celelalte si o primim ;
chiar dacd am pierde pe tot! Aromini!, Silistra if
compenseazd. D-lor, am auzit aid un discurs al until
domn deputat in care se fdcea socoteala valorii in
chilometri patrati a Macedonenilor. Iesia cam slabd.
Dar, dacd tot! Macedonenii laolaltd fac numai treT chilo-
metri, \TA puteti inchipui cd valoarea for e extraordinar
de depreciatA, si fereascA Dumnezea sd nu se introducA
sistemul acesta de socoteli si in ceia ce priveste pe
Romini! din toate pArtile si sd ajungem no! cu toti!
a valora tot asa de putin in chilometri patrap cit
valoreazd frati! nostri de peste Dundre !
Dar e asa de mare valoarea strategicd a Silistre!?
D. general ministru de Rdzboiti o spune. MA bucur.
Dar sint alt! general!, si el cu studii speciale, can au
jucat §i el un rol mare in armata noastrd si can td-
gAduiesc aceastd importanta strategicd sail o reduc
foarte mult, fdra a vorbi de aceia can ail variat foarte
simtitor dupd imprejurdri in aprecierea acestel valor!
strategice. Atunci ce voitI d-voastra sd spuie un biet
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A ROMINIEI 77

om profan in lucrurile strategice, solicitat in atitea di.

rectil deosebite de atitea afirmalil care nu se potrivesc ?
OrIcum, ni -au spus §i d. prim-ministru si d. ministru
de Interne cA Silistra trebuia. Era nedreptatea cea
mare de la 1877, durerea de dupl tratatul din Berlin ;
era pana§ul a§ zice un pana§ de aceia§r valoare ca
§i acela pe care Ru§iI 1-au capAtat, in dorinta for de
a sterge urmarile tratatulul din Paris, prin anexarea
celor trel judete basarabene, de care n'aveau cea mar
absolutA nevoie. Din partea mea, ell prefer pain-la fArl
pana§ panasului ail pAlarie, dar fAra indoiala dintr'un
punct de vedere diferit. In stir§it un lucru e sigur cA: de la
tratatul din Berlin am avut necontenit Silistra inna-
intea ochilor, no! tots. (Bine sail rail, tratatul are forma
sa si, and se zice acolo : Ost, nu putem preface, cu toatd
dorinta noastrA de a gasi Inc . un sprijin in revendi-
cArile noastre, Ost in Vest.)
Dar a§a sa fie : tot! la Silistra ne-am gindit, de la
1877-8 innainte. Si vedem. *till el, dui:A o lungA
guvernare a celor cari au condus la biruintA, partidul
for a cazut in catastrofa morals a unel nemal pome-
nitA ru§inr. Un ministru de RAzboiLl a 1ntrat In tem-
nitA ; un §ef de stat-major a mers pe urmele lui ; tara
si-a acoperit fata innaintea acestu! spectacol. Asa cre-
deam, dar de fapt nu era a§a ; tara avea alts preocu-
patie : durerea nemingfiat5. pentru pierderea Silistra
Peste citeva lun1 se discuta procesul intentat lul Ion
BrAtianu, venerabilulul bAtrin, aproape de sfirsitul vie tir
sale, in care se resumail decenil de munca romAneascl
pentru organisarea si innaltarea teri1. D. Maiorescu
ni-a vorbit numal de darea in judecata a Ministeriulut
din care fAcea parte dumnealur. Casul acesta putea fi
pus alaturi de cellalt. Credeam ca atunci a fort un
sentiment de revoltA pentru cA luptele de partid ail dus
asa departe. E1 bine, d-lor, nu : toatl lumea se gindia
la altceva : la durerea pentru pierderea Silistrel.
AA trecut de atuncl douazecl de an!. Teranimea
nedreptatita, inculta si flarninda s'a ridicat intr'o mis-
care care a zguduit inses1 temeliile Statulul romin.
I s'a rAspuns prin impu§carea la zid or1 in margenea
satelor a mg de oamenl considerat1 ca ni§te brute rAil-
facatoare.. Aflu acum, ceia ce nu stiam innainte, ca
www.dacoromanica.ro
78 N. 1011GA

peste detunaturile pustilor, peste bubuitul tunurilor si

strigatele de agonie se ridica un strigat mai puternic
decit toate, acela care resuma toate tendintele, toate
sperantele, toate durerile noastre : ni trebuie Silistra !
Dar nu e numai attit : intre 1878 §i momentul de
fats, Rominil din Ardeal ad primit cele mar strasnice
lovituri. later, acum, cind ni spargem not capetele in ju-
rul conflictului romino-bulgar, s'a numit un episcop
rnaghiar de natiune, la Hajdudorogh. S'ai-i smuls fon-
durf graniteresti capatate de Romini prin vitejie, supt
marea innaintasa a lui Francisc-Iosif I, Maria Teresa.
*i acum sint temnitele pline de Romini cari ail lup-
tat pentru cel mal elementar drept national §i urn an.
Auzim durerile for ? Se pare ca nu, caci in urechile
noastre rasuna durerea pentru pierderea, dupd tra-
tatul din Berlin, a Silistrel.
In acelasi timp, Bucovina s'a rutenisat. La 1877 no!
aveam Romini mai multi acolo. Statistica acum ne
arata intr'o minoritate care se accentuiaza din ce in
ce mai mult. E vorba chiar de despartirea in doua
a diecesei, si am fi bucurosi daca am 'Astra cea
mai mare parte din fondul religionar, mostenit de la
marif nostri Domni, pentru natiunea noastra. Dar mai
la urma urmei e indiferent, odata ce se satisfac dure-
rile noastre vechr pentru Silistra.
Se satisfac prin protocolul de la Petersburg care e
in Rusia, §i, in Basarabia ruseasca, doud milioane de
terani romini n'ad nici Oa astazi dreotul de a intre-
buinta limbs for in biserica si scoala, si, Rominil daca
se mentin, e o minune. In once cas, nu e de villa
Romania oficiala, care de atitea oil putea sa intervinA
in folosul for si n'a crezut a trebuie sa o facer, spe-
riata, cind e vorba de asemenea lucruri, de puterea
Rusiei. Ei bine, Rusia compenseazA toate aceste lu-
cruri prin protocolul care ni der Silistra.
Cultura romaneasca e strinsa innauntrul hotarelor
romanesti. Ungaria nu o mai primeste supt nicks forma.
Aproape nicio gazeta, nicio carte de-a noastra nu
mal e admisa acolo. In acest timp, zeci de mil de Un-
gur! din Moldova, asa-numitil Cianga!, primesc, prin
calendare si brosurl de propaganda, invatatura natio-
nail, indreptata impotriva Statulu! romin. 4re cunos-
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARI k ROPdANIET 79

tinta d. ministru de Interne de aceasta periculoasa

propaganda pe care nimeni n'ar ingadui-o ? Dumnea-
lul spune ca nu. Ed semnalez ; nu cred insa a se vor
lua masurI. Nu s'ar lua masura de a se trata la noT
scrisul unguresc exact a§a cum se trateaza scrisul ro-
manesc in Ungaria, atuncf cind nof sintem fermecati
de bucurie pentru luarea SilistreI.
El bine, nu e nevoie sa fim diplomat! marl, s5. §tim
tot ceia ce §tit1 d-voastra, sa avem relatiunf exce-
lente ca d-voastra, ca sa declaram a este o bataie
de joc pentru nof sa ni se infati§eze lucrurile in felul
acesta. E pur §1 simplu ridicol sa ni se spuie ca pentru
aceasta am trait jumatate de secol §i ca acum putem
incheia era durerilor noastre prin infigerea steagulul
romanesc pe reduta de la Silistra.
Dar, domnilor, sa mi se Ing1duie sa nu privesc ches-
tia aceasta numaI supt raportul militar, supt care all
presintat- o tot!. A§a de putin discuta ter' §i popoare
care nu se gasesc in situatia noastra ; no!, nu. E un
element moral la nof care trebuie sa stapineasca toate
celelalte. Acest element moral trebuie satisfacut, §i
credetf d-voastra ca el se satisface prin clausele pline
de restrictiune §i primejdil ale unul protocol care cu-
prinde in acela§f timp o jignire a celor ma! &esti sen-
timente ale until popor ? Cad, acordind atit de mult,
incit Europa ar fi trebuit sa adauge un microscop ca
sä putem aprecia insemnatatea darulul care ni se face,
se dad §i lectiuni care e greil sa le primim. In mina
mea n'ail intrat multe acte pecetluite ca acela pe care-1
are in buna sa pastrare d. Maiorescu, dar ca istoric
§tid §i eu ce inseamna un protocol. Printr'un protocol
se iead anume decisil in ceia ce prive§te realitatea
bine definita a unel chestif controversate. Apreciere
in protocol, nu se incape. Protocolul isprave§te insa prin
calduroase multamirl aduse Bulgariel pentru mode-
ratiunea e!, pentru sacrificial el, pentru nobleta el de
procedare fats de zurbagiil can calca de atita vreme
pragul Europe! amenintind cu razboiil daca nu li se
da partea din mo§tenirea balcanica. Primim nof aceasta
lectie, care ni se d'a indirect, dar foarte visibil ? Un
ban de our se infa§ura intro hirtie plina de insulte ;

www.dacoromanica.ro
80 N. IORGA

fie chiar autenticitatea luf garantata, si eil nu 1-as

primi ; hirtia cu insulte as vedea-o intaiii, si 1-as refusa !
Dar nu In aceasta se margeneste cerinta morala,
ceia ce inseamna pentru mine cerintele ideale ale
teril noastre fata de alta problema, cea de la Nord,
si nu e sigur ca. innaintind mult catre Sud ni asi-
guram drumul la Nord. Mi se va zice : parer' de
sentimental rams in urma chestiunif ; nu traiesc astfel
natiunile : ieati ce pot, cind pot si de la cine pot. 0
credet! d-voastra ? Exista pe lume numaf chilometri
patrati ? Numarul for hotaraste forta unef natiun!, it
creiaza §i if sustine avintul intr'un razboiii viitor ? Dupa
numarul de chilometri patratf, capatatf printr'un pro-
tocol oarecare, se va hotari energia nationall intr'o
armata a Rominilor ? Dar oare la 1877 luptatorif te-
ran!, bieti oamen! batuti de nevoT, netinuti in seama
de nimenf, flaminzi, desculti si gof in mare parte si
can ad fost totusf niste admirabill luptatorf, acestia
ail fost intrebatf la plecarea de acasa, cind s'a0 des-
partit de al for pe cari nimeni nu raminea sa.-1 hra-
neasca.: oare cit! chilometri patratf au la vatra ? Dar
multi dintre dinsif nu stiaa ce e chilometrul patrat,
si, dacA a fost ce a fost si daca asupra noastrA s'a
revarsat acea glorie, aceasta se datoreste, nu unef
constiinte de ordin material, ci unui instinct transmis
din generatie in generatie, avinduif inceputul in cele
mai vechf timpurf ale neamulu!, unuf instinct care era
resultatul unel indelungate vietf morale, unor factor!
ideal! amestecati din cele maf departate timpurf $i
in sufletele oamenilor celor ma! simpli. Tot ce cunosc
din viata oamenilor ma invata a respecta innainte de
toate elementul moral din viata lor, si nu doresc ca
urmasii mief sa traiascl in vremea cind elementul
acesta moral ar inceta.
$i acum, pornind de la aceasta conceptie, sa ana-
lisam cele petrecute de la 1878 innainte pentru a
vedea ce era cu putinta sa facet!.
Situatia moral, a noastra la 1878 era excelenta.
Dominam, din punctul de vedere at celor ma! legi-
time traditif, recunoscute de toata iumea, nu numaT in
Balcan!, dar si in Ofientul crestin. Ultimele decenir
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMANIEr 81

de mat adinca vasalitate fata de Turcia §i Rusia nu

ajunsesera pentru a §terge urma sacrificiilor indelungate,
a 'argil marinimii, a darurilor fall numAr pe care
le fAcusem intregit Crestinatatt orientale. Aceasta este
marirea si aceasta ar fi putut sa. fie puterea noastra.
Este adevArat ca. Bulgarit de mat multA vreme inca
ni -au opusca in cutare conferintA Pima la Sofia si
publicatal in limba francesA, inteo francesA care ede
sigur cu mult mat rea decit a noastrA ni -au opus
faptul ca et au avut Tar! §i Patriarht, a pot sta chiar
in fata Rusilsr cu mindrie prin aceia cu trecutul for
crestin, imperial e mat vechid, cd et s'ad organisat
intaid, avind culturA, leg!, Coroana Cesarilor, singurt
din toata lum ea slavA. Este adevArat or! ba ? Infr'un ar-
ticol pe care-1 consacram Bulgarilor in 1904, dupA ple-
carea de la not a ministrulu! Sismanov care venise sA ni
spuie douA vorbe bine intemeiate, de care-st aduc aminte
ace! cari ad fost in legatura cu dinsul : ca Bulgarir
sint bucurost sA iea de la not pentru a nu se osteni
pang. la Viena si ca sA grabim pasul fiindcA et merg
rApede in urma noastra,recunosteam adevArul acestor
afirmatiunt §i a puterniculut element de constiinta na-
tionala care se poate cobori din ele.
Este adevArat ca not n'am avut nic! ImpArat nic!
Rege, nic! Patriarh, ci numa! Voevozi si Mitropolitt,
dar asa a fost natiunea noastra totdeauna, modesta,
despretuitoare de forme ea in total, iar nu indivizit,
cari pot O. fie altfel. Numele i-a fost indiferent, fapta
era lucrul de capetenie, si astfel ea a preferat pe Voe-
vodul Stefan -cel-Mare aparindu-se singur impotriva co-
tropirit osmane, unlit Imp Irat bizantin decAzut, si pe
Mihai Viteazul patrunzind in fruntea cetelor sale pe
drumul spre Adrianopol, unlit Rege pierzindu-sl co-
roana in fuga de dupd infringere. Un lucru e sigur :
cA not am fost continuatorit operet imperiale in Orient.
In jurul lu! Brincoveanu statead cite patru Patriarh!
de °data, din toate colturile Rasaritulut. 5colile noastre
erad pentru tot! Rasaritenit, cartile iesite de supt teascu-
rile din Bucuresti §i last vorbiad in toate limbile Orien-
tulut, european §i asiatic, ele mergead pana in cimpiile
Skier si vAile Caucasulul, ducind acolo numele si ste-
mele Domnilor no§tri. Cine ar fi putut sa creadA cA
6
www.dacoromanica.ro
82 N. IORGA

va veni o vreme cind, coboriti la acela§ nivel cu cele-

lalte popoare balcanice, egalisind Statul nostru in pofte
§i in solutiuni cu din§ii, ne vom certa cu vecinii no§tri
mai apropiat!, indiferent de Consecintele morale, pentru
citiva chilometri de pamint...
Oare aceasta ad dorit-o Voevozii no§tri de pe vre-
muri, a§a §i-ad infati§at ei desvoltarea poporului pe
care 1-ad aparat §i 1-ad innaltat ?
Razboiul din 1877 a adus trecerea stapinirii roma-
ne§ti §i peste Dunare. Vorbindu-se de pierderea ju-
detelor basarabene, mai multe persoane, intre care
§1 d. ministru de Interne, pe vremuri, au desaprobat
politica celor ce se chemaii Ion Bratianu §i Mihail
Kogalniceanu, de a nu primi in schimb pentru jude-
tele cedate prin pacea de la Paris o Dobroge mal
mare, intreaga, coprinzind §i Cadrilaterul. Sa mi se
dea voie sa nu impartA§esc acest mod de vedere. Ro-
mania e un Stat national cu un trecut §i un viitor
de o potriva de nationale. Ea nu poa;e deci sa pall-
seasca o parte din teritoriul locuit de Rominl pentru
a capata in schimb o cirpeala oarecare, fie cit de mare,
din paminturi care apartin national altui neam. Or!, ce ?
sintem not ca acele case americane pe care un sistem
complicat de mecanica le ridica dintr'un loc §i le
muta in altul ? Aceasta poate fi Romania politica, oricind
capabil3 de a fi desradacinata de pe teritoriul sail na-
tural pentru a fi stramutata aiurea ? Nu ne gindim bare
ca ar fi de ajuns sa incepem pe aceasta cale pentru
ca sa ni se propuie §i alte asemenea stramutari ?
Dec! e bine ca. Basarabia n'am parasit-o prin niciun
act public. La ea n'am renuntat : ne-am retras din-
tr'insa siliti, nevoind sa avem o ciocnire cu trupele
ruse§ti care o ocupara. far Dobrogea nu o avem de la
nimeni, nici de la Rusia, nici de la Europa : o avem de
la no! in§ine. Cine a dat un caracter militar luarii in sta -
pinire a provinciei celei noun, a facut ce trebuia. Si se
cade sa adaugim ca, precum spuneam §i alta data,
trupele noastre ad gasit §i aid Rominl. Au venit pe
urma celei mai putin indreptatite la bogatie, dreptate
§i cultura, dar celel mai muncitoare §i spornice in
munca ei din toate clasele societatii romAne§ti, pe urma
teranilor. Inca innainte de Miha! Viteazul, ei trecusera,

www.dacoromanica.ro
 ACTITINEA MILITARA A ROMXNIEI 83

MocanT, Cojent, dincolo de Dunare, intemeind sate

infloritoare, care s'aii opus lul Radu $erban fiindca el
aducea aid §erbia cea noua a teranulur in dauna ve-
chilor libertatr, la care ace§t1 %eranl liberf tineail de
veacurl. Prin urmare. tara pe care acuma o ocupail
soldati! lul Carol ma, o cucerisera teranr mar vech!
decit Mihar.
Macar pentru ca avem aceasta traditiune, pentru
ca adaugisem acest teritoriu, eram datori sa facem o
luminata, cunoscatoare, activa §i fecunda politica bal-
canica. Nu ca in aceasta ni s'ar fi resumat toate ten-
dintele spre viitor, ci pentru ca ea era necesara tocmaf
in vederea acestor tendinte.
Ce putea sa insemne aceasta politica balcanied ?
'Maid asigurarea deplina acasa §i innaltarea morals, aid
intre nor, pentru ca acea politica O. poata fi urmarita cu
toata concentrarea puterilor noastre politice, econo-
mice §1 culturale. Ne-am gindit nor oare, dupa raz-
bolt, ca n'ajunge sa fim biruitorT, ci trebuie sa fim in
acela§r timp intaia solidar!, gata astfel de o interventie
in fiecare chi* indiferent de natura acester interventir ?
Ne-am ingrijit de resolvirea rapede, cu orree sacrificiu,
a chestiunil terane§t1 ? Am intemeiat nor, in locul ve-
chilor clientele personale, partide de ider, care sä se
intreaca in devotament §i sacrificir pentru tail, in loc
de a sacrifica tara pentru interese personale sail de
coterir? Am ingaduit nor Guvernelor noastre puse in
serviciul until program folositor terir o activitate li-
ni§tita in aceasta directie, sail a trebuit ca fiecare
Guvern sl stea cu ochir atintitr asupra adversarilor,
neavind vreme sd faca nimic altceva decit aceasta
supraveghere de fiecare clips in interesul mentinerir
la putere ? Am nationalisat nor politica Romanier, ajunsa
apanagiul citorva familir, in mare parte de origine stra-
ina §i romanisate numar in aparenta ? Am dat nor
claser dominante simtul de raspundere §i de datorie
morall, or! am lasat-o in starea in care §i astazr se
gdse§te, schimbind buchete de florr in lupte elegante
de la Sosea, In timpul cind peste Dunare se schimba
gloante ucigatoare, dovedind §i astazr superficialitatea,
totala lipsa de interes pentru nevoile teril §i de sith-

www.dacoromanica.ro
84 N. 10110A

tire pentru durerile §i primejdiile el ? inchegat-am o

diplomatie cunoscatoare, harnica, vigilenta, modesty la
infatisare si energica in interventiunea sa, saa, pentru
baieti! de familie cari nu pot fi plasat! ca deputat! la
Colegiul al III-lea, am creat posturl diplomatice in Bal-
can!, pentru care nu se cere altceva decit oarecare
cunostinte de frantuze§te, relatil sociale bune, talent
de conversatie si anume atitudini? Nu ne-am ingrijit
macar a da acestor privilegiat! sfatuitorf invdtat! §i ac-
tivl, de cari n'am vdzut niclunul in deosebitele mele
calatori! prin Peninsula Balcanica, dar am intilnit le-
gatiunt fara titular!, la care exista un singur functionar,
de cele ma! multe ori strain, care fdcea si desfacea
toate. Or! ne inchipuim ca toate aceste lucrurr pot fi
inlocuite pp deplin prin apucatur1 ca acelea de daunazi
in cutare Capitala balconied, in care representantul
Romanier incepea prin mindra declaratie : Wept, §i
ternaina prin formula : vet! comunica ziarelor ca in-
trevederea, inceputa la ceasurile patru, s'a terminat la
ceasurile oinc! §i n'a primit niclun alt adaus, ca
si cum nol am, putea intrece in mindrie pe Romani!
din timpul de glorie, pe Ludovic al XIV-lea §i pe Bis-
marck §i am preface diplomatia, care e un continua
joc de dibacie crutatoare, in presentarea continua a
unor atitudinf superbe, care ni instraineaza natiile ve-
eine prin jignirT ma! mult sad mar putin meritate ?
Am spus lucrurile acestea de la inceput pentru ca
sa nu trebuiasca, in fiecare cas de constatare a mac-
tivintil, a nulitatii noastre diplomatice, sä explicam
motivele, din deosebitele legatiunI, ca §1 din tarn, care
le intretin.
Politica balcanica o puteam, face cu TurciT. Oare nu.
era de imitat fata de din§ii exemplul Germaniet bi-
ruitoare fata de Austria care putea foarte bine sa
distruga pe rivala sa invinsa, dar in loc de aceasta
i-a oferit prietene§te o mina sigura, pe care nu si-a
retras-o nicIodata, asigurindu-s! astfel hotarele rasa-
ritene si puind in calea Rusie! o bariera care nu o
costa nimic ? Ar fi refusat oare Turcil o astfel de alianta
Dar oare ne putem gindi la asa ceva data pana §i
daunazl, cind noul regim a inceput in Imparatia Os-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA. A 110MiNIET 85

ntanilor v'o spun aceasta cu siguranta, ca unul

care cunosc si eu unele lucrur!, fall a fi amestecat
In marile taine ale diplomatier noastre si diplomatier

Statulur romin; dovada visitele ce ni s'a5 facut

nor am ramas indiferentr la toate aceste oferte care
ni se parea5 riscate sail periculoase ?
,
universale si din partea noilor conducatorr ni -au venit
oferte, ele au venit particularilor si gra indoiall oi.

De la Turd, cu altfel de politica, am fi capatat o

situatie excelenta Macedonenilor. Se stie insa ce am
facut acolo : scoli cu prea multr profesori si prea pu-
tin! elevr, cind si profesorir nu preferad sa resideze
la Bucurestr in apropiere de patronir politic! de la
Ministeriul Instructiel, cari-1 numisera dupa interese
de partid. Doug. clientele se succedaii in impartirea
lefurilor din Macedonia. si era asa de putina con-
secventa in conducerea luptel culturale singura po-
sibila pentru dinsir din punct de vedere national
a fratilor din Macedonia, incit, printr'o schimbare a
vintului, daunazi, scolile, cu tot bagajul lor, au tre,-
cut de la Ministeriul de Instructie la cel de Ex-
terne, fara ca prin aceasta sa se fi facut un pas mar
departe in indreptarea unel situatir ajunse imposibila.
E oare cineva aid, in Camera, care sa-ml poata spune
acum ca propaganda noastra in Balcanr, intre Aro-
minT, n'a fost cea din urma propaganda nationals in
peninsula, cea mar desorganisata, cea mar putin res-
pectata, cea mar puffin fecunda ? Nu raspunde niment
Asa a fost.
Date fiind conditiile particulare in care Statul osman
priveste natiile, ca echivalente cu religiile recunos-
cute de dinsul, ar fi trebuit sg. dam oamenilor aces-
tora o Biserica pentru a-1 deosebi de Biserica gre-
ceasca si de Bisericile slave. Li-am dat-o oare ? S'ar
zice : era imposibil. Dar a fost posibil, cu oarecare
cheltuielr si staruinte, sa smulgem Patriarhier ceva
mult mar insemnat, sä smulgem Patriarhier dusmane
cu no!, pe chestia manastirilor secularisate, autocefalia
Bisericii Regatulu! romin In ceia ce priveste pe
I

Aromin!, ne-am multamit cu acel ridicol episcop de

origine albanesa, cu apucatur! suspecte, care, cocotat
in rindul al doilea al uner case sarace din Constan-

www.dacoromanica.ro
86 N. IORGA

tinopol, nu putea fi macar descoperit de doritdrir

de a-I face cuno§tinta §i care, la sfir§it, cumparat de
du§manir no§tri, a disparut cu totul, §i pans in ziva
de astAzI, ceia ce n'a impiedecat pe innainta§ii no§tri
din aceasta Camera a striga de doul or: : TrAiasca Sul-
tanul !, pentru un succes ca acesta, precum §i pentru
acela, a§a de mare, a admiterii printr'o iradea a drep-
tulu! Arominilor de a alege §i el Consilii comunale.
Dar, dad. nu ni placeall Turcir, daca era ceva in
amintirea razboiulur recent sail a conflictelor militare-
de odinioara care sa ne impiedece de a face pact cu
din§ii, ce se putea aduce oare impotriva unei intelegerr
continue, unel statornice colaborarr, uner penetratir
rabdatoare §i rodnice in Statele slave de peste Du-
nAre ? Zicem cA am desrobit Bulgaria. Atit ni mar
lipsia... De fapt am luptat sa ni cucerim independenta.
DacA prin aceasta Bulgarir §i -ail capatat viata pro-
prie, atit ma! bine. SA nu li-o spunem no!, sa a§teptam
sa o spuna ex, cad, dacA o spunem numai no!, tot
nu se ajunge la niclun folds.
in sfir§it o Bulgarie exista, de la 1878 innainte, din-
colo de Dunare. Saraca, fara organisatie culturala,
fara forts moralA, spionata, incurcata §i batjocurita
de Rusia protectoare, ea ar fi dorit de sigur sa aka
in loc sprijinul statornic §i desinteresat din punct de
vedere teritorial al Romania Ce nu era de facut
acolo §i ce nu s'ar fi capatat printr'o actiune prie-
teneasca §i ocrotitoare, care nu ne-ar fi costat mar
nimic?
-*i. nu : din mindrie de rasa ne-am indArAtnicit s t
nu vedem decit pe parinta roman! §i pe fratii din
Paris, ignorind cu totul acest Rasarit in care daca
soarta ne-a pus, ea ni-a impus in acela§ timp datorir
ce decurg dintr'anume vecinatate geograticA. Am lasat
pe Rus sa lucreze cum void, §i, cind s'atsi dus Ru§ii,
altil ail rams liberI ss exercite pe toate terenurile
influenta for in Bulgaria.
Aceasta Bulgarie s'a unit cu provincia privilegiatl
autonornA, cu Rumelia orientala. NoI n'am avut niclun
punct de vedere in aceasta chestiune. Peste citeva.
bun!, Battenberg, prigonit de Rusia, pentru actiunea
sa independenta, a trebuit sa-§I parAseasca tronul
www.dacoromanica.ro
 AGTIUNEA MILITARX A ROMXNIEt 87

trecind prin Romania si intorcindu-se tot pe aid.

Bulgarii ail fost cufundati in razboiul civil. Am pas-
trat fata de aceste fenomene de transformare in Pe-
ninsula Balcanica aceiasi atitudine de nulitate voita
pe care o pastraram fata de razboiul sirbo-bulgar care
se petrecu intre reuniunea cu Rumelia si detronarea
principelui Alexandru. Am socotit ca ni ajunge sem-
narea tratatului de pace in Bucuresti, not fiind me-
diatoriis iunul dintre dinsii, d. Pherekyde, e de fata la
aceasta sedinta. Foarte onorabila lucrare, incheierea
acestei pad, dar e permis sa se spuie ca atit nu
ajunge pentru a se recunoaste rolul nostru fu-esc in
schimbarea imprejurarilor balcanice. $i, inca °data., nu
vorbesc de anexare, ci de acea strabatere a noastra
supt toate raporturile, care ne-ar fi facut conducatoril
recunoscuti de toata lumea ai politice1 de peste Du-
are.
Dar in tot acest timp mai erati atitea si atitea lu-
cruri de facut. Universitatea noastra e mai veche
decit Universitatile slave din apropiere. A avut ea
vre-odata catedre in legaturd cu viata transdanubiana,
s'ali predat vre-odata cunostinte de drept bizantin,
de istorie bizantina, de arty bizantina, de corespon-
dentele lor slave, de limba tuturor vecinilor nostri ?
Evident ca nu. $i nici nu se putea, cad organisatia
noastrA si in aceasta privinta am luat-o de-a dreptul
din Apus, cu alte new)s si cu alte tendinte. $i, daca
s'ad facut astfel de cursuri, ele nu s'aii facut dupa
cererea oficialitatir si cu voia ei, ci din initiativa ci-
tor va profesori, a caror actiune a fost privita poate
cu ochi rai, fiindca se amestecail intr'un domeniu
inferior, care nu trebuia sa fie atins niciodata in tara
noastrA.
Am tradus nob pentru vecini ceva din literatura,
din stiinta noastra? Ne-am ingrijit ca prin traducers
O. stim ceva din ceia ce gindesc si simt ei ?
Un distins ministru al lor, d. Sismanov, a venit la
Bucuresti sa ne vada, sa ne cunoasca, sa indemne la
un schimb de influente folositor si terit sale, dar si
noun. Ni-a spus acele cuvinte, citate mat sus si pe
care nu le pot uita. Am auzit acele cuvinte, si atentia
noastra nu s'a oprit asupra lor. Dar eii scriam atunci,

www.dacoromanica.ro
88 N. IORGA

indata dup. plecarea 14 in cSamanatorul, acest pa-

sagiu, pe care sa.-m1 ingaduit! a-r cita :
4 Multamita une! mar! staruinte, incete si si-
gure, de teran margenit, harnic si stringator,
multamita. acelui om cu totul superior care a
fost Stambulov, Bulgaria e astazi o tarn in care
se poate spune cu oarecare adevar ceia ce se
spune si la toate popoarele care nu-si dail sama
de greutatile ce le asteapta Inca. Orlcum, Bul-
garia are o armata, un invatamint popular, o
economie rurala, care sint, pentru prieten si
dusman, si pentru cine vede numai, rece si pre-
vazator, ceia ce este : bune.
(In ce chip insa ar putea fi ale noastre bune,
ceia ce e pentru noi o chestie de viard daca
nu le vom cunoaste si nu vom vedea Bulgaria
decit prin cartile de sensatie ale Apusulu!, noi
cari stam tat in M.O. cu dinsa ?,
Si peste trel-patru an!, inteo intrunire publics, iatg in
ce cuvinte condamnam aceasta politica de ciocoism : nu
pot intrebuinta alt cuvint pentru a asa se chiarna
despretul fall de eei mid unit cu adinca inchinare
innaintea celor mar! :
<A fost un timp, cind, in Constantinopol stind
Sultan! turcestr. Domnif nostri din Iasi si. J3ucu-
rest! erau considerate ca mostenitor! a! Impara-
tilor bizantin! ; ef porniati din Tarigrad, si ru-
glciunile care se cintau la sfintirea Imparatilor
roman! de Rasarit se cintad la miruirea Domnilor
nostri ; cu alaiti imparatesc veniati in tail, unde
prin minile Domnilor nostri si cu bani! nostri
se tineati viata suflet easel si Biserica din Rg-
sarit. Aceasta o zice toata traditia noastra : noT
eram centrul firesc al Rasaritulur crestin.
cDupa epoca veche cresting. a venit epoca noun,
paging., de inchinare la modele si prejudecatile
din Apus. N'am vrut sa raminem in Rasaritul
acesta, unde a trait, s'a desvoltat si a inflorit
Crestinatatea de a ajuns ceia ce este astazI. Pang,

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMANIE1 89

si vechiul Orient musulman s'a scuturat din ne-

pasarea-i seculara ; Statul turcesc nu maT este o
Imparatie mondiala, dar el represinta un popor,
o natiune care vrea sd traiasca in chip vrednic
de trecutul slit Ce am facut noT fat de nea-
murile acestea, intru cit am afirmat rostul nostru
in Peninsula Balcanica, pe care, ca libera viata
crestina, noT am intemeiat-o ?
(Au venit stapinitorif vecinilor sa ni faca vi-
sita, visita nu s'a innapoiat ; ne-am incunjurat
cu un zid de despret, si dincolo de acest zid de
despret popoarele balcanice s'aii desvoltat totusl...
e Ar fi trebuit ins ca astazT glasul nostru sä
hotarasca in BalcanT, vointa noastra sa fie vo-
inta hotaritoare acolo, not sa fim centrul firesc
de alipire pentru popoarele din Peninsula Bal-
canica, pe cind astazI toate se fac de-asupra ca-
petelor noastre si in paguba noastra.
cNicl comertul nostru nu patrunde in Balcani,
nicr politica noastra n'are legaturl in Balcan!,
nicT viata noastra culturala n'are prestigiu pentru
BalcanT. Umblind dupa fantasmele ApusuluT, am
pierdut realitatea RasarituluT... Am pierdut re-
alitatea Rasaritulut ca si cum am putea schimba
fatalitatea geografica, ca si cum am putea mutd
hotarele §i le-am putea alunga in Apusul acela
unde §tim sail credem ca este in ceputul nea-
multi! nostru. Facem o gresala politick dupa
alta. si aceste greseli nu pot fi repetate, fara
ca dupa scaderea prestigiulul sä se ajunga nu la
primejduirea existentel Statulul romanesc.,
Am fi putut avea, nu numaT legaturl cu Bulgaria,
cu Serbia, ale aril interese corespund asa de mult
cu ale noastre, cu Grecia, dar noT singuri am fi fost in
stare sa reunim aceste State cu Statul turcesc intr'o
legatura indisolubila, care i-ar fi pus pe totT la add-
postul amesteculul continuo, daunator si jignitor, al
Austrie! si Rusie! in Balcan!. Da, nof am fi putut
realisa aceasta confederatie, care s'a cerut de mult
si mi s'a cerut §i mie parerea, pe care am exprimit-o

www.dacoromanica.ro
90 N. IOItGA

in acest sens cindva, intr'un raspuns al mien until

ziar al Turciei noun -- si din aceasta intelegere ar fi
resultat ceva care ar fi impiedecat razboiul, 1-ar fi
facut cu totul inutil, anume acea autonomie a Ma-
cedoniel, care, pe aka cale si prin staruinta altora,
mai interesati, nu se putea indeplini.
Asa ne -au gasit ultimele imprejurari. Politica noastra
externa consists in neconditionata alipire la Austria.
Dui:A 1877, din indignarea impotriva Rusier, din frica
fats de viitoare incalcari ale ei, am incheiat o alianta
ale carii conditii nu le cunosc, ba nu still macar
daca e ceva scris. Ni-ar putea spune d. ministru de
Interne, dar tace. Poate nu stie nici dumnealui, si
poate nu stie nici seful liberalilor, cad aceasta extraor-
dinara politica se razima pe ignorarea totall din
partea tuturor, si vat de poporul a carui politica
externa se chiama asa pentru a i se face in afara:
in gall de hotarele sale ca si in afara de interesele
sale !
Razboiul a inceput in Balcani. Cu citva timp in-
nainte, contele Berchtold, canc3lariul austro-ungar, Aus-
triac ca nume, Ungur ca suflet, a aparut la Sinaia. Ce
voia d. Berchtold ? Evident ca unul care cunoaste pe
Rominif din Ardeal din legaturile pe care le au cu
natia sa, voia sä vada cum ne infatisam si noi, si de
sigur a plecat cu parerea ca maghiarismulur i-ar fi
mai usor sa aiba de patru ori mar multi Romini
dintre noi decit Rominii de dincolo, fiindcd sintem
nesamanat mai comozi decit dinsii, mai maniabili,
mai supusi. La plecarea sa, cineva a spus undeva ca.
Romania va iesi mai mare, si atit ajungea ca sd ne
linisteasca : si de data aceasta Austria era sa ingri-
jeasca de lucrul nostru, permitindu-ni a face politica
interns pe care o cunoastem cu totii, si care ne-a
tinut in loc doi an! de zile.
N'ajungea atita : intr'un timp cind se putea astepta
un razboid austro-rus, trebuia sa se dea ilusia ca Ro-
mania va merge impotriva Rusiei. De aceia s'a in-
fatisat in pompa mare la Bucuresti seful statului-ma-
jor cesaro-regal : d. Konrad de Hotzendorf a venit ca

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARk A ROMINIET 91

sa fie vazut si ca sa ne compromita prin aceasta, pe-

cetluind innaintea tuturor dependenta noastra.
S'a intimplat insa ca. Austria, care tintia innainte
de toate sa impiedece intarirea Serbiel din care pot
resulta pentru dinsa cele mai marl primejdii, in Bosnia
si Hertegovina ca si dincoace de Dunare, a desco-
perit rapede ca Bulgaria biruitoare poate fi de un si
maf mare folos decit nof pentru urmarirea intereselor
sale. Atunci, in aparenta, am stat pe un plan cu Bul-
garil, iar, de fapt, in atentia monarhief mai jos decit
&Irish'. Mai e nevoie sa spun ce a decurs din aceasta
noun situatie ?
Astfel de imprejurarf trebuie sa ni serveasca insa
de invatatura, si eoua sint marile foloase ale neiz-
bindef noastre.
In jurul nostru avem astazi popoare care si-ad de-
savirsit unitatea. Bulgaril nu mai au nimic de recla-
mat de la nimenf, ba Inca el tin supt stapinirea for
atitea elemente eterogene. Serbia are de reclamat
doar ce se pastreaza de Austro-Ungaria. Dupa cincl
sute de and Albanesil iese din mormint, intemeind un
Stat ale caruf limite sint cu mult mai marl decit for-
matiunile politice albanese mai vechf. Grecia a capa-
tat tot ceia ce putea cere pastrindu-se in margenile
cumintenief. Asa fiind, noT raminem singura natiune
neintreaga, care se multameste cu aceasta situatie,
care-sf interzice, si nu numal in lumea oficiala, cele
mai firestr asteptarT pentru viitor.
Cad e un adevar de sociologie, din acelea care re-
sulta din desvoltarea popoarelor, daca nu din obisnui-
tele lectif de Universitate, ca o natiune traieste
pentru a produce o cultura, pentru a face ca totf
membrif sal sa se impartaseasca de dinsa, desvoltind
puterf morale care due la organisatif politice uni-
tare, prin care apoi cultura nationala poate fi intro-
dusa si aparata in jocul complicat al civilisatiel uni-
versale. Acestea nu shit lucrurf pe care le dorim sa
fie, ci lucrurf care sint, cu sail gra voia noastra, or[
a altora.
Si, daca Romania se resemneaza la situatra el de
astazi, daca ea intelege 81 ramlie, contra asteptarilor
dusmanilor sal chiar, o formatiune politica definitive
www.dacoromanica.ro
92 N. IORGA

fn provisoratul ei nenorocit, atuncl, ea o spun lAmu-

rit : pAcat de silintile cui au intemeiat-o, §i blAstamat
O. fie chiar ceasul in care ea s'a intemeiat, fiinda, in
loc sa fie un element de grabire, de u§urare a desvol-
tali! nationale, ea este, prin interesele speciale pe care
le creiaza, o piedeca in desvoltarea natiunil. Da, e
sigur ca, dacA Romania n'ar exista, fratil no§tri din
Austro-Ungaria cel putin, §i-ar incorda puterile pro -
pril pana la paroxism, §tiind bine cl n'ati nimic de
a§teptat decit de la ei in§ii, pe cind, a§a, e! vad Ro-
mania alergind in ajutor §i ea nu sose§te, el se spri-
jina pe un ajutor al RomAniei, care nu se infAti§eaza
in clipa trebuitoare §i ei sint expu§1 sa cadA prin slA-
biciunea razimului pe care §i 1 -au ales. ScAdem ast-
fel, in loc sa cre§tem energia neamulul nostru.
A doua invatatura prive§te noile imprejurarl balca-
nice. MAcar acum sa facem silinta cea mare de a ne
cobori intr'o viata care supt atitea raporturi pleaca
din ingAduinta si ajutorul nostru. Si firn, ma! mindri
§i mai harnici in loc de a ne certa pentru puncte
!

de granita, sa ne innAltAm panl la con§tiinta ca pu-

tern domina, cl sintem chemati a domina, dar nu prin
nedreptate §i sill, ci prin cunoa§terea, supravegherea
§i armonisarea intereselor nationale in lupta. FiindcA
noul ni trebuie aceste interese nationale impAcate pe
basa dreptAtir, pentru ca in aceastA impacare singura
sl gAsim apol sprijinul intru indeplinirea datoriei
noastre celel marl. Pe eel mid sA-I apArAm impotriva
celor marl, pe eel nedreptAtiti impotriva fAcAtorilor de
nedreptate. Si o spun lamurit acum eii, iubitorul rde
Bulgari,, ca, dacA mine, intr'un conflict dintre Bulgar!
§i Sirbi, pe care-1 deplor d'innainte, noi am ingadui
ca Bulgarii sa sAvir§eascA un act de violentA care
li-ar da predominarea neconditionatA pe malul drept
al DunArii, §i noi n'am interveni cu toate puterile
noastre pentru a impiedeca aceastA incercare de in-
tarire a unuia singur, s'ar savir§i o crima de Stat.
NAdAjduiesc cl a§a ceva nu se va intimpla §i cl,
unind grija until mare ideal, care este o mare nece-
sitate §i o posibilitate rationale impotriva careia nu se
pot ridica astAzi nici aliatii de can se cuvine a Linea
seamy In margenile tratatelor, cu grija imediata a unu!

www.dacoromanica.ro
 ACT1UNEA MILITARA A ROMXNIEI 9;

echilibru balcanic care salt alba radacinile sale in

dreptatea nationala, pretutindeni satisfAcuta, dar nein-
trecuta de niment, vom §ti sä recapatam, prin puterea
unet patiunt mart §i inteligente, macar o parte din
terenul pe care incapacitatea clasei diriguitoare ne-a,
facut sa-1 pierdem pana acum.

VIII.

Protocolul pe care nu 1-am votat s'a prima.

Intrasem in normalitate. Comisiunea de delimitare se
lupta gret'i cu zgircenia colegilor bulgart, fara a stirni
o mare emotie in opinia publica. Parlamentul se In-
chisese. La banchetul din Caracal, ministrul de In-
terne declara cu mindrie c& anul 1913 se va numi
anul Silistret". Te omoraa prin birturi §i gradint cu
Arnintirl din Silistra". Profesorul G. Popa Liseanu
fusese insarcinat a scrie istoria Silistret, i cartea
aparuse in momentul chid se rupeati negocierile pentru
delimitare.
Era un spectacol comic, din nenorocire foarte comic.
Furia nechibzuit& a d-ruluf Danev si a partidulut
militar din Sofia ne-a salvat; ea a Inlocuit, prin ne-
bunia et, lipsa noastra de intelepciune si pregatire.
Cu ordin formal, Grect Sirbi at1 fost atacati, lega-
tura for rupta la Ghevgheli, si razboiul a pornit in
toat& regula, innaintea Europet uimite. S'a putut crede
cci acest atac neloial va izbuti, ca Bulgaria va lua tot ce
va voi, ca ea va realisa, peste drept, prin trddare fi slid,
idealul until imperialist arogant, lacom fi desmdcat.
La congresul nationalist din ziva Innaltaril s'a pus
Intrebarea: ce va face Romania. Unit asigurail din
intrig& politic& poate ca ea va sprijini, pentru a face
placere Austria, plina de vechea et urd impotriva Sirbilor,
pe Bulgari. In acest cas, vom fi not aid pentru a

www.dacoromanica.ro
94 N. IORGA

Impiedeca strivirea Sirbilor", a fost rIspunsul ce am dat

la Intrunire. Iar la 7 Iunie Neamul RomAnesc" semnala
asasinatul din Constantinopol al Marelu! -Vizir Mahmud
efchet ca rasbunarea une! faqiuni impotriva unlit
om de factiune ".
Mahmud-Sefchet, Marele-Vizir, a fost asasinat de
un cafegiii oarecare, plAtit pentru a indeplini aceastt
fapta, de singe.
Cu dinsul nu dispare un element indispensabil in
viata nenorocite! ImparAtit, unul din ace! oament cari
singurt pot stapini haosul criselor politice. Din potrivA,
el a fost unul din factorit cari le-ail provocat, prin
silnica inlAturare a lut Abdul-Hamid, prin intronarea
in locul Guvernelor nule de cabinet, a Guvernelor
patimase de partid, care sint, de sigur, la un popor
incapabil de a se manifesta in afara de stapinitorit
sal, o si mat mare nenorocire. A conspirat, a tradat,
a prigonit, a cAzut cu nAcaz si s'a ridicat prin lovi-
tura de Stat a hit Enver, nu pentru a-s! salva. Cara,
cad it lipsia geniul , ci pentru al! scApa de pe-
ire partidul.
A cistigat o singura mare biruinta acest Sirian
aspru, venit din locurile unde viata omeneasca nu se
crutA : aceia care i-a ingAduit sa intre in Constan-
tinopol ca triumfator. Era al doilea cuceritor al Stam-
bululul. Cel d'intAiti, Mohammed al II-lea, a creat prin
cucerirea sa ImpArAtia, impotriva dusmanilor legit
sale, cellalt, impotriva fratilor de lege, aparatort simplt
si fanatic! a! traditiilor sacre ale Islamulut, a distrus-o
prin cucerirea sa.
CO ce vor veni dupa dinsul nu vor plinge pe
mormintul acestui om de factiune pe care urt de
factiune 1-aii omorit.
Apo!, pentru ca sä afirme principiul: o singurit
atitudine ni se impune: a Impiedeca, fie qi cu ar-
mele, ca Serbia sa fie zdrobitii", se stria acest ar-
ticol:
Ziva de mine poate aduce hotArirt mar! pentru Ro-
mAnia si pentru neamul nostru intreg.

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMINIEt 93

In adevar acest razboiii inceput cu declaratii de na-

tionalism romantic, de pietate crestina, de patima pentru
dreptate pare a nu voieste sa mar iea sfirsit, §i tot
asa de putin tulburarile interioare pe care le provoaca
zi de zi. Bulgaria sta gata sa se incaiere cu Serbia
ajutata de Grecia. Se cere din Sofia indeplinirea Ord
discutie §i fara zabava a tratatului, secret pans ieri,
prin care i se lass el Macedonia, iar Sirbii cari o
ocupa declara ca n'o vor parasi cu niciun pret, pentru
ca ail dat mar mult decit prevedea in tratat §i n'aCi
primit, la rindul lor, niciun ajutor.
Tarul a intervenit cu un ucaz de pace cum nu se
intilneste in legaturile dintre State le independente,
oricit de mare ar fi unul gi oricit de incurcati ar fi
cellalti, mult mar mid, oricare ar fi chiar solidaritatea
slava §i dreptul indatinat al Rusier de a conduce or-
hestra cu bagheta care poate si lovi pe cine s'ar face
vinovat de o actiune tcriminall,, nu in ea insasi, ci
fiindca jigneste interesele rusesti.
Dar Slavic de peste Dunare au numai ce li se cu-
vine. In loc sä pastreze, ca bunul cel mar pretios,
alianta cu atita greutate dusa la bun capat §i con-
sfintita prin victorie, in loc sä caute solutir mijlocii,
de autonomie internationals a paminturilor disputate,
in loc sa cheme prin marinimia usoara biruitorilor
Turcia la o trainica prietenie §i sa ajute Romania,
printr'o atitudine potrivita si prin concesiuni intelepte,
a se desface din itele mestesugit tesute ale vechii in-
trigi austro-ungare, Bulgaria, Serbia, Grecia isr ascut
din nou sabiile pentru a se spinteca reciproc. Ce poate
fi mai natural decit intoarcerea pe acest drum de
dusmanii balcanice a celor doua influente nefaste care
i pans acum au facut atita rsu popoarelor de la
Sudul Dunaril: a Austria exploatatoare §i a porun-
citoarel Rusil ?
Din partea noastra, e limpede pentru oricine ca
o singura atitudine ni se impune : a impiedeca, fie si
cu armele, ca Serbia sa fie zdrobita. Bulgaria vrea
s'o faca pentru a multami Viena, careia existenta insasi
a Serbiel gata de lupta pentru Bosnia §i Hertegovina,
if e un spin in ochi. Dar tocmal pentru a face ca
Serbia sail poata indeplini in viitor misiunea natio-

www.dacoromanica.ro
96 N. IORGA

nala, asemenea cu aceia care ne asteaptA peste Car-

pati, sintem datori a interveni. Data aceasta, se poate
spune cu drept cuvint ca peste Dunare se discutci chestia
Ardealului. Nu putem avea deocamdata o Confederatie
balcanica cu noi in frunte, el bine sl nu avem mAcar
ca singura putere hotaritoare o Bulgarie prietena cu
Austria si intetita de Austria, care o va ajuta din rAs-
puteri sl creasca, impotriva noastra.
Se pare ca data aceasta sintem gata. Vom resolvi
atacerea Berman Juster si afacerea Bogdan-Pitestr,
care industnAnesc pe domnif ministri a! colaborAril ;
vom resolvi-o poate impreuna cu chestia sefiel con-
servatoare §i a Guvernului de Impartire a puterii intre
mal multe clientele conservatoare, dintre care una,
cea ma! puternicA dar atita numal ! , e a d -lu!
Tache Ionescu. Un Guvern mai tare va lua condu-
cerea afacerilor : misiunea lui, asa de grea, va fi aceia
de a Tune de acord interesele Romania in gilceava
dintre aliati chestie de moment cu idealul firesc al
poporului nostru intreg chestie a viitorului romanesc.
Vor fi liberali!, cirmuitoril de mine, oameni cari sa.
afle cum se zice <formula, ? SA vedem !

Aqiunea Guvernulur in acest sens va fi sprijinita.

de that& opinia publics" era incheierea articolulul ur-
rnator, sons in seara de 14 Iunie:
Poate cA acum peste Dunare rAzboial va fi si por-
nit, aliatii de ierl prinzindu-se in nebuna imbrAtisare
a celei mai sAlbatece uri §i aratind asttel lumil intregl
cit de mult li lipseste Inc A panel la aces cultura mo-
ralA, sprijinita pe drept, care singurA face, §i a doua
zi duper cele mar stralucite biruinte, ca o natiune sd
fie respectatl. A doua, a treia oars Tarul a batut din
picior obraznicilor copil al slavismului sudic, iar ba-
bele diplomatice din Viena, sirete si econoame de
orice cheltuiala proprie, is! freaca minile a prin aceasts
bresa a unui furios antagonism pentru Macedonia isl
poate face intrarea din nal vechea influents austriacA,
a aril lozincA e: cistig fAra strAdanie .i jertfa.
Bulgaria e de sigur cea ma! vinovata. A capAtat

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMANIET 97

toata Tracia, cu stralucitul Adrianopol, a patruns pang

la Marea Egee, in care doreste sa aiba chiar o in-
sula. Apare ca mostenitoarea cea mai larg indrepta-
pa in Balcani. Pang. la Dunare nu mai e un Stat ca
dinsa. Europa rasuna de faima biruintelor capatate
intr'o campanie fora pareche de fericita. El nu, e prea
putin, mai nimic : if trebuie Macedonia, toatA Mace-
donia 1
cFratil, de acolo sint in de obste o poporatie slava
cu caracter special, cu trecut deosebit afara de mo-
mentul Ascoalei lul Samuil, care n'a dat un Impe-
rid , cu indreptare mai mult spre Apus ; de la Sirbil
Jul Stefan Dusan, marele Tar mort poate in Devol,
dupt cell asezase Patriarhul la Ipec, si inmormintat
la Uschiub, ad luat tara hordele turcesti. Acuma Sirbil
ad recucerit-o. E o suprema umilinta pentru oastea
regelui Petru sa iasa din hotarele Macedoniel ca sa
intre Bulgaril numal pentru ca ce e drept ! nimenl
n'a muncit acolo, pe terenul bisericesc si scolar, ca
dinsii.
Dar Bulgaria obiecteaza un tratat formal si nu urea
sa tie seama cd el n'a putut fi executat in razboiii,
deci nisi dupa pace nu trebuie sa fie executat.
De aid razboiul : el pare inevitabil. Acuma niciun
principiu nobil, nicio ideie morala, niciun drept incon-
testabil nu sta. scris pe steagul cu care Bulgarii pleaca
impotriva Sirbilor, spre a-I despoia, ba chiar spre a-I
nimici. $i ceia ce a impiedecat panel acum interventia
Romaniei a fost caracterul de legitima revendicatie
nationala a razboiului cu Turcii.
Acest motiv nu exista. $i, la rindul nostru, vorbim.
Actiunea Guvernulul in acest sens va fi sprijinitA
de toatA opinia public'.
Vom face (led razboiul" era formula care se im-
punea; afirmind-o la 22, acaugiam reserva, care s'a
adeverit pe urma In ce prive§te organisarea §i con-
ducerea" Ir4eleg: cea diplomaticl.
Peste Dunare a inceput rasboiul.
Nu 1-am putut preveni, datorl sintem insa a-I Im-
piedeca urmArile rele pentru noT.
www.dacoromanica.ro
'1
08 N. 10110A

Unul singur nu trebuie sh c7icteze in Balcan!, or!care

ar fi acela.
Trebuie sa impiedecam sila prin sila, fara ca pentru
aceasta sa pierdem nadejdea de a indrepta pe cel sil-
nict, dupa dovada gre§elit lor, spre buna Interegere
de care, de fapt, §i et ca §i not au nevoie.
Cine vrea un razboiti de cucerire pe pamint strain
e un aventurier ratifacator, cine vrea sa ne lase spec-
tator! at uneT Inclierart din care invin§ii nu se vor
mat ridica, acela e un la§.
Intre unit §i altit e locul oamenilor cari In deplina
lini§te a sufletulut inteleg ca sint neplacute §i grele
datoril care trebuie indeplinite, fara entusiasm, dar
fara §ovaiala.
Vom face dect razboiul.
Natiunea noastra a fost totdeauna in stare a birui.
Vom avea prilejul sa judecam §i cellalt factor : orga-
nisarea §i conducerea.
Si neinduplecatt trebuie sa fim fail de aceia cari
null vor fi indeplinit toata misiunea....
Si aceste idet se complecteaza prin cele ce spuneam
innainte, dar tot in Iunie, la intrunirea Liget pentru
Ardelent :
In jurul nostru se petrec fapte ; sa vorbim macar
de fapte. Cad, daca ar fi sä ne Intrebam de unde a
venit, in timpul din urml, tot rani, nu §titi daca ar
avea mat putina parte flecaria zadarnica decit chiar
lipsa de entusiasm pentru causele mart.
Sä-rnt daft voie sa va amintesc unele lucrur!, care
astaz! 41 au pretul lor.
Acum cinct ant se Linea aid o intrunire publics, §i
aceia chemata de Liga Culturall. Lumea era mat multa
decit in asta sara, cind petrecerile chiama aiurea pe
aceia al caror loc ar fi aict, unde se vorbe§te de in-
teresele esentiale ale neamului nostru, iar nu, in acest
ceas, cind primejdia ne ameninta din toate partile,
acolo unde se desfa§ura luxul neru§inat, desfriul lend,
risipa une! avert cf§tigate cine §tie cum.
Era vorba de un razboiii Intre Austria i Serbia,
care-1 statea in drum, impiedecind-o de a innainta spre

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITAIIL A 110MINIEV 99

Marile-Sudului, Eraii oament intre not cari credead

ca trebuie sa mergem cu Austria.
(Un glas : Jos Austria.)
Nu : jos Austria, ci sus Romania ; jos pacatele noas-
tre : luxul nostru, dihonia dintre not, miserabilele in-
terese de party care ne sfa§ie... Jos acestea §i sus Ro-
mania noun, curata, units §i tare !
Si, dect, era vorba ca, in schimbul ajutorului dat
Austria, sa ne marim dincolo de Dunare, sa capatam
valea Timoculut, unde sint Rominr, multt Romint. Si
Liga a tinut acea intrunire. Ea a hotarit sa se Indernne
factorit conducatort la parasirea 4 aliantelor costisitoare
§i periculoase, cu vecinul cel mare de la Apus ort cu
vecinul cel mare de la Rasarit §i sa se incerce Iega-
tura cu eel midi, in fruntea carora, ca numar, ca in-
su§irt, ca traditit, avem dreptul sa stam. Si sa arate
in acela§t timp drumul care duce la fratia cu Italia,
amintindu-se ca, unde se ridica steagul italian, putem
merge Cu incredere.
(Voct : Traiasca Italia.)
Aceasta era hotarirea tuturor con§tiintelor libere din
Romania. Era(' insl i con§tiintele celelalte, ale Ro-
manies oficiale. Si acelea, despretuind motiunea unet
aclunixt populare, ail trecut innainte, pe drumul care-1
cunoa§tem. $i cu folosul pe care-1 vedem.
Datoresc aid o lamurire : N'am nicio ura impotriva
altei natiunt, altul Stat. Abia ajungem, citt sintem §i
cum sintem, sä ne putem iubi in de ajuns. Niel nä-
cazul pentru el Austria aliata nu ne-ar fi servit bine
In ultimele imprejurart, servind mat bine pe altii, nu-1
pot impartA§i, cum nu pot imparta§i invidia pentru
succesul acelora. Sa-ml permitett a fi prea mindru §i
pentru un sentiment §i pentru altul. Nu pun in corn-
paratie citt sintem aid, pe parnintul nostru actual, ci
citt sintem de tot!, pe tot pamintul care e de drept al
nostru, §i, dada e a§a, nu simt inferioritatea noastra
fats de niment dintre cet mat de aproape. Iar Aus-
tria II recunosc bucuros ca, lucrind cum face, urmeaza
cum crede, interesele et. Atita zic numar ca nu pot fi
§i ale noastre, ca de aceasta Austrie, care e o Austro-
Ungarie, at tot mat mult4 preponderent4 maghiard, ne

www.dacoromanica.ro
100 -11. IORGA

desparte tot trecutul qi, cd ea impiedecd tat viitorul nostru.

N'avem o armata si o diplomatie, care nu poate fi
numai pentru deosebiti finer! de origine greacl, ta sg.
fim tinitr vesnic dupl politica celor din Viena.
SA nu-1 tinem de rail Si, maT ales, sA nu cumva
sA li cerem lucrurl pe care nu vor si nu pot sa le
deie. Ce avem de cerut, Id ni cerem noud. Si vg asigur
cd putem da.
IatA un exemplu acum In urmA. Ne-am adunat
pentru a lAmuri pe totT asupra loviturl ce s'a dat,
peste munt!, Rominilor prin crearea une1 episcopil de
limbA greaca-veche de ce nu asiriang.?si de pre-
dicd maghiara pentru Romini car!, chiar daca si -au
uitat intru citva limba, nu vreati sA se recunoasca
drept Ungurl. S'a 4 protestat) si la noT si dincolo. Ail
4 protestat, episcopT, carturarT : cu ce fobs ? Cu nic!-
unul. Dar, cind, in satele menite nouluT episcop, terA-
nimea s'a impotrivit, cu preotiT in frunte, de aceasta a
trebuit sd se iea act. AstAzi sint oamenT in ternnitA
pentru resistentl. Temnita e o buna scoall. Intre ei
se afll si parintele Murasanu ; am spus si aiurea si o
spun si aid!: acesta, §i nu altul, e cel mai mare om
de Stat al Rominilor din Ungaria. Pentru ca om de
Stat e acela care opune primejdiilor ce amenin(d naria
sa toatd energia de care e capabil.
SA faca asa si altiT ! AceT cari ar putea, si, totusi,
n'o fac. 0 spun limpede, cAcT doar n'am venit aid sl
ne lludAm. Obiceiul de a ne tamiia intre nof e peste
masurd de nenorocit. SA ni spunem adevArur1: cit de
depline si cit de crude ! ET nouA si not for ! Popoarele
bArbate asa fac. Si astf.7.1 li putem zice fratilor de
dincolo : nu facet! vol, cei din clasele de sus, culte §i
bogate, tot ce se poate face pentru a vi mintui fra-
tir can resistA din Coate puterile unuT admirabil ins-
tinct. SintetT cetAten! a! UngarieT, legal de o potriva.
cu ceilalt!, aveti constiinta cl nu e nimen mar vechill
acolo decit vol si pArintil vostri, cg nu e bulz de pa-
mint in care sa nu fi picurat sudoarea si singele vostru.
Atund de4 ce rdbdafi? i cum volt! ca din rabdarea
voastrA sA nu se inteteascl prigonirea dusmanului ?

www.dacoromanica.ro
 ACI1UNEA MILITARA A ROMINIET 101

Uitati-v1 la teran!, invAtAtorif no§tri acolo ca §i aicT :

el nu rabda §i sint gata sA sufere pentru aceasta.
Dar el nu pot da tot. 0 parte trebuie neaparat s'o
dea ceT de de-asupra.
Sa nu ne rAzimAm prea mult pe §coll. Ele se duc.
Le petrecem cu lacramT, dar se duc. i, unde shit
chiar, ce folos poate aduce un biet om bolnav, obosit,
adesea aproape necArturar, intre cel patru parell al
une1 colibe pentru copil gol in vreme de iarnA ? Ce
vine dupd §coall pentru ca sfaturile el sA nu piara ?
Dec! cartea ni trebuie, cartea poporuluf, simplA, caldA,
buns. Prin toate granitile s'o strecuram, cu primejdia
vietiT s'o raspIndim. 0 §coala ve§nic vie sA fie asufle-
tul fiecArul Romin. Batrinul, femeia, copilul mar virs-
nic sl fie InvatAtorl in locul invatatorilor. Nairuiti
invAtatorl, fiindcl nimenT nu-1 poate §ti, urmAri §i pe-
depsi. Astfel vom scapa sufletul fratilor no§tri. i, in
luptele dintre neamuri, atita trebuie.
Bann multf sint necesarr pentru aceasta, §i-r cerem.
Daca frumoasele doamne §1 darniciT domn1 de la *o-
sea de astAzT ni-ar fi dat cit au cheltuit pentru o zi
de petrecere, ar fi o sums Insemnata. SI dea : sa-1
silim sl dea ; sA-I denuntAm dacA nu dad. Orr, altfel,
sa iasA dintre no!, cad, in clipe ca acestea, nu mar
putem rAbda pe cel fArl suflet or! cu alt suflet decit
al nostru. SA dea §1 ceIlaltr, cit de putin, §i vom
avea milioane pentru mintuirea sufleteascA a atitor
RominT 1
Nu vreati sl plecatl de aid cu un sunet zadarnic
de cuvinte in urechl. In adincul sufletuluT pastratl cu
credintA ceia ce cu credinta vi s'a spus. Sintem la
un ceas mare : orT jertfim pentru a fi, pentru a cre§te,
pentru a ne Intregi, cacl macar astazT putem O. spu-
nem ceia ce altiT au fAcut, putem declara Ilmurit : ca,
dacA este ca Romania sA ramiie ce e acuma, mat bine
nu s'ar fi intemeiat Romania, oferind celorlalt! Romlni
un sprijin in§elAtor, care-I impiedecl de a se lupta din
toate puterile lor. SI avem curajul de a dori pentru
totl numal un steag 1 Or!, dacA nu sintem capabilT de
con§tiintl §1 de sacrifici!, spuneti-o §1 alergatl la pe-
trecerile din fiecare zi : se va §ti atunci ca tot ceia
ce au ci§tigat lntr'un §ir intre de generatir viteji! §i
www.dacoromanica.ro
102 N. IORGA

cumintil s'a pierdut de o singura generate, incapabill

si putreda, mincata de lacomii nesatioase si de nema-
surate ambiti1 !
X
Mobilisarea a fost ea smulsa de miscarea de strada
pornitg de la Capra cu dd. Jean Sturza, do la Cu-
vintul" d-lui Virgil Anon, colonel Lambru, care, ca
si d. Sturza, s'ail grabit, Inrolindu-se, a dovedi ca pun
fapte In sprijinul parerilor for , si al VT, can nu vor
uita sa, insemne paTtea ce ad avut la acest act na-
tional" ? D. Maiorescu va vorbi, dad, va crede de cu-
viinta, d-sa care, cu toata reserva aristocratica si pro-
fesorala a fiinOT sale, a lost silit sä slate nau4imii
imense, dar disparate, actul cu. iscalitura Regelu!. Ma
void margeni sä spun ca unanimitatea opiniei publice a
precedat cu mult presiunea manifestancilor de Joi seara.
§i void adaugi ca nu vad de loc in aceasta hotarire,
provocata de circumstantele speciale ale unuT razboid
balcanic pe care Rusia prin. telegrama Tarului it de-
clarase de innainte: criminal, continuarea act.iunif con-
servatorilor nemulOmit,1 or! a liberalilor nerabdatorT.
Ce voiall acestia, era o aventurci cu scopuri de partid ;
ceia ce s'a facut 0 de aceia s'a facia atunci, §i nu
Innainte era un act necesar, iqit din fatalitatea lucru-
rilor. De alminterea iata ce scriam la 26 Iunie:
I se pare 4Epocei), pe care o multameste rcizboiul
In sine, ca distractie patriotica pentru publicul de la
Capra, ca, innainte de alte triumfur!, este acum in
Romania unul : al d -lu! Carp, decT al gruparii de la
4 C uvintul ), deci al d-lui Timoleon Pisani si al 4 Epocei ).
Asa sa fie oare ?
Ce a vrut d. Carp ? Cu Austria la Chiev prin rcizboiul
european. Nu credeti ? Cent' cutare numar din 4Cu-
vintul,, in_ care cu litere groase se preciseaza catitu-
dinea gruparii : cu Serbia contra Bulgariel intr'un con-
flict balcanic, cu Austria contra Rusief intr'un rdzboill
european. www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A noukutzf 103

Ce se face acum ? Se fncepe rdzboiul impotriva vointeI

austriace, a uril nationale maghiare fntrupate in sila
bulgard.
i atunci : unde e, and rog, ctriumful politicel d-lut
Carp ?,
Fiinda se mobiliseaza, fiindcd ne-om bate, indiferent
cu cine, contra cul si de ce ?
Dati-ni voie ca, in aceste ceasurl grele, totusl sA
zimbim ...

i tot atuncl, Innainte de plecarea, In ziva de Vinerl,

premergAtoare a mobilisArit, pentru a and oferi si eti
ca atitia alti1, scriam acest articol :
In acest moment trupele noastre permanente sint
insiruite pe linia DunariT. In mijlocul unul mare entu-
siasm real in orase, in mijlocul unel admirabile cons-
tiintI de datorie in sate, se dA urmare ordinulul de
mobilisare pe care 1-a iscalit Regele. In citeva zile, pa-
rAsindu-se fAra tristetA toate obiceiurile vietif normal;
o armatA de 450.000 de oameni, va sta gata sd treacA.
DunArea. Am spus-o si o repetam : plAcut orI neplacut,
acest razboiii e o datorie. Politica pe care Bulgaria o
duce cu cea mai totall lipsa de scrupule §i de ome-
nie impotriva aliatilor el de ierl, impotriva cfratilor
slavb, a tovarlsilor de c cruciata', pentru a face, prin
acte de fcartA, prin cinice cfapte indeplinite,, un mare
Stat militarist, gata sd sarA in. gitul orIcArul, fie el si
c Tarul liberator', nu poate fi toleratd.
$i Intru aceasta ne sprijinim pe aceleasi principil condu-
atoare care in cursul toamnel 0 iernii trecute ni impunead
sd combatem ideia until rdzboid peste Dundre. Principiul
national, care nu ingaduie unul Stat sd rivneascd stdpi-
niri cu sila asupra unor teritorli care nu -1 apartin Wit
supt raportul limbil, at singelui 0 at conqtiincel. 5Sli prin-
cipiul cd pentru pdstrarea neatirndrii adevdrate a tuturor
Statelor dintre Marea Egee si Carpaci trebuie o bund in-
celegere permanentd, o confederafie sincerer qi trainicd, iar
nu pinda neadormitd a celui mai tare impotriva celorlalci,
fiindcd atunci trebuie sd intervie to ceilalci pentru a-1 re-
Aetna la realitate,
Acest Balcanic mai tare si mal dirz decit ceilalt1
www.dacoromanica.ro
104 N. IORGA

nu s'ar fi miacat Insa daca n'ar fi fost necontenit in-

tetit de acea Putere, care, neavind ea Insa§1, din punct
de vedere national, dreptul de a exista, face tot ce-I
sta prin putinta pentru a impiedeca, a slabi §i a incurca
viata nationals a altora.
E Austro-Ungaria, aliata noastra de jell, aliata
de azl a Bulgariel, aceia care, pentru a sfarima influ-
enta Rusiel In Balcanl, pentru a distruge blocul na-
tional amenintator pentru dinsa, pentru a scadea §i
primejdui, pentru a anula ca viitor Serbia pe care o
ura§te din tot sufletul, a Indemnat din rasputeri pe
grandomanil din Sofia sä atace, In plina stare de pace
§i alianta, pe Sirbl ca §i pe Grecl, rupind la Ghev-
gheli legatura dintre din§ii.
Si tulburatoarea de pace care se fere§te totdeauna
de all urmari scopurile cu propriul el risc, ci-§I cum-
pall succesele cu singele §i banul altora, mal avea
un motiv ca sa provoace Imprejurarile care azi ne
arunca in lupta.
Acest motiv e dorinta 'LIT Berchtold, represintantul
intereselor pur maghiarecacI Maghiar e, nu Austriac --
la oficiul Cancelariatulul din Viena de a face cu ne-
putinfd o incercare a Romania catre Ardeal.
Pe cimpiile Bulgariel Romania trebuie sa invinga.
Nu putem admite o alts ipotesa. Dar, a doua zi dupa
victoria el, ea ar avea nevoie de un oarecare timp ca
sa se refaca. 457, acel timp sint hotarifI Ungqil sa-1 in-
trebuinfeze pentru a ddrima cetafuile vigil nafionale a
Rominilor de dincolo, pentru a-I brusca, a-I demoralisa,
a li smulge din iniml speranfele cu care s'aic finut ping
acum. Maehiavelul maghiar crede edit va fi indeplinit
astfel toatcl datoria, nu lap de monarhie, de care-i pas4
tit ni pass .Si noucl, dar fafd de nafiunea sa.
SA. §tim deer pe cine a vem innainte dincolo de Du-
rare. Puterea va fi a Bulgariel, ideia va fi a Austro-
Ungariel. Dupa ce vom' impune punctul nostru de ve-
dere, vom §ti iarasi pe cine trebuie sa ni-1 atragem
din nou fi pe cine trebuie sa -1 urmiirim cu o urcl ne-
impacata.
Pentru 'keranI dadusem in ultimele doul numere ale
foil pentru popor aceste InvAlturl, care poate qi ele
§i-au adus roada:
www.dacoromanica.ro
 ACTIIINEA MILITARA A ROMANIE! 105

1
Rizboiul intre crestinil de peste Dui-lire §i intre
Turd s'a prelungit peste toate a§teptirile, cre§tiniT a-
ce§tia voind s'o ispraveasci °data, sill iea tot ce este
al for sari li se pare a ar fi. S'a mar adiugit pe
urmi vrajba dintre Bulgarl de o parte,cel mal tart
§i cel ma! mindri §i lacoml§i dintre Sirbi §i Grec!,
de alta, pentru parnInturile dobindite, pe care trebuie
si §i le impart §i nu Iasi nicT unit nicl altiT. Ba poate
ci stim chiar In pragul unul rizboid, §i, pentru ci
not avem datoria ca la hotarul nostru si oprim pe cel
mal puternici de a impila si a despoia pe cel mai
slab!, e de crezut cu, daci se va ajunge la o incaie-
rare noun, §i no! ne vom amesteca.
Dar, cum se tot zabovia pacea tuturora cu Tura,
care numal ieri a fost incheiata, §i cum se iviati alte
semne de furtuni tn zare, multi lume-§Y zicea ci in
terile ce all avut si Poarte rizboiul, tinindu-§1 totT
barbatiT voinicl supt arme, va fi lipsi a mijloacelor de
trait'', ba chiar foamete curati. Cid, atuncea chid
bratele vinjoase sint prinse pe pu§ci, cine va ma! infige
fierul in brazda primaveril ca si aibi cu ce si se hra-
neasci tot! impreuni ?
i iati cu. rizboini §i frica de rizboid n'ail incetat,
soldatil n'aii fost trime§T pe la casele lor, taberele sint
Inca pline de oamenT §i cu toate acestea in Bulgaria
ca §i in Serbiaterile care traiesc din lucrul pamid-
tuluis'ail Mut saminiturile, §i o si se minince pine
din anul acesta grew, stropit cu singe. Daci nu va fi
atita cit si se poati vinde peste hotar, dar cel din
partea loculuT vor gisi la intoarcere pimintul acope-
rit de roadi.
Prin ce minune oare ?
Printr'o minune pe ,re orlce neam o poate face,
daca a fost crescut a§a incit sA fie vrednic §i de is-
pravi. Cel ratna§Ila vatri, mo§negir, copiir §i ma! ales
femeile s'ati apucat de lucru, cu for slabe, ne-
desivir§ite orT frinte de Tristi. In loc si plingi pe
eel mortl, pe cel rant!, In loc sa ofteze de dorul a-
celora pe cari-1 a§teapti de atita vreme, §i-ail ficut
mindria for din a -! Inlocui. Astfel fiecare va fi fost
mar mare decit de obiceiti, la acest ceas firi pareche :
birbatif all fost vitejr, femeile all fost barbat!.
E lucru de Invitituri pentru oricine.
www.dacoromanica.ro
106 IORG t

2
Abia start sl se incaiere prietenil cel bunl de pAnl
ierl, pe cari i-a legat setea de pradl §i de dorinta de
all razbuna asupra Turculul pentru multul rail' ce
li-a flcut in cursul vremurilor. Grecil nu sint a§a de
invier§unatI sä sara in capul Bulgarilor, cu can se
ceartl pentru portul cel mare §i vestit al Saloniculul,
unde traiesc Insa mal mult Jidan!, dar Sirbi! §1 Bul-
garil sint chiar la cutite.
Data asta, dacl-§I sat in cap, va trebui sa ne ames-
teedm # no!, §i nu se va gasi om cu judecata dreapta
care sa, nu Inteleagl ca de sill am ticut-o, pentru cu
nu maT putem rabda.
Inteadevar, Bulgaril vor fi avind el drept orT ba
asupra Macedoniel, partile de la Apus, ce se tinead
pand mal ieri de Imparatia turceasca §1 in care s'aii
a§ezat prin biruinta Sirbil. Dar un lucru e sigur : ca
el, Bulgaril, au ajuns a§a, de cred ca nimenl nu li
mai poate sta. Impotrivl §i cl. tot ce se gig. peste
DunAre al for trebuie-sl fie.
Pleat cl oamenl a§a de vitejl, a§a de gospodarl,
cu atita iubire pentru Cara §i neamul for cad la /1-
Moir! a§a de rele §i de primejdioase 1
Fiindcli daca e pe aceia, nu numal cl se jignesc
Sirbi!, cari staruie In credinta cl aceia pe cari i -au
desrobit de la Turd nu sint Bulgar!, ci Sirbi ca §i,
din§iI, nu numaI ca se ating §i Grecil, cari trag nl-
dejde sa plstreze locurile unde slut osta§ii lor, dar
nicI noua nu ni poate veni la socoteall, de loc, ea
dupl biruinta cea noun asupra cre§tinilor, o singurl
putere O. steie in fata noastra la hotarul de Miazazl.
Si mal ales una care arata ca vrea gilceava ea lu-
minarea §i pe care Austro-Ungaria o atitl intr'una
sa faca in viitor ce va putea ca sa ne Impiedece pe
noT sa luam dela Ungur! §1 Nemtl Ardealul, Banatul,
Cri§ana, Maramura§ul §i Bucovina, plminturile noastre
instra inate.
Dacl decT porneso Bulgaril sa nimiceasca pe Sirbi,
ne vor glsi in cale §i pe no!. A§a pare sa fi hotArit
§i Regele nostru.
Se apropie ceas mare : a ne finem Bata!

www.dacoromanica.ro
 AGTIUNEA MILITAkii A. RomANnti 103

ix.
Am vazut vi et'i de aproape ce s'a petrecut In acele
zile marl de la sfix§itul Jul Iunie§i Inceputul Jul Iulie.
La Bucure§ti, Vineri, crap' era imbracat in tricolor,
oamenl din popor venial ski tl vorbeasca de la sine
§i -g spuneat lucruri despre care credeam c numai
In cartile noastre, necetite, se poate vorbi. Automobile
§i trasuri duceaal crainicil cars, In sunet de trimbiti,
vestiati preg.tirea de razboiu. Seara, la Intoarcere, ga-
rile, cu marfurile debarcate, cu trenurile navalite de
reservists, I§I schimbasera that& Infati§area. Toil sa-
tenii tineri de pe Teleajen se aruncail la u§orul nostru
tren de munte si chiotiad de rasunad vile. Iar unul
Cu glasul §i duios §i viteaz striga odata: §i eram
sa ma Insor §i eti In toamna, dar acumal..".FeOle In-
grijorate de dimineata, cu ochil scotocitori, cu Intro-
baffle bijblitoare disparusera. Femeile treceall In ca-
derea serif cu secerile pe umar, acute, pe ginduri. 0
datorie trebuia Indeplinit fiecare o primia. Trebuia
oare mai mult?
Simbata seara, aceiasi lume teraneasca o lua de vale:
Plingi erati numai ochil oamenilor car. Cefla4
mergeall In grija soartei, cu un vadit simf, nouin can-
tatura. Era tacere Intr'o muAime ma de mare. La
o gara au cintat copiii aruncind florl pe ferestre. Un
intelectual" pe care 1-am vazut apoi §i In Bucure§ti
prin automobile, Imbracat tot civil, batjocuria §i clrtia.
Ceilalti mergemi fart, Vorba. De ce ar mai vorbi? E
vre unul care sä nu §tie ce ginde§te cellalt?
La Ploieqt1 ormul era rasturnat cu totul. Trenuri
militare trecead necontenit Intr'o belie de entusiasm
popular, adeviirat. Cintec dupa, cintec, urale dupa urale;
din cind In chid gluma, neaparata, fara care na.Va
aceasta nu poate face lucrurl marl. Regimentul 40

www.dacoromanica.ro
108 N. TONGA

Calugarenl, al Bucure§tenilor, venia din Dobrogea, ca

sa-§T complecteze cadrele. Prietenul mien, colonelul
Petala, a poftit, Intro ofiiieril cari-I shit In cel Mal intim
late les al cuvittuld colaboratori §i tovarg§I, §i pe pro,
fesorul voluntar, si tot timpul sunag imnurile din gura
ofiterilor ca si din ale soldatilor. i era a§a de gray,
ma de miqcgtor La Arme" al lul Iosif: foils de sear,
anuntall moartea lul, de o congestie cerebrall. Dar el
era aid, cuprinzInd in avintul sufletului sail mare pe
atItia gata sg se apropie In alto lurd de d1nsul.
Am rasbatut cu gret'i printre ma§inile ce alergaa din
toate partile. Gara Bucureqg nu era de recunoscut. Inna-
untru §i In afarg, pe sari, pe coperiqurY, pe marina, prin§I
cu mInile de gitul locomotivelor, erall miile de mil,
nestIr§ite, ale satenilor de toate vrIstele, cari alerga-
sera la razboia. Erat §i femeT Intre din§ii, multe, pang
la batrIna §ubredg, toate far& un strigat, fara o la-
crama, cu o singura dorinta: sa -I vada, sg-1 mal
vada pang la sfIrqit, pana ce se va Inc' ide usa cg-
sarmiI asupra sotului, fiulul, prefacut, prin uniforma
sprinteng, In soldat. Pe lespezi, pe pamintul gol stg-
teall Intin§1 Intro sad si lazY, cu mantall albs, cu su-
mane pe din§il, oamenl nenumaratl cu ochil deschi§I
marl, privind aiurea, cu o solemn, Iiniste pe fetele lor.
In dosul statid toate trgsurile si automobilele eras
prinse. Sint boiere§ti", ni se rgspundea. 0, si acum
acest cuvint rail!... Prin multimea ce umplea toate strap
zile Intr'un singur val, femeile stringindu-se fricoase
linga barbati ce pal-eat c viseaza, cu figurl poeti-
sate de necunoscutul tragic ce Ii se deschidea Tuna-
into, ell Imi caram bagajul, lasat de un reservist caruia i
se ispravise puterile. Iar undeva, In a§teptarea ceasu-
lul clnd clopotele In toata Cara erat sa sune, un piano
suna §i un glas de femeie umplea de cintec tot cu-
prinsul stradel zbuciumate.

www.dacoromanica.ro
 ACTIIJNEA MILITARA A ROMINIET 109

Apor a doua zr, intro eel gata de plecare, Biserica

Alba plina de florl, de Mil aprinse, de lume In la-
craml. Acolo pe catafalc Intro cununile legate cu tri-
colorul era Iosif, §i totu§T el nu era. Se pierduse in
zbuciumul uria§ §i dadea glas simtirilor rasvratite,
pornite spre lupta, setoase de biruinta. Si era sa
mearga cu el, peste var §i dealuri si ape §i salbateci
mung vrajma§T, era sa mearga cu el, eel menitl mortil,
el acel care statea acum dincolo de moarte....
*
Am vazut regimentele trecind pe Ca lea Victories.
Lumea avea ochi! umezi. Nu striga nimic: a§a sintem
nor. El mergeail dreptr, hotaritl, unit din eel mar b--
MIA clung in privirea fixa. Si, la un semn, cintat.:
un iron de asta iarna, care se desfasura In traganata
plingere de doina. Si din el un strigat se desfacea:
Sa trecem Dunarea!". Il scoteail a§a de salbatec, de
sfa§ietor in patima_si In duio§ia lu!, melt 'Area ca
auzi rasa Insa§I cerindull hotarul, rasa care a dat
Dunaril atita singe qi o iube§te pentru aceia a§a de
mult.
*

El se duceat, §I sä ramir lipit de un birot de con-

sura a preseT"... Erail acolo tot cunoscuti, in civil §1
In uniforms. Cu eta jena o tnabracaT cind §tial cs ye!
raminea aid, la partea sedentary," sail ci. vol merge
cindva, cu corespondentii de razboit...., acolo undo nu
e durere flier suspin", dar nicT fapte. Am §i acum o
sensatie de adinca neplacere cind vad odaia plina de
oameni, dar goals de lucru, de la Ifinisteriul de Raz-
boil, cu freamatul neplacut al automobilelor rechi-
sitionate, care permit unui privilegiat sail chiar unel
familil intregi ss poarte eleganta beret& specials, micul
automobil de metal la guler 4i sg, nu se desparta cu totul

www.dacoromanica.ro
110 N. IORGA

do viata de Oa, acum. Mal tarzia am vazut si au-

tomobilul In primejdie, facind recunoasterea Indraz-
neata, Intordndu-se cu gloante In fscindurl. Dar nu-mf
aduc aminte sg fi vgzut lumea bung care se cocea
la soare pe piata d'innaintea MinisteriuluI de Razboil
Inteun biroti se controla scrisul preset. In zgdar.
CeT tart, cu legaturl", serialt'i ce voial Cine ar putea
urmgri si pedepsi ?... De alminterl presa straina era
-admirabil si imediat informata. Se redactat si bule-
tine: aveau asa de putin de spus, In discretia impusg,
si exagerata, Twit maT tarzit se nota decesul tailor
armatel din Cadrilater.
NumaT astfel am aflat Insa; trecerea trupelor la
Ostrov, Intrarea In Silistra, printr'un asalt al cava-
lend care se astepta la resistentg. Ministrul de Raz-
boil venise pentru a lua rgspunderea. Cind s'a trecut
de linia pichetelor, multi din soldag all plins de bu-
curie.
Aveam misiunea do a informa foile straine. Circu-
lars mea Ins& n'a patrons pang la ele. Si nici scri-
sorile mele, dug de una. De ce ?... E asa de neplacut,
sa, fit pus, dupa o viata de munca, acolo unde vrel
sa, fit de folos si nu potl fi. Am tradus, Innainte de
a pleca unde doriam, clteva instructil si am dat, id
si colo, cite un articol din tole anonime, pe care de obiceil
ziarele refusal. S& -ml fie iertat a reproduce din ele :

1.
Pentru a intelege lacomia si furia cu care Bulgaril
pot lupta impotriva unor frail de singe cari sint si
frail de arme, trebuie sa ne dam seama de lelul cu
totul ciudat in care el isr vad trecutul.
0 privire istorica din (Echo de Bulgariel socoate la
50.000 numarul Bulgarilor Intratl cu Asparuc in Bal-
can!. E o curata inchipuire. Niclun izvor nu da nido
cifra. Eraii mult mar putinl. Zisul Asparuc, cunoscut

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITAUI A. ROMiNIEI 111

numai cu numele §i cu prada, ajunge aid un filosof po-

litic. El tie a Slavi! din Balcani, incapabili de a se
guverna singuri, au nevoie de un §ef, de o cdisciplina
de Stab, cAcT doar era un cbarbat politic cuminte,
cu <intuitiT luminoase de viitor, ,represintind o celitA
de oamen! de guvern,.
Chiril §i Metodiu intemeiaza, nu o civilisatie- slava,
ci una cbulgarA,. Alfabetul chirilic e alfabetul bulgar.
Domnul Micev, autorul articoluluT, descopere cl, in
veacul al X-lea, Preslavul, Capita la BulgarieT, deve-
nise nepatriotic, (antibulgar, §i atunc! Macedonia s'a
revoltat pentru... (ideia bulgarA). In lupta Tarulu! Sa-
muil din Ohrida, sprijinitA de Valli §i Albanesi, d-sa
vede o (epoca glorioasA, a... (sentimentul national
bulgar,. Samuil insu§T e un cl-lamilcar,, incarnatia vie
a (patriotismului bulgar,. Dacl ImpAratului bizantin
i s'a zis (Bulgarocton,, ucigAtor de BulgarT, aceasta
inseamn1 a ace§t1 Bulgad politic! erau §i Bulgari
anationali,. Dec! Macedonia era bulgarA.
RAscoala luT Petru §i Asan, (Vlahb, Romini pentru
toatA lumea, e pentru d. Micev cinsurectia de la Tir-
nova,. Daca noul Stat cucere§te rapede Macedonia,
aceasta se datore§te une! (con§tiing bulgare la popo-
ratiile slave din peninsulA'. Se reuniati astfel cfrag-
mentele deosebite ale patrier bulgare'.
$i, de fapt, mai trebuiati doar trei sute de anT ca
sA se tie, in Apus, ce e patria §i ce e natia ! $i toate
aceste Tarate nu erail decit ni§te imitatii stingace,
ni§te- simple contrafacer! ale Bizantului, de teorie (ro-
mana, §i ideal (roman,.
Pentru astfel de oamenr fArA critics §1 stApiniti de
prejudecAti nationale, la 1878 ( fenomenul acesta s'a
reprodus,. Pentru ca 5acelea§T cause at acelea§t efecte,,
noua Bulgarie e... (Invierea Imperiului Asane§tilor, cu
dreptul la acelea§T granite)§i la no!, dupA conceptia
curentA la Sofia! (§i cu aceia§1 tendinta de a se
a§eza in Constantinopob.
Tratatul de la San Stefano tine seama de acest
drept.
Acest tratat rupindu-se din neinteligenta Europa,
(Bulgaria se reface de la sine. Statul luT Asparuc de
la Dunlre creiaza din nod Imperiul,.

www.dacoromanica.ro
443 N. IORGA

Dec!: Mara cu Serbil din toata Macedonia I Ea

trebuie cuprinsa in hotare care eau fost totdeauna
ale Bulgarief in cursul lunge! sale istorif). a Ca n'a
existat o jumatate de mie de alai), ce are a face,
nu -1 asa ?
(Bulgaria nu se va da innapof innaintea niclunuf
fapt pentru a smulge Macedonia jugulu! grecesc §i
sirbesc), aceasta n'o spune d. Danev, dar o spun in-
telectualif din Sofia.
$i acest lucru, insusirea WI drept national si istoric,
a Macedonief intregl, a Traciel intregf, pe basa unor
fictiunf istorice, trebuie s'o impiedece, nu numaf Sirbil
si Grecil direct atinsi, dar si no!. Avem destul doug
imparatif linga no! ; a treia nu ne trebuie.
2.
Acum citiva an!, cind stateam ca prim! in vraja
teoriilor nascocite de rival! af neamuluf nostru si din
care nu putea sa iasa pentru nof nici cinste, nici folos,
spuneam dupa dinsil, cari dintr'aceasta trageaii si fo-
los si cinste, ca. Imparatia bulgareasca cea d'intaill, a
cloarbatuluf politic), §i Inca (de ordine3, Asparuc ar
fi stapinit §i dincoace de Dunare. $i cram gata sa
juram ca, daca nu incercarea de Stat a lu! Samuil
(Tarul) din Ohrida, care cu silintile Rominilor si bie-
tilor Albanesi s'a intemeiat §i s'a t,inut, apol macar
cea de-a treia Imparatie, a Asane§tilor, pe cari inva-
tatil ce nu ne iubesc if fac bun! Bulgarl din drept!
(ylahl) ce eraii, ca macar aceasta de-a treia §i ultima
(Imparatie) bulgareasca a fost doamna peste pamin-
turile noastre.
De fapt nu e nimic din toate acestea. S'o §tim §i s'o
spunem cu once prilej.: si in cartile de scoala. Bul-
garif din toate trele <Imparatiile) au vrut numai sa
inlocuiasca Bizantul, pe care-1 imitaii, Al contrafaceati,
si cea mai innalta ambitie a for era sa-sf a§eze cape-
teniile barbare in Constantinopol, In sfintul si stralu-
citul Tarigrad. De Dunire nu pude; grijet decit prey
pufin, ca qi Bizantinii infii innaintea lot-, iar dincoace
de Dunare, prin paduri dese, smircurl adincf, primej-
dioase (rovine) §i sate sarace, ce erati sd caute, atuncl
cind li zimbia la Bosfor cetatea Imparateasca ?

www.dacoromanica.ro
 ACTITINgA MILTTARI A ROMANIET 113

Doar cindva sd fi avut eI unele On! de pe lingd

Giurgiu, de unde s'ar trage numele judetulur Vlasca,
recunoscind insd cd aceste locuri, unde vor fi tinut
ceva ostasY, erat. c Pamintul Romanesc,, (Tara-Romd-
neilscd,.
In toata povestea luptelor si biruintelor for pAnd la
caderea din 1393, Bulgarit nu pot numi una singura
cu itn nume romdnesc. Aid nu s'ait ly.tut, aid n'afc iz-
bindit, aid n'aii cucerit.
Jar not la el, unde n'am .fost oare, unde pot sic fntre
al nostri fiir4 a calca urmele innaintasilor?
Niel nu se facuse Domnia Terir-RomdnestI, si Ro-
miniI de ale!, cu un fecior de Craiii unguresc asezat
peste Rottini1 din Ardeal, §i nu peste Sasi, cari aveati
privilegii §1 nu se luptail peste hotare, au mers la
T'itlin §i la Plevna, pe la 1270, biruind.
S'a facut Domnia din Arges. Cind, la 1330, Sirbil
au prapddit, Ia Velbujd, la acel Chiustendil, unde se
bat §1 acum, pe Bulgari! Tarulu! Mihail, not i-am aparat
pe acestia, §i pentru inrudirea dintre neamurile dom-
nitoare. Prin nor a putut sd se impuie, in locul can -
didatulul adus de Sirbi, acela pe care-I sprijiniam noT,
Alexandru, care Linea pe o Domnitd. Clci in acelas1 an,
dupa lupta din Balcan!, not eram intreg1 si rupeam
in bdtaie pe Ungurir regelur Carol-Robert, afirmindu-ni
neatirnarea.
Cind a murit Alexandru, Ia 1365, noT am pus Tar
in Vidin pe f ul sdu Sracimir, fiul Domnitel si sotul
alteI Domnite. Cind el a fost gonit de Ungurl, not am
luat si am (inut Vidinul. Apo! no! 1-am dat innapol §i
grin nor Tarul a stat acolo pand 1-atl rdpus Turci!.
i pe atunci, Domn fiind Vlaicu, am stat in Nicopol,
prim ani! 1370. i, peste zece an!, Mircea fiind Domn,
am stat si in Silistra. Aveam si Chalet si gurile Duncirit
toate : mostenirea lu! Dobrotict, pe care mimic nu-1 dove-
deste Bulgar, era a noastrci.
Nu trecuserd zece ani de la moartea lu1 Mircea si
nepotul sdil Dan a cercetat tot malul Dundrii ca bi-
ruitor si a luat iarast Silistra. La Golubact am aparat
Sirbia pe moarte.,
Cu loan Hunyadi, Romin si el, am fost pretutinderA :
in Serbia, in pasurile Balcanilor, la Varna in 1444, de
8

www.dacoromanica.ro
 114 N. IORGA

unde numal noT am gasit cale de scapare : am fost la

Cosovo din nod si am fost poate si la Belgrad, apa-
findu-1 de Mohammed al II-lea, In 1456.
Peste zece anT eram de la un capAt al Dunaril la
altul cu Vlad Tepes, si in Rahova era cgpitan Neagoe.
Iar la Inceputul veaculul al XVI-lea stringeam la
noT zecile de mil ale Bulgarilor fugarl can se inchinail
noug ca unor mintuitorT.
Dupd un veac de suferince, ne-am intors. Cu Mihal Vi-
teazul am patruns pretutinden!, la Vidin, la Nicopol,
la Rusciucul ars de no!, la Silistra, nimicita, in Dobrogea
toata, piing de teranif nostri. Mitropolitul de Tirnova
era vechil de Mitropolit in Moldova. Ca (stele! for
rasgritene, i se inchinail biruitoinlul, fntrat 'Ana la
Plevna, Florentin, Praia, pe chid cetasil lul alergail
spre Adrianopol, episcopiT si fruntasiT bulgarT.
i, cind Mihal a cazut, Radu erban a vazut iarasi
Silistra §i Dobrogea, cucerind. Innaintea lu! Mate! Ba-
sarab se Infatisaii soli! BulgarieT chemindu-1 ca sta-
pin. Pang. si Mihnea al III-lea a dus dupa 165o prada
romaneasca acolo.
Apo!, peste doug sute de an!, in cari am ajutat si
ocrotit, unde navalisem si stapInisem, a venit 1878. El
e in constiintele noastre Inca.
Dar e bine sa se stie astazT, si de cei cari nu cred,
si de ceT care-sT pierd firea de bucurie, ca, la no!, ceT
de acolo n'aii fost, iar not timp de qese sute de ani am
fost pe acolo !
3.
AstazT, cind mobilisarea RomanieT a ajutat esential
causa dreapta a Sirbilor, astazI, cind orIcare ar fi so-
vaielile momentulu!, o actiune military Impreuna cu
SirbiT pentru a impune Bulgarilor legaturf corespun-
zatoare interesului balcanic general si bine !roles,
poate sa Inceapa, astazT chid se deschide perspectiva
de ar fi cine sl se gindeasca la aceste lucruri I
a uneT aliante narionale cu Sirbil, pentru triumful In
viitor al intereselor unel natiuni ca si ale celeilalte,
sa -m! fie Ingaduit a aminti o zi mare pentru amIn-
doul neamurile, zi cind s'ail aruncat cuvinte care nu
trebuie uitate nicTodata.

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARL A II01SIXNIET 115

MaghiariT se ridicasera Ia 1848 pentru a rupe de-

finitiv cu Austria, pentru a impune celorlalte popoare
forma for nationals intr'o Ungarie libera si unitary
din punctul for de vedere.
Se stie c aceste popoare s'aii impotrivit si a atita
singe s'a varsat, intr'o belie de sacrificiu si eroism,
pentru ca, impotriva apasatorilor, copiil Rominulul sa
vorbeasca romaneste si al SirbuluT sirbeste, ceia ce,
cu ajutorul lut Dumnezeil, s'a si facut.
Precum, astazi, goarna si clopotul ail trezit din
sesurT si vaT sutele de mil, bucuroase de toate pentru
cinstea si marirea neamului, tot asa atunci din tot
Ardealul au pornit, Ia semne tainuite de chemare,
zed de mil de teranT rominT cari linga turnurile bi-
sericil din Blaj ail jurat c RominT voiesc sa. ramlie,
intemeind si acolo, in Cara I mparatulur, natiunea po-
litica romaneasca.
In aceiasT zi la Carlovat, centrul for bisericesc, se
adunail Sirbil, ale caror drepturr din vremea coloni-
sari! eraii calcate in picioare. Si aid in fruntea cre-
clinciosilor statea Vladica. $i aid s'a hotarit a se cere
ImparatuluT, in schimb pentru o nezguduita si devo-
tata credinta, autonomie nationals, prin unirea cu Croa-
tia, cu Slavonia, cu Dalmatia. Cum cerusem noT o
capetenie nationala, o cerura si Sirbil din Ungaria, pe
cari Kossuth II numia, (nu o natie, cum se cred, ci
o adunatuna de hop) cu un Voevod.
Iar la urma se vota urmatoarea hotarire, pentru
amintirea careia s'ail scris aceste rindurT :
calauzita de un sentiment de sincera prietenie
pentru poporul romin si asociindu-se la toate progre-
sele pe care be poate face in desvoltarea nationali-
tof lui, animata de dorinta ca poporul romin sa iz-
buteasca a se uni ca natie, adunarea arata nadejdea
de a vedea intarindu-se intre Sirbi si RominT aceste
raporturT fratest1 si folositoare ambelor partT,...
Luptind totdeauna alaturl de fruntasiT resistenter
romanesti, batrinul PoEt, care -VT serba daunad ani-
versara de optzecl de anT, nu facea decit BA urmeze
aceasta tratitie din 18481.
1 Intre luptatoril pentru causa sirbeasca a fost si colonelul
DraculicI, al card nume 11 aratA urmas de RomIni.

www.dacoromanica.ro
116 j4. ioRGA.

Unirea aceasta, aclamata In acel an de crisa intre-

Rominii Si Sirbis neliberT, trebuie s'o prefacem, pentru
et, in unirea dintre Statele libere: Romania si Serbia.
4.
Era spre stirsitul anulur 1866. Carol Lig, batrinut
rege glorios de astazi, care hotaraste cu puterea, ar-
mater si poporului sa1i, soarta Europel sud-ostice, era.
un tinar principe, venit a doug. zi dupa o conspiratie
si o schimbare de regim, nerecunoscut de Puterr
siamenintat Inca de Turcia, geloasa, ca orlcine se-
simte slab, de drepturile es formale.
Dincolo de Dunare nu era o Bulgarie. Grecia se-
gasia Inca in anarhia care a urmat darimarea tro-
nului lul Othon de Bavaria. Dar Serbia lui Mihail
Obrenovici, tinar, entusiast, patriot, bun administrator,,
organisator de mina intaia, iubit cu devotament de
poporul sa1i, ajunsese la o insemnata putere mi-
litary 4i ardea de dorinta luptelor : cel mar putin lucru
pe care i-1 puteaa da Turcii, vechii stapini, era pa-
rasirea imediata a cetatilor pe care le ocupaa Inca.
Si, in Muntenegru, caruntul Craiii de astazl era urk.
soim focos, visind marirea razboaielor,
Cind stirea ca Turcii intervin impotriva noului
principe romin se intari, Dumitru Bratianu merse la.
Belgrad, si raspunsul 11 stim azi prin rapoartele resi-
dentului romin in Serbia, I. A. Cantacuzino, pastrate-
in Biblioteca Academie! Romine, supt n-1 6o4. D.
Ristici, in numele d -lul Garasanin prim-ministru
a declarat atunci ca, ndacei Turcia ar ndvedi pe terito-
riul romin, Guvernul sirbesc n'ar putea reispunde de agi-
tatiile ce ar putea set se isce in Serbia".
Era de ajuns pentru Marele-Vizir, care, dupa el-
teva luni, dadea printuluT Mihail <paza,, adeca sta-
pinirea, cetatilor disputate.
Multi credeat insa ca aceasta_ mare concesie ar Ii
imposibila. Multi dintre Sit-1A cari ardeaa de dorinta
neatirnarii: se cumparail caT, se arvuniail arme la
Hamburg §i la Londra, se spera Bosnia, fie si supt
forma unei atirnari de Imperiu, cu Mihail ca guver-
nator. Si Rusia, prin consulul Sischin, Hartwig-ul de.
acum jumatate de veac, sufla in foc din rasputeri.

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMANIC]: 117

A§a fiind, Romania n'avea numar datoria de a se

asigura fata_ de Turd, ci §i aceia de a lua posicie lap
de rdzboiul care trebuia sci hotarascd asupra moteniril lor.
Pentru aceasta se trimese la Be !grad Cantacuzino,
Zizin pentru intim!, viitorul traducator al lur Schopen-
hauer §i unul din cer mar inteligentr §i cult! oamenI
de can puteam dispune atunc!.
Avem instructiile lur ; trebuia sa cerceteze totul cu
luare aminte : partide, armata, organisare, legaturr
.cu Europa. Trebuia O. afle care va fi atitudinea Ser-
bier in (drama ce se desfapra In provinciile cre§tine
ale Imperiulu! Otoman, §i in cvasta conspiratie) ce-I
pregate§te ruina. Va cauta ecea mar stricta intimi-
tate,. cE probabib>, urmeaza instructiile, cei vi se vor
-face propuner! (ouvertures) pentru o alianfa a Romania
cu Serbia. Fara a le raspinge, va vet! tinea totu§1
intr'o reserva prudenta,, obiectind clipsa.de instructi!
precise, §i situatia grea interns ; va spune ca npentru
not miparea orientald a izbucnit prea curind, cdci
nu sintem pregOtiff pentru dinsa ,ii cd avem nevoie scl
ne reculegem qi sci ne organisdm pentru a putea lucra
serios" .
I. A. Cantacuzino fu bine primit, 'gnu solemn, dar
.cordial), de §i nu represinta un Guvern recunoscut,
-de §i corpul diplomatic it ignora total. Printul Mihail,
Innainte §i dupa solutia chestier cetatilor, innainte §i
dupa visita sa la Constantinopol §i primirea in cale
de catre nor (primavara anulu! 1867), 11 trata du o
deosebita simpatie, Gara§anin doria vadit legaturr
ma! strinse, §i, daca nu vorbi de ele, aceasta se da-
tore§te faptulur a Guvernul Stefan Golescu trecea
peste agentul sail, pentru a corespunde direct cu Mi-
nisteriul din Belgrad, margenindu-se de altfel la de-
monstratil goale.
Odata cu ivirea primaverii, Cantacuzino merge §i
la Cetinie. Fu primit in portul Cattaro de varul §i
aghiotantul principelur muntenegrean, capitanul Stanco
Radonicr. Dupa un drum de §ese ceasurr (glare, era
in Capitala Muntenegrulur. Nichita l-iii it vorbi caldu-
ros : (era gata sa-§r jertfeasca tronul pentru ideia iugo-
slava, ; pe Ru§T nu i-ar admite nicrodata ca stapinr,
de §i 1-au ajutat de fapt §i mult. Cit prive§te Serbia,
www.dacoromanica.ro
118 N. IORGA

el doreste, nu impacarea e! cu TurciI, ci lupta, bi-

ruinta, marirea ei. Mi§cat, el 41 Insusi cuvintele pre-
decesorului sail Danilo catre printul sirbesc vecin :
neonstituie Begatul Serbia, qi eu voiti fi fericit sd staii cel
d'intdiii de sentineld la poarta palatului domniel tale.°
Retinut pans in Dumineca urmatoare, Trimesul ro-
min, care fu decorat cu Ordinul Danilo principelui
Carol i se trimese apoi prin Radonic! marea-cruce, §i
acestuia i se facu o primire cregala),lua parte la un
mare °spat. Erail de fats rudele principelui §i tot! Voe-
vozi!. Nichita Mu pentru (consolidarea legaturilor ce tre-
buie sa uneasca Romania cu Muntenegrub, precum §i
pentru prosperitatea celor doua ter!, <Traiasca prin-
cipele Carol I-id Is §i de trei on asprii razboinici a!
muntelu! salbatec strigara pentru Carol Lia : ura a.
Peste citeva luni, Guvernul nostru schimba pe Can-
tacuzino, jignindu-1 gray, cu un om ca literatorul Radu
lonescu. Dar supt impresia yieti! din Belgrad, a sce-
nelor de la Cetinie, cel d'intaid agent al nostru in
Balcani scria direct principelui aceste rindurI, care
sint §1 azi programul oamenilor ce ftiu vedea in viitor :
(Romania, care astaz! ocupd, material si moral,
rangul Intaiu intre Statele crestine din Turcia, ar
risca foarte mult, mi se pare, sa -1i piarda preponde-
renta in opera ce se face pentru a aduce indepen-
denta for intr'un viitor mat mult sail ma! putin de-
partat, daca s'ar lasa intrecuta fie de Slav!, fie de
Greet Sirbil ma! ales, prin conglomeratia for cu Bosnia,
Hertegovina, Muntenegrul si Bulgaria, ar forma un
Stat numeric mult superior Romanies ; cred ca pentru
a pastra influenta §1 prestigiul ce ni asigura azi su-
periotatea imensa ce avem asupra tuturor acestor po-
pulati! prin civilisatia noastra, bogatiile noastre, com-
parate cu ale lor, trebuie sa tindem a sta in fruntea
mi§cari! de emancipare, chiar daca n'am avea nimic
de ci§tigat pentru moment ca teritoriu (ceia ce, de
altfel, e Inca o chestiune de discutat 1)...
Trebuie sa ne organisa'm si 85, ne tinem gata,
asa incit sit putem prinde momentul favorabil
pentru a imprima not miscarea si sa, nu ne mar -
genim numai a o urma.Mentinerea preponderentei
noastre nu se poate face decit cu acest pret."
www.dacoromanica.ro
 ACTILINEA MIL1TARA A 110MANIEY 119

Statul acesta nu l-am urmat. imprejurarile ni -au

impus acum sa luam aceasta cale. 0 amintire pentru
omul cuminte qi prevazoitor care la 1867 judercl astfel.

5.
Poporul romin din neam in neam a fost viteaz. De
cind se pomene§te de neamul nostru, pentru vitejie
am fost ceruti, intrebuintati §i acoperiti de laude.
Ne-am tinut, putini, sal-ad §i neluminati, prin cea mai
autentica vitejie, aceia de la Posada impotriva cava-
lerilor imbracati in zale ai lui Carol-Robert regele
unguresc, pe care 1-ail pus pe fug teranii cu zeghea
pe umar, aceia de la cetatea Dimbovitei, cind alta
oaste ungureascA abiat a gasit hotarul, aceia impo-
triva lui Sigismund ca rege al Ungariel, in muntif
Muscelului, aceia din care Mate Corvinul s'a intors
cu spinarea patrunsa de sageata, aceia din codril Bu-
covinel §i, peste un veac, in acelea§1 padurl bucovl-
nene, in desi§ul Cosminului, cind o§ti polone intregi
au zacut supt pAdurile prabu§ite, aceia in care Sa-
simea Ardealului §i-a parasit tunurile la Feldioara. $i
biruintile asupra Turcilor, la Rovinea Doljului, pe
vile muntene unde se strecuraii cetele until Vlad
Tepe§ la ceas adinc de noapte, in smircurile primej-
dioase ale Birladului, in margenile Dunn-if-de-jos,
de-asupra Dobrogii. 'Dana la epopeia minunata a lui
Mihai, care a trecut peste hotarele teril sale, purtind
steagul cu vulturul, din vaile Plevnei, din margenea
Adrianopolului puns in muntir Maramura§ului §i supt
zidurile aparate de Poloni ale Hotinului.
Dar vitejia noastra a facut cinste tuturor steaguri-
lor. Cu calaretij no§tri a facut Ionita ylahul, un sta.-
pin de turme, Imparatie pentru Bulgarii cufundati in
umilinta stapinirii grece§tI; pe carele for cu boi au
ratacit in vaile Asier, terani rominf aparind de Turd',
supt eel d'intaiii Paleologi, Imparatia §ubreda a Bi-
zantului.
Eram la Cirmen cind a cazut Serbia macedoneana,
eram la Cosovo cind a perit Craiul Lazar al noil
Serbir dunarene. Aparam Caffa genovesa din Crimeia
impotriva Tatarilor §i Turcilor, in acela§r timp cind

www.dacoromanica.ro
120 N. IORGA

cu singe romAnesc se uda brazda biruintil la Sintimre,

la izvoarele Ialomiter, in vaile Serbie!, in strimtorile
Balcanilor i panA la Varna, de-asupra Mari!, unde
murit un rege §i un cardinal innaintea unel navAlir1
turcestt care s'a ferit de no!, vechi gi cunoscuti dus-
man!. Cazacif Niprului, viteji temutl de toata lumea
turceasca, in mijlocul careia se iviaii neasteptat ca
niste minunat1 savirsitort at rasbunarit crestine, cu-
prindeaii in numar mare flacat de-al satelor noastre,
cari au facut sa se ridice flAcArile nimiciril si supt zi-
durile TarigraduluT : viteazul loan Potcoava, care a
murit dupa o scurta domnie de sabia calaulul polon
intetit de Turd, infruntind pe crestinit cari ii jertfiaii
§i pe regele lor mi0e1 si invatind pe ucigatorul sail
cum se dA lovitura, era un fifi al satelor Moldova
Si la alte razboaie mar! ale 'Limit ni-am luat partea,
smulgind cu silint1 indelungate si cinstite gloria. Ma-
rele rege polon loan Sobieski a dus de la un capat
la altul al luptelor sale 'regimentul cu caciu11 al Mol-
dovenilor. La Petru cel Mare, sfatuit de un c rturar
romin, Nicolae Milescu, Apostol Chigeciu, cu cetasir
lu!, infatisa avintul moldovenesc. cLeul nebiruit, al
Suediel, Carol al XII-lea, a tinut cu sine pang la sfir-
§it ca o scumpa comoara de vitejie pe Sandu Coltea,
care, dus in Siberia de Rust, s'a smuls de acolo in-
cercind pe ghiata vesnica drumul spre libertate §i care
a fost biruit §i silit la intoarcere numal de dorul terit
sale.
Rust, Austried au venit in partile noastre, cu ma-
guleil pe buze i sila In bra %e. Cea ma! credincioasa
vitejie li-am inchinat-o §i unora §i altora indata ce
ni -au pus o army in mina. La Comana, Pirvu Can-
tacuzino, neani de Domn, a perit cu tog at sat ca s.
nu dea innapor innaintea Turcilor, §i in Basarabia,
luata la 1812, se nascusera atitia rAzboinicl cari farl
sa §tie ajutasera Rusia a desface in &ma Moldova lor.
Si in acest timp, innaintea ostilor lei Napoleon ma,
ca §i pe urma, innaintea celur de al treilea Napoleon,
teranit romin! din Ardeal, din Bucovina, au stat pana
la moarte linga steagul Domnulu! §i ImparatuluI lor.
Prin e!, intr'un razboiii pierdut, s'a facut vestit podul
de la Arcole. Mormintele vitejilor Romin1 de peste

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA BHUTAN/ A nom4NIET 121

munti umplu si az1 de cruci glorioase dimitirele Bos-

nia
Nu e popor in BalcanT, la liberarea caruia sa. nu
fi curs singe romanesc, hranind radacinile puteril sale.
Cu Cazaci! Tarulul, Rominif art venit in ajutorul lu!
Caragheorghe incepatorul Serbia moderne, $i Grecia
datoreste in mare parte fiinta sa de astazi voinicilor
fara teama din muntif Macedonief ; a doua zi dup I
singeroasele asalturT de la Grivita, Bulgarif au aparut
fard lanturT innaintea lumi!.
Dar e vitejie si vitejie.
Una cere anume imprejurari ca sa se iveasca si sa
creasca pana la cucerirea celei mai stralucitoare gloril.
Ca c furia francesa), ea cere izbinda repede si mare,
dusmanul pus iute pe fuga, betia aclamarilor din
partea popoarelor bucuroase. Ca energia germana,
fl trebuie siguranta unel organislrf superioare, unef
conducerf fall grey. Ca mindria englesa, ea pretinde
imprejurari de viatL deosebite pentru ca omul sa se
simtd om si sa se poata avinta asupra dusmanuluf.
Vitejia noastra n'a fost asa. Fara a cere nimic, ea a
dat tot.
Flaminzi si goT, in vreme de iarna, dupa incliera-
rile cele mal grozave, in ajunul atacurilor celor maf
ucigase, fall nimeni care sa-I deoscbeasca si sa-I laude,
gra nadejde in rasplata materials si morals , asa
s'a5 purtat ma! totdeauna af nostri, din capul departat
al vremurilor pana in ziva de astazI.
Totul vine la not d'innauntru. Ce e in afara ne poate
inriuri, ne poate bucura, dar nu e nevoie de nimic din
afard pentru ca nebiruita pornire de vitejie sa se pe-
treaca.
?i nici greutafile, nici zdbavile indelungate, nici infrin-
gerile ?eau, rupt acest fier tare de vitejie teraneascei. Mircea
Batrinul a fost fugar pe drum urile strainatatil, $i a
ramas. Vlad Tepes s'a ascuns in paduri,§i s'a intors.
Stefan a fost strivit la Valea-Alba pentru ca dupa o
tuna sa ccalareascd biruitor, impotriva ostif pagine.
Petru Rares a fost izgonit in Ardeal, §i pe urma $i -a
indeplinit fagaduinta de a fi cceia ce a fost si maf
mult decit atitaa. c M'a invins Dumnezeti pentru pa-
www.dacoromanica.ro
122 N. 1ORGA

catele mele, nu voI,, striga el dupa risipa de la 0,

bertyn, in fata trufiet polone. Mihai Viteazul n'a des-
nadajduit dupl nictuna din loviturile de sus care II
sfarimasera puterea ; a perit numai de mina trada-
torului, §1 in ajun biruise, §i a murit zitribind, cu a§tep-
tarea sigura a refacerii puterii sale pierdute, innaintea
ochilor.
Cu totil, dupa zisa batrinuluT sciitor, t cazuti jos
s'ail ridicat asupra biruitorilor,.
Aceasta este traditia noastra. SA n'o uitam, eel de
sus. Cei de jos ne invata §i astazI : tacutT, inchi§I in
el, hotaritl la orIce, neinfrinati §i neinduplecati, se
duc cu buzele strinse la moarte sail la glorie !
XII.
In sfir§it raportul d-lul ministru de Razboiu, care-mi
releva dreptur ca profesor la Scoala de Razboia §i is-
tonic al armatel noastre, m'a scapat dintr o situ-
atie umilitoare. Maiestatea Sa aproba ea soldatul vo-
luntar N. Iorga sa poata, urmari In voie toate opera-
tiile militare. Le a§teptam indelungate §i grele. Si pro-
visia mea de energie credeam ca. o sa-mI ajunga.
Reproduc de aid jurnalul mieil de drum:
Inca de la ie§irea din Bucuresti trupele apar In mers
pe soseaua ce merge catre Apus. AA infati§area vioaie
§i vesela; li place de razbohl, sint bucuro§i, ca ajuta,
teril. Dar cred ca recunosc alte doua marl qi puter-
nice sentimente: acela ca slut gi e ceva In aceasta
tarn, el, eel mid, saracl, nedreptMit,I, fora parte, ca.
In el razima. siguran0 noastra a tuturora, ca de
la eI se aqteapta gloria pentru toV, ca, el pot urma
astfel opera Indeplinita veacurl Intregi de innainta§ii
lor. Si, al doilea, c sint Ebert: liberl de grija de minT,
liberl de munca grea de mini, pe arg46., cu spinarea
incovoiatA asupra OrneI Instrainate, liberl de porunca
qi de constringere, de datorie §i de apasare, liberl In

www.dacoromanica.ro
 ACTH:MBA NILITARX A ROMINIBT 123

sfirqit de mediul sarac qi umil, pe care 1-a prefacut

Intlmplarea In stralucirea uniformekr, In zinganitul
armelor, In desfa§urarea steagurilor.
Multe fete cunoscute, multi ochl bucuro§i de Intil-
fire, multe gesturl de prietenie. Se striga §i Traiasca
Romania" In urma automobiluld nostru, §i acel earl
scot west strigat slut dintre oamenil fara nume, cari
in tag, In inima for calda recuno§tinta.

Un cer plumburill apasa Inca, si pe lunca Arge§ulul

cu si lciile rupte de furtuna, trece un aspru vint de
toamna. In margenea satelor, grupe de femel, de copil
se uita a§a In ne§tire. Poate c Intro aceia cari vor
trece 'n rindurl strInse, orl calari pe cal InnaltI, suig
pe chesoanele de fier, vor fi si dintre al for de_acasa.
DumnezeA potrivegte une orl §i lucrurile tale mal ne-
a§teptate, §i el poate aduce, numal pentru o calda ru-
gaciune de mama, pentru o curata dorinta de sotie,
pentru Ingenunchiarea copiilor nevinovati, pe tine urea
el, pe un anume drum al dorulul.,.
PretutindenT recolta e strinsa. De tine ? Nu se vede
Totul pare pustil Rar cite o casa boiereasca on cite
o fabric& la o parte de drumul larg, noted. Si viti
e numal vintul care se Infurie §i se valeta, vii noril
cari se fling sus ca ni§te mini desnadajduite, vie a-
meninOrea neagra a furtunii din fata.

AID trecut pe aid Wile. Id si cob un cal s'a abatut

stors de puterI vi §i-a Incremenit ochil speriaV: scum
cinil smulg bucag din co§ul putred al hoitulul §i, a.-
teptindu-§I rindul, corbl veniV de departe, plini de multa
prada a lunilor strapice, se rotesc nerabdatorl sa li
vie §i for rindul.
Si de-odatl, se face o rapede luminare a boltil §i
ca un zimbet Induio§at de soars, avInd In el ceva din
www.dacoromanica.ro
124 N. IORGA

toate urarile si sperantele care s'ai'l ridicat spre ce-

ruri de la atitea milioane, se coboara incet §1 plute§te
pests aurul aspru al clailor, al miri§tilor rase de secere
*
la Alexandria e relativ liniste. At trecut soldatil.
Abia ici §i colo pilcurl intirziate, ofiteri ramasT in
urma deta§amentului lor. S'a vindut mutt Si bine; ne-
gustoril sint multamiti. IT chiama adesea pe bulgareste,
ei bunicil for au fost In parte Bulgarl colonisati. Dar
n'are a face: negotul e negotf Vad Inteun loc o pan-
carta cu : Traiasca Romania". La colturi de strada
cafeneaua face politica, singura politica de azl: a raz-
boiulul.

Si, dupa ne °rap' a perit In urma, cu turnurile bi-

sericilor sale, cu lunga linie verde a zavoiului, cu in-
cetele ape ale Vedel, apar trupele. Inteun sir nesfirsit
se zguduie tunurile a doua regiments de artilerie: oa-
rnenil drepti pe cal, cu frumoase fete hotarIte, ofiteril
sprinteni, prieteno§I si incunjurati de prietenie. Nimeni
nu Amine In urma decit acel trist soldat care tine
de frill, In margenea §antuluT, calul cazut, pe linga
ochil In stingers al caruia trec, framintind praful, to-
vara§ii voinicl cari vor avea parte de lupta.
Sint carute de sanitarT, fluturind steagurl albs cu
crucea de singe. Capete grass, speriate de EvreT iese
de supt covergi, §i comanda o ad ofiterii cu ochelari
on cu tipurl §i ticurl speciale. Si apol, timp de mai
multi chilometri, se InOra, coloanele de munitii, trase
de maruntil cal terane§tI, cari-si incoarda micile tru-
purl slabe, cu atita rabdare §i bunavointa, scuturin-
duli coama incilcita.
*
La Turnu-Magurele e ca un imens lagar. Toate stra-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARi A ROMUIEI 125

dele sint pline de bonete si tunid albastrii ; toate

spaOile libere sint cuprinse de ostasT in asteptare sata
in odihna. Grupe de ofiOrl ocupa trotuarele orj alearga,
dupa cele din urma, vest): intro el reservist pe cari
viata i-a Impodobit cu barb) carunte larg rasfirate on
i-a sucit, i-a flint in luptele vietiT. Un amestec de toate
vristele, de toate gradele, de toate conditiile sociale,
pe cari i-a strins aceiasi porunca si peste can plu-
tes,te aceiasi chemare. E ca uriasa stramutare a unel
nAiI: se manInca la colOrI de strade, se doarme pe
pajiste si, mal ales se asteaptei. 0 imensa asteptare,
mal mult nelinistita decit ingrijorata ca a marinaruluI
care stie furtuna sigura si care doreste s'o poata in-
frunta cu o clip& mal curind, -pentru a o fringe si
pentru a pluti pe valuri line, sigure.
*
La capatul orasuld, spre podul de pe Olt, ploaia a
lasat ape revarsate, porumburl distruse, hoiturI plu-
tind In sadAuri si peste noroiul adinc al unel sosele
desfundate carale grele cu provisil ate sapat sarqurile
adind pe care Is impietreste acum soarele. Supt paza
citorva soldatl zapacitl si unor militienl pOn bucurosT
de rolul for se Incurca intfun haos infernal cal, roar
innomolite, capi0 de fin si gramed de sad cari se
clatina.
§i totusI e, relativ, liniste, pentru atita framintare.
Iar dol mosnegl alb) la plate si barb), de sigur din
eel de la '77, ni raspund frumos la intrebari si arata
cu mina drumul ce se poate lua ; la capat II gasim
iarasi: ate mers innaintea noastra, pentru bucuria de
a vedea ca ne -att putut scoate din nevoie.
Asa ate fost pretutindeni batrinil sate/or Oril. 0e1
de la Vlasca, asa de simplu si de mare cind °feria
prefectulul fiii sal toil, tail, boil plugulul to1T, carale
de lAerna si se arata suparat numal ca nu e In stare
www.dacoromanica.ro
126 N. IORGA.

a da maT mult; cel din Gorj care cerea O. fie scris

odata cu feciorul, pe care jurase sa-1 rasbune; cel din
Romanata care se Invoia, la gindul .t.erii, cu toate po-
verile qi toate suferintile.
*

La capatul unel §osele ma! bune, Corabia, §chelea

cea mare a Doljului, a facut In ultimil anT progrese
imense. Are largT strade drepte, cu case une orT foarte
frumoase, In stil romanesc §i strain, cu mil de curate
gospodaril albe ale negustorilor, functionarilor, tem-
nilor InstaritT din tran5portul grinelor, cu atitea gra-
din! Inflorite. Este o pia0, foarte larga, cu basa unul
monument, este o masiv& biserica noua, §i ce nu
e nod aid! ; pe toate arterele principale, lumina
electrica.
La 1877, end s'a intins podul treceriT in Bulgaria
pentru liberarea de paginT, se maT vad stilpiT po-
duluT de atunc! , era un sat mare. De atund re-
varsarea biel§uguluT grinelor Oltenia ad dat Roma-
nia un not oral, §i unul care va cre§te rapede §i se
va Intinde mult.
Acum Insa, totul nu e decit un decor pentru gran-
dioasa migra#une rasboinica. Rasbatem cu gred prin-
tre Intinderile pastrate pentru tirgurile obi§nuite §i
care acum cuprind o revarsare pmeneasca uria§a,
printre care se Indeasa carale pline, vitele slobode,
calf zapacitI de zgomot. La garb, e cartierul princiar,
gi trenul special lucrat In atelierele de la Tver e pazit
de jandarmI calari, cari, cu toat& chivara Innalta, par
scazut,1 In uparele for bluse de pInza. In tren loau-
ie§te comand-antul de capetenie", Mogtenitorul Tro-
nulul, foarte sprinten §i Intinerit cu multi an! In
u§oara-I uniform& albastra, §i prin01 Carol pe care
soarele 1-a fnroqit barbateqte. Statul-major e mezat

www.dacoromanica.ro
 AGTIUNEA MILITAtLX A ROMXNIET 127

gi el In vagoanele de lux intepenite pe linie §i linga

care se poarta sues, odata pe zi, singurul tren lasat
calatorilor obisnuiti.
In gara chiar, functioneaza serviciul de informatii.
In cladirile publice s'a aqezat Cartierul-General, cu
toate Impartirile sale. Primaria s'a prefacut In popota
ofitereasca, §i seara se string acolo sute de ofiteri, de o
conversatie variata -§i. placuta; Intre ei apare §i tine
n'aI crede: §i d-rul I. Cantaeuzino ca simplu locote-
nent medic. Casele particulars sint pline de oaspeti:
lumea se arata, foarte ospitaliera. Pravaliile sint cer-
cetate ca niclodata, si unele §i-all lasat In jos storu-
rile de fier ale u§ilor §i fereOilor, cad marfa Intreaga a
fost ispravita. Pe toate strazile transporturile urmeaza,
aproape fart, Intrerupere.
Ele merg spre podul de 1.400 dg metri, pe 140 de
luntri marl, pe care geniul 1-a mternut In septa tear
surf §i jumatate.
Drumul spre leg aura noun cu pamintul ajuns iarti,§I
dusman dupa patruzeci de ant strabate, pe §osele nol,
cimpli pe care le acopar multimile gata de plecare.
0 padure de Oka frumoase, pline, al carer argint se
misca lin la adierile vintulul, a fost navalita, naprasnic,
spintecata In desi§uri, deschisa ()Oiler. In toate partile
zac ramurile rupte, surcelele pe care le-ail scaparat
topoarele grabite. Peste mlaOini all fost zvirlite po-
dull de sclndurl pe care sutele de ma de pasurl le-ail
Infundat acum In apele murdare. In largile poiene care
all fest silnic deschise aqteapta aceia sari inca se pot
odihni pe pamintul Romania. Rupti de oboseala mar-
surilor grele, Indelungate, cu povara ranit,e1 pe spate,
cu jena bocancilor In jurul picioarelor, cal mai multi
s'all Intins pe Innalta iarba Inflorita §i cu minile Supt
cap privesc printre ramurile impleti cite spre albastrul
sigur al dupe,-amiezil de Iulie. 0, de s'ar strings lao
www.dacoromanica.ro
128 N. IORGA

WO, toata jalea ce se zbate In aceste piepturi puter-

nice, toata, hotarirea care tine uscag acestt °chi sal-
bated, tot avIntul care porneste din aceste suflete
tacute!
Drum la glorie, poate drum la moarte, drum drept
Ia datorie, podul se arunca dusman spre malul cel-
kat. Odgoanele groase de sirma it leaga de mal, lun-
trile mart de fier se urmeaza sprijinind platforma de
scinduri care se misca. In dreapta si stinga, Dunarea
curge larga, clipind argintia din virful valurilor et
usoare, mat panic decit oricind in clipa tocmai cind
o Injuga un nou razboit. Dar ea a vazut multe, sor-
bind singe si Ingropind trupurt tinere In adincurT, pentru
ca pe urma sa se desfasure iarasi bucuroasa de Im-
brAisarea soarelui, zimbind peste morminte umede,
cu fire de singe prinse In argintul et vioiu si vesel.
i acum, cind o strabat luntri, vedete, masini cu mo-
tor, greoaie monitoare, cind de pe pod luneca din cind
In cind poverl, cat ce se lupta cu valurile si cari in-
noata din rasputeri prinsi de funia de seapare, cind
tricolorul luptelor i se oglindeste In unde, ea trece
harnic spre Rasarit ducind povestt batrine, ispravt stra-
vecht, amintirile multe ale tuturor stramosilor, de la
Traian care i-a infipt stilpi eterni in abisurl, si chiar
innainte de Traian, in negura saltrateca a vremilor tra-
cice, cind ghiata-1 se Incresta de copita, tailor dacici. Cu
multe nume, cu multe graiurt, In atitea timpurT, i-a
vazut mergind tot asa, tacut,,i, siguri de dinsil, indi-
ferenV de soarta lor, spre ursita, de peste apele et.
§i ca o mama care si-a vazut de atitea on fiul In-
torcindu-se biruitor, ea ride la vederea ostilor noastre.
Un regiment de infanterie pe pod. Nu sint, cetito-
rule, nict steagurile pe care le vezt, nici musica al
carii ecou IV pare a-I prinde cu urechea. E un lucru
serios si gray acel care se petrece aici. Miscari vio-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITAlli A ROMANIEi 429

lento, ba chiar numal ritmul grad al pasului obisnuit

poate clinti din leggturile lul podul de vase, care se
misca la fiecare nod avant al multimilor innarmate.
Pasul se face usor, lin, cercetator; ochil privesc Intro-
Moil In zare; cel mai slabi de Inger scot boneta
fac truce, ca si cum nu i-ar vedsa nimeni, ca si cum
singuri ar sta Innaintea primejdiei. Cel mai multi
insa ad barbatia muta, care nu clipeste, a omului pe
care nesiguranta amitei nu-1 inspaiminta: cad ce e o
viata. de om Innain tea acestor valuri vesnice, acestor
ceruri nemargenite, acestel datoril cu neputinta de
inlaturat? Pe War! merg cu pas sigur ofiterl de toate
vristele, In ochil carora n'am vazut lunecind nicio
indoiala. §i ceasul Intoarcerii nu-1 putea spune nici-
unul dintre dinsii, cum nu indraznia sa-si spuie ca
intre ace! ce se vor intoarce -va fi si el.
Dincolo, malul tot Innegreste de ()amen!. Dar nu e
multimea bucuroasa de aid, care sari Incunjure de
iubirea Induiosata a cautaturilor. Totusl sint sate ro-
manesti sad romanisate 1, unul asa de mare cum e

,
Ghighen de unde, prin colonisare, Ghighiul nostru
de ling, Ploiesti unde se fac sapaturi pentru a
scoate din pamint urme imperiale, care nu sint de
sigur nicl ale lu! Asparuc, nici ale lu! Crum, nici ale
lui Samuil cel Mare". Femeile poarta broboada de
doliu pentru eel plecati in alt razboid, pentru aceia
can azi poate singer& de Sirbi, de Greci, iar mine
groaznica nelegiuire a soartei ! pot singera de ar-
mele noastre. Dar, chid vad pe cel de dincoace, tot
mai rid putin si, intre lacrimi, cu sfialg, se lasa, foto-
grafiate de ofiteril amatori. Tar lingg Plevna o batrina,
care stringea minile printilor, zicea din adincul con-
k VL.deni, Ostrov, Cercelani, kacrisanI, Magura (sat si catun),
Besid. 77. 51 dealul VertestI (harts. Romanatulul de N. L Ar-
geseanu, 1893).
9

www.dacoromanica.ro
130 N. IORGA

vingeriI sale: La '77 atl fost aid §i, ca pro§til, v'atT

dus; vett fi a§a, de pro§tI sa, va, ducetT §i acum ?".
Deocamdata, sintem acolo, In adincul teril. Divisiile
independents de cavalerie ale generalilor Bogdan §i
Mustata, shit la pople Balcanilor: cel d'intaitl a prins
la Ferdinandovo o b4igada bulgara, al caril soldati refu-
sasera, sa, traga, §1 frinsesera, sa,biile ofiterilor, doritorl
de lupta, pentru onoare, cu tot ordinul contrar ce zi-
ceau ea, ar fi primit din Sofia. Divisia celullalt ocupa,
azi, LunI, Orhanie, locuri calcate de RuOT §i Ro-
minii razboiulul pentru creatiunea acestei Bulgaril pe
care azi o lovesc aceia§T RominI cu Invoirea acelora§i
Ru§I, pentru pacatele mindriei sale celeT peste ma-
sura.. Sint trupele unuT corp de armata, la Vrata, al
caruT episcop chema acum citiva anT sufietele morti-
lor de la Plevna ca sa, se Inchine regelui for venit sa
li vada, locul de odihna. Toata, Dunarea 6 prinsa, de
garnisoanele noastre, afara, de Vidin, unde in cetate
resists dteva miT de oameni taiatI de grosul armateT
lor, pe dud Sirbil innainteaza, spre Belogragic si spre
zidurile aceleT vechi cetatl a lul §i§man si Sracimir,
In care at stat la 1368 ostasii lul Vlaicu-Voda, §i din
care, din acest Diit1 al stramo§ilor, am ie§it la 1878
numal cu gra..
Iar la Sofia, dupa, Danev, cazut pentru totdeauna,
ca un Icar cu aripile de ceara, din slava unei ambitii
nesocotite, Radoslavov si Ghenadiev acesta un Ma-
cedonean, decT un .exagerat al revendicatiilor natio-
nale pentru Macedonia resists, Incercind cu not o
Invoiala, particulars, cu cesiuni intre Turtucaia §i Bal-
cic, pe cind toate trupele Inca, In stare sa, se lupte
se string pentru a sfarma a saltul de la Chiustendil
.al Sirbilor. In asta, seara, se mteapta raspunsul la pro-
punerile noastre.

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEk MILITARL A ROMXNIET 131

Prinsii de la Ferdinandovo sint astazi oaspetii ofr-

terilor nostri. Dusi cu grell In camioane automobile,
et s'afi odihnit intait, din bielsug ospatati, pe unul
din monitoarele dun&rene, si ast&z1 la masa de amiazi
el isi fac intrarea. Sala Intreag& se ridica In picioare
pentru a onora pe acesti ostasi devote*, pe earl i-a
coborit intre prisonieri nenorocul si tradarea solda-
tilor lor.
In uniforme de color! deosebite, mai ales obscure
sail §terse, cel mai multi au figuri ordinare, fete urlte,
aspre. Unit ins&, cu trasaturi nobile, privesc cu ochil
limpezi a! color cari all fAcut tot ce omeneste era cu
putinta pentru a nu ajunge aicl. Iata, la urm& si ge-
neralul, care protest& contra prinderil sale in timp
de parlamentare": de doll& or! rugat sti, vie, el s'a ho-
Wit in sfirsit; poart6 mantaua si la salutul miscat al
tuturora el nu raspunde cu o singura privire. Asupra
acestui om macar, nof am tras o polit&, §i pentru sca-
dent& trebuie sa. fim gata.
Intulnesc pe stradl subofiterl foarte arAto§i si demni.
Toatl aceasta armata ar avea de altfel cea ma! bun&
infati§are. Soldatil purtall in ranita rufe curate si pa-
chete de ceaill. Intro ei se afla si din aceia cari all In-
durat la Ceatalgea, odata cu focul dusmanului, si as-
primile iernii salbatece.
Ofiteril nostri sint plini de cea mai curtenitoare
prevenienta. Bietil blieti", e cuvintul care incunjur&
masa.
Aseara, limbile s'all deslegat (si acum se vorbeste
mult si amical). Se ataca Sirbil, popor imposibil".. La
Sf. Nicolae ar fi mutilat un (Ater; de aceia Cniajevo
a fost ars cu desavirsire. De aceia s'ail dat arme co-
piilor de Bulgari pentru a ucide pe copiil de Sirbi,
ostasil neavind inima ce trebuie pentru aceasta. Acum

www.dacoromanica.ro
432 N. loRqk

Sirbil, la 4nclul lor, and si distrug tot. Taie, bre, fe-

*ale peastre; tale fetitele", se plingea qn subofiter.
*
TurciT sint lingd Adrianopol. Sint poate la Adria-
nopol... i pare c vad multimea credinciosilor nava-
lind la moscheia luT Salim, rugindu-se kn genunchl,
sarutInd .cu lacrim piatra curtilor de marmurg, a stil-
pilor, usoriT intraril, paretii sfintului cuprins. Parc&
and cuvintele hogil asezat iarasT In mibrabul spat
ea o horbota... Parch, si cerurile hit Allah se plead,
intrio bin ecuvintare.
*i mine, brutal, Europa II va da afar, din cucerirea
kul Murad biruitorul ?

Am seat de sfat cu unul din ofiteril bulgarT, cafe stie

ceva nemteste. E profesor la Filipopol. Vorbim despre
acest oral, pe care l-am vazui. acum sese ant El strecoarg
ca e urit, t ra Insemnatate: oral turceso". IT amin-
tesc de cartierul nou din spre garg, cu casele marl
ale negustorilor greci, si gasesc farmec In pacea re-
trasa, In alba temnita tacuta a locuintelor poporatieT
musulmane. Adaug ca, eram In oral a doua zi dup.
miscarea salbateca impotriva Grecilor, dupe, nimicirea
clubuluf, dupa, rasbotezarea In bulgareste a bisericilor,
dupa lipirea pe zidurT a afiselor de ura si intetire. El
e vadit jenat: atribuie actinnea elementelor plebeiene,
pe care le-ar fi rascolit trimeterea din Filipopol de
comitagiT grecT In Macedonia.
IL asigur ca, ura impotriva Bulgarilor nu va gasi la
not, ca, e numal o treasca miscare defensiva impotriva
unei politice imperialists care nu urea sg TecunDasa
In expansiunea eT cuceritoare nicT drepturile mate-
rial° ale vecinilor, nicT cele morale ale aliatilor. El
asculta incordat, apol, incheie- cu, vorbele: p,'ann avut
noroc; daps, am fi avut noroc, totul ar fi fost altfel".

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A ROMINIEf 13a

ImT aduc aminte de raspunsul d-luT Calincov, fostul

ministru. bulgar fn BucurestI, la expuherea -anal ofiter
superior, care-I arata spre ce primejd1T merge Bulga-
ria: Vona vedea". E la acestl energici Inca tin mare
fond de fatalism oriental.
Mi se spune ca altil dihtre ofiterT, mal sfatosluntil,
cu fata =Jul marinar engles, S'a luptat pana tarzitti dfi
doI inter]ocutorl arata fara sfiala causa tu-
turor relelor : o politica gresita, prea mate, prea grea
de purtat. Noi sIntem o tarp mica; nu putem face,
cu aniT, razboaie napoleoniene. Totul s'a ruinat la
noT; Intreaga vial economics s'a oprit. Trebuie s'o
sfirsim"...
Si maT departe, .oaspetiT slut tratati cu toga cin-
stea. De si Tot fi primejdiT dih partea vre -unul exal-
tati s'a pregatit odihna de noapte, pentru ofiteril su-
periotT In vagoanele alipite la trenul regal. IT vad In-
drept1ndu-se spre dlnsele, supt copaciT frunzost aT
bulevarduluT: dreptl, cu mers sigur, salutind caval6-
rese pe aT nostri In grad superior.
A doua zi IT astepta o surprindere. Nu still dad,
generalul Siracov a putut telegrafia regelul Carol ca
dupa, parerea sa el nu e prins de razbohi, ci un par-
lamentar ilegal detinut, In timpul rind la spatele Hit
trupa i se revolta. Dar regele RotnanieT a dat ordirie
de liberare, si vad telegrama prin care seful intSre-
santilor prisonierl multameste.
*
Vin still de pace. Propunerile noastre ar fi fost
primite asearb, pe de-a'ntregul. S'aa inceput la Nis
negociatil directe cu Sirbil; generalul Papricov si nn
civil represintau Bulgaria. TotusT la Chiustendil ar
urma lupte inviersunate. Ultimble sfortarl ale Bulga-
rilor slut asa de ehergice, theft opresc invasitthea this-
manului. In Sofia nu e de We revolutia ce se tvoniss:
www.dacoromanica.ro
134 N. IORGA

din potriva o telegram& anuntg cg se lucreazg ca de

obiceiti, zi §i noapte, in Ministere, la Statul-Major, pre-
tutindeni, cu o solidaritate nationalg in nesucces, care
e, de sigur, admirabilg.
Ar fi vorba ca negociatiile intre represintantii tu-
turor beligeranWor sg se facg pe bordul corgbiei ro-
mgne§t1 §tefan-cel-Mare". Austria s'ar fi oferit, fgrg,
a i-o care cineva, sg garanteze cesiunea teritoriilor ne-
cesare pentru asigurarea granite dobrogene. E rindul
sh, zicem si no': vom vedea".
*
Deocamdata, avem patine pierderi. Incercind sg treacg,
la Intoarcerea dupg. o indrazneatg recunoastere, prin
trel linii de sentinele, locotenentul Boureanu a fost
gred ranit la picior. Tovarg§ul sat §i-a avut calul ra-
nit de doug gloante. Boureanu s'a tinut cu sfortgri
eroice pang, dincolo de linia focurilor. A doua zi, un
soldat a fost gash mort, cu batista apasata, pe rana
din furca pieptuluT. Un bacalaureat biciclist a fost
oprit de gloante in lunecarea lul iute. Se aduce cite
un spinzurat", cgruia i s'a legat funie de git, dupg
moarte. Noaptea se trage asupra coloanelor de muni-
tit Poporatia bulgara, de §i i se plgteqte cu pretul
cerut, tot ce voiesc at no§tri, se uita, fire§te, cu urg,
§i sate de rgsbunare la navglitorl.
In sfirsit ce va fi acolo, vom vedea. Sint repartisat
deocamdata la corpul Lit, al cgrui cartier-general e
la Vrata.
13 Itz lie. Un automobil ma duce la Bechet, §chelea Jiiu-
lul. Tinutul din margenea Dungril e de o frumusetd, deo-
sebitg. Lanurile de porumb, crescut innalt de ploile
multe, se intind pe amindoug. laturile §oselei netede.
$i aid toatg, munca s'a flout, in lipsa barbatilor tineri,
chematl la alts munca.
www.dacoromanica.ro
 ACT1UNEA MILITARA A ROMANIEf 135

Sate putine, dar marl, larg Intinse. Cele maT multe

case all Infatisarea solida si placuta. Zidurl joase, in-
trail arcuite, coperisurI de oale palide. Se construieste
din lut In care se arunca bucatT triunghiulare de Ca-
ramida. Biserica noun, din Dabuleni are proportiT
vaste. Ma! interesanta, la stinga bisericuta veche, fara
turn, cii un pridvor original, arata vechime; ar trebui
cercetata cit se tine In picioare. Vad un cochet spi-
tal in stil romanesc, care nu arata si fi adapostit
multI bolnav!.
Lumea ramasa la vatra ni iese bucuroasa Innainte.
Barbag voinic!, foarte frumoase femel sprintene §i
albe, copiI cu ochil limpezi supt parul balan, ca In
pinzele lui Grigorescu.
Dar toate le biruie mareata Dunare largg, In linul
freamat de argint al undelor sale. Ostroave rasa;
zburlite de Weil, stringind In desisurile for umede
milioane de tintarI si marT taun! lacomT. Apa le in-
cunjura usor, moaie capetele ramurilor fragede §i-§I
duce innainte viata ratacitoare, catre zarile albastre
ale celor mal departate innaltiml. Linga mal pescar!
rasletT iY Inmoaie unditile: cite un punct negru de
viata omeneasca.
Bechetul se ridica din dunele de nisip, cu porumb
chircit, cu salciml cari n'ad putut sa se ridice, clgdit
de puterea si netezit de desmierdarea vinturilor du-
narene. E un sat, si mult timp, orIcite incercarl s'ar
face ca sa -1 ridice, va raminea numaT un sat. Case
joase, urite, adesea fgra Imprejmuire, ca o preve-
dere a Bulgariel de dincolo. Duna e pretutindenT, aco-
perind curtile, imprejmuind temeliile caselor, avind
pare ca ambitia de a le si acoperi.
TotusI, In apropierea portulu!, ea se da in latur! §i
lass o mindra aleie de salcil batrine sg Innainteze
e&tre malul ape! luxe. Ea ascunde cu cracile el stu-
www.dacoromanica.ro
136 N. IORGA

foase orT0ce. Numal dupa ce se Incheie, privirea

poate cuprinde, din punctul de vedere unde se In-
nalta, cladirea plina de gust a Serviciului Navigatiei,
priveli0ea noun §i atit de interesanta pe care malul
drept o ofera.
Rahova se desfavra pe o costi§a pravalita spre
im dincolo de Ostrovul plin de salcii Impleticite. Pa,-
mintul lutos e brun ca o scurteica orientala de §aiac,
coperiprile de tigla adaug pete rosietece ; ici 0 colo
se impune verdele gradinilor putine In aceasta ar00
0 stirpiciune. 0 biserica mal mare 10 Incovoaie ca-
lota coperipluI, mai departe Vsne§te spre cer un alb
turn de giamie. Suvitj galbene ce se these pe deal
arata drumurile ce radiaza spre vecinatatea de Sate.

Intr'acolo duce una din plutele care all rasturnat

dincolo mil de oamenl pang, acuma; un cochet remor-
cher negru o iniqca, azvirlind in Mull valurile de
spurn& alba. Imbarcarea se face supt conducerea unul
oh er maior de reserva §i a until ofiOr de marina,
oamenl de toata, bunatatea, pe linga cari se adauga,
In acest teas de despa4ire ce nu e lipsit de em4e,
medicul, judecatorul, un advocat din localitate. Sint
ediVI noun de gazeto, Cu liters marl §i Oiri vechl.
Platforma de scInduri se umple de automobilul nos-
tru, de un al doilea gi de o companie de plutonierl.
Dintre el se desface un Bulgar -Una; cu privirea spe-
riata §i salbateca supt caciula tINita : are bilet de
vole soldatul de 18-9 and cutare, din Rusciuc, dar ori-
ginar de la Tirnova, ca sa se Intoarca la vatra lul":
nu still de ce el staruie ca, aceasta vatra" e Romania.
Reservistii no0ri slut oamenl In virsta, cu fAa braz-
data de nevol, sprincenele §i raustAile groase, in ochl
cu lucirea de trista neincredere a celor ce s'ati prim
In lupta cu via0 qi as capatat multe rani de la dinsa.
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMINIEi 137

Se pot vorbi multe cu eT. Unul singur e de plrere

ca, am fost tinut real bine" decIt al:LOT §i ca de
aceia nu-I pot iubi, ,nu Ii pot da sfaturl §i nu-I pot
.ajuta. Nimenl nu -1 aprobti, inst. Cella lt,I recunosc ca
tot rani sad macar o foarte larga parte dintrInsul
li vine din aceia ca nu-0 Indeplinesc In con§tiinta
datoria de alegatorl, de cetatenT, ca, nu-sl trimet, In
Sfatul teriT lor, oameniT lor. Nu se piing de mund, :
am munci bucuros §i mal mult dad, am §ti ca mun
cim pe locul nostru". Pentru tar& 10 arata, o mare 0
sincera iubire.: facem tot pentru Ora noastra". i,
chid li spun d, jertfa nu va fi prea impov&ratoare,
ca stilt primitl peste apg, ca prietenT, acela0 adauga:
0 singe sA, varsam, n'are a face; fl varsam pentru
dinsa". Si, chid termul du§man se apropie, eT strigg,
de °data, instinctiv, prin0 de un covir0tor sentiment:
Traiasca RomAnia". M. prind di, a strigat qi-acela
care urea ca, prin hota,rirea oamenilor, orIcine sit ma-
nince tot att.
La Ralmva, cetatea unde pazia, la 1461, Neagoe,
capitanul" lul Tepe§, sint citiva ofiteri de cavalerie.
Un mare numar de caT e minat la grajdurile bune ale
regitnentului local, de soldati zdraven1 In uniform&
bulgara,. Nu stilt RominI In uniformele gasite prin de-
posite, care Inca de aid se arata, gospodare§te, asa
de pline, ci desertorI. tin maior da explicatia care, In
forma eT cam exageratA., e totu0 justl : nu stilt pri-
sonierl; eT s'ad predat de bunA. voie §i ne-ad ajutat,
ca §i Rominil, de la Inceput Ong, acuma". Doug, el
poarta cu Ingrijire caiT pe cari n'ail voie sa cAlgreasca
i ingrijesc armele cu care altil se vor lupta. Ce are
a face ! 0 ideie Ii s'a Infipt In minte, --0 ce adinci
sint la ace01 oameni r5.c15.cinile ideilor 1.: ca nu trek
buie d, se lupte cu Romfnilr cari slut cre§tinT §i frail,

www.dacoromanica.ro
138 N. IORGA

cari vin pentru pace si dreptate, cari nu-1 urasc pe

el, osta§il vitejl, cum nu urasc pe al lor, eel harnicl
din sate. Si astfel lasa army §i se predall, se incre-
dinfeazd noun.

Luam dealul pe una din acele crestaturl Inguste In

lut care despart locuir4ile. Biete locuinte, marunte,
rail cladite, fara gust, mai mult decit modeste; doar
un advocat are aceiasi tejghea ca si un tutungid or!
negustorul de la bacaln#a". Turci, Turcoaice cu hor-
bota aproape cazuta, de pe barbie, copil cari ne pri-
vesc cu curiositate, oamenl din popor cu caciula mica,
vesta scurta, §alvaril umflat,l, de-asupra opincilor cu
noj4e multe. Intelectualitatea, in mare parte vinovata
pentru aceste Imprejurarl, prin nemasurata el amb4ie
qi exclusivismul el radical, lipseste, Cele mai multe
din fere§ti §i 120 sint lacatuite, ca batute In cuie.
Totdeauna oare e a§a de trist In cetatea dunareana
al calif trecut, de la invasia cruciatilor 'al Sigismund
de Luxemburg, rage al Ungariei, pana, la 1877, e ma
de romantic ?

Sintem pe culme acuma. Se deschid in dreapta §i

In stinga marl lanurl de porumb pus Intr'un singur
ochiil qi cu frunza rupta ca sti, crease& rodul mai
mare. Deocamdata totul e parasit: numai din loc In
loc, ling& stilpil telegrafului, pazeste, In haine groase
intunecate, sentinela noastra, a earl! pusca scinteie
In soarele de Iulie, luminind silueta sprintena. La
oarecare distanO, un soldat duce pe un locuitor Ware
pe calul mic, cu caciula lasata tare pe ochil viol §i
viclenl ca de fiara la pinch: a tras cu revolverul
asupra sentinelel, a tras de doua or!. Si el explica
aceasta prin refusul soldatulul de a-1 lasa a trece cu
un bilet" de la comandantul" din Vrata.
www.dacoromanica.ro
 AUTIUNEA MILITARY A ROMANIEI 439

E tints catre care mergem §i nol. Din co In ce

mai mult invie cimpul de porumb i grit. Batrini,
femel, copil vin de la secere: e mai mult negru in
haine, mal multa tristel pe fatA; nu vezi sprintenia
fetelor §i nevestelor noastre. Pe umerl poarta, un
fel do seceratoare practice, cu marginea dhAata. Cintec
nu e, nici ochi In 1aturT, nicl chiar vorba. Din cerul
albastru nu pare sa, se scoboare asupra for niclo bu-
curie. Ce gret poate plati un popor intreg, gospodar,
harnic §i bray, gre§elile politicianilor sal!

La caderea serif sintem In Cneja. Satul e plin, e

cople§it de trupe. Plata cuprinde mii de oamenl, sute
de caruti, de camioane cu munit,ii, de card dunarene.
Doua transporturl ratacite s'ad amestecat cu unul
carell face popasul pe drumul eel bun. Uniforrnele
de azl se vad ling, vechile chipir tad, Innalte, ale
liniei" din 1880, ale artileriel de odinioara; carau§ii,
intru cit nu §i-at intregit costumul cu cite-o zdreanO,
militara, part& cama§ile lungi, mantalile de aba, cu
§nururi, caciulile teranului dunrean al Romania Vor
mal merge, zile intregi, de-a lungul drumurilor necu-
noscute ale teriI straine, in buza unel primejdii, de
care, In hotarirea for, impletita pe fatalismul traditional,
nu yreat sa §tie, nehrtiniti cum trebuie, cu juma-
tatea de pine goals pe zi, imbracaV neindestulator
In bataia aspra a recilor vinturl din Balcanl, vor merge,
carind hrana, pentru trupul §i pu§ca fiilor, pans uncle
li se va isprayi rechis4ia, §i, data la urma, banul
pentru el va intarzia, vor avea ce povesti celor de
acasa §i vor adaugi poate, ca acer de pe pluta de la
Bechet: Traiasca, Romania!".
Intre ofiOril de reserva, cari n'at tot' harts §i se
dumeresc cu grell, intilnim deputat,1 de astazi §i de
ieri, medici evrei din Bucure§ti. Au avut prilej sa,

www.dacoromanica.ro
 -140 N. IORGA

stea In legaturf cu lumea localk cu acef mocnitf teranf

cu mustatile groase crescute peste buze ca s& taca
mat mult, cu Indar&tnicif intelectualf" cu barbigon,
mustag r&sucite §i palarlf elegante de paie, §i spun
ceva din ce li s'a spus. invatgtorul, care §tie frantu-
ze§te, li-a declarat In fats c& am avut noroc de
Sirbf §i de Greci, clef altfel ne-ar fi b&tut de ne-ar fi
rupt". En nu cred, §i gasesc Inca odata aceastl sumbra
mentalitate de nesfirsita Incredere In sine §i un mare
indemn, dar §i o primejdie uria§& pentru Bulgaria.

Drumul se Intoarce acum sprc Biela-Slatina, centru

mai mare de populatie. Ocupatia military a Incetat.
'Telegraful e liber de sentinele.
Tirgul, la care ajungem Indata, e o adunatur& ne-
-regulata de case curioase, de lut vechid, cu fere§t1
oblonite, cu u§1 z&vorite, In§irate de-a lungul unef
§osele pline de gropf In care Ate si pond scotocesc
murdaria. Multimea care ne prive§te de departe, ne-
Increator §i du§man, e tinut& In frill de un gardist
yn foarte imposanta uniform& military.
CImpl pustif cari se ridica Incet spre Innaltiml,
p&durf tinere se urmeaza, far& an& via decit a ce-
-telor de secerAtorl ce Qe Intorc rapede, cu cite un by-
tiin In frunte, a cIrdurilor de copil cari se smulg de ling&
at for ca sä vada luminoasa minune fugara a auto-
mobiluluf, a turmelor mart de of cu ciobanul infa§urat In
mantia de §aiac ce-1 ascunde. De pe o InnAlti me se desfac
-trei Coalmen' cari alearg& spre nof; cel din frunte, In
uniform& ruptk un b&iat cu ochif fulgerator de r&I,
Tune un genunchill la p&mInt In margenea §antuluf si
se cauta supt pelerina military. Carabina care se In-
dreapta preventiy Impotriva luf II Intimideaza §i-1
impiedeca de a-§T desavIr§i mi§carea.
0 patrull ne Intimpink In frunte cu ofiterul tIn&r
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITAFa A ROMANIET 142.

care-sT suceste pe taring, calul vioill. Pgzeste un de-

posit do obusiere care se aflg undeva la dreapta, din-
colo de mica padurice salbatecg. La dol pasl de locut
placuteT Intilnirl sintem pe soseaua tare, larga, btitutg.
ou piatrg, nu cu prund, care duce la Borovan, loc de-
concentrare pentru trupele corpuluT Lid.

Ajungem acolo In noapte depling. Ace las1 tirg cu

strazile gropoase, cu ferestile fgra lumina, on casele-
nevgrulte sail cu pete galbene, de neingrijire, In fa-
Oda atinsg cu var sinelit. Oltenii nostri stall In juruL
focurilor ce zvirl jerbil rosir cununate cu scintel. Un
mare convoit de prisonierT din brigada capturata stall
prieteneste laolaltg cu eT, ca si cum s'ar fi cunoscut
de dud lumea, tunica brung ling& tunica albastrg, sa-
iaoul grad al uniformel de iarng ling& usoara blusa
albgstrie. 04arul ce comanda, un reservist, se Ingri-
jeste a ggsi pinea pentru eel chid sute de oaspe1L
nol cari ni -all venit cu ranitele goale.

E lung drumul pang la VrAa. Ne strecurgm pe ling&

convoaie, lunge siruri de atoll! cari merg ca acasg.
la eT, Intilnim sentinele razle0, bivuacuri de detasa-
mente, In luminique de livezi, de miristI secerate, pe-
Rugg sate In care nu cllpeste nicTun semn de viata,.
pe linga rani drumeg car!, trimes1 In vre-o afacere,
still cuvIntul, neaparat, al parole!". De-o parte si de
alta drumul, care se ridicg vgdit, de si nu rapede, e
margenit de desisurT de salcimi, de salciT, de boschete-
de copacT roditori. ?i se pare cg treci pe supt o boltg.
Cerul e minunat de limpede, scinteietor de stele, far&
lung, care va iesi mai tarzill. Aierul rece zbucnind ih
tuiscarea iute a automobiluluT vesteste In noaptea de-
Iulie Balcanul apropiat.
Rotile se aburcg peste sinele cab ferate, bare acum,

www.dacoromanica.ro
142 N. 10FIGA

nu mg duce nicairi, ki In curind avem innaintea

noastrg masa greoaie a turnulul turcesc ce pazekte
la Intrarea spre centrul vieitil orgkenektI din Vrata. La
dol pakI, intfun otel mare, clgdit in sus, cacT locul e
scump In acest adapost omenesc de sppt stIncl, fe-
rektile marl luminate chiamg la veghea tarzie a ofi-
Orilor nostri. Intram In cafeneaua prefacutg pe citeva
zile In popota" ki fumoar" ki supt ochil Tarulux
Ferdinand, impodobit cu toate ordinele sale, supt al
batrinuluT Tancov, In atitudine de valetudinar, schim-
barn cele mai grabnice ktirl.
*
De doll& zile aT nostri stilt aid. Cel d'intaiti ye-
nitl ad facut ca In satele noastre la manevre, ki ad
flout rad. Coleqia de mineralogie, instrumentele de
fisica, biblioteca de la kcoala de fete vor trebui refa-
cute de noT. Dreptul navalitorilor In tarn dukmanoasa,
fata de locuitoriT paknicf, trebuie precisat, nu numal
In mintea, ki aka strict cinstita, a teranului, ci ki In
a lumiX orakenektI care cetekte prin ziare prea multe
articole despre trofee. Pravalifle s'ad Inchis, ki Inchise
staff pana astazT, de ki liniktea cea maT depling dom-
nekte, de ki nicTo casa, n'a ars, nicTo lovitura nu s'a
dat unuT om farg arms, ki, In jur, din porumb poc-
nesc puktI ki revolvere, asupra sentinelelor, asupra
automobilelor cu §tirl. Totuki grosuluT divisieT I-id i
s'a facut o frumoasa primire, de primar om de is-
pravg , de unit orakenT, cari adiekit, familiile celor
de frunte find maT toate trimese la Sofia. De atuncY
nu s'a ivit nicTun conflict. AtrengarT" bucurektenT,
cari ad cglcat fa0 de femei datoriile de profund res-
pect datorit familiilor celor cazug In lupte said °prig
acolo, ad primit tragatorT" In fAa camarazilor. Daca,
ofiteril de reserva ar fi avut totdeauna autoritatea ki
bunavoina cuvenita, nicl aceasta nu s'ar fi Intimplat.

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARL A ROMANIE! 143

Ar fi fost Indeplinita, din cuvint in cuvint frumoasa

proclamatie a principelui Ferdinand, care anunta lo-
cuitoriler scopul venirii noastre, colaboratorl aT libe-
rani de la 1877: pacea tuturora gi dreptatea pentru
fiecare.

0 noapte in automobil aproape deschis e foarte in-

teresanta intro altele si pentru ca, veil qi auzi tot
ce se petrece, pans. In ziva. Vintul muntilor to tine
treaz. Trist se ridica la.tratul risipit al minor de dui,
un pisoiu parasit li tine hangul din tine tie ce cot-
lon rece, glasurl traganate se ridica, din mijlocul bi-
vuacurilor apropiate.
In sfir§it duct ceasuri. Cel d'intaid locuitori cari
umbla dupa grijile for trec pe linga mine. IT urmez, §i
ma gasesc in plata centrala. Ea pare strivita, cu toata,
Intinderea el, de enorma, stralucita masa sura, a stin-
cilor de de-asupra, care-0 profileaza pe cerul de di-
mineata contururile ciudate, ce par a fi resultat
dintr'o sfa§iere salbateca, strimbe, piezi§e, vrajmase,
goale de once vegetatie In singuratatea for de despe-
rat sihastru. Ce meschina, pare statuia lul Hristu Botev,
revolutionarul venit de peste Dunare la 1876, de la
not §i cu Olin-0, noastra, pentru a Incepe lupta de
eliberare §i pentru a pen, cu tog tovarasii, In pragul
ex ! Trupul tinarului innainte-mergator, infa§urat late()
tunic& cu brandenburguri, se Intoarce razboinic, pe
dud mina rotegte o sabie de comanda; calpacul aco-
pere capul tinar al entusiastului idealist; o bizara, qi
jignitoare conceptie a facut sa, se infiga la cele patru
colturl patru capete talete" de bronz, dintre care
unul e al lul; litere de bronz arata numele celor cazuti
pentru neam qi tara. Era poate aid o coroana de
depus : aceste sacrificiT merit, totdeauna toate ono-
rurile, qi din partea tuturora.

www.dacoromanica.ro
444 N. IORGA

Strabat strazile pline de ostasii nostri. Vad cladirile

de capetenie, in. care s'at asezat autoritatile militare.
Sint altele mai In lathe, ca depositele In_ care s'ar'i gasit
din bielsag uniforme, postavuri, arme, recvisite me-
dicale, pe care nu erati media sa le poata. intrebuinta
spre folosul ranitilor, ce periat cu mfile, spitalele unde
zac -alti raniti nu si al Turcilor, can ar fi fost cu-
les! din pivnitile unde muceziat , aproape parasiti
in cea mai mare murdarie, cu pansamentele neschim-
bate de multe zile.
*
Vrata e un oras mare, on doua biserici curate,
dar din nenorocire fara niclun stil , cu un gimnasiu,
o scoala superioara de fete : resedinta uneI divisii.
Nimic nu arata, ins& nici tendinta catre confort a
locuitorilor, nici exemplul dat de Guvern prin cladiri
igienice si aratoase. E vadit mom ca, dad, aid este
o bunk scoala primary si o excelenta armata, In schimb
tot restul a fost neglijat, a trebuit date fiind mij-
loacele, restrinse, ale terii si mule de scopuri la care
trebuiat sa serveasca; inteo viata nationals care In-
cepea din not sa fie neglijat. Ce au lasat Turcil,
aceia este si acum, °Sara de cIteva cladiri noun de
caramida strinsa, cu aceleasi gresite potrivirY de fa-
Oda care aid slut obisnuite, baroc amestec de usi
lungi, de feresti strimte, de cafasuri si balcoane inutile
si disgratioase : e vechea cm& turceasca, as zibe mai
bine balcanica, facuta din paianta pentru focul de
mine, mai mult goals, inlauntru, cu feresti si 4 oblo-
nite ca pentru vremurY de perpetua nesiguranta, cu
acoperisul solid de olane bulbucate, rose-palide.
Am avut prilejul sa, si patrund in locuinte de frun-
tasi. E strictul necesar, fart, tablouri dar cu harti
etnografice tendentioase, fara bibeloturi", fara dra-
peril, fara absolut niclun lux, aproape fara alt strict

www.dacoromanica.ro
 ACTIONEA MILITARI A ROMANIEI 445

necesar decit patul de fier vienes, scaunele de fier de

aceimi origins, layabout de metal. Mai pretutindeni
serviciul e facut de un Oran In portul lui obisnuit,
cu caciula pe cap adese ori. In acest train lacede-
monian" slut de introdus fara Indoialg schimbarr,
fara a se ajunge la cheltuiala zadarnicg, la expositia
trufa$L la Nada mai mare decit cuprinsul. Nimicu-
rile care se despreViiesc aice nu ramin far& lnriuriie
asupra suftetului: sentimentele se fac mai dulci, por-
nirile furioase ale puterilor ce se simt se ImblInzesc,
ideile negre se Insenineaza si ideile fixe se Imprg§tie.
Am vazut vechiul bazar, care s'a pastrat fara schim-
bare. Mgruntele baratci de lemn se Indeasa unele In
altele, ca ni§te Mb* friguroase. Firmele sint scrise
aproape.neceb4 pe scIndurile de lemn; une on e numai
Insemnarea cu cridg a, numeluY proprietarulul. Id §i
colo, apare obi§nuita InqtikOre zguduitoare la In-
ceput qi emclionanta panel la capat cg stapinul
care s'a dus nu se va mai Intoarce; afire cernite In
litere de tipar on In simpla cursivg zgIriata. Aid
via0 a Incetat cu totul, §i nu numai din pricina
noastrg; unele din aceste croitoril, cizmarii, cojocgril
s'ail Inchis Inca de acum unsprezece luni5 qi tine §tie
dad, se vor mai deschide!
Pe alocurea se vinde: In brutaril sint soldaAii noqtri,
cari Intrebuin0aza cuptoarele, dar iata macelari cari
zdrobesc carnea de vita qi de pore cu topoarele,
pentru ofiOril de aprovisionare cari se Indeasa la
mica for tarabg. Magazinele de lucrurl mai scumpe
nu indraznesc Ins,.
In mahalale, via4a obiqnuita a fort totu§i reluata.
PorOle slut Inca ferecate, dar In pragul portiOI stall
de dimineaM, pang seara femel de toate vristele, pans
la batrInica adusa de §ele, copil bine ImbracaV, foarte
robuqti, curag, cu obrajil trandafirll de sanatate, codane
10
www.dacoromanica.ro
146 N. IORGs

cu barizul pe cap dap& mods turceasca; stall si se

uit& Ia tot ce trece, la infanteria de viol soldag al-
bastri, la cavaleristil ce alearga cu ordine, la trenu-
rile de artilerie, la convoaiele de provisil si munip
care zi si noapte uruie pe caldarimul soseld, dar ma!
ales la automobile, ale caror semnale le -all invMat
toV strengaril acestia, si la linistitele a6roplane care
tree sus de tot In albastru ca niste vulturl uriasl cu
aripile Opene.
h intereseaza, vreail sa invete, al, adopte, sail
adauge tot ce aduc ace§tl strain!. In jurul orIcariT ma-
sinard care se dregs sint °chi seriosi cari observl.
Sintem descusdg" sistematic, cu o nesfirsita si sta-
ruitoare rabdare.
Zimbetul e rar, si tine 1-ar avea atwacT dud pe pa-
mintul OA trece alta ostire, careia niclo resistenta
nu i se poate opune in potopul navalnid al tuturor
nenorocirilor ? Sint aid durerl adincT, dorurl sfinte
catre altiT, care trebuie gicite, trebuie crutate, trebuie
rcisplatite. Sinteg bogaV, spun unit cu jind, cind de
atitea lunI barbatul nu aduce banul in casa. Fru-
mosi baietT avetT vol ", suspin& 0 batrina, dar si nol
avem blieV frumosi". Iar altele nu spun nimic, dar
ochil piing de cite orT trece un osta§ care poate sä
nu se maI intoarca Ia sotie, la mama. La Cneja era o
batrina, far& sot, far& rude, numaT cu do! copil voi-
nicl cari at murit, de Turcz de Sirb, de Grec, tine
stie! si, de cite or! o uniforma se vede pe un prag
de casa, ea vine, sarmana, si se aseaza ling& dinsa,
fara o lacrima, zimbind, fericita: aceasta e nebunia
el, care a mingiiat-o, ca nu crede, nu poate sa creada
cum c& fecioril el nu se vor ma! intoarce niciodata.
Cu intelectualil, amestecag aid, Intr'un chip necu-
noscut in oligarhia noastra, cu poporul, in haine 0-
ranestY, care face politica si eft de efectiv §i do
www.dacoromanica.ro
 ACTIIINEA MILITAlli A ROMANIE! 447

aprins! , leggtarile sint rare, jenate. In jurul po-

potel" el se agitg, cu cer§itori curio§i In frunte, a§-
teptind plecarea celul din urrng ofiter pentru all re-
lua locurile la mesele de lemn gi a pune la cale soarta
lui Danev, care nu va fi iertat nici In copiii WI, §i a
celorlalti. Adinci despartiri de partid existg Intro el,
mai adinci ca la nol, §i din causa intereselor ames-
tecate In aceste lupte, cad, aid, la o schimbare de
regim, totul se schimbg. Primarul e malinovist totu§I,
dar pentru ca, dupg vechile datine turce§ti dud
aceasta era cetatuia cre§tinilor , autonomia comu-
nalg se mentine. E trist de ce s'a Intimplat, dar
crede nestramutat In viitorul neamului sgq: mine va
vorbi despre Intrarea Bulgarilor In Salonic, In Solun",
§1 va repeta yorbele lui Simion ca: de acum poate
sä-BSI Inchida ochil.
Am ocasia sg vorbesc un ceas cu d. advocat Gheor-
ghiev, stambulovist, prieten al Romaniei de §i credo
poate cg nol am adus holera §i cg pretutindeni am
stricat samanaturile, care binevoie§te a mg gazdui.
I§T dg seama pe deplin, poate nu fara influenta spi-
ritului de partid, de greselile marl ce s'a1 fgcut §i e
hotarit sg sprijine altg politica, de concentrare §i tg-
mgduire. In ce priveste Sirbil Ins,, e ireconciliabil: i
se pare indiscutabil cg Macedonia e bulgareasca, chiar
acolo unde nu sint Bulgari, §i anume pentru motive
etnice" care Sint pentru d-sa altceva decit presenta
actual, a unel populatil bulgare§t1 In cutare locuri.
Mg Intreaba, de am renunta la Basarabia dacg ar fi
colonisata cu Rust §i pare _mirat cind II spun cg §i
cele mal sfinte drepturi istorice ad un termin, c5, ()rice
popor are In cercul expansiunil sale provincif unde
nu mai sint decit morminte asupra cgrora se plinge.
Credo cg, la Cumanovo qi aiurea att fost §i Bulgari,
mai ales Bulgarl Intro luptatorT, cg Adrianopolea s'ar

www.dacoromanica.ro
148 N. IORGA

fi putut lua si fora concursul Sirbilor. Evident ca n'ar

da nimic, si, in locul luT Danev, pe care-1 desaproba,
ar reincepe si d-sa aventura care, In asa de triste
imprejurge, se prabuseste astag.
Inierlocutorul mien e un om frumos, voinic, brun,
samantnd foarte bine cu colegul de la Univer'itate si
Academie Simionescu. Vorbeste frantuzeste foarte bine,
ca unul care si-a Mout studiile in Lausanne. E sis-
tematic in discutie, nu Tara o oarecare nuanta de
pedantism, pe care 1-as numi oriental: in adevar ni-
cairt categoriile si distinctiunile" aristotelice n'h31 ca-
patat o mat mare desvoltare decit in lumea musul-
mana, si argumentarea pentru un subiect cu totul
lipsit de Insemnatate si de valoare practica poate ca-
pata prelungirl nesfirsite la un hoge din Samarcanda.
Am avut !ma placerea de a discuta chestil de cel
mai mare interes pentru amindouti, popoarele cu un
om cult, vorbind curent o limba europeang, si mat
putin supus decit altit cuvintelor iresistibile de pa-
siune care fac orIce discutie, nu numal inutila, dar si
sup arato are.
*

Cavaleria generalulut Musteata se gaseste la Or-

hanie, unde a Intrat dupa ce-a aruncat in inapreju-
rimi citeva srapnele de pe dealurile Incunjuratoare.
Orhanie e la deschiderea defileurilor ce duo spre
Sofia. Divisia La a fost trimeasS pentru a-1 sustinea,
si astazi se va face incercarea defileurilor. Generalul
Cotescu imi ingaduie binevoitor s merg acolo pentru
a fi de fata la un moment care poate fi de o mare
importanta istorica.
§i iat c Miercuri luam cu acelasi autoraobil dru-
mul catre cheia trecatorilor de la Stara Planina, de
la Muntil cel Batrini", dincolo de care poate fi lupta,

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A 'imam! 149

acea lupta pe care cu nerabdare o a§teapta soldatil

no§tri. Pe d'innaintea unor cladirl militare intram In
§oseaua destul de Wing, care strabate tot Innainte
regiunea de supt muntI. La dreapta o bucata de vreme,
despa4ite prin citeva gradinf §i case, stincile goale se
urmeaza, cu Innalte vlrfurl In care a batut parca se,
curea unul furios uria§ nebun. Indata calea ferata
margene§te aceia§I dreapta, si In fund se zbat pe un
pietri§ bogat apele Ischerului, o sterna suvita de apa
saracg fsrs nimic din maretia apelor noastre In cur-
gerea for prapastioasa pe piatra muntelul.
Mezdra e un centru destul de important, dar Intru
toate asemenea, ca umila saracie, cu celelalte. Poate
ca aceasta saracie nu e numal aparenta, vents din
gusturile simple, din tendinta spre economie, din obi-
ceiul de a-el ascunde biel§ugul ca pe vremea de ba-
nuiala §i prigonire a Turcilor. Aid, prin aceste locurl
strImte, se poate lucra putin. i industrie nu exists
Inca decit pe alocurea. 0 mare fabrics de spirt, care
acum nu functioneaza, pare- a fi treat rostul economic
al localitatil.
Locuitoril, cari fraterniseaza, cu sentinelele noastre
romane§ti, ni arata bucuros, Vorbind o romaneasca
foarte limpede, drumul spre Rebucovo. Se trece Is-
cherul pe un pod bun, In margenea caruia slut acuma
dtiva prin§I din brigada Siracov: mi se spune ca, de oare
ce, dupa liberarea lor, el se strIngeau in cote, s'a luat ma-
sura de a-I expedia la VrAa §i de aid mal departs catre
Ora, pentra a fi Intrebuintag la munca agricola, 1.
De acum Innainte trebuie aproape doulzecI de chi-
lometri pans sä se IntIlneasca, sate; unul, doua se
ivesc numal din departare In Tinutul de supt munte.

De fapt, era trime§1 fiecare la locul lul, cu Met".

www.dacoromanica.ro
150 N. IORGA

Jos, riul se suce§te pe luturi care-I ingllbenesc, pe

chid malul se innalta tot mai mult, ca pgrete de pra-
pastie; parapete de piatra masiva, stilpi grosolani In-
fiptil unul Rugg altul, 11 margenesc numai pe alocu-
rea. Sint multe lanuri de porumb, de o mare bogg-
tie gi o ingrijire deosebitg. Griul se suie irf pilcuri
marunte, amestecate capricios prin verdeata de pg-
dure, pang sus pe culmT, care aid nu mai ad goli-
ciunea abruptg a virfurilor de ling& VrAa. Pare ca
am fi in parVle mai de sus din valea Teleajenului §i,
precum aceasta se opre§te la Cheia innaintea munte-
luf mai Innalt, deschizind privirilor o succesiune fru-
moasa de coame, tot astfel, dar inteo mai mare ma-
surg, dincolo de casele, lgsate la o parte de §oseaua
dreapta, ale satulul Rebucovo, Una foarte innalte se
infunda, de la verdele apropiat pang la cel mai deli-
cat, mai aerian, mai ceresc albastru. Planing" e acolo,
§i trebuie drum lung, greutati naturale Insemnate
pentru a se ajunge la acea Capitalg a Bulgariei noun,
al caril nume e pe toate buzele.
Coborind putin §i apoi urmind In Rube aproape
dreapta, farg intovarti§irea ape zgircite, ajungem la
Novaciane. E un Novaceni de odinioarg, cad fina1a
numelui nu e de sigur bulgara. Ar dovedi-o §i unele
amgnunte de gospodgrie, ca acoperiprile de lemn,
mai incolo de tiglg, care se Innalt de-asupra por0-
lor, ca In partite Gorjului, §i care ne vor urma pang
la capat. Imprejmuirea e flout& din caramida §i piatrg,
cu ochiuri pgtrate, care-T dad InNiqarea unor ostre0
sapate. Sint §i ziduri numal de piatra grea; coperi-
quri de ardesie brut/ nu lipsesc nici aid, dar cele de
tiglg bung cucereso tot mai mult terenul. In jurul
easel slut toate instalaVile unei ingrijite agriculturi de
proprietar mic, de §i cu o infgti§are neorinduitg, al-
rapanata, qi uritg prin aceia c peste lutul de bass

www.dacoromanica.ro
 ACT1UNEA MILITARA A ROMANIEI 151

spoiala varulul se a§terne cu mult& scumpatate. Nu

mal shit vitele frumoase din partile RahoveT, resul-
tate din corcirea cu specil apusene a rasel indigene,
care e aceiaql ca §i la nol. Bivoli greol se Maces°
In noroaie. Pore! mistreg cu spinarea perie scormo-
nesc gunoaiele linga du! slabl ca ni§te javre de pri-
pas. Stolurl de gi§te grase n'ai'l c&zut Inca prada re-
chisitiel oficiale sail a neinlaturatel rechisitiI par-
ticulare.
Romans e tie un bltrin cu barb& alb& scut& :?,i
cu maruntiT ochT albs tri, foarte viol. Adus de senti-
nel,, el strings calduros mina tuturora qi la Intre-
barea ce i se puns raspunde c& locuitoril nu shit Ro-
min! qi n'ad niclo amintire despre o obirqie transda-
nubiang. El Insu§I a fost la Turnu-Magurele, la Giur-
giu, ci de aceia se poate Into lege cu no!.
i satul urm&tor are terminatia romaneascA: Scrad-
lenil. Lumea toata e §i aid afar.. Soldati nu slit.
Intro case marl, dar de constructie ordinar&, far& vre
una care sä se impuie ca frumuset& sail ca originali-
tate, se ridicl o biserica noun, cu dou6, turle, foarte
colorat.. De obirgia locuitorilor, dup& experienta de
dincolo, n'am ma! Intrebat.
* *
Orhanie se semnaleaza printr'o clopotnit& foarte
Innalt6,, evident& r&ma§ita de pe vremea Turcilor lu!
Midhat-Para, bunul gospodar de la 1870, reforma-
torul §i organisatorul vilaetuluI Dun&ril", cari el all
Intemeiat acest orac al lul Orhan, Urkhan, far& sa
lase acum alti represintang decit zglobi! Tigance
musulmane, cu clrpa murdar& legat& pe frunte, Cu
scurteica qi qalvariT umflatT, din stamb& cu floe foarte
prafuita, §i cu writ papucl scorto§l.
Stradele slut carArl praloase or! noroioase Intro
www.dacoromanica.ro
152 N. IORGA

colOri de gradini de o ideal& frumuse0 salbateca.

Privirea atenta descopere iute printre multele buruienl,
printre nalbele innalte, de toate colorile, din care sol-
datii nostri fac centrul piramidelor de ,pu§ti, co4urile
reservate gradinii cu florT, gradinii de zarzavaturi gi
livezil cu multi pomi frumosi, altoiti cu Ingrijire. Am
descoperit pe urrna, la cellalt capat, de catre Etropol,
locuinti noun, cu doll& rinduri, cu vitralii pentru florl,
cu ornaments de fatada, dar, In loc de var, en ace-
ia§i sumbra culoare, surd-galbie, a tencuielii.
Oficiile militaro sint instalate in Gimnasiu, mare
cladire de caramida, ling& o gradinita foarte rad in-
tretinuta. Pe cind soldaVi I§1 gatesc In curte min-
carea de amiaza, patrund in localul gcolii, cu paretil
tri§tY, vapsiti albastrui, cu °dal nefricapatoare qi fara,
lumina, risipite la Intimplare; e vadit ca ace§ti oa-
meni cars &ail totul pentru arrnata, n'aa facut cla-
direa pentru scopul sad, ci a1 adaptat §i aid vre-un
local de autoritate" anterior. Ceva mai departe, in-
tro casa turceasca, al carii rind de sus innainteaza,
sinAitor asupra celui de jos, locuie§te cotnandantul
nostru. Meschinul local al Poqtel gi-a schimbat mo-
mentan stapinul: s'a1 gasit multe carts poqtale si seri-
sori risipite. Ilustratele" infAi§eaza, artileria bulgara,
la Adrianopol, lupta cu baioneta: la Lozengrad, fost
Chirchilise, §i una chiar, foarte frumoasa, pe Abdul-
Hamid, cu o cadina, ring& dinsul §i capete singerate
In fata lui: cu un virf de nuia el se joaca in orbitOle
goale ale unui cadavru.
Politic e o cladire In paianta, cu false coloane de
lemn. 0 scoala primara, plina §i ea de oaspeV In uni-
forma, 10 are acelea§i incaperi ca §i Gimnasiul, cu
tablite sapate in lemn pentru fiecare clasa; inteuna
s'a amenajat, cu totul aspru, o scena, cu ornaments
de o naivitate extraordinara.

www.dacoromanica.ro
 ACTH:ME& MILITARA A ROBCANIET 153

Visitez §i §coala de gospodarie pentru fete, a§ezata,

la capatul unui maidan foarte Intins. De departe, ea
atrage prin coperisul el, vesel, de tigla noun,; In ate-
manta paianta se unekte cu cargmida, si legatura eco-
nomicoasa se vede. Sint bune sail de clasa §i de
mIncare; directoarea, al caril barbat e plecat si el la
razboiil, a facut studil In Belgia. In coridoarele cladiril
principals vad fotografii interesante, care Infatiseaza pe
fetite lucrind. Gradina e plink, de florl Ingrijite gi de
semanaturl. Elevele ramin terance si folosesc acasg,
la ele Invatlitura practica de aid.
0 scurtg, primblare arata tot ce are vechea Orha-
nie: o singurg, strada mai mare, cu pravalil foarte
modeste, acoperite cu ardesie, cu tigla sail si cu una
* cu alts; cele mai multe u§i §i feresti slut oblonite:
un drciumar la care e popota ofiterilor bAiatul de
pravalie ramtne cu §apca In cap Innaintea generalu-
hi , un barbier, un fierar skit singurii cari tin des-
chis. Una debitang de tutun §i de lucruri de Intgia
.necesitate all insta]at o masa in deschizg,tura u§ir sat
vind numai pe feresti: cutare negustor oerea unuicalara§
sa plateasca §i pentru altul care plecase farg, sg, dea bath,
si osta§ul nostru nu se supara de o pretentie pe care
fire§te o raspingea linistit, dar cu hotarire. Se feresc
de -al noOri, de escesele for IntImplatoarea fost, cum
am spus, o mica lupta, gi unul din al for a cazut
pang, si negustoril, mesteriT, intro cel patru pareti de
paianta al carora e cea mai lucie saracie: bragagil,
cizmarl de opinci Ili papuci si altii. Un fotograf, In-
chizind, gi-a lasat afara reclama, interesantg, prin cin-
stitele fete serioase de satence, prin mustatile rasucite
§i mindrele barbiqoane ale soldatilor.

Dupg, amiazi, se Incepe trecerea defileurilor. Infan-

teria, artileria divisiel tritaia a corpulul Lid all qi plecat

www.dacoromanica.ro
454 N. IDRGA

Intfacolo, dup& ce slat schimbat de cercetall citeva

Impu§caturi. Generalul Cotescu, generalul Gardescu stilt
cu of in aceste minunate locuri primejdiease. Ne pre-
gatim sag urmam, cind se anunta ca va trace prin ora4
divisia de cavalerie a generalului Musteata.

In tacerea desavir§ita pe care goarnele n'atl voie

s'o rupa In vreme de innaintare razboinic& capul co-
loanel apare din dosul vechiulul turn de pe vremea
Turcilor. Sint, indata dupa generalul cu aspra figure,
barbateasca, era soldat pe aid la 1877 , avind
ling, el deschisa fat& blond& a unuia din cel dol ma-
iorl Olteanu, calarasii, cari urmeaz& steagul, prins in
teaca lul neagr& Flacal neobi§nuiti de voinici, cu fe-
tele hotartte far& asprime, cu °chi In cari se joac&
gluma §i setea de incercare in lupte; sprintena uniform&
noun da mi§carilor de infrinare a cailor voinici o u§u-
rinta, o gratie deosebita. In scrl§nirea pietrelor calcate,
In sunetul indulcit al sabiilor pe pielea cizmelor §i. §e-
lelor, el trec in trap u§or. Rare orl intervine o co-
manda scurt1, un strigat de nerabdare, injuratura mi-
riita a sergentulul care gase§te ea, se omoara cail"
In vre-o intrecere fare voie.
In lumea local& care s'a strins s& vada, rupind §i
ea numal rare orl tacerea care se impune prin fru-
museta serioasa si grave, maretie a priveli§til, prim
atmosfera de a§teptare §i primejdie care apasa peste
tot, trece vadit un fior de emotde razboinia, de res-
pect pentru osta§ul care se duce innaintea mortit
pentru servi tara. 0 Ohl §i el, ace§tI privitorl,
dintre cari unit abia s'aa intors ranig de pe dmpurile
razboiuluT §i altil ca, sus, la o fereasta, acea fe-
meie in negru, cu parul strins pe timple §i cearcane
adlnci in jurul ochilor durero§1, ca acea fetita pernita,
care se stringe ling& dirra piing pe urma celcr cari

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A ROMINIEY 155

ail plecat cindva, serio§f, gravl, ca gi aceqtia, innaintea

soartel §i nu s'all intors Inca, qi, poate, nu se vor in-
toarce niclodata.
Din grupul nostru, unde slut qi glumeti, se desface
atm dugmani" intrebarea :
Frumoasa, oaste : nu 2
Frumoasa, frumoasa, bre ; dar avem §i nol.
A§a cavalerie aveg vol ?
Avem nol putin, bre ; dar avem §i nol, bre.
Regiment dupa regiment s'ad strecurat calaragiT, §i
acum, aproape far& superioritatea pe care li-ar putea-o
da atmosfera 1nchisa, de casarma, exercitiul de fiecare
zi, con§tiinta ca apartin armatel active tree ro§i-
oril. Aid nu mal e tunics roqie stralucita ling&
intunecata tunic& albastra; aceimi stofa §tearsa prinde
trupurile unora ca §i ale celorlalV; in ochl luce§ta
acelaql sin4 al solemnitatif momentulul. Intro Dobro-
genl se amesteca fesurile ro§ifca mach in griie,feOle
negricioase, cu micil ochl asiatici, al Turcilor tatarl
cari par a mirosi rasbunarea rase §i legit lor. §i ar-
tileria calarea0 I§I poarta, sprinten tunurile de sea,
cu gurile desfacute de capace, pregatite sa, verse
moartea.
Un teas gi jumatate au trecut atitea mil de oa-
meni; imen§1 norl de praf intuneca raza du& a soa-
reluf -pe urma Innaintaril lor. Am dat color de fats,
pang, la copii! cu §apca military qi cu picioarele goale,
cari nu mai rid de mamaligarif" no§tri, cill dall
seamy qi de puterea ca §i de indreptarea actiuni1
noastre, impresia de energie, de siguranta, de solida-
ritate, pe basa careia intriun viitor apropiat oament
cuming vor trebui sä caute o apropiere statornica,
folositoare amindoua popoarelor.
* **
Urmam trupele, pe care le §i intrecem indata, in punc-

www.dacoromanica.ro
156 N. IORGA

Jul -undo drumul pgrgseste cImpia roditoare, plink de

grine coapte, pentru a se Infunda In stejaril pgduril
de munte, suind tot mai mult spre culmile PlanineT".
Infanteria divisiel lutgia, OltenT din Calafat si Craiova,
1nnainteazb In ordine bung, cu pas sigur. Numgrul
color pe cari i-an schiopat bocancil orl i-a doborit
ranita, i-a coplesit soarele rasfrint de pietre, e mic;
asezati pe margenea santurilor, eT se pregatesc prin-
tr'o usoara, odihng sg se apropie meet de popasul de
searg. Un timp, soseaua e cu totul singurg, si pasg-
rile se bucurg de luming, sgltind In trilurT multamite,
ware mirezme se desfac din desisurile culmilor, iz-
voare is1 deapgng povestea lunectnd pe fetele de sand..
Ce moarte groaznicg s'ar putea face aid, de pe In-
nkltimile ce par sg inchidg o taing de amenintare,
ce silinti desngdajduite ar care un asalt Impotriva a-
cestor pareg prapastiosi! Dar si de aid trupele bul-
_gar° s'an retras. San mar bine ele n'ait fost niclodata.
Cad Sirbil patrund biruitorT in partile VidinuluT: la
Chiustendil resistenta luT Ratco Dimitriev a fost, se zice,
Irian* In Sud se clan lupte desperate cu Grecil pentru
Salonic. Cu cine s'ar putea Injgheba armata noug
pentru a rgspinge pe aT nostri, a cgror Innaintare se
ascunde asa de mult, !nett la Borovan so cetia in clipa
iLtrarif noastre telegrame din Sofia cg Rominil s'afi
retras si la Vrata se stia cu sigurantl cg nu ne-am
rniscat Inca din Rahova Numal o rgpede cedars si-
gurg, orl tergiversarl oripntale, ca acelea ce s'an In-
cercat pe ling& generalul Musteatg, ar putea sa !na-
ture rusinea unei intrgri romAnestl in Sofia, pe care
ce! ce-c! daft seama la no!, nu o vor, dar a aril ne-
aparatg nevoie In anume casurl se impune tuturora.

Iatg-ne la capgtul defileuluT vestit, care a costat

acum patruzecl de an! lul Gurco jertfe asa de gro-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARi A ROMXNIEY 157

zave. In stinga se innal0, dominind vaile adInci, mo-

numen,tul ridicat de Rust generalulul Indraznet care
a suit culmile pests mil de cadavre. Pe granitul min -
cat de muschill galben si desfacut, la basil, din lega-
turile sale, e prinsa crucea de marmura, si table co-
inemorative pomenesc regimentele care ail singerat
aid: literele de bronz ad fost Ins& desfacute din cuie-
de feluritl amatort, si inscriptia se ceteste azi numat
din adInciturI; iscaliturl triviale pateaza, pana, si ca-
valeria" Sfintulul Gheorghe. Mal sus Inca, slut redu-
tele turcestl, cucerite cu atita greutate: pamIntul ro-
sietec pare ca pastreaza Inca ceva din singele molt '
cu care s'a framintat. Un grup de ofiterl, de soldatt
curiosl sa afle, cu that& oboseala lungulul si greulul
mars, Incunjura aceste urme ale holocaustulul adus
pentru liberarea Bulgarid. Iar In fata, pe iarba scurtar
samanatd cu clopotel vinet,I, cu busuioc albastru, s'all
Intins ca pe o pajiste de acasa eel 6.000 de oament
al avangardel. Pe locul unde std tinereta for sand,-
toasa ail zacut atuncl mule de trupurt gaurite de
gloante, sfirticate de obuse, tdiate de snit. Se pare
od, parnIntul acesta a prima destule jertfe si ca soarta
II refusa astazi Inca una.

VreX sa vezl pe Stanciev?

Care Stanciev ?
Fostul atasat militar al Bulgarid la Bucuresti.
L -ati Prins...
Glumestl.
*i-mt caut de lucru, de priveliste, minunata pri-
veliste care cuprinde atitea vat si atItea culmi, seal-
date acum In soarele care li desface contururile pana.
la fumuria innaltime a muntelul Vitosa, care supt
un pile de negurl ascunde Sofia.
Dar de fapt a fost aid Stanciev, colonelul marunt

www.dacoromanica.ro
 ,
168 N. IORGA

de stat si ager In privire, care, de si se zice

fill de Rominca, gasia atita placere sa 'Ida de ar-
mata noastra pana ierl, cind nu still tine asigura pe
ministrul nostru In Sofia ca pang la Incheiarea mo-
bilisaril, Strbr si Greer vor fi bat,4 si se va lua dru-
mul Bucurestilor. A fost ca parlamentar, foarte afec-
tat de rolul pe care trebuia sa-1 joace. A adus vestea
protocolulul" Incheiat la Bucuresti si prin care se
fixa o zona de ocupaVe care ar fi fost intrecuta de
nor; a amenhAat fntaifi, dad., se va arm& Innaintarea,
cu o puternica Impotrivire a artilerier asa de de-
parte bat tunurile d-voastre ?", i-ar fi raspuns genera-
lul Gardescu, pentru a declara la urm c totusl trupele
de care dispune Guvernul din Sofia se vor retrage si mai
departe. I s'a spus ca vestea protocolulul" n'a sosit, ca
se poate acorda numar o zabava de trer ceasuri In as-
teptarea stirilor; la 5, divisia se va coborl spre Sa-
ran# si Novose4i, conform planulur statornicit. Indata
automobilul parlamentarului" a coborit valea. Acestea
mi le spune prietenul Alexandra Saulescu, pe care-1
aflu aid, ars de soars, in uniforma-I de capitan de
artilerie, bun bucuros, ca toata, lumea, de razboill,
care nu vine.
Trupele fl cer. Vreail sa, auda ropotitul pustilor, so-
lemnul bubuit al tunurilor. La cel d'intait zgomot
cartierul e parasit de solda#I ce se rapad Inna-
intea primejdier. E un avint extraordinar In acestr
ostasr minag pang aid In marsurr care vor ramtnea
celebre si pe cari citeva ceasuri de odihna shit In
stare a-I reface, trupeste si sufleteste. Se inbulzesc la
recunoastere. OfiOrir de la aviAie se joaca de-asupra
muntelur. Generalr innainteaza la chilometii Innaintea
ultimelor garde. Mi se povesteste cum dor oamenr, raz-
leg de sentinels, alt prins aicr, In munte, treizeci de
cetasi bulgarl, pornit1 de piaci& si omor. Alt tras asu-

www.dacoromanica.ro
 ACTIONEA MILITARA A ROM/I'VE! 159

pra grupului, li -an cerut s arunce pusti si tesace si

dus frumos la cartier parch, ar fi flout lucrul cel
tnai obisnuit din lume.
Acest suflet hotarit al sateanului nostru traieste si
in generalul de cavalerie pe care-1 intilnim din not, im-
pasibil si sever, la intoarcere pe la mijlocul defileulul. Pri-
meste scrisoarea de instii*re a colegulul sat Gar-
descu, o pune in buzunar si declara linistit ca, are or-
dinul de a innainta de la comandantul suprem si ca
el stie numal una : va merge la Sofia.

Sintem seara in VrAa, a ducind vestea celor petre-

cute. 0 bunk, noapte de odihna la d. Gheorghiev, iar,
a doua zi, dud sa-I apreciem ceaiul ce fumega, in pahare,
brinza sarata de muntestinile ascunse slut pline de
cantitag imense cail divisiel a doua bat pamintul ud,
in dimineAa ploiasa. Restul corpulul de armata plead,
spre Orhanie, si, in cea mai mare graba, mu4amita
bunavointei d-lui Savopol, Ii putem urma. Colonelul
dr. Potirca din Craiova e amabilul mien intovarasitor.
La Mezdra e un popas; satul e plin de trupe, care
fraterniseaza, iarasf, cu locuitoril. Medicil, cu dr. Lau-
gier in frunte, se gasesc la pod. Dupa el se imbulzeste
artileria. Cavaleristil poposesc in porumburi. De aid
pans departe spre Rebucovo infanteria merge cu un
avint, cu o discipline si voie buns care-til umplu su-
fletul de bucurie.
Iarasi prisonieri, mai not Fac parte din aceia cari,
dupe lupte lungi, pornig de la Midia pe luntri, dintre
care unele s'at scufundat innainte de a ajunge la vapor,
at debarcat la Varna si afi Post porniti cu trenul ca
pentru Sofia. La Mezdra afi vazut Ins& ca slut Indrep-
tatl aiurea, si s'at. opus. Lupta cu Sfrbil n'o vor. §i-ail
adus aminte c ofiOril afi rams in urma la ceasurile

www.dacoromanica.ro
460 N. IORGA

grele §i, la amenintarile lor, la focurile de revolver trase

fn rebelI, au raspuns cu pura. Un maior a cazut. De-
sarmat,I, cellaltI conducatorl au fort /mbracaV solda-
.ce§te §i pu§i, cu tesacul la coasta, sa fax/ exerciVf.
Sail dat si lupte cu soldaVI ramaql credincio§I, qi par-
tidul Invins al rasculatilor s'a predat In mars. Oa-
menil, voinicl, par cu totul stor§1; mantaua o poarta.
pe spatele lncovoiate ca o zeghe de ciobani. Politi-
cianil nebunl, generalil megalomanl all distrus o Or,.
afi aruncat In urma pe and de zile o rasa.
Orhanie e acum cartier-general. Gimnasiul se cu-
rat pentru cancelarie. Curtea scold primare e plina,
de prisonierl. Incetul pe Incetul divisia a doua sose§te
§i se instaleaza, trezind curiositatea locuitorilor cari
credead acuma ca totul s'a ispravit qi pe cafi aceasta
noun avalanqa de trupe II uime§te.

Corpul IV, al Moldovenilor, e In mi§care spre Etro-

pol §i, In tovara§ia unul capitan de stat-major, Iml e
Ingaduit sa patrund dupa amiaza, pe o vreme mal
lini§tita, pang, la locul unde-§I va Intinde corturile de
seam.
Dincolo de Orhanie apare iara0 un pile de prin§1.
Afi avut lupta la trecatori cu al no§tri qi ni-ar fi ucis
dol oamenl, ranind patru. Un sergent ni explica de
ce al lul s'at predat. Am luptat cu Turcil: era drep-
tul nostru. Apol ne -au nlinat Impotriva Slrbilor §i
Grecilor: nu era drept. Sail luat atitea sa se fi
ImparVt frate§te. Nu tot la unul §i la cellalti nimic I
Cu frap nu ne batem. Am venit la vol." Mal Incolo
Inca e un grup mal mare, cu un ofiOr sprinten gi
cochet, care sta, sumbru la o parte, linga calul lul.
Vad tinerl In uniforms §i terani batrIni, cu barbile
sure, ImbracaV ca la munca; el covir§esc ca numar

www.dacoromanica.ro
 ACT1ONEA MILITARA A ROMINIEr 461

pe cellalg. E o banda formata pentru a ni taia lega-

turile si a ni ataca transporturile, pentru a trage In
sentinele si In dna de biciclisti", cum ar fi spus unul
din ofiOril lul Siracov, laudindu-se ca, el Insusi a dat
jos, a vazut, cu bucurie, cazInd acest tine ", un ba-
calaureat voluntar. !litre prinsi se all& si un Romin
de ling& Plevna. Atli romaneste ?" Sint Romin."
Si Imi spune ca lipseste de aproape un an dintre al
lul, ca are copil acasa, ca, s'a luptat la Adrianopol si
are rani pe dinsul, ca tog laolalta n'ail decit pinea
ce li-o dam si niclun ban In buzunarl. Mine, de la
scoala, unde vor petrece noaptea, se vor duce pe
acasa, cu biletul", si -1 ajutam fiecare cu ce putem.

Lasana la stinga drumul spre Prave-t si Etropol si

o sucim la deal, urcind catre platourile Plevnei, pline
de ostasil nostri din doua corpuri, amindoua Innain-
tind rapede. Saracia e si mai mare decit dincoace,
in aceste splendide siturl, cu ape curgind In prapastii
uriase, cu paduri tinere, cu samanaturl putine, dar
foarte ingrijite, acatindu-se pe coasta muntelui. Si
aceasta hrang, a saraciei o va lua rechis4ia; vitele
frumoase vor fi urinate din urma de beOle Tiganilor
nostri si duse la taiere. 0, ce grea nenorocire au
aruncat asupra .terii niste oamenl fara socoteala, beg
de o nesfirsita incredere in ei, inauguratori fara sfiala
ai unel ere de napoleonism desaaAat, caruia nu-i lipsia
nimic decit Insusi Napoleon I Casele, ca de obiceiti
cu doua rindurl, ail fatade nevaruite, feresti sparte,
lipite cu hirtie ori goale ca o orbita de mort; scin-
duff murdare Inchid Intrarile. La cerdace atirna stea-
guri albe, pe cind crud marl negre pe bucag de cirpa
cu litere grosolane vestesc ca, din mila conducato-
rilor" de la Sofia, si aceasta casa a rams fara sta-
pin. Totusi locuitorii nu se ascund si, copiil nestiutori
11.
www.dacoromanica.ro
162 N. IORGX

sInt zglobiI, vesell. In aceste OM n'am vazut nici

intelectualiI" cu palgril de paie, nicI preo.O.I gray! cu
potcapur! innalte, strimte, nic! .eranil Instarig de-
prinsI a fi In funciune. Numal saracime, care se cu-
nostea ins& bine, prin aierul eI de sangtate si de si-
guranO, cs a apucat si alte zile. Li doresc din inima
ca ele sa se intoarcg innapoi !
La al doilea sat, Innainteaza oastea Moldove!, cor-
pul de armata intreg. Ofiterii s'atl gramadit intr'un
han. Cavaleria e intr'un cerdac de lemn nevapsit; ge-
neralii LambrinO si Rascu, cari asteapta la margenea
drumuluT, ail cartiere in odioasele plosniOrii din fats,
In care s'ar gasi bine doar soldaVI evrel, cari lipsesc
aproape total din front, gramadig cu totil la cari4e,
si anume chiar supt coverga aparatoare.
Pion& salbatec, necontenit, din norif greI de sus,
din negurile ce se desling pe virfurile stejarilor. Dru-
mul cleios °presto bocancele. Irnpovarag cu o rants
care de sigur care a fi mult simplificata, cu pustile
pe umar, sateniI MoldoveT, rat hrgniV de obiceiil, storsI
de toata lumea, pradatI de strain!, cu fisicul atins de
vitriolurl, cu moralul zguduit de multe nedreptatl, acri
fats de tot ce li se pare a fi favorisat de soarta, arun-
cind cuvinte de ura, oftind une orI in glas, fac o im-
presie maI rea decit Oltenil corpulu! I-it, cari se im-
partasesc de o mal mare libertate si at tradiVI ne-
intrerupte de independen0 razboinica. Dar si marsu-
rile au fost maI grele pentru el, neintrerupte. Cel de
ierl i-a stors In caldura, cel de azi care e si maI
lung decit toate li strabate oasele de ploaie rece.
II asteapta in paduricea de alaturi pajistea uda. §i
totusI aceiasI oamenl, cu gura maI rea decit alVI, dar
cu sublimul suflet de sacrificiu, se vor trezi mini, In
ceasul luptei, cu puterl nebanuite, se vor Intrece pe
sine, vor sta el, cel maI apasAl dintre eel apasag, In

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARI A ROMANIET 163

fruntea avintulul nebun, caruia niclun dusman nu-I

poate sta In fats. Si,linistitl, a doua zi, nu vor spune
un cuvint despre ceia ce a1 facut, cum nu vor trage
poate niclun folos...
Focurile de bivuac trimet limb) rosil de flacarl prin
fumul ce Invaluie cimpul prins de mile, zecile de
mil de oamenl, cInd luam drumul Innapol, pe ling&
caruOle de ambulant, trenurile de muni01 care Inna-
inteaza spre departatul Etropol.
*
In Orhanie ma, asteapta o surprindere. Pe cind
strabat ulita mare, mi se InfaOseaza un Macedonean
care vorbeste foarte bine romaneste. Imi mulOmeste
in numele tuturora pentru ca, acum elteva lunI, am
recunoscut dreptatea luptel pe care o Incepusera pen-
tru na.Ve si am staruit, cu pre-tal popularit5,0 mole,
ca aceasta Indeplinire fatala a destinelor unul neam
sa, nu fie Impiedecata de armele noastre. Imi pre-
sinta pe subprefect si pe cigva notabilI. Unul din-
tre el', un t1nar simpatic, vorbeste foarte bine italie-
neste; a Invatat la Pisa si conduce acum o scoala de
agriculture. Un batrin, fost deputat al cerculul, asculta,
prin talmaciA, ce spun cu privire la jertfirea unui
popor de isprava peutru amb4ia citorva politician) si
pentru hatIrul Puterilor marl si la nevoia uniril celor
mid pentru a resista tuturor presiunilor ca si tuturor
ispitelor si face sa mi se spuie aceste cuvinte: Orice
ar fi astazi, nol, batrinii, nu uitam tot ce ni-a dat pe
vremurl Romania".
Acasa gasesc cutil de rniere, In semn de amintire
pentru aceste zile care nu samana cu celelalte.

Am lasat hanul, care e curat, fare paduchl de lemn

de cari satele slut absolut pline, si, Impreuna cu co-
lonelul, sintem gazduit,I la negustorul Instarit, pe masa
www.dacoromanica.ro
164 N. IORGA

caruia, Impodobita cu frumoase lucruri de mina ale

sotiei sale, scrit, Intr'o dimineata ploioasa, pe cind
supt fere§ti suna carutl, automobile, pal de soldatl In
noroiul adinc, cuvinte romanesti In acest fund de Bal-
cani,rindurile pe care le al acum supt ochl, cetitorule.
Si aid, Impartirea curtif §i locuintei e foarte cu-
rioasa. Din strada, printr'un gang dal Intr'o curte plin1
de nelamurite cocioabe de lemn §i pamint. Tree apol
la stinga Intr'o curte plina de iarba, fara straturI de
flori, si al In fata o imensa surd goala In care o clo§ca,
nesacrificata Inca, TO chiama pull maruntI. De-asupra
cad §i aid e un rind al doilea se deschid gea-
murile sparte ale unul pod cu infatisare de locuinta.
In coltul sting al §uril e o casa cu un singur rind,
probabil a altul proprietar, noun, cu fatada de var ce-
nuqit, cu podoabe de tencuiala In jurul fere§tilor in-
tocmal ca la locuintele noastre de pe la 1830, ca acas&
la mine, In ValenT, cari sint ap, de departe.
Doua intrari deosebite duc in casa: una grin bud,-
taxi° catre o singura odaie, mai mult nemobilata, in
rindul al doilea; cealalta pe o scar& foarte ingusta, cu
oglinzi in pare! §i un palier pentru haine. Se deschid
trel u§I : odaia mare, In care s'ar'i pus doua paturi de
fier, e a noastra. Aspre scoarte negre, albastre, verzl
§i ro§iI acopar scindurile ; mobilele sint toate impor-
tate din Austria: o masa, o mesut.a, scaune bune, o
oglinda de parete ; un vechiu sfe§nic de argint. Pe
paretY, scene din lupte de tauri §1 din legenda unel
princese egiptene. Un calendar de parete al func-tio-
narilor. Multe flori, cu iubire Ingrijite, lucru de mina
pretutindeni; fotografiT de familie si de §coli at trel
copiT frumo§1 qi bunT, can se joaca cu tesacul solda-
tului roman" , o vioara. E ca la noT in ormele mid,
pe vremea copilarid mele,In mai sarac Insa, in mai
nedesvoltat.
*
www.dacoromanica.ro
 ACTITINEk MILITARA A ROMANIEI 165

D. Ionel Anion, care a Insotit pe capitanul Fotescu

In cel d'intahfi zbor de recunoastere, din care acesta
s'a ales cu mInile arse si cu Virtutea Militara" de
our pe piept, urea sa ma conduct, la Etropol, undo
MoldoveniT ail sosit (generalul LambrinO a dejunat Ia
popota noastra). Innainte, alt automobil, mai mare, al
d-lur Protopopescu din Slatina, care va fi asa de bun
apol sa, ma primeasca si pe mine, duce citiva voiosl
si 1ndraznett ofiterr tineri, Intro cari aviatoril cunos-
cutl de toata lumea, dd. Capsa, Vaccas, Mavrodi.
In margenea §oselef, chiar la rascruce, slut tunarif
maiorulul de reserva Jean Ghica din Iasi. Pretutin-
denT fete cunoscute, semne de recunoastere, bucurie
prieteneasca. Sint pe aid invatatorl iesenT, satenT din
Suceava, terani din Teleorman, de pe buzele carora
nu culegl alta vorba decit: sa, fie de folos teril". Sa-
tul e aceiasT saracie, In mijlocul unul Tinut de munte,
a caruT asprime, piing, de marete perspective, se ae-
centueazA tot mai mult, de-asupra unei ape spume-
gatoare, jos, In prinsoarea-f de stinca, Ischerul, cad
si pe aid e drumul la Sofia.
Pe coasts cleioase de lut rosu, supt malurf mincate
de ape, cu Infatisare de canones" americane, ne suim
pe ling& coloane de provisil care se incurca In strIm-
toarea drumuluT rall, si stricat si maT mult de chesoa-
nele artilerieT. Pe virf se desfac,, ca de la Arab-Conac,
de la monumentul luT Gurco, In si mai mare, maT im-
punatoare asprime, rindurile de munti spre Sofia, no-
dul Balcanulul, Pindulul, RodopeT, in albastru Inchis,
In aierul umed, proaspat, racoros.

Etropol nu ni poate Infatisa decit obisnuitul turn

al clopotelor, nelipsit In tirgurile cu oblrsie turceasca,
fintina de piatra din aceiasT vreme, pests Insemnarile
arabe ale careia s'a pus o cruce mare; bolta, din vre-

www.dacoromanica.ro
166 N. IORGA

mea robieT, a until negustor, al caruI nume, ca si al

mesterulul, se Inseamn& Intfun cerc neispravit de
chirilice cu ductul arhaic, ca in cartile sfinte tiparite
pe la noT, si pe urma, sirul de fatade moarte, cu fe-
restile sfarlmate si obloanele Inchise. Generalul Prezan,
d. N. Filipescu si cltIva ofiteri superiorT at norocul de
a fi gasit o casa noun, din paianta cu fata surd, a
unuT farmacist, care si-a pus flori In ghiveciurT si flori
In grading, din acelea, localnice, orientale, care Incun-
jurat, Innainte de invasia gradinariei germane de im-
port, si vechile noastre case.
NoT mergem Insa si maT departs, dincolo de imensa
tabard fumeginda a corpulul al IV -]ea. D. Protopo-
pescu, a carul energie mostenit& nu cunoaste piedecT,
credo s& poata trece peste munte, peste culmi de
2.000 de metri de-asupra nivelulul Mani, la Zlatita,
uncle cavaleria noastr& a Jost la distanta de 15 chi-
lometri de:Sofia , pentru ca, pe soseaua bun& pe care
o, cunosc, sa se Intoarca in defileurile celelalte, care
duc drept spre Orhanie.
lindata o grandioas& salbatecie ne cuprinde. Am
trecut de garda mare carelT usuca hainele oil se
scalda In Ischerul rapede si rece, tocmal In fundul pra-
pastiilor, de garda mica, de ultima sentinel& Innain-
tata, care std ca turnat& In bronz. Urias se ridica mun-
tele In dreapta si In stinga, plin de padure noun, pe
clnd In urm& spre Orhanie stinca a rams goala. Adin-
curile negre se ascund privirilor, si ascuns e si cerul
pe care nouril stat neclintiti, trimeVnd natramf de ne-
gull cue Indata se desfac In potop asupra capetelor
II .....ovre. In fata nu se vede nimic decit neorinduiala
pietrelor grele, fare rup bucatT din aripile automobi-
luluT. De-odata, ele -1 InfrIng puterea. Sintem opritT.
Citeva sute de metri ne despart de soseaua bung
care duce la cele mat 1nnalte culmi. Nu le vom putea

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMANIET 167

trece cu toate incercgrile cele ma! staruitoare §i. in-

daratnice. Nu e suflet de om pe aice, §i zgomotul
revolverelor nu treze§te decit depgrtate rasunete in
stinci pustil. Totu§1 undeva trebuie sg se ascund
o casg, de om, eget pore! cu spinarea asprg, scurmg
de-asupra prgpastiei si cinI sglbateci fugiail adinioarea
innaintea noastra. Prin lut se vad urmele nenumgrate
ale copitelor: pe aid a trecut generalul Musteatg. Mg
e la Zlatita or! nu ? Se pastreaza leggturl cu dinsul ?
Nu se ascund bande flaminde prin aceste coclaurl
misterioase ? Masina va putea ea razbi macar la vale ?
Intrebarl la care nu raspunde decit fi§litul revoltat al
Ischerului pe patul lut de pietre sure §i galbene.
Si, cind a fost Invinsg hotgrirea viteazulul nostru
conducgtor de a razbi cu once pret, si nu cu argu-
mentele noastre, cari nu voim sg, argumentam o retra-
gere, ci cu vgdita imposibilitate absoluta a efortulul,
cind, cu a treia §i a patra vitesg, peste hopurI, glue
§i podurl rupte, de-a lungul nesfir§iteI taberi a divi-
siei a doua, Intrgm in Orhanie innoptatg §i pling de
apa §i noroill §i ne a§ezam la masa primitoare a oflte-
rilor, ne gindim ca, este pe lume un noroc §i pentru
incercgrl ca acestea.
*

Stim ca innaintarea a fost opritg. Aflgm acum cg

s'ar fi Incheiat un armistitiu de trel zile, care expiry
mine seam, cg, d. Maiorescu ar fi la Ni § a crezut
vre-odata sa ajungg, acolo ? , ca negociatiile de pace
vor Incepe la Bucure§t1 §i cg, poate vom merge in-
nainte, siliti de ultimele incordari ale unei indarat-
niciT pggubitoare pentru toatg lumea, dar poate vom
raminea multe zile In aceasta Orhanie.
Si astfel swig. azt, 13 Iulie, aproape o lung de la
1 S'a zvonit In adevAr aceasta.
www.dacoromanica.ro
 168 N. IORGA

plecarea de acasg, la lumina slab& pe care ziva moc-

nitg o trimete prin ferestile mid, In mirosul de bu-
suioc not. al mgnunchiuluI de florl proaspete pe care
fetita gazdel, cu coditele pe spate, zimbind, mi 1-a
pus pe masa cu un pardon" pentru deranjarea de
la lucru, ca intfun salon bucurestean.
*

35 de casurl suspecte, probabil holerg, in laggrul

imens al divisid I. Trupele strgbat orasul pentru a
merge la Orhanita. Cimpul ce 1-ail lgsat In urmg e tot
cglcat In picioare. Dragutul bgiat al gazdel ne lasg:
fl trimet afarg, la aier, de Erica boll E elev in clasa
a patra, si mi-o spune In frantuzeste, luindu-sI ziva
bung.
N'ar fi de mirare ca urita molima sg ne cuprinda.
Pe lingg marele numgr de prinsi infectati, cele mal
multe case sint de o rara murdgrie. Am vgzut pe All
Mehmedov deschizindu-s1 ceprazgria, impodobitg doar
cu doug, trel curele: In timpurile miceniene sg fi fost
doar o asa de barbarg simplicitate ca in scunda In-
cgpere puturoasa unde masivul Musulman, pe care
Inca, nu 1-a tgiat nimenl, abia incape Intro eel patru
paretT, intro bagdadia si pgtura de lut pe care-I mica pa-
pucil. Aiurea, la un dubitor, pieile arggsite si Inca
neuscate atirna In odaia de unde el priveste defilarea
trupelor. Intr'o curte indescriptibilg un urias stg trintit
pe scindurl lipoase, aproape la nivelul mlastinilcrr. 0,
cit e de facut aice, cit e de Mout, mal grabnic cu
mult decit anexarea provinchlor lul Simion si Samuil
si Joan Asen, cleat hegemonia balcanicg, decit poli-
tica bismarkiang, de care sg sesperie Europa Intreagg,...

Fac cunostintg cu un tip foarte interesant de bg-

trin, cu larga barb& albs rasfirata, cu pglgria de re-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARL A ROMANIEI 169

volutionar mexican, cu un colt de panglicg verde

stearsg pe surtucul negru. E unul din innainte-mer-
gatorii, din pasoptistil", libergril Bulgariei, d. Riley.
Vorbeste ceva romaneste si destul de bine frantu-
zeste. Rgspinge ideia c ar fi fost din al lul Botev
si Vasile Levschi, ale cgror chipurl impodobesc si casa
noastrg. El -tine sg se stie ca e mai vechill". Mai
vechitl ?" Da, din eel de la 160, din a! lui Racovschi,
b'dtrinul Racovschi." Care scotea la Belgrad Le-
bada"... - Da, Lebada Balcanilor... " Ideile luf nu
eat. indeplinit, ci, din potriv5 ceia ce se face astazi
e contra planului sgA de confederatie cu Sirbii... Ba-
tenni face un gest evasiv, trial stringe mina si se de-
parteazg incet.

La pretorul nostru militar, locotenentul advocat

Georgescu, care stie bulggreste, a venit o femeie cu
ochil roil de piths, cu un copil In brate. 0 Wring
cu mersul tap ,n o intovargseste. Se plinge cg voi-
nicii" nostri 11 devasteazg casa, grgdina. E si primarul
do fata, un om corect, prietenos.
Un caporal plead, sa. cerceteze. Il Intovgr4im ca
sä vedem innadins de ce e vorba. Sint gata sg, pig-
tesc paguba, si am banil pull de-o parte In buzunar.
0 lugm prin dosul gimnasiului, apol prin ulicioare
intortochiate, ca In satele noastre, cu aceleasi case ca
si la no!, cu livezl si porumbisti Inchise Intre gardurf
lmpletite. Ca In orice Imprejurarl, lumea sta In stradg
de priveste, femeile cu copiii linga ele, fete marl cu
pieptare rosil si fuste scurte. Femeia In lacriml I§1
spune la tog nacazul. De sigur trebuie sg fie foarte
erios.
Iatg ce afi fgcut !
Ne uitgm: casa e intreagg, copacil plini de fructe,
gardul deplin. Dupg multa truda afigm ca soldatil afi

www.dacoromanica.ro
170 N. IORGA

luat un par din ingraditura, gi nici acela nu se ga-

segte lipsa.
i uncle sint soldatiI ?
S'all dus.
Un batrin care gtie romane§te adauga ca §i la el
s'a pradat, dar n'are pretentii. El bine, nici el nu e
In stare sä arate paguba ce i s'a facut. Li amintim
ce ar fi Meat, in locul acestor baieti bun!, cari stall
la fintina cu colac de piatra :§i se scusa ca poate
camionagil" all luat vre-un lemn pentru foc, Sirbil, de
cari statea sa fuggy,, la plecarea noastra, Vrata intreaga,
dm& nu s'ar fi anuntat de noI in scris, prin placarde,
ca nu vor veni, or! TurciI, cari, dupa, ultimele §tirI,
all intrat in Chirchilise, in Adrianopol, supt Enver-
beill gi all taiat, se zice pe aid, garnisoana prinsa §i
poporatia intreaga, pe cind pringiT, liberati, prefacin-
du-se in cats de bagbuzuci, stirpesc din Tracia ele-
mentul bulgaresc.
Asemenea discutil, curat degeaba, IrnI amintesc pe
ale d-rului Danev la Londra, pe ale generalulu! Pa-
pricov la Silistra. In casul din urma, s'a discutat pe-
dant, in clipa cind era nevoia neapdratli de o alianfil
asupra celor trei chilometri" de la hotarul Silistra",
gi cum ? Invocindu-se autoritatea Dictionarelor de
conversatie, mutind din loc noaptea birourile de ac-
cize, provocind in cursul mesef declaratii, pentru a le
pune apoi in protocol... E aid! rea-credinta asiatica, un
stra§nic egoism, o pornire apriga de a prinde cit maI
mult, orIcind, de la orIcine, once s'ar intimpla.
Poate se va face tot aga §1 mine, cu prilejul nego-
cierilor definitive ale pacil, care se anunta la Bucu-
regti, dupa intrevederea de la Nig, la care, dupa zia-
rele sosite in sfir§it ! aid, Romania ar fi fost re-
presintata prin generalul Coanda. Ce tragic& e tele-
grama Tarulul Ferdinand, a mindrulul Bourbon, a tru-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMANIEI 171

fasului magnat maghiar fa0, de regele Carol din Bu-

curesti, In care reservistul Drandarevschi astepta sa-si
soarba cafeaua la Capp, ! Si vorbeste de penibila si-
tuatie actuala", de hotarirea sincer& a unel paci cu
Serbia si Grecia, exprimat& In numele st" si, fara
a vorbi de starea de razboit. Intro Romania si Bul-
garia, ale carol. relatiuni, consacrate prin atitea amin-
tiri si interese comune", ail fost numaT, spre parerea
de rat" a sa, Intrerupte pentru o clips " nici la So-
branie, Ghenadiev, care credo ca, atacurile Grecilor si
Sirbilor at fost raspinse", 'n'a pomenit de razboiul cu
Romania, el cere a se opri Innaintarea trupelor
romanesti", Explicatii din alts parte at adaus temerea
unel revolutil, unel caderi de pe tron, unui asasinat.
Cavaleresc si nobil, parafrasind telegrama varului sail
regal si evitind cuvintul gret al razboiului, regele Ro-
maniei Incredinteaza pe Ferdinand I-it de pastrarea,
si dupa. cele ce s'atl. Intimplat, dupa aceste din urma
evenimente", a sentimentelor amicale" si iea act de
hotarirea ferma" ca starea de razboit cu Serbia si
Grecia" s& Inceteze.
E bine asa; cu capu' n mini, un ofiter prins spunea
la Vrata aceste cuvinte adevarate: Cu aceasta Bul-
garia nu va peri; si Franta a suferit la 1870, si aceasta
n'o impiedeca, de a fi o mare natiune". 0 nAiune des-
toinica si folositoare, in ciuda greselilor clasei domi-
nants, crescute In megalomanie far& frit, va raminea
Bulgaria. Si pe acest fapt trebuie sa se razime politica
noastra, fats de dlnsa!
*

MutIndu-se In cartierele noun, infanterie, artilerie

tree Intr'o ordine perfect. Cafeneaua principal& e plina
de lume care-1 priveste, acum fora niclo dusmanie.
Am vazut elevi de Heed, In cari fierbe eel mai cu-

www.dacoromanica.ro
472 N. IORGA

rat patriotism, cea mai entusiasta iubire de neam,

vorbind prieteneste pe margenea santului cu soldatiT
nostri. PrinsT, desarmatT, tree din cind In cind, fart, ca un
singur om de la nol sA li fi adresat o vorbN aspra, sNli
fi zimbit ma car In fail. LtrigN bragagiul fail, muste-
riT, si negustorul european" de la Magazia Plovdiv"
si-a deschis obloanele si priveste la nesfirsita multime
Innarmata care, de dimineata pa,na sear, se strecoara.
FemeT dad. din cap cu mina la gura orl desemneaz1
gesturl marl cu lungile mini negre... In prNvalia ye-
cina 41 fac Intrarea pe rind adolescenti, elevl de li-
cell, cu fina fat& rasa si o suvitA romantic de par
lung, soldat1 bulgarl Para arms, cu s&pcI si cu cAciulT
teranesti pe cars indata IT scormonesc jandarmil ru-
rail, escortindu-1 la locul de cercetare.
*

Intro ceT ce tree Intr'una, recunosc la fiecare pas

cunoscutT si prietenl; cu altiT leg cunostintN atuncl.
Supt aceiasl sapca, de ofiter descoperl pe profesionis-
tul armelor, pe advocat, pe medic, pe profesorul de
latineste, si ochi prietenosl supt boneta cu cozoroc
Itl semnaleaza studentl, InvatAtori... De mult nu s'a
Intilnit natia Intreaga lute() solidaritate asa de depling,
hate() asa de strinsA unire pentru jertfa, lute() ocu-
patio asa de Infratitoare pentru asa de Innalte tinte
ajunse prin asa de marl primejdii. La ambulanta de
alaturl shit gloriile medicale ale teril care nu si-ail
precupetit serviciile, deputatl se afiN, la locul for In'
rindurT, parasindu-sI garantda de imunitate, renuntind
la rolul pe care 1-ar putea avea In discutia parlamen-
tarN a pNciT. i sergentul Mortun", treat de insusl
Regele, merge, la vrista si cu sanatatea sa, la un loc
cu compania, cgreia-1 imparte tutun din bielsug si-T
asigura brana la timp si bunk: fostul si viitorul mi-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROIINIEI 173

nistru e acum un socialist In practica, de qi alaturI

de drumul pe care-1 recomanda socialismul. El simte
batind inima Infiorata a poporuluI, cu care, asa de
marinimos, §i-a confundat-o o clipa!

Extraordinara, impresionant., admirabila de sigur e

cerbicia Invinalor de astazI, cari erau glorioal de ierl.
In Sobranie Macedoneanul Ghenadiev, noul ministru
de Externe, un stambulovist totua, nu da Innapol cu
un pas, In nicTo chestie, si aceasta nu uumai din ne-
voia de all pastra propria situatie. Nu §tie de niclo
greseala §i de niclo Infringere, ci numal de dreptul
Bulgaria" §i de calitatile poporulul bulgar". Sforta-
rile Serbia §i Greciel ar fi fost Invinse de fermita-
tea si moralul neclintit al armatet bulgare" §i, dud
II arata dragostea §i recuno§tinta entusiasta a tu-
turor", fntreaga Camera izbucne§te In aplause caldu-
roase. Binevoie§te sa recun.oasca ninvitatia Guvernulul
rus de a sta de vorba cu Serbia si cu Grecia" gi
sfaturile binevoitoare ale Europe", dar adauga fndata
ca aceasta era §i Intaia hotarlre a noulul Guvern, co-
respunzatoare cu dorintile poporului qi interesele su-
preme ale Bulgaria" §i, subsidiar, de patriotismul
european", formula luT Pichon pentru un sentiment
superior patriotismuluT local. E Incredintat c Puterile
vor sili pe Turd a se Linea In vechile granite, dar
osIndeqte patimile role" care au dus la redeschiderea
ostilitatilor §i adauge ca, a depe§at Insua Vizirulul.
Despre Romania, declaratiile ei, interventia el, ca-
racterul fulgerator al acesteia, nu §tie nimic. Si troT
corpurl de armata merg spre Sofia, §i un al patrulea
a patruns pan& la Dobrici, si a treia parte din teri-
toriul bulgar e ocupat de noT! Ce are a face! Pentru
ma de putin lucru d. Ghenadiev nu va rpi timpul
www.dacoromanica.ro
174 N. IORGA

parlamentarilor bulgarT. Dar pregedintele Consiliulul

pune In leggtura, trecerea Rominilor §i asaltul turcesc...
Defilarea mijloacelor de rgzboill urmeazs totu§T, gi
far& §tiinta cercurilor conducgtoare ale BulgarieT, cu
tot armist4iul, care se ispravegte Insg, cu toate asi-
gurgrile de negocierl leale" 4i rapezl, cu toate propu-
nerile de demobilisare: pontonieriT aduc la Orhanie,
pe cars de cite sese bol mina41 de OranT de-al noOri
In camg§T albe, marile pontoane negre, pe care se va
face, neapgrat, podul peste mla§tinile ce despart de
Sofia trupele noastre, retrase numal pgng in gura de-
fileurilor. Aeroplanele zboarg In asta-sears.
*
Visita neaqteptatg a generalulul Averescu. §eful
Statulul-major, slab, uscat, redus la o formula mate-
maticg sigurg, cum este, n'are nevoie de odihna si
de alte coring omenestl: soseqte In automobil din
Corabia §i se duce in aceia§I noapte, dupg o confe-
rin0 cu generalul Cotescu, asupra causelor InnaintAriT
peste anume limite, Innapoi la Turnu-Severin. §i adiu-
tantul regal Anghelescu a venit cu puOn innainte
pentru acela§T stop.
Aviatoril yin tarzhl, dupg ce, In luptg cu vintul §i
cu noril, ail ajuns de-asupra SofieT, unde si-ail lasat
din zbor cartlile de visits. Ail vgzut cgsgrmile goale,
dar la gars opt lunge trenurl. Unul din puternicile
turnurl de apgrare cu doug cup ole era supt privirile lor.
*

Noapte ma; supt impresia uritelor stirT despre boala

ee innainteazg.
*

14, Duminecg. Am fost la slujba de Duminecg din

biserica localg, cladita Intfun stil ca acela pe care
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMkNIEY 175

1-am adoptat in Moldova pe la inceputul veaculul al

XIX-lea, dar urit vapsita, neegal, In acel albastru care
aid pare a satisface gustul estetic al populatiei.
Pe din lguntru, aceiasl paret,1 albastri, got, cu totul
got; catapiteasma de lemn e Impodobita cu icoane
latarete, destul de rele; auritura lipseste mai de tot.
Un heruvim stingaciu lucrat In tinichea se coboarg
din bolt.. Icoana hramulu!, picurata, de lumIngrile pe
care le prinde fiecare cum si undo vrea, e asezatg
la intrare, In partea stinga, asa incit In fata timpler
lipsesc marile icoane prinse in cavalete de stuc aunt.
Jetul Vladicgi, cu un chip bunisor al Mintuitorului pe
speteaza, e de proportil prea innalte si inguste, si
lucrat nedibacit. De pe balconul corulul nimeni nu
cintg acclo atirna coroane de un relativ lux.
Slujeste serios si aspru, cu miscgri scurte, tarT, iz-
bind militgreste portile altaruluT, un preot bgtrin. Un
altul, tingr, cu pgrul cret buhos si obrazul plin de
barbs, 1mparte nafura de pine neagrg la fiecare pe rind.
Un diacon elegant iea parte si el la slujbg, intro cre-
dinciosi.
Acestia sint alcatuit,1 din femei de toate vristele,
in obisnuitele rochil negre, curmate la mijloc, cu ca-
petele goale cozile lungT, pline, toarte frumoase, el-
zind pe spate saul cu cirpe negro. Sint tipurT de ba-
trine interesante, cu carnea puting, lucie ca de ceara
pe oasele suptiete ale feta N'am prea vgzut barbati,
nici dintre cei pe cari nu i-a chemat razboiul. Copiil
se aseaza, In strane ca pe scaunul de acasg si se joaca
In voie.
Dintre aT nostri, e numal un soldat, apol se adaug
trel -patru atoll si subofiteri. Poate cd e singura zi
de slujba, cit vom sta la Orhanie, si RusiT, represintanti
aT ideil crestine, ar fi intrebuintat-o de sigur pentru
a afirma si credinta for si prestigiul for militar.
www.dacoromanica.ro
176 N. IORGA

La sfir§it, neflind nafurai nu e nici predica. Fiecare

plead, tacut In drumul lul. Nu se nit& macar unul la
altul. Nu din triste0 clip elor de astazi, ci din obis-
nuinta, cred, potrivit cu temperamentul national.
*
Pot vedea, cercetind prietenI, Inca doul case parti-
culare. La ele ajung prin stradita de ling. biserica: In
mijlocul drumulul de necrezut ! e o odioasa pri-
vata, publica de lemn vechill, care infecteaza Impre-
jurimea..
Casa Intahl e a unul institutor. Odaia, de forma, lun-
guiaka, §i Ingusta, curioasa, e spoitl cu albastru, In
ape inegale. Masa, scaune, doua paturi de tarn, foarte
joase; cear§afurile aspre. In parete, chipul nobil al lul
Alexandru de Battenberg §i acela al lul Ferdinand I-ill,
Uttar. Pe linga card postale ilustrate, dintre care una
Infatipaza soldatI In petrecerea libera de la casarma :
card de joc i dant slat ca4ile de cetit ale proprie-
taruluI. Si anume : Biblia, Istoria contemporana a Bul-
gariel de Radev 1, cu multe ilustratil, §i, de Stanev,
Principiile revoluVeI francese" In 2 volume: e a doua
edifie. TinetT mints acest lucru!
Dincolo, sotia unul capitan care nu s'a Intors sea
incei nu s'a Intors acasa, sta Intrio casa cu chirie, cu
portile nevapsite §i gradina de florl in paragina. Biata
femeie nu apare de loc. Are o servitoare nenorocita
care Ingrijeste de oaspetele ofiter din alts tarn pe care
i 1-a trimes nenorocul teriI sale. Aceimi forma bizara
a odail §i aceia0 coloare albastra a paretilor. Un Tol-
stoI §i un Bjornsterne Bjornson pe pareg. In salonul
de alaturI, un miros gra. §i perdele trentoase la fe-
reasta, fotografil de camarazi §i de prietenein toate,
marea mIndrie de a apartinea armatel.
*

1 Actualul represintant al Bulgariel la Bucuregti.

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMINIEf 177

Nu va iertam aceasta; yeti vedea ce vom face

Iii Cara la voi.
Aceste vorbe le-ar fi spus unuia din militaril no§tri,
blindul profesor de agriculture care si-a facut studiile
la Pisa. La Borovan, ne -au facut : Tatarl" ; nu may
vreat sä tie nicl de comuniunea slave, din ura fats
de SirbI, din nacaz fats, de Ru§I; se zic cu mindrie ce
nu slut: Mongoll.
*
Cineva In masura sa judece operatiile de pane acum
critic, aspru retragerea luptelor din defileuri §i In-
toarcerea for la Orhanie, pe care nicIun armistitiu n'o
putoa impune; ar fi trebuit ca qi cavaleria sa-sI caute
drumul pentru a putea lua eventual Sofia. Corpul III,
al generalulul Iarca, sI Indeplineqte rolul la Dunare,
unde si Nicopolul lul Vlaicu-Voda a fost de curind
ocupat, dar corpul II, al generalulul Crainiceanu, cu
toate grelele marqurI fortate, a fost Impiedecat de a
Innainta, qoseaua fiindu-I prins de al#1.
*

Din spatele unei Muntence care trece and plingind:

femeia-§I tine copilul In spinare prins ca intr'un fel
de gluga ce-I cade pe sale. Il lash, jos, mititelul se
ridic are macar dol any §i se joaca la taraba bra-
gagiuluI cu un caporal de sanitary romini care Vie
bulgare§te.
*
Se cunoaste raspunsul regilor Serbiel §i Greciel la
interventia telegrafica a regeluI Carol. Amindol se fe-
resc de a primi armistitiul, aratind ca MIA garantII"
li e cu neputinta a se Intelege cu Bulgaria; cel de-al
doilea preciseaza chiar ca ar fi o crime" fate de na-
tia lul sa piarda resultatele unul razboill victorios. Pe
12
www.dacoromanica.ro
478 N. 1011GA

de alts parte, se crede a Enver-beill Innainteaza spre

Filipopol si flota ruseasca din Sevastopol ar fi plecat sa
Infrineze furia razboinica a Osmanlfilor.
Interven0a noastra se face tot maT grew; o ener-
gica si unitary conducere a negociAiilor diplomatice
si a operatillor militare se simte tot maT mult. Numal
ea ar putea face sa, tragem tot folosul marilor noastre
sacrifi oil.
*

Ho lera e In crestere: atAia Meal oltenT se coboara,

fara, vrems In groapa for de pe pamint strain. Un tri-
color a fost asezat pe bietul for trup chinuit. La masa
ofiVuilor e o triste0, si o Ingrijorare...
*

Sosesc noT prisonierT, ranig In luptele cu GreciT. Se

sprijina greg pe lemne rupte din padure, oil Isl tirasc
!meet picioarele dureroase. 0, Oita miserie omeneasca
pentru clVva nebuni!
*

Orhanie are si un Ungur, cu figura caracteristica a

rasa Negustor, asezat de mult In oras, el califica de
vandalism" aotiunea Romania
Altfel, azi, 15 Iulis, niclun fapt not Se vorbeste de
un armistit,,iu de 15 zile, de Inceperea negocierilor la
Bucuresti. Cit va dura, cotilionul diplomatic pe care-1
deschide d. Maiorescu, un danOtor cardpoatell admira
arta pentru arta, ?
*

Ni se vorbeste de ura care, aicT, desparte cetele

politice. Danevistil acusa pe adversaril for ca eT ail
adus caderea Bulgaria Vol AT °morn pe Stambu-
lov si pe Petrov; nu puteV innainta decit pe cadavre".

www.dacoromanica.ro
 ACI1UNEA MILITARX k ROMANIES` 179

Nu cred nicl astazi In Infringerea for total&. Oa-

meni venig din Sofia reproduc §tirile de acolo: se
vorbe§te de succese asupra Grecilor §i Sirbilor, sari nu
pot Innainta ; despre Romtnl nicio vorb&.
*

Supt fere§tI trece un biet tinar frumos intins in ne-

simtire pe targa. Se va mai Intoarce vre-odat& fta-
caul acasa la dinsul ? A4ii, op&rig, racig de pamintul
umed slut- dust In car& spre spital.
*

Partisanii rlzboiului pentru razboiti pot veni aid

ca s& iea InvAt&tur& de la aceasta. miserie din fiecare
zi, de la aceasta Inceat& usare a forOlor fisice §i mo-
rale, de la aceast& moarte urit& si obscur&, Mr& nim-
bul ce Incunjura pe cel c&zut,1 de glonte, In aier Ti-
ber, cu faAa spre du§man.
Iese la iveala tot mai mult nepreg&tirea serviciulur
sanitar. Num&rul medicilor s'a redus de clgva ani sis-
tematic. Lipsesc tale mai indispensabile Incruri: ser
pentru bolile ce ameninta, chinina, piese de pansa-
ment. Se Intrebuinteaz& mai mult ce a apucat s& aduc&
fiecare medic cu dinsul. Printre eel marl, se laud&
harnicia organisatoare a tovarasulul mieti de odaie,
colonelul dr. Pottrc6.
*

Un episcop grec din Macedonia, fugar de sigur ori

venit dintre &IV, to cauta drum la Constantinopol
prin Bucure§ti. Vorbe§te §i el acea curioas1 franW-
zeascl, far& caracter gi accent, a Orientula
*

Prin bun&vointa d-lul Iona GrAdi0eanu 'pot relua

drumul de spre munte, care duce la Plevna.

www.dacoromanica.ro
 480 N. IORGA

0 dupg-amiazi grea de nort. Fumul de la grgme-

zile de gunohl ars apasg, asupra Orhaniet. E o jale say
trod pe Maga miile de oamenl, Inca zdravent §i bu-
curoO, mfndri qi gingaI in finele for uniform° albas-
tre, asupra carora plute§te, nevazuta, o moarte In-
grozitoare.
Nu mar Intilnim la rascruce artileria corpulul al
IV-lea; el s'a mutat mat departe, prin adincul mun-
telul spre Zlatita. La stinga, drumul framlntat de cat, de
camioane, de carutr, scormonit §i patat de rama§iturY
fara nume, e cu totul pustitt. S'ail ingropat, de frica
boll!, vitele cazute pe cale.
Pang, la cel d'intahl sat nu mat grit alt1 drumeti
declt soldatt bulgari desarmatl cari, rabdator, se tiresc
spre casa : unora li trebuie zile Intregl ca sg, ajungg,
acolo. In fostul cartier al corpulut al IV-lea all ramas
obloanele negre Inchise §i cIteva element° militare
lasate In urma.
Sintem °prig la margene de o sentinels, muiatg, de
ploaie; ofiterul care ni ds drumul e raguqit de nemi-
loasa, strabatatoarea umezeala, priincioasa bOlilor. E o
masura, contra Intinderil holeril. Dar o gasim §i mat
departe, prin acelea§i cotloane Intunecate de sate
bulgare§t1 In care duc gospodarie bung, femeile In
negru ie§ind din case asupra carora plutegte steagul
alb sail prapurul de moarte cu numele celut ce a
murit departe, de glontul du§man sail de boala, sol-
datit moleqitl de lipsa de ocupatie §i de statornicia
indaratnica a vremil unite, copiii buhogt qi murdart,
cari ati totul alta sanatate In fats, qi, pe linga dinsa,
o vole bung, pe care o va distruge apoi educatia gre-
§ita in asprul mediu meschin.
Id a murit un ofiter §1 dot soldatt, spune senti-
nela cu o admirabila resignare de fatalist. Dincolo,
la Iablanita, In domeniul corpulut al II-lea un

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARI A ROMINIBi 481

medic militar inspaimintat anuntd, alts cloud casuri

pentru a se raporta mai departs. Ce nenorocire, Doamne,
aceastd hid& moarte fart, glorie care ne invAluie incet
din toate partile !
Soseaua strabate locurl foarte frumoase, In defileuri
inguste, care-e1 tot urmeazd stincile sure far& nicio
verdeata aproape. Noll se adund pe creste ei crap&
In ploaie salbateca. Din be in loc, soldatil no§tri se
addpostesc de necrutatorul, necurmatul ropot; turme
rari past pe cost*); pdstormi privesc de pe virfurl.
La Han" se innaltd din verde*, paduril un. turn
gros innalt, ca acelea care vestesc la not addpostul
racoros al unel manastiri cu masa Intinsa la arhon-
daric. Dar aid nu e nimic decit amintirea pdrd,sita a
unul popas de drum.

Cind lasam aceasta cale a munteluT gol, o alts

regiune, mult mai roditoare, mai variatd, mai vesela,
cum n'am mai Intilnit panel acum in aceasta tarn, In
care pamint ei oamenT pdreau de piatra, zolizi, resis-
tenV, aspri, se deschide innaintea ochilor.
LocuitoriT sint Bulgari, aeezati prin sate ce vin
din colonisare, cum dovedeete sufixul fi, ca in Ra-
domirti. Poate la Rupti sa, fi fost Romini pe vre-
murT, din colonisdrile de Dunareni strecurati in jos,
or1 de Crueoveni, veniti din alt munte.
Lucovit e un ordeel, zvirlit In nereguld de-alungul
unor strade noroioase §i povirnite, In jurul unul deal
putin innalt. Ca §i in toate centrele urbane din aceastd
regiune se amesteca vechea cladire umila cu ca-
sele noi, ratl chibzuite ei impartite, cii fatadele mo-
notone §i meschine. Poporatia e deosebit de inflori-
toare: un baiat frumos ni arata in build romaneascd
drumul ; a fost in tars, ca atitia altil. Ce s'ar face
Bulgaria ei Serbia fard Romania! ", spunea pe fatd un
www.dacoromanica.ro
182 N. IORGA

altul, In parVle Vra01. De alminterea §i in felul de

a se clgdi casele, §i In sensul ce se dg stradel Inriu-
rirea noastrg, In tot acest Tinut al Plevnel, coborIt cu
dealurl dulcI, moi, ca In Moldova, intro pgretele Bal-
canula §i acela care pgze§te de sus Dungrea, e evi-
dent/.

In Lucovit gi Imprejurimi stg gramgdit corpul IV

de armata. Ca §i aiurea, au Intrat prin casele Inchise,
pgrasite, au dormit pe paturile §i maldarele infecte,
au stat la aceia§T Lhasa cu fugarul bulgar, din locurl,
cum e Coceana, pe care In scris el o recunosc a fi
numai un vast camp de holericl ", qi boala grozavg,
a Inceput sg lucreze gi aid!, undo Sint dougzed de
casuri.

Pe §osea Innainte, curg convoaiele muff bejenii

armate. Niel n'ar credo cineva de undo vin ace§ti ()a-
men! in haine civile de ora§, In porturT -t,erane§t1 din
toate Tinuturile. Am intilnit §i DorohoienT, din fundul
fundurilor teriT. i nimeni nu se mirk: e un lucru ciu-
dat viAa, §i intro ceia ce li 'Astra, §i nu puteail dee!
sg Inlgture, a fost §i aceastg ratacire pe cargrile
dusmane ale Balcanulul.
Ggsim linia feratg,. In margins vioii pontonierT din
Braila prind In be.koare elegante de bambh. fireie
unel noug, legturl telefonice, care se Intinde uimitor
de rapede. In fa0, se vede alta, risipa sglbatecg de
case, MIA spaVu, fArg, verdeaph E Cerveni-Breg, §i In
gara de aid §i-a luat cartierul-general armata de
ocupap.
Ajungem trite° noug, revgrsare de potop: soarele,
tgind o dung ro§ieteca Intro burdufurile negre ale
aburilor, s'a scufundat ca pentru ultima data. Ploaia
deasa, Intunerecul, striggtul miilor de oamenT cari-§1
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A RonaNIE1 183

cautg, locul pe unde sg se poata strecura §i el cu cl-

rata, ratacirea pe peron a soldatilor razletf, pierdutr,
flaminzi, cu obrajil pang de obosealg §i nesomn, lu-
minile rare ale &if qi ale vagoanelor locuite fac o
impresie deprimanta. 0, ce a, ramas din veselul cartier
de la Corabia, In care In toate pgAile ridea bucuria
de a trgi, de a munci, de a crede a teril binecu-
vintate..,
E ceasul mesa oficiale : printul Carol, care bine-
voie§te a hr ,ni In modestul el adgpost restri§tea noas-
trg flaminda si plouata, are Inca §i aid voiosie sprin-
tend. Printul Ferdinand ascultg cu o atentie trista
ve§tile rele pe care le aducem. Oamenil de glume
pare ca of dispgrut cu total ; e §i aid atmosfera
apasatoare de la Orhanie.
Cgcl doar, In clipa dupg ce sala de mincare a fost
pgrasita,_ un bolnav se suce§te pe targa cu minile In-
toarse de crampe, urlindu-sT durerea. Ovrel de la cl-
rute yin In starea Ingrijitoare pe care qi-o fac une or/
singurl, de fricg. Dar qi acest tremur al negustorilor
ro§ii §i gra§1 adauge, In greutatea cectsulul acestuia, la
deprimarea generalg.
In gara, fire§te, nenorocitii nu se pot primi. Trgsu-
rica elegant,, ca de cofetarie, care, supt paza unuT...
dentist, arboreazg steagul CruciT Roqii e de fapt un
simplu loc discret pentru adapostirea cuf urea sa pe-
treacg, In excelente conditif sanitare, citeva ceasurI de
odihng pe targg... Spitalul se cauta de tog §i nu se
gase0e._

S'a facut acum liniste depling. Numaf sentinela pA-

zegte supt gluga, In jurul vagoanelor unde dorm, In
praful ridicat de pa§ii multimilor sanatoase §i bolnave,
supt amenintarea bolil teribile, care ni gone§te somnul
prin icoanele ce se perindeazg In minte, doT printi
de coroana. www.dacoromanica.ro
*
184 N. IORGA

Frumoasa, vreme de primavara In aceasta luminoasa

dimineata, °Ind facem Innapol drumul la Radomiqi,
pentru a coti de acolo spre Plevna. Oroarea ploiT, a
intunerecului, a bolil pinditoare a dispaamt. Intilnim
in drum soldatT bucurosT de libertate pe aceste elm-
pii frumoase care trimet, recuposcatoare pentru lumina
mult asteptata, toate mirezmele lor. Pare ca toV ti-
neril acestia ail plecat de bung. voia lor ca sa vada
locurl straine si sa. se bucure ca at. cunoscut si eT
lumea. E ca iesirea din mormint a tuturor lucrurilor
si a tuturor oamenilor,
Peste vre-un ceas sintem la Telis. Case le .eranestl
slut aid impunatoare: cladite numal din caramida si
cu frumoase coperisuri de tigla. Ar lipsi doar ingra-
diturl bune. Aceasta, buna, stare neobisnuita e put,,intel
de mirare, dupa tot ce am vazut pang, acuma. Intre-
barn o ceata de Went opriti in noroiul de la fintina,
si el ne lamuresc dint' un cuvint. Erati aid Cerchesl,
vestiVI Cerchesi pe cari Midhat-Pasa, in vremea cind
stapinia autocratic vilaietul Dunarii", il colonisa, adu-
cindu-I din Rusia, prin cele maT bune locurl ale terii.
Cu nenorocitul razbohl din 1877 s'a ispravit ins& si
veleatul lor, de mindrie, de prada, de rapire. Statul
cel not. al Bulgariel ramase stapin pe toate locurile,
si el le-a impaqit larg -eranilor bulgari din satul eel
maT apropiat, unde, spune batrinul, Inca traieso fraOT
nostri". All cite cinzecl de decare", adeca cinci hec-
tare, zece pogoane: nu li-a lipsit decY nimic acestor
colonI favorisag ca sa poata intemeia solida via de
agricultorT pe care o duo astazi.

WA, Acura cele doua sate cu numele de Dubnic:

cel-de-Sus si cel-de-Jos, Gorni-Dubnic si Dolni-Dubnic.
Strabatem unul, cu case indiferente, destul de marl,
Cu strade largl pline de chesoanele cu muniVI ale
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A. ROMANIET 185

artileriei noastre. Se vede bine cg, prin toate a-

ceste parti rasa e alta, cum altul e portul femeilor, mai
bune pastratoare a vechilor datine. Odata cu casa de
pamint batut acoperita cu ardesie a disparut §i cirpa,
polcuta, rochia neagra, §i In locul for slut cozile slo-
bode, cama§ile cusute cu arnicit, fotele duble, care,
In colon vesele, se scurteaza tot mai mult, pang, ajung
mai Indraznete decit ale Mehedintencelor, a§a, de In-
draznete chiar Inclt e neaparata fusta de dedesupt. E
aici, Intfun aier mai cald, veselie mai multa, venita,
de alminterea, poste qi din stravechi amestecuri de
popoare. Dintr'un colt zbughe§te o balaioara cu cinci ma-
nunchiase de flori pe care, zimbind, ni le inflO§eaza,
fara sa cearg, In schimb ceva, un gest de o nesfir-
qita delicateta si spontaneitate.

De aid Innainte incepe urimul cimitir al luptelor

pentru cucerirea Plevnel impotriva legendarului Osman,
singura mare figura militara, a Turciei decazute. Ora-
§ul, vechiul cuib de pinda, nu se vede de nicairi, cum
nu-1 vedeau aceia can avead neaparata datorie de a-I
cuceri cu orice pret, IngropIndu-se cu miile In qan-
Virile §i vane lul. Dar de jur Imprejur se ridica In-
nalte dealuri rotunzite, strinse §i ele supt verde4a
for saracg, ca pentru un atac de razbunare- §i nimi-
cire.
Inteo livada ca de Tait, cu saldimi, stejarl tineri,
himinarele de poetics pomenire, cu albaWi ochl de
cicoare, ca versuri dintr'o elegie, se ridica de o parte
§i de alta a §oselei albe monumentele Ru§ilor cazuti,
in sumbra zi de 2 Octombre 1877. Crucea dubla a
Moscului Incununa marea piramida de comemorare,
suptirea coloana cu ornamentele gotice, lungile spi-
nari rotunde de caramida qi ciment care se darIma
In ierburi. Casa paznicului, a§ezata §i cladita fara rost,
www.dacoromanica.ro
186 N. IORGA

e acum pustie. Doi reservist' prahovenl, de pe la BM-

colt, Imi &AI bung-dimine4a. Si pe toatg aceastA piatra
s'ail inseilat cu o stgruintg, pioasg iscgliturile osta-
silor ce at trecut. Inscriptiile sint foarte interesante
in naiva for simplicitate: unul pomeneste cg, a condus
prisonierh bulgarl ", altul striga cinste" eroilor strg-
ini din 1877, un al treilea a scris numal, din toata
inima: Trgiasca Romania!".
Se trece vestita apa a Vidulul, care a InghiVt pe vre-
murl atitea vied; e destul de largg, pasnicg, albicioasg.
0 verdea0, sgracg, o incunjura. De-asupra se rup de
plot In scorburl si frinturl malurile innalte, care sa-
maul foarte bine cu acelea care doming Iasul. In-
treaga priveliste, de alminterea, are ceva care samang,
cu InfAisarea acelor depgrtate locuri moldovene. Nu-
mai en sintem la dol pasi de Plevna, si Incunjurimea
dimburilor e ma, de ciudatg, theft nimic nu se Vede
dintr'insa. Pe costise, cultAri de v41, o grading-scoalg;
in scufundgturile din stinga trec Turd marl, cu ceal-
male groase ca In vremurile lui Baiezid Fulgerul, cu
salvaril umflaV, in stare sg striveasca mgrunp for
catirl can totul dating, destul de viola, in pas mg-
runt, urechile marl si piciorusele pe margenea line'
ferate. 0 movilg artificialt, incununata cu un tun, al
cgrui artilerist acum e un Romin, arata locul uncle
s'a predat Osman -Pala.

Plevna insgsi e cu totul alta decit aceia din 1877,

in cuprinsul plin de cadavre si de murdarie al cgreia
all intrat in acea toamng, singeroasti, biruitoril. All
cazut cosmegele turcesti cu coperisuri innalte pito-
resti, de .igla seculars, si arhitecOT Bulgariei moderne
all sch4at planurl pentru innalte pravalii cu doug,
rtndurl, in stilul pe care 1-am descris. Ele sint biruite
Ins ca numar de vechile pravalii marunte. Totul
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARL A ROMINIEf 487

face o impresie putin placuta prin lipsa de proportil,

de perspective, de conceptie generala. E un amestec
nesabuit de zidirl disparate. Cu leg firme bizare ca
Chantecler", Santecler"; un Evreu, Samovicr, I§I in-
tituleaza ceasornicaria Bucuresti", ca un omagiu adus
civilisatiei noastre.
Strazile slut pline de lume. 0 zi, doug doar, locui-
toril s'ati tinut In reserve fate de ace§ti navalitorl pe
can railvoitoril II Infati§ail ca pe du§manii natiel
bulgare, hotarttl s'o distruga. Intro ace§tia trebuie sa,
fie §i domni§orul acela cu figura fine, care,, de pe o
banca, ne prive§te cu o nesfIr§ita comiseratie. ApoI
s'ar'i deprins. Yin la consultatil medicale, care Ii se
daft aid ca §i la Orhanie cu prietenie, atentie §i gra-
tuit. Primesc bucuro§I In pravalil pe al no§tri, cars
nu-§I precupetesc banul. Se gramadesc In jurul nostru
copil cu Opel* ca sa, ni vinda vederi din Plevna §i
chipurl de-ale luptatorilor din razboiul de eliberare,
Intro care §i al Craiului" Carol I-it. Iar cine a uitat
Intr'o saptamlna de Balcani moda actual& §i-o poate
aminti din Imbra,camintea doamnelor §i domniparelor
ce tree, foarte grabit tag, far& cea maI slab& curio-
sitate fata, de totl ace§t1 viol oaspetl In uniforme.

Cu ofiteril no§tri de ro§iorI vedem Gradina-Mused,

de o conceptie foarte interesanta §i potrivita. Grila
de fier cu pu§tl, sabif si tunurl e poate prea original
In realismul el absolut. Macheta pentru monumentul
lul Alexandru al II-lea cea nepremiata, , In care
multimea robilor Intinde mini imploratoare catre Im-
paratul din Miaza,noapte, care, martial, salute, e prea
mica pentru aceste boschete sarace.
Cladirea istorica a fost pastrata deplin, a§a cum era
clnd Osman sva Infati§at Innaintea Invingatorilor. La
Intrare, o fetita vinde cartl po§tale ilustrate in lega,-
www.dacoromanica.ro
188 N. IORGA

tura cu 1877, ca si cu biruintile bulgaresti din 1912:

Scobelev ling& Tarul Ferdinand, Osman linga Abdul-
Hamid Invinsul, ostasul rus ling& eel bulgar de astazi,
care tine nu still citi Turd Infipti In baioneta lul.
Este o sala mare la mijloc si pe laturl altele trei.
Se expun, far& multa ordine si fara un gust maT ales:
fotografiT, tablourT, uniforme. Mi se atrage atentia asupra
faptuluT ca Rominii apar o singura data: In scena adu-
ceriT luT Osman, In care principele Carol, a caruT talie
mica e scoasa In evidenta, asista la intrarea luT Os-
man, tinut de suptiorT.
In pivnita de pe vremurT, tinuta aicea foarte curat,
se expun planurl si hartI.
Este, in stirsit, pe o Innaltime o grading, Inchinatg,
WI Scobelev. Dar e prea departe, si nol sIntem prea
grabitT ca s'o putem visita. La despartire, soseste
vestea rea, pe care acum o afli pretutindenT, ca ho-
lera a izbucnit In Plevna. Causa e cantonarea solda-
tilor In cladiif care fusesera semnalate totusi ca pri-
mejdioase. eel 1000 de Turd prisonierT, cari multa-
mese In fiecare zi Rominilor pentru buna ingrijire, de
care erall. lipsitl de mult, n'az'i nicTo vinovatie In a-
ceasta. Aid, ca si In toate celelalte locurl, holera ail
dat-o casa infectata, efectele pradate cu care se aco-
perisera, bolnaviT. Pacat numaT de bietii tinerT din Bu-
curestT pe cari i-a prins aid, In mijlocul mindrieT si
yeselieT, o moarte asa de miserabila!
*

Iesim din Plevna pe soseaua ce duce pe de o parte

la Rusciuc, pe de alta la Nicopol. In coborire, aceleas1
muncele pinditoare, cu pielea arsg, de soarele nemi-
lostiv, aceleasT redute, de micimea carora to mill as-
tad dInd stir cit eroism s'a cheltuit Inicuprinsul si in
jurul lor, city ferocitate in apararea viteaza, cit avint
www.dacoromanica.ro
 ACTIONEA MIL1TARi A ROMANIEf 189

In atacul nebun. Pe aid!, In stinga gi In dreapta, unde

crucea simply se ridica pe piatra, albs on neagra, a
mormintelor ob§te§tf, s'au aqternut, fulgerate din goana
cure tinta suprema, trupurile acelor can au Incunju-
rat de glorie coroana Romaniel libere. In acea miri§te
samanata de flori rare noroaiele de toamna s'ai'd patat
la fiecare pas din bielqug de singele nostru. 0, city
nadejde sfinta, city desnadajduitg, durere, cite chinurl
salbatece s'au desfa§urat pe acest ingust cupring de
terns din praful caruia cinta acum vesell greieril Jul
Julie !
Vales Plingerii", cea ne§tiuta, cea gasita prea tar-
zit, cea umpluta de trupurf pentru ca steagul sa poata
trece Innainte, e curmatura usoara care desparte doug,
movile neinsemnate. De aid s'all cules oasele cu ca-
rul pentru capela care colo, In dreapta, IsI innalta
cupola joasa, trista, In verdele unel livezl.
E prea departe pentru graba cu care mergem. Ce
pacat1 Dar pang. la stIrqit vor gasi drumul la biseri-
cuta din Grivita cellalg, aparatorif tinerl al Romaniel
de azi. Trebuie sg.-1 gaseasca. SI, Improspateze florile,
sg, Innoiasca steagurile... Celor cazutf pentru ca dupg,
patruzed de ani taxa singura sä poata aduce aid de
doug. on mai multa oaste decit a aliatilor de atuncea,
li se cuvine aceasta cinste.
El all gi cerut-o. Pare ca_ precum pentru voia ma-
relul Cesar de acum o suta de ani, care In valma§eli
cumplite a cazut ranit de moarte, se mi§ca astazl
sutele de mil de oamenf spre naprasnice ciocnirl, ast-
fel pornirea astazl spre muntif Bulgariel a fost voia
/on a jertfelor de la 1877. Cu prea mare dor de tars,
de rude, de copil §i-au inchis ochil supt ghiulele si
gloan0 pentru ca setea for din urmg, sg, nu cheme
nicIodata aid pe coplil §i nepotif lor, can, find vil,
se pot mica pe aspra fa0, a pamIntului...

www.dacoromanica.ro
190 N. IORGA

§i eT all vent ca pentru o datorie de onoare, asa,

cum se cads dud calci In urmele unor Innaintasi cum
all fost acestia. Li s'a impus do acolo jos, din mor-
mints, si aceasta. Cel morg pentru cruce n'ail vrut
moarte intre crestinT, ceT jertfig pentru desrobirea
alfora ma! mid si maT nenorocig all infrint prin ma-
gica putere a vointel for far6, cuvinte toate patimile,
si potrivit cu mostenirea la,sata, de eT minile care
trebuiall so, verse singe all ridicat din tern, pe IA-
nitul altor lupte, all redat libertatea viteazulul neno-
rocit, all mingliat parinteste In satele cernite copiil r6,-
paasT far& pOzinte.
Or Ice Ara zice si once am face, vecinil nostri ni vor
raminea vecin!. §i, cu cit vecinul e maT bun, cu alit
maT bine ! Once suflet omenesc are in el adincurl
sfinte, de xecunostintA, de bunAtate. Trebuie sO, is mug
Ins& Si acolo, Innaintea ramasitelor acelor cari pentru
nol all fost pking si frag si pentru dusmaniT de as-
tazT n'ati fost dusmani, acolo, bate() mare ceremonie
de despartire, la care tog oamenil piosT si cuming sa,
fie chemag, supt amindoua steagurile, In sfirsit sta-
tonaic ImpAcate, sa se savirseasca,, In graiul pe care
I -au iubit si cu sunetele c&ruia pe buze all perit el,
marea slujbl,, care va face ca tuna for sO, se clatine
de cea mal duioasa bucurie.
*
Pang, departs, drum cu totul pustill, pe 11110, sate
mid a clror viata nu se descopere supt dais de fin.
Femel vesele trec rar si rid spuindu-ni ca, nu still
romaneste. Dintr'o vale -Min uita Innainteaza, In cea
ma! admirabill ordine de desf&surare, o lung, turma
de of albe, In frunte cu dulail si ciobanil cu glue. Iar
tocmal sus pe rotunda culme pietroasg, e scrijelata
nespus de limpede pe tondul albastru clar silueta a
do! cala,reg trecind In trap lin.

www.dacoromanica.ro
 ACTILINEA MILITARX A ROMXNIE! 191

Pare ca am fi aiurea, foarte departe, In vre-o dere

asiatica. Ce bine se vor fi gasit aid, la capgtul lun-
gilor lupte prin vaile Traciel §i Macedoniel, prin tre-
catorile Rodopel si Balcanilor Spahiil turd al cuceriril
de acum cind sute de alai! Acela§l cer de aprigg lu-
mina, acelasI aier ce arde, rasfrint In piatra zbuciu-
matg a stincilor ce luneca, de ploT §i vinturt asupra
drumurilor albe, aceleasi biete sate ca niste popasurl
ciobane§ti, acelea§I turme albe sunInd din clopote ca-
tre tarcurile de nuiele prinse pe cost*, alcelea§I pro -
filurl de calareg osta§l pe creasta stincilor.
Ne oprim un timp intro larga cimpie, care se ras-
fAa Intro culmile pietroase. Nu e tipenie de om aice;
samangturI sgrace Incunjura o moara pgrasita §i rin-
dunele In continue zborurl rotunde strabat u§or prin
deschizatura neagra a porVT, pe cind apa rinleOlul
plinge alaturl a singuratate. Fiorl de bucurie nebuna
tree prin ierburile Innalte si pasarl tresaltg, bete de
lumina, In ciripid care li cuprind tot sufletul.
*
Avem Indata sate. Cel d'intait e curat bulgaresc,
de§i, ca de regula pe aid, casele at. Innalte coperi-
§url §i pridvorurl foarte sprincenate In arcade dupa da-
ting de cladire a Turcilor. Al doilea InfAi§eaza Ins&
o stradg larga, case albe, foarte solide, cu Intrarl bol-
tite de caramida; femeile at un port cu totul deosebit,
§i copiil cu tAa deschisg, fetele cu pgrul bglan §i ochil
limpezi nu par a veni din fundurl balcanice.
SInteg Bulgarl vol ?
Da,§i ceata zglobie ne Incunjura prietenoasg,
sarind Intr'un picior.
Un mo§ cu pglarie nu cu caciula dg explicaVa.
El slut BanAenY vorbind bulgare§te, din Vinga, o ve-
che colonie a natiel, pe pamInt Impargtesc. Acolo
s'ai'l amestecat cu RomInI, cu §vabl, cu Ungur!: fetele,

www.dacoromanica.ro
492 N. TWIG&

asa de felurite, o arata bine. Dupa, 1877 at fost che-

mag cu oferte de pamInturl Intinse si ad venit, fa-
cIndu-sr, cum spun, casele In rInduiala nu ca la
cellaltl, unde ploul prin coperis, bise-
rica, a card cruce e aplecata ca pe coroana Sfintulul
Stefan, innaltind patronilor cerestr monuments de
piatra sculptata. Daca slut multamitI or! ba, e alta
chestie. N'as jura ca sint, afara doar de copilasil
aceia cari n'ad cunoscut alts tarn decit aceasta.
Se face pace, domnule ?, Intreaba o femeie.
Credem c da.
Dar voT de ce -at! venit ?
Pentru ca, nu vA, maI stImparatI, batindu-va cu
toata lumea. Poate suferi un vecin ca In casa de linga
dinsul sa fie o zarva necontenitA, o harta fara sfIrsit?
Femeia recunoaste ca e asa, de si i se uita urlt In
ochI un salvaragid Imbracat In saiac si cu caciula
grea pa sprincene.
AI vostri slut bunt Nol li-am iesit cu apa proas-
pata Innainte. Dar cellaltl, din satul bulgaresc, ne-al
tinut de rad. Ad spus ca, la Intoarcere, tot o sa ne
taiatt..

Debovo, pe care-1 Intilnim acuma, e sat romanesc,

dar foarte slab. Intaiele coperisurl de stuf, si ce sfiala
In felul cum se ascunde cas*! Slut Ins& cileva case-
model, vre-o zece, ale fruntasilor. Dar ce fete deschise
si bune, ce prietenie In privirl, ce rasa frumoasa mal
presus de celelalte!
Vorbim cu un om nalt, bine facut, cu Imbracamin-
tea Ingrijita. De zece lunl nu maI fusese acasa. A
luptat si la Ceatalgea, cu divisia a II-a. A fost si
holes atunci, de periad la o suta treIzeci, dar li s'a
dat apa fiarta si pine prajita, apol i -au Intarit cu sups
tar!, de came multa. Si acuma a acasa.

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMANIET 193

Ti -a1 dat drumul al nostri?

Da, al vostri.
Cum, nu sint si af d-tale? C d-ta ce e01?
Romin, d-le, Romin curat. Not toil sintem fio-
mint
Si aT fi tras in Romini?
Daca, eram siliV, da. Dar nu ne-am lasat silit,T. Am
pus armele jos si am spus ca, in frag (tocmat asa
se exprima) nu tragem. Si s'a ispravit. Ne-a incunjurat
cavaleria, si ni-a dat drumul.
Nu sint veniV aid dintr'un inceput, ci numal o frin-
tura desfacuta, din marea si vechea colonie de la Sa-
movit. Credeau sa fie mat bine si n'ai'l nemerit-o cu
totul. Trgiesc cu cltIva Turd, cari au o miserahila
moscheie de pamint batut, -cu coperis de arm& in'
virful minaretuluT. S'ar muta bucuros In tars, cu totiT.
El stie bine, de alminterea, pang, uncle- se intind
at luT. Cei mat departag In jos slut aid, la Debovo.
Dar Incolo, pang la Vidin, numal noT sintem, dom-
nilor."
Apo! satele slut turco-bulgaresti, Muselim-Selo, ve-
chiul sat al muselimului, ce stringea darile pentru un
puternic de cine stie unde, si altele. Elementul mu-
sulman e, de alminterea, adinc- decazut. Vitele satulut
le paste cite un biet turd cu fa,O, osoasa, cu °chit bun!,
dar cu graiul nating, vre-o Turcoaica bgtrina, de singe
semiliganesc, cu hobota neagra lasata libera asupra
fete! lucioase.
E pe aid, supt stinca Nicopolei, supt zidul de piatra
al Dunaril, scobit pe alocurea in cetAuT naturale, cu
ferestT de °chit, cu pivnig adincT de pester!, cu virfurT
scrijelate, de crenale, o mareatt lame salbateca. Ape
largl statatoare. adapa, cirezile, pajisti grase se rasfAg
in margenea lor, cu grupe de copaci razlet,I. RoWe
scrisnesc pe dgrimatura de sting, ce navaleste necon-
13
www.dacoromanica.ro
19t N. JORGA

tenit drumul cotit pe dupe, Inn& lt,,imi ce nu pot fi

suite.
De-odata la stinga se face larga linie de otel albas-
trid a Dunaril.
*
§i privirea se imparte de acuma in Sus, se
cloud,.
zgreaptana casele oraqului turcesc, in umbra caruia la
1396 ail pent cre§tinir venitT din FranO, cavalereasca,
din colturl de Germanie feudala, din Ungaria regelul
Sigismund ; eel raina§1 in viatdi ail fost uci§i de sabia
cd,laului care obosia Mud sa sari, capetele necredin-
cio§ilor. Acuma toata aceasth ro§ie glorie s'a dus §i
pentru vecii vecilor. Cadine pirlite, cu hobote murdare,
vechr cealmale de §alurf usate, cite un turcul4 tinar
eu fesul reformei o biata lume supusa, care saluta,
vinde cafe §i tutun §i pazeOe vacile ob§til ghiaurilor.
BulgariT, stapinii lor, insira, ca la Rahova, pravalii ling&
birourT de advocaV gi oacir publice. Sus de tot, monu-
mentul treceril Dunarif de RusT ridica sigur crucea
Jul ma siva.
Dar pe strazi umbla acum miliVenT cu pu§tI §i pa-
aril late, de revoluVonarT mexicani. ChipiurT §i bonete
neobi§nuite rasar din fere§ti §i balcoane. Sint urma§iT
acelor can acum peste cincl sute de ant fugiad pe
luntri spre mla§tinile lor, innaintea prapadului lul
Baiezid. §i tot el ail ridicat acum, peste §lepurf cu tri-
colorul, splendidul pod. cu trel impa4irT peste care
azl, 16 Iulie, cind s'a ispravit, trecem, din mila lul
Dumnezed, eel d'intaid.
§i acele frumoase cladirl din port, acea lungs aleie
de Wei!, acele case ingrijite cu perspective pitore§ti
la capatul stradelor -7- acela e umilul Nicopol-Mic".
Turnul din vremurT, care nu mar arata nicr prin cea
mar slab& urma ce stapinire de veacurT a apasat pe
pamintul lul.
*
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A ROMANIEI 195

chole ,
Bucurestil petrec, cu 'musics, cu operate la Peri-
cu cinematografe distractive", pe ling& acelea
cu filme din actiunea military,, cu primblarl 14 Sosea,
cu defilarT de milifarl de la partea sedentary ". Sint
atItia barbati tinerT, voinicT pe strade ! Nu mat in cape
lumea in cafenele. Toaletele albe ar lace gloria unel
garden party din Apus. Certele de partid, adeca de
persoane, reincep.
Si, In noaptea de nesomn, vyd colturile de BalcanI
unde supt tricolorul pe care poste -1 vor smulge Bul-
garil§i vor face r&U,se indeasa mormintele celor In
cars holera a uscat ultima picatura de singe... Si ma
gindesc ca aceasta putea sa se inlature cu siguranta,
daca aid nu numal viata, dar si raspunderea, n'ar fi
atit de uso are.

XIIL

Cele treT editiI pe zi apar Inca, de si ostilitatile au

1ncetat. Bucurestii gazduiesc in adevar congresul Pacii.
Se zice ca va tinea cind zile. De nu s'ar sfarma, fara,
pace, dupa cincT zile !
E aid Pasicl, e Venizelos, e ministrul de Finante al
Bulgariel, e seful Statulul-major bulgaresc, e un Voe-
vod muntenegrean... Azi, Miercurl, la 21, incep confe-
rintele, presidate de d. Maiorescu. Si, cu o mindrie le-
gitima, ziarele observa, ca abia aid trecut o suta de anT
de chid pacea din BucurestI intro RusT si Turd hotara
sfasierea Moldova Azi alts pace din BucurestI e che-
mata sa creasca Romania, si mat ales sa-T redea un
prestigiu, pe care nu atfrna decit de la noT, de ordinea,
buna intelegere si vigilenta noastrA ca sa-1 pastram
totdeauna.

0 fetita cam de vre-o zece anT, slabs, ca o umbra

www.dacoromanica.ro
196 N. IORGA

Tinde pe strazI porumbelu' fierbinte". Abia poate-tinea

pe capul subred covata plina,. Tata a plecat la razboil1
si et. Sint cea mat mare."
*
28 Iu lie. Conferiata s'a inceput. Venizelos, raspun-
zInd d-lul Maiorescu, a parafrasat declarati.ile acestuia
despre necesitatea unel pad durabile, basate pe echi-
librul fortelor" qi a proclamat armisticiul general pe dn'
zile, o mare biruinta a celor ce vread ca vietile sa. fie-
crutate clt mal curind si cit ma! mult. 0 pace leala
si onorabila, o vrea si Toncev, delegatul bulgar care
a calificat, cu delicateta, Bucurestil drept centru de
spirit european", IndemnInd la echitate".
Armistitiul ne priveste si pe no!, cari sintem bell-
gerang, eel ma! putin singerosl intre eel asa, de sin-
gerosl.
Secretar pentru Serbia e d. Gavrilovicl dar, altul dee%
fostul colaborator a1 regretatulu! Teodoru la o lucrare de
eruditie publicata, in Paris, cInd fazeall studiile Tmpreuna.
si, dupa, aceia, autor de lucrarI istorice pretuite, iar al
Muntenegrulul secretarul Legatdei sirbe din Bucurestl,
d. Svilocosic!, unul din. Olevii Universiatil noastre.
1
E o betie la Turd pentru reluarea Adrianopole!. Ure.
principe din Casa lu! Osman pomeneste, intro miscg-
toare proclamatie, pe vechiul stramos, Hudavend-
chiarul", Suveranul Murad, care a cucerit cetatea. Altl
urmasl al lul Murad vin si el steal faca, rugaciunea pe
lespezile de marmura, ale moscheil 1111 Selim.
Expulsarea europeana, va fi foarte grea.
Nol nu vom primi acest mandat : am facut decla-
ratia formala. Europa Ins641 sa, binevoiasca, a face sa.
se respecte hotailrile el!
*

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARI A ROMANIE1 197

Din cuibul de boll de la Cerveni-Breg principele

Ferdinand se intoarce pe o zi la Bucuresti.

Unguril, cari nu ni crap, niclo insulta razboiul II

fac.... Ceangaii! asigura, ca, din Ardelenl venial la noT
pentru a lua parte la lupte, s'ail format trei regimente,
care at defilat In Bucuresti.
Ace§ti oamenl all de sigur cea mai miserabila press,
din lume.
*
Casinele_ de joc de earg din Constal4a §i Sinaia dail
asigurarea ca vor funcgona, pentru nenorocitil cari von
avea curajul sa le frecventeze, In vremea cmnd In Bal-
canT ni mor flacair de holera.
i vor fi destul sä le frecventeze,din spuma igno-
bila a unel class dominants disparate !
*
N'am ocupat Rusciucul, de §i ni se cerea, de frica
unul atac al poporatiel turce§ti contra Bulgarilor do-
minang.
El bine, foaia guvemamentala de acolo ne face hog
cari furam cu rechis4iile §1 ni fagaduiegte o apropiata,
regulare a socotelelor.
D. Danev nu e numal o persoana pe care azl armata
o pazeqta In casa lui din Sofia, impovarata de blastame,
ci un simbol,simbolul unel intregi generaVI de inte-
lectuall, crescuta In megalomania grobiana !
Iar, de dincolo, de la Pesta, dr. Papp Janos", un
timpit din Oradea-Mare, Romin de origine, califica oastea
noastra drept o teats de rapciugo§1", cari fac mar
mult o impresie comics, ".
*
Boala progreseaza. Vor avea greil de lucru ambu-
lar4ele care all plecat cu d -riT I. Cantacuzino, Babeq,
Slatineanu, Coate ambulantele qi slava Domnulur!
www.dacoromanica.ro
198 N. IORGA

In cea mac mare graba. Ma speriia gindindu-ma ce

poate fi la Orhanie, dud, la mutarea cartierului-ge-
neral, care e acuma la Plevna, se duceall ling& coloane
carutele In care holericii se fringeau In chinuri.
Carantina s'a impus pe that& linia Dunarii.
*
Locotenentul M. Pop, coleg de Camera, Imi poves-
te§te cum la Dolni-Dubnic a gasit o femeie In lacrimi
tinIndull In brate, desperate, copilul cu degetele sfar-
mate. atirnind. I le rupsese un cartu§ gasit pe §osea,
cu; care se jucase. Locotenentul a luat femeia In auto-
mobil, a facut 12 chilometri de drum, a dus copilul
la doctor §i a lasat instructil ca ea sä fie tritaeasa acasa
cu alt automobil. Nenorocita-I prinsese Minile qi le saruta
recunoscatoare. A§a fac Vandalii....
D-lui Politis, profesorul de drept international din
Paris, care a alergat de acolo spre a-§I servi Cara la
conferinta, i s'a dat de Bulgari asigurarea ca in doi
ani ni vor plati la Bucure§ti vandalismul".
*
Femeile din Sofia se aduna In meeting, ca §i Mace-
donenii, pentru a cere ca razboiul sa, se urmeze. Dar
tot despre ele tinarul Necliudov, fiul ambasadoruhif
rusesc la Constantinopol, scrie ca, la ceasurile 6 apar
pe strada aceste frumoase doamne razboinice §i flir-
teaza cuvIntul e al Jul ca de obiceit, pare& nici
n'ar fi razboiul.
In aceasta privinta ne Intelegem perfect cu inim,icul.
*
Cam curioasa telegrama polemica", raportul pe
care-1 face regele Constantin lui Venizelos §i pe care-1
public& astazi ziarele noastre. Dar regatul luptator cu
condeiul, dupti, ce a fost un aprig luptator cu sabia,
are dreptate : comisiunea fiances& a constatat ca ran ile

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMINIk.i 199

bietilor oameni din Tracia Sint facute de sabille cava-

leriei bulgare.
*
29 Iu lie. Negociatiile au ajuns la punctul interesant.
Mu din cel mai bun izvor, nu romanesc, Ca Sirbil cer
mai mult dealt ad ocupat, §i anume departe peste
Vardar, pang la coama de scurgere a apelor catre
Struma. Bulgaril vor primi cu gred aceasta, granitg,
cum cu gred se vor des /Asti de Cava la, pe care cu
Indgratnicie o cer Grecii.
La noT, tupta pentru on contra persoanelor care co-
laboreazg" la Guvern continua fAti§, fara jena, In a-
semenea momente.
*
Colonelul Cristescu declarg ziarelor ca e foarte mul-
Omit de petrecerea in Serbia, care i-a pgrut toata nu-
mai o grAding. Fa-0, de Sirbi si-a aratat satisfacia pentru
starea armatel sirbesti, in mijlocul careia a stat o lung de
tile. Totusl stim ca escadroanele de la Ferdinandovo
eras foarte epuisate.
*
0 toaie aduce declaratia, caracteristicA, a until ad-
vocat din Plevna catre unul din al no§tri, ca, pentru
atacul tradAtor de astazi, vor cgdea asupra noastra
In ceasul luptel pentru Ardeal. Si adauge ca. pang la
fetita de 15 anT care era de fatg, femeile vorbiad
cu ura de interventia romaneasca.
Pleat §i pentru nor ; pentru el, de sigur I
*
De la un om din gloatg, care nu e Insg gi un om
de rind, aceasta scrisoare :
M'am deprins cu traiul acesta, gi glut foarte vesel,
si cu bucurie Infrunt orlce suferintg. Nu simt altg
bucurie mai mare declt aceia ca patria m'a chemat
a o apgra, gi cu drag am rgspuns la chemare.... Nu

www.dacoromanica.ro
200 N. IONGA

qtim de nevoie, -nu §tim de nacaz, nu stim de obo-

seala, orIcIt ar fi timpul de protivnic. Au fost zile cind
ne-a ploat, ne-a raibit pang la piele, dar nu ne-am
aratat citu§I de putin plictisig. Pe unde trecem ridicam
satele In sus, de cintece romanestl. Fie ziva, fie noaptea
iese In strada, tinerl §i batrIni, §i eel mal micI copii,
urindu-ni bun sOsit §i strigind: Traiasca armata romina,
Traiasca Romania. Et am fost In totdeauna tare de
sufle,t, dar mi s'au umplut ochil de lacraml vaztnd copiiY
din sate ie§indu-ne innainte, facindu-ni cu minutele
for salutul §i strigind: ura, ura, Intr'una panel ne de-
partb.m."
*
Am vazut la Palace Hotel pe d. Pasici, batrinul om
de Stat care, dupa multe Incercari, Infringerl, osindiri,
rataciri prin strainatate, a avut norocul de a antra
acum citeva luni la Uschiub linga regele sad, indepli-
nindu-se sperantele uneY Intregl natiuni gi care azX se
poate bucura din nod ca resultatele dobindite s'ad
consolidat §i Intregit printr'o mare §i definitiva biruinta
impotriva unul aliat far& credinta, pe care toV Ii so-
cotiati mult mai tare.
Mi se spusese ca, e un batrin patriarhal". Si In
chipurile date de ziare pare In adevar de o vest&
foarte Innaintata, un om Dbosit, flint de viata.
De fapt nu e nimic din toate acestea. Nicola Pasici
samana, foarte bine cu regretatul G. Cantacuzino,
aceia§I pieptanatura, aceia§I blindeta in ocht, la mi-
nistrul sirb mai viol, mai calzi, aceiasI placid& maies-
tate a barbiI, care la dInsul acopere tot pieptul, abia
desfacindu-se la virf In favorite. E Ins& un om In toata
puterea vristeI, elastic in mi§car , elegant, iute. Vorba-I
e hotarita §i sigura, cu o oarecare dibuire In alegerea
cuvintelor nemtestY, care Ins vin juste, Indulcite de
moalea vorbire slava.

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA. MILITARA A 110hiAN1E1 201

Lucrurile .de la nol, vgdit, nu le §tie, n'a fost de

peste 20 de alai In Bucure§ti. Dar pretutindenl i s'a
argtat dorinta unel statornice leggturl to Serbia, §i el,
din parte-I, o doreste pe aceia cu. Romania. De chid
trgiesc aceste doug popoare laolaltg, n'ad avut niclo
nentelegere. E chiar curios acest cas unic In istoria
vecinatatilor". SHE+ §i el cg nu Bulgaril stilt du§manil
eel marl, ci altil, despre cari observA a acum slot
Intr'o lini§tita expectativg. Va fi precizind cg frumoasa
Bosnie §i Hertegoving, cu pgdurile §i vegetatia el pe
care le lauds In comparatie cu stinca desgolitg a Dal-
matiel, fac maT mult declt orlce Tinut macedonic. Si
vede In fatg cellalt ideal.
Se intereseazg de ce se petrece §i se spune In Bul-
garia. Zvonurile de biruinta asupra Sirbilor §i Grecilor,
la care se Linea morti§, par a-1 uimi, A§a slat et IT
In§eala §i se In§ealg. Am stat mult timp Intre din§iI.
II cunosc. Nu trgiesc In realitati. 41 creazg lumea care
li convine. Cred In ceia ce li e folositor pentru mo-
ment. Restul, lucrurile neplacute, daunatoare, nu exists.
E o boala. Am vazut oamenT a§a, nereali ; dar o
natio Intreagg,pana, la dinqii Inca nu."
I se pare lung rgzboiul. Zece lunl..." Cu un bun
echilibru balcanic ar fi multamit. II sperg §i -1 dore§te.
Innainte, s'ar fi multamit cu mai putin. Acuma s'ail.
facut jertfa. Ele vor trebui plgtite. De ce n'ai1 Inteles
la time ca trebuie revisuit un tratat, dincolo de mar-
genile cgruia s'ail tacut sfortarl care-I schimbg cu totul
economia ? Acum qi el In cep a vedea ca s'a Mout o
gre§eala. 0 recunosc In stir§it. Tot e bine."
0 mare bucurie trebuie sg fi fost pentru Escelenta
Voastra sä-§I vadg la aceastg frumoasg vrIsta idealul
Indeplinit. De a§ avea §i el1 acela§I noroc !"
E§tI Inca tinar: 11 vel avea !"
*

www.dacoromanica.ro
202 N. IORGA

Episcopul grec de la Orhanie a sosit in sfir§it In

Bucure§ti. E Photios din Doiran.
*
Figura prevenitoare §i deschisa, ochi clan si siguri,
de un albastru sters, cap frumos Infati§ind o frunte
larga, deschisa, cu Infati§area franca, a unul ofiter, dar
cu mai multi, mladiere, d. Venizelos, fenomenul unic
al regeneratorului unel tell decazute, unuT popor par-
vertit de- demagogie, §i aceasta fart, sa aiba, niciun
alt sprijin decit a vointei sale bine Indreptate §i a
simtului sail de realitati, clOiga, In adevar de la prima
vedere, §i vorba sa francesa, de §i aspra, dar iute §1
vioaie, intretine §i mai departe, In tot cursul convor-
biril, cea mai placuta atmosfera.
In aceqt1 ochi ca Marea iarna, In osatura fetei, mai
energica cleat- aceia a rases grece§ti pure, cu liniile
rotunde, e ceva din Infati§area batrinului mieil coleg
de pe vremuri, la Universitatea din Bucure§ti, Epami-
nonda Francudi, qi el un Cretan, §i aceasta fire de
francheta fart, frase §i fara cotituri, de cautare sigura
§i Indeplinire exacta a datorieT imediate, se gasia §i
la raposatul profesor, care era pretuit tocmai pentru
aceste insu§iri. Francudi arata In numele sail chiar
stranio§ii fraud" latinl, italieni doar stapInitoril
insulei, timp de aproape jumatate de mie de ani, ail
fost Italienillde la can venia, §i numele de Venizelos,
Veniselo, nu sung nisi el cu o absoluta autenticitate
elenica.
Primul ministru al Greciel n'are consideratie a
mai spus-o §i altora pentru cultura bulgara: slnt
In, urma cu sute de ani; Intro d-voastra §i nol, cars
represintam o continuitate de civilisatie, e de mirare
cum s'ail pastrat astfel". If atrag atentia asupra peri_
colului ce presinta pentru vecini un popor organisat
pentru un singur scop: razboiul, razboiul de agresiune

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A nomANIE1 203

im,potriva orIcuT, orfcind, cu o tints unica, prada. 0

recunoagte: §i not de acum Innainte Ins& trebuie sl
ne t.inem gata".
Conversatia prive§te §ansele conferin01. D. Venizelos
pare neinduplecat In chestia Cava la Opinia public&
nu 1-ar lasa s& dea Innapof. Destul c a cedat Tracia,
pe care poporul o a§tepta de mult. Acolo nu se putea:
Bulgarii, din interior, c&deau cu toat& greutatea. Ca-
vala ins& a fost cucerita ; Cava la e greaca; nici kin-
terlandul nu e bulg&resc; sint numai Grecf §i. Turcl
prin sate; cadarea Cava lel ar aduce Innainte §i chestia
insulei Thasos, pe care de mult Bulgaril declara ca o
vreat. De fapt, staruinta bulg&reasca In aceast& privitqa
ar veni de la valoarea, economic& a localitatif, cu bo-
gate culturf de tutun. Portul bulgaresc e aiurea : la
Dedeagacf, unde se aduna §i liniile ferate. Nu e ade-
v&rat el Turcif dispun de dinsul: e in mina Grecilor,
can sint gata a-1 da imediat. Dou& porturf la aceia§1
Mare null Ingaduie nici .eri bogate, ca Franta, care
la Sud se mulOmeste cu Marsilia singur.
In ce privegte pe Rominif din Macedonia, d. Veni.
zelos declara false si ultimele stirs, denuatul formal,
iscalit de Bendu §i cuprinzind lista victimelor de pin&
acum. Adec& dorefte s& fie false. E vadit c& nu vrea
astfel de lucruri, nits acum, nici pe urm. Cad& s&
scuse actele prin aceia cl In Meglenia sint §i RominI,
In legatura cu Bulgaril. §i facind propaganda bulgar&
IffOlege c5.. pentru Grecia CuOvlahil" nu sint o pri-
mejdie, ci un stump deposit al Romaniel, pe care o
vrea prietena, de o prietenie rlzimat& pe interese
comune §i pe cunoa§terea reciprocl FagAduieste a
mai face cercet&rf, a maf lua masurf.
Pacea o voie§te cit mal rApede, dar nu arata dispus
la concesil. E sigur ca acest moment nu se va mat
intoarce qi cauta s& smulga cit maf mult. De un ar-
www.dacoromanica.ro
204 N. 1011Git

bitragid nu e bucuros: arbitragiul dupa pacelcausa

pierduta ! Credo ca, armata greceasca, de §i a pierdut
un ora_ din patru, poate lupta, Inca. Raspinge scusa
Bulgarilor cy Ivanov a avut numal 25-30.000 de oa-
menT; numartA divisiilor, care la el all un mare efectiv
Si In reserva, fixeaza o suma cel putin Indoita ; §i,
apol, se poate, la o armatg a§a de mica, sa, fie 160 de tu-
nurl ! Starea sanitary nu-1 Ingrije§te : a gasit-o bung
acum cincT zile; holera e benigna; alto boll lipsesc cu
totul; s'a trecut de regiunile contaminate; marqul In-
nainte face bine.
De ce s'ar forta, nota ? Dar, daca, fiindcg e vorba
de Balcanl nu de Creta Intro SIrbi §i Bulgarl ar
interveni o Intelegere, nu numaT decit o calcare de
tratat,de §i In aceasta latitudine nicT a§a ceva n'ar
fi cu totul imposibil,daca s'ar introduce o m )dalitate
ma! blindg In luptele dintre fratil slavT, daca, Intreaga
armata, bulgarg s'ar putea Intoarce Impotriva Greci-
lor,n'ar pierde el oare buna situatie de astazi ?"
Venizelos Amine pe gindur!. Nu credo : e sigur de
oliatii sat Dar, oricum, atunci, n'ar mat putea continua
razboiul.
E interesantg explicatia rolulul sail Ir viata politica
a natiunil grece§t1, rol nea§teptat, providential, adinc
misterios. li cer lamtrirT pentru Istoria Statelor bal-
canice, la care lucrez acuma, aratindu-I ca In unele
privinti nu pot gasi Inca legatura, motivele.
A fost un atotputernic sprijin al regretatului rege,
qi acel sprijin era el In masura sa-1 dea ?
Sprijinul a fost : sincer, loaial. Dar nu putea fi
§i aga de solid, tacit pe el sa se poata razirna toata,
situatia mea. i apo! la Inceput el a lipsit : fusesem
doar unul din aceia cari, In Creta, stricasem rolul fiu-
lul sat._
AtuncY de unde acea putere, rasgrita subit, prin

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITABA A ROMXNIEI 205

care s'a rupt toata tesatura intereselor particularei,

materials, prinse In urzeala partidelor de capatuiaM,
Dellyanigti, Theotokisti, Ra 14t1?
Eram un strain, nu din aT lor. Ales In Creta ca
deputat al Camerel elenice, am venit, am vorbit, am
aratat ce vreati. Lumea a vazut ca aceasta trebuia. i
tots all venit la mine, uitind ce fusesera 'Ana atunci.
Alta explicatie nu e. Potl veni la noT, poll Intreba pe
oamenii de rind, pe cetatenii obi§nuiti qi to va lamuri
fiecare afa de ce a lasat pe arta, cu cari a fost legat
o viata Intreaga, §i a venit la Venizelos.
D. I. C. Filitti, care a binevoit a ma recomanda gi
conduce, -pune intrebarea :
Dar vre-o schimbare in regimul electoral s'a in-
trodus ?
Nicluna; noT avem votul universal.
Impositele, adaug ell, se platiall innainte a§a
spune Deschamps §i altii,numal cind cineva cadea
In opositiO... Asa a fost §1 dupa venirea Excelentei
Voastre la putere ?
N'a fost a§a. All platit toti. S'a §i vazut. indata
veniturile all crescut, an de an.
§i, cu aceia§1 rapeziciune cu care se orienta pe
harts, Infati§eaza cifrele gestiunilor sale financiare.
Acuma, avem razboill de zece lunI. Hirtia de
Stat e a§a de sigura, tacit daT aurul corespunzator si
adaugl ceva ca sa ti-o poti procura.
....Minunat lucru qi congtiinta de primejdie a popoa-
relor, care, pe pragul peiri!, sint In stare a se smulge
pentru a apuca drumuri noun,aceasta-mi e reflectia
la despartirea a acest om, caruia din cea mai curata
marmura cea mai me§tera dalta II va sapa cindva
statuia.
*
Bulgaril Amain ursuzl §i nedibaci. Fostul ataqat mi-

www.dacoromanica.ro
206 N. IORGA

litar la Bucure§ti, domnul cu steagul alb din defileurl,

se declare,, catre d. F., sigur ca, Austria va pune Serbia
la locul et §i afirma ce toti Rominit de Trunte sint
corcitura de Bulgarl, aducind si exemple, bune pentru
foie umoristice (Bratianu din Brat-Ivan, q. a.).

Mi se semnaleaza scrisoarea, foarte interesanth, a

unut colonel, tiparita In Viitorul".
Foile bulgare§ti aft tot vorbit de ciocoil Romaniel",
oamenl fern mild de cel sarac, aprigi, cruntt. Bietit
Went de peste Dunare se strIngeall de frica la oe-
tirea acelor rindurt de spaima. Acuma Insa, vazInd
pe flacait no§tri, baiett de toata omenia, all prins sag
lntrebe :
Dar ciocoit, ma rog, aceia yin ? i cum sint, in-
toemal asa ca not, bre ?
*
0 batrina -se plingea, In Romanatt, ca i s'aft lust
qepte flacal si boil. Cineva o minglia. De-odata se ri-
dica ;
Las' sa, fie, maica, numal s iasa, bine !
Unut Wean i se daft bonurl de rechisitie pentru
trot cat ; 4 se luasera si cel trot feciori.
Batrinul rupe bonul, lini§tit :
Ce-rat trebuie asta ! Baietit sa se Intoarca, sang,-
to§i acasa I
In schimb, generalul la pensie S. B., din Moldova,
a refusat a-sT da partea In rechisitil §i a amenintat
cu revolverul pe agent!.
*
Lucratoril italient rama§t fern lucru aft %cut acum
doua saptamInt, amenintatoare demonstratil la Legge.
Cereat de la Statul Italian despagubirl §i de la eel
romin... tren special.
A trebuit sa, se intervie la Prefeetura Polities, si nu-

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITAlli A RODIINIEr 207

mar tactul glume al d -luT Mdruzi a potolit aceste ne-

cuviincioase manifestAir.
De la Petrosenl un antreprenor supus ungur tele-
grafi& direct Ministeriulur de Razboiti ca line, Tismana
granicerir rominl i-at. jurat dor car".
Am ramas datorT cu raspunsul.
*
0 femeie plingea lInga barbatu-sad, gata de plecare.
Buzele acestuia tremurail. Ca sa nu se vadeasca,, s'a
departat p4n. Acura femeia striga, desperate;,.
De ce strigi, femeie ?
Barbatul apare.
Ma, temeam ca,, de Mal mien,... a desertat !
*
Erati puVne trenurile de reservistr suit,1 de-asupra
Un general porunceste unuia sa, so coboare.
Daca nu te dar jos, te aruncam...
E mar usor, domnule general, sa ma. aruncag ;
dar, data ma cobor, n'ajung cind trebuie la regimen-
tul mien 1
*
Dor carausr intorsi din Bulgaria aduc azr, Simbata,
boala In satul lor. Se pare ca factorul postal de la
Filaret nu e 1'110, un holeric.
*
Insasr delegAia bulgara din Bucurestr desminte la
Paris vandalismele" noastre, recunosclnd ca totul s'a
platit In banr si fare nicTo zabava.
Ba chiar Ministeriul de Razboiti, fata de pretenOile
speculanWor, a trebuit sa, fixeze preWrl normale pe
regiuni.
*
E aproape sigur cá, Bulgarir neIntelegind a ceda, ci
cautInd prin zabavile lor, ca Austria sa li vie cumva
In ajutor, re zboiul va reincepe.
www.dacoromanica.ro
 208 N. IORGA

i not ?
Ocuparea Sofiel ar avea urmarl incalculabile. Alt-
ceva ce am putea face ? Prelungirea unel ocupatii rui-
-natoare. San, altfel, participarea trupelor romine la raz-
boiti alaturi cu ale Grecilor ,Si Sirbilor. Dar, atunci, unde
s'ar opri oare pretenciile acestora ? Vom sti sa, luam asi-
gurarea de nevoie ?
Sint Insa positiv informat ca se gindesc la noT sa,
faca pacea cu Bulgari!, lasind pe cellalti, ca prea In-
daratnicT, soartet lor.
Aceasta ar fl insa pierderea intregului resultat moral
al campaniei.
*
Cuvintul" d -lu! Virgil Anion reapare, cu aceiasi nota,
pur si simplu anti-bulgara. Dad, i s'ar da d -luT Anion
si d-lui Carp, de care e legat, macar in aparenta, pu-
tinta de sa, dovedi a pot alta politico ?
*
Granita noastra in teritoriile anexate a fost primita
dupa o scurta discutie, de Bulgari.
In schimb" pentru asta, d. Sasonov ni-ar incredinta
-onorabila misiune de a goni, nor, pe Enver-beit. din
Adrianopol.... Ba chiar ni s'ar da rolul de sef al unul
detasament crestin balcanic....
Aceasta nu maT ejandarm european, ci sergentul
de la poarta Excelentel Sale.
0, rest-und ratlose Diplomaten I
*
Undeva ofiteril rom1nT all botezat de un biet copil
fara tats si i -att pus numele regimentulu! lor: Mircea.
*
Dumineca.
Astar e buns, si dupa, tot ce am vazut acolo, o cred.
Ofiteril de undeva, pe la defileurl, n'aveau tutun. tin
ciclist s'a oferit sa li cumpere. De unde ? De unde era

www.dacoromanica.ro
 ACT1UNEA. MILITARA A ROMANIE! 200

mar aproape... Din Sofia. Si, plecindu-se pe masina lul

jute ca fulgerul, s'a dus acolo, a cumparat si s'a
Intors.
*
Bulgaril °fora ceia ce ni puteaa oferi innainte de
ultimul razboid.
E aproape siguranta ca va trebui s& Ii se faca deer
o demonstratie pe teren.
Mar avem o zi, si s'a ispravit.
Cu atita lips& de bun& credinta si intelegere a si-
tuaVeT, tine ar putea s& innoiasca armistitiul ?
Si pare ca, prin extraordinara for atitudine, Bulgaril-
ad pierdut 4i sprijinul unui membru al Triplicei, Italia,
care i-a sustinut pan& acuma, din gelosie rail Inteleasa
fata, de Greci, fmpreund cu cari ar putea domina exclusiv
basinul reisaritean al Mediterand.
Austria, printr'o presa incomparabila, iea zilnic la
refec pe... Greci si Sirbi.
*
Pentru Viena, d. Calincov asigur& ca, In douaspre-
zece zile" Sirbi si GrecI vor fi zdrobiti". Si, In acest
timp, In Sobranie, Radoslavov declara ca negociatiile
din Bucuresti cu sigurant& vor jzbuti ".
D. Pasici are dreptate: e un cas caracterisat de nebu-
nie nationals!
*
Tot scrisorile celor mid.
Catre un ziar:
Cind scrili aceste rinduri, imi curg lacrami pe obraz.
Ma gindesc ca, mi-ad luat singurul cal, care 1-am avut.
Dar, pe de alts, parte, ma, simt mindru In inima mea
ca am putut da si ea, impreun& cu sotia si copiii mie!,
micul ajutor cu acest cal, ca s& li duck, pinea zilnica
pe cimpul de onoare la fratii nostri can se lupta pe
cimprile Bulgariel. Si din zi in zi astept si e1i ordin
14
www.dacoromanica.ro
210 N. IQRG44

de chemare ca sa ma dug cu tear malL mare bucurie,

si 0, ma lupt cu vitejie alaturi de fratil nostri."
E un sergent de reserva.
*
21 Iu lie. Intr'un numar ceva mat vechiil din Neue
Freie Presse" se arata naiv indoita speranta ca Roma-
nia nu va Amine& supusa.t. panslavismului si ca Bul-
garia, par ,sits de Rust, va zits adio aceluiasi pan-
slavism".
Si, atunci, catanele la Belgrad 1
Aceiasi foaie recunoaste ca, operatiile romanesti
pun astfel Bulgaria supt cea mar aspra presiune mi-
litara".
*
Acuma gase,sc, in Gazeta Transilvaniel ", tradus de
o doamna din ruseste, un apel al sefului Bisericii
bulgare si al marelui soriitor Ivan Vazov catre opinia
publica ruseasca. E foarte duios, de sigur, dar oglin-
deste Inca odata acea mentalitate gresita de care de
atitea on am vorbit. Rominil n'all venit ca dusinaol,
si el slut gata sa piece, dnpa, ce ail lasat atita our
lute° tar& saraca, si saracita, indata ce vor avea In
sfirsit dincolo de Dunare pacea. Anexarea de terito-
riu n'ar fi avut loc, de sigur, data atacul sistematic,
impotriva oricur, din dorinta singura a mariril si, a in-
tinder% n'ar fi intarit la not curentul care in opinia
publica reclama asigurarea granitet dobrogene.
*
Hitril bunt de glume" de la '77 ail reaparut in ur-
masa tor. Un voluntar ardelean page/re rara po-
vesteste. In foaia din Brasov despre soldatul Burdus,
care, de pe vaporul ce-1 ducea la Ostrov, vorbia la So-
fia cu tilifonul" si vindea jurnale cu ultimele stirs din
lumea intreaga".
*

www.dacoromanica.ro
 ACT1UNEA MILITARX A ROMkNIEY 211

E' regretalil cg, se induce sistematic in eroare opinii

public& prin comunicatele oficiale. Astfel e WS cg, in
corpul IV ar ti fost Joarte putine casurl" de holes
si e tot asa de falg cg In Orhanie circulatia era im-
pbSibill; trupele all pavat treT strazi princiPale, curd
si piata publica". AM fost In Orhanie innainte de Iii -
trarea divisiel a 2-a: strgzile oral perfect practicabile
si potrivit de murdare. NU sint trei strAzi principale",
ci numal una, Tarr piata publicga nil exists. Opera
soldatilor nostri, pOng acum cinci zile, s'a mgrgenit
la Inlaturarea nordiulul si la acoPerirea cu nisip a io-
cului pe care se pregatia mincarea pentru popota Sta-
tulul- major. Totusi de atunci se pare ca, in adevgr s'a
pus pe strOzi piatrg sfarimatg.
*
D. Toncev declarg, ziarului Novoie Vremia" cg po-
litica pe care o rdpresinta la Bucuresti ar fi cingtitg
si deschisa".
Cine o doreste mai mult ca nol ? S'ar fi cedat, In
intrevederile de Duminecg, SerbieT Istip si Coceana,
clad, nu si Radovita si Strumita. GreutOtile cu privire
la Cavala Amain in picioare.
*
Sirbil fac un apel desperat sg fie Ingrijig ranitii lor;
lipsesc banil, medicil, materialul...
ET se piing c s'ar fi tras ling& Vidin cu mitraliese
asupra parlamentarilor liar; cum s'a spus din altg parte
cg medicil nostri ar fi constatat la ranitil bulgarl ve4
nig de pe cimpul de luptg cu SirbiT rgnile caracteris-
tice pe care be produc gloantele dum-dum".
Cele doug escadroane sirbesti din Bercovi0 s'all
Tetras, dar nu farg sg dea foc satelor vecine.
*
Sint la Valera, si aid soseste de la Cirveni-Breg

www.dacoromanica.ro
 2L2 N. 10RGk

un om de la transporturl care n'a Mout o singura zi

de carantina.
*
Acuma delegatia greaca aduce lista Arominilor jert-
fiti de soldatii bulgarl din armata regulata, la Giu-
maia: e intro ele un copil, o bbArina intepata cu ba-
ionetele. Se denunta si furturi. Bisericile ail fost arse:
una e intitulata biserica romaneasca".
h credem si pe a§tia...
*
Se desminte de colonia italiana din BucurestT mir-
sava calomnie dusa in Italia, de citiva lucratori exal-
tati cum cg la mobilisare si rechisitii s'ar fi facut abu-
surT In dauna Italienilor.
*
Un ofiteg povesteste Universului" si el amanuntui
minilor de copil taiate Si pastrate ca trofee si ca far-
mece In burtmarele luptatorilor bulgarl.
*
0 foaie pretinde ca Vinerl numarul casurilor de ho-
lera, In armata ar fi fost de o mie.
*
Se zice c Danev a fost arestat.
Baca, ar fi vinovat numal el, s'ar ispravi rapede cu
nenorocirile Bulgariei, pe care o educatie national,
gresita o va mina i dupa aceasta spre nol primejdi!...
Se spune cl fostul dictator va fi dat in judecata
ca minuitor necredincios a,1 fondurilor publice.
Se stie ca aceiasi acusatie s'a adus luT Savoy, Na-
poleonul de... panel ierT.
SA, ma, o politics, e lucru foarte firesc, dar e lucru
foarte trist 55 se innece In noroiul altor pacate aceia
cari all initiat-o §i all condus-o.
*

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARI A ROMANIET 213

D. Ficev, seful Statulul -major bulgar, amabilul ne-

gociator de azi, e -acel care In toamna declara cd unet
InnaintarT romanestT In Dobrogea nu i se va opune
un singur om pentru ea, in trel anT tot ce s'ar fi pa
Mgt se va xelua, si Inca ceva mai mult.
IsT maT aduce aminte cineva de vorba asta ?
*
Un articol din Courrier europ6en". Convoaiele se a-
cumuleazd, pe chid trupele, cu grew, trdiesc din rechisifil..
klarsul de la Chalons la Sedan, asa de storcator §i de
demoralisant, n'a fost asa numal din causa nesigu-
rantelor comandamentuluT, ci mai ales din causa inca-
paciteitii intendentet. In plin teritoriu frances, deservit
de cal. ferate, soldatul e lipsit de toate."
E fapt Insa ca de maT rnulte orY si la Corabia
soldaVT nostri at mincat, 24 de ceasurT si maT mult,
grin fiert si poame crude.
*
Din ale bunilor nostri prieteni de la Viena.
Cunoscuta foaie de caricaturT politico, Kikiriki, Infa-
tiseaza pe ceT trel aliatT balcanicY lovindu-se cu furie.
In fund, cu cut aura unul las asasin ce pindeste, a-
pare, scotind cu prevedere pumnalul din teaca, un
general romin.
*
Un articol de la 27 Lille In Neue Freie Presse"
atragea atentia asupra greutatilor de aprovisionare In
tara, strains, asupra cladirilor ,din pacatoasele locali-
tag, midY si role, primitive colibe de lemn §i pamint,
grajdurile prea joase pentru vite de transport §i cal",
aratIndu-se credinta ca, de altfel, e vorba numaY de
o operatie pentru putine zile."
*
tine fol din A'rdeal i se semnaleaza ca tocmaI pro-
www.dacoromanica.ro
.P N. 10119A

prietariT, In !hare parte IiocanT, din Dobrogea cI§tigata.

cu arma Ja 1877 ,n'all dat nicTun ajutor teriT In cli-
pale grep cl,e aatazI.
Zyonul qa, fliT Macedoneanului Dini Mihail, venit
sa.rac In to a., all oferit ,un milion se desvaluie qa o
glum& satirica a Ainui redactor din Craiova.

Sa, nu ne omorit,I", cu aceste cuvinte, spune o

foaie de provincie, ar fi fost primiti eel d'intaill Ro-
min! cari de la Corabia trecura In fats, unde e satul
romAnesc Magura.
E notiunea razboiuluT, ma cum domneste in Balcant
§i s'aii mirat mult, cu lacraml, ca, noT avem alta.
*
Prin l'Acho de Bulgaria", supt forma uneT convor-
bill cu cutare Pa§a de la Adrianopol, Bulgaril acusa
pe SirbT, divisia Timoculul adeca Ronalnil no§tri din
Serbia , ca n'ar fi ajutat de loc pe aliatiT for la a-
sediu, ba chiar ca. ar fi facut serviciT de spionagit
Turcilor.
*
Limhagiul studentilor dip Sofia la vestea mobilisar41
noa§tre (limbagia fara. gust, dar nu fora energie) :
Insistam pe MO, Guvernul bulgar ca sa se desfaca
definitiv de orIce traditionalism qi sentimentalism In
politica sa §i sa Implineasca pe cit se poate maT iute
tote actiunile §i cocabinatiile pecesare pentru pastrarea
qu once prat a iptegritatil patriaT ; §i
.Declaram sus §i tare ca, atita limp cit va rantinea la
not fin ow in stare scl paarte arena, Bulgaria totu va tr iti,"

In ,Echo de Bulgaria" din 25 Iunie, pe basa unor

corespondent° din 1841, se reolama ca ntara bulgara"
partea de Rasarit a SerbieT.
In piqc314 Dupla; pentru a facto placere oaspetilor

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA IdILITARA A ROMANIET 115

Evreul M. F. Kohen compara Sofia cu Karlsru'he,

pe care se grabeste sa adauge ins, ca... n'o cunoaste.

0 foaie din Turnu-Magurele descrie plecarea a doua

regimente, In momentul cind se asteptaa lupte indir-
jite.

Plecaa ca la nunta." FlorI in piept, voiosie in nchi.

Cintail si strigaU: la Sofia, adaugind, 1mpotriva geo-
grafiel, ca ail drum de Intors prin Ardeal; la Prefec-
tura, ail jucat hora. In solidarisarea tuturor claselor
se adaugia: Traiasca fratia"! Un soldat ranit de un ac-
cident n'a vrut in ruptul capuluf sa ramlie in tars.
Lasati-ma, va rog, s .merg si ell cu taicutul la
rtizboia", se ruga un baietel de 16 anl. Si a dus asa
de bine ranita taicutuluI" pang. la Dunare, inert
colonelul 1-a lasat s'o i tread, !
In- acelasI timp, Bulgaril din Teleorman, la mobilisare,
strigail veneticilor" de Romini din satul lor: Nu ple-
cam pans nu muscam came din vol "...
*
D-ra Arbure, ale caril idol( socialiste slut cunoscute,
da acest strigat, pe care 1-ar fi auzit dintr'un tren mi-
litar in Moldova :
Ad Bulgaril prea mult pamint;.ne ducem sa 1i luaus
si not"
Rail augur...
Si acestalalt strigat, al unor domnI bins imbracatI":
Camarazi, merged voiosT, adudeti-ni friptura, de Bul-
gari."
As' tia, cari vorbiail asa, eraa, sail nista prostI marl;
sail niste atroce canaliI.
*
IrI Foaia poporuluI" din Sibiit, -Scritiaarta until -0-
flier din Bulgaria.

www.dacoromanica.ro
216 N. MAGA

La prinsii bulgari se gasesc bijuteril, ceasornice,

inele, tercel, de la eel cu cari s'ail luptat".
Nu, de la cel cu cari nu trebuiat sa se lupte.
*
Tot acolo, de la un soldat.
;Ling,/ masa soldatilor nostri. stall Bulgarl cu gra:
mada, bietI oameni pe cari razboiul II lass acasa,
faxl pine.
Li se d/ si lox din mincarea saracl a taberel.
Ce sa li facem, domnule, suflete sin_t si el : ti-e
mill de un, dine, si nu-1 last sa mom& de foame; dar
de un om ! Li dam si bani, nu numal mincare: anal
doll/ zile am strins de la om la om citeva sute de
le de li-am dat celor 300 de prisonierl adusI din Plevna,
sa, aibl cu ce sail tie zilele pina acasa..."
*
Fats, de marturisirile din Pesti Hirlap", ca, de fapt,
monarhia habsburgica a sprijinit pe Bulgarl Impotriva
Romaniei, Solis Satelor" din Cluj spune aceste cc-
vinte cu greutate :
Rominii din Ardeal at fost cel din urma cari at
crezut acest, lucru, si el vor ii eel din urma, cari 11
vor uita."
*
Neue Freie Presse" declara, cu o seriositate admi-
rabila, ca am parasit pe Sirbi si GrecI, ca oastea noastra
e un sprijin" pentru Bulgaria, a card prietena a-
proape" a ajuns Romania.
*
0 foaie din PloiestY noteaza Innaltltorul contrast
Intre bietele ferneI de la sate care, In cea d'intlit zi
a mobilisaril, Isl petreceati, cu_ lacrimile In ochi, bar-
batlI, si citeva doarnne din oras, imbricate In rochil
albe, Impopotonate ca de bal", care se plimbail In

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARL A ROMXNIEL 217

echioagii strglucite, rasturnate pe porno, picior peste

picior".
Ca In Bucurestr, undo e o adevgratg Gomora... Au-
tomobilele, rechisitionate §i nerechisiOonate, fac §iruri
Jung pgna la Sosea, grgdinile slut peste masurg de
pline, la cinematograte se dg rlzboill...
*
Aflu dintfo foaie ardeleana cg la Braila osta§il all
fost petrecuV §i de colonia italiana, §i de colonia
francesa, supt trel steaguri latine si In cintecul ye-
chill de frAVe al luT Vasile Alecsandri.
*
Ceva care nu se potrive§te cu declarAiile ce ni vin
astAzi din Sofia.
AzT RominiT vorbiat, pe vaporul ce duce de la
Turnu-Ingurele la Giurgiu, despre Dobrogea §i Silistra.
Li s'a rgspuns cu insulte : mamaligarl, pro§tT, lene§T";
vom veni In Ora, la voT sä ni batem jot de fetele
si nevestele voastre". La un moment dat, un soldat
bulgar s'a rgpezit la un Romin ca sg-1 arunce In Du-
ngre." Si publicul bulgar de class I-ia lua parte la
aceste brutalitatI.
Dupg ziarul Tndrumarea", din Turnu-Magurele.
*
S'a prelungit armisticiul pe trei zile.
5 August. Din scrisoarea unuT sergent :
Sergentul G. V. din P1. va trimete multa sAngtate
§i va asigurg de vitejia soldaOlor sucevenT, luptatoril
naVunil. Ura, traiasca Romania! Traiasca regimentul
16 infanterie Suceava. Ingrijici -vcl< de reranime L..
*
D. N. Banescu, locotenent azi, profesor de elita ieri
§i mine, stria :
Sint, In fruntea unuT plutpn de nebuni", In mars

www.dacoromanica.ro
2f8 N. WHOA

sere tinta noastra. Oamenil se poarta ca adevarag

legionary. Am cuceri cu el cetatile cele mat teribilel."
*
De la un financiar :
Am avut Tepartisarea mea In linie de bataie, luin-
du-rni sarcina de a conduce trupa de supt comanda
mea din victorie la victorie... Va, asigur ca, void sti
0, mor cu glorie impreuna cu oamenil fillet._ VV rog,
cind fiul miell se va face mare si va core sprijinul
sad ajutorul moral al d-voastra, a-1 forma si pe el
pentru a creste si a fi un adevarat patriot romin... §i
zic : ura, traiasca Tara Romaneasca. !"
*
Primesc, din tabara greceasca, o brosura foarte bine
serisa, La seconds phase de la question d'Orient par
M. R". Se spune la p. 13 ca lupta de azt nu e cearta
geloasa a unor jucatort carill socot distigurile res-
pective, la sfirsitul partidet sad furil de-ale unor can-
tatort de our din California, cari se zugruma In jurul
unor pepite mat marl cleat celelalte. ci silinta de
raspinge o noun Turcie In margenile et drepte si a 0
Impiedeca de a face rad umanitat,ii."
*
De la dot ofiOri in reserva, 'profesort :
Tara ne-a chemat In ajutorul et: not raspundem
chemarit, gata a-I da tot ce ni va core. SIntem at et,
si de-acum innainte poate sa dispuie de not cum va
voi."
*
Delegatul sirb Spalaicovict laud, curtoasia si pri-
mirea rare,, ca si and am fi fost aid aliatAt eel mat
de aproape".
*

1 D. BAnescu a tiparit frumoase $i pretioase note diu cam-

panie In nlievista infanteriel".

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA ./dILITARk A RoNaNtEl 219

aasuri de holeza, la Stefanesti in Ilfov, la Vii§oara

In Teleorman, is Nicopol (doua).
*
Femeia unul dulgher catre sotul eY: Sä to ginde§ti
ca nu al pe nimeni qi sa lupg cu vitejie pentru tiara
noastra romaneasca. Void fi in stare sa-ml in copila
§i sa fits curagioasa pentru patria ,noastra. Ell am inima
tare: sa nuLti mai fie gindul la no!, ci la ordinele .erii
noastre. Fit vesel §1 curagios cum ai fost la plecare...
Te sarut cu foc de dor."
*
Ministrul Franciel la Atena confirms oficial ororile
comise asupra Grecilor de trupele regulate bulgare.
*
Bulgarii macedoneni, infiorindu-se la ideia desnatio-
lisaril, cer §i d-lui Maiorescu Macedonia autonoma.
*
Puterilell reserve% ultima decisie asupra Cavalel. Prin
d. Maiorescu ele ad ingtiin(at delegatiile. Inca °data Pa-
§ici a cerut Strum4a i Radov4a, din motive strategice,
afirmind insa neclintita-I dorin0 ca pace sa fie.
$'a vazut acum ca Muntenegrul primise fagaduiala
de despAgubiri teritoriale pentru ajutorul dat Serbiei.
*
Ziarul America" din Cleveland face o calduroasa
cerere catre Rominii de peste Ocean pentru contri-
buire la flota ce trebuie Regatulul romanesc in Marea
Neagra. §i el adauge : Poate cit de curind; Lai cu-
rind de cit ne a§teptam, mai cudnd de cit ne trial-
puim, Romania va fi chemata a, aduca la Indeplinire
nazuintile noastre, desrQbirea Intregului neam roma-
nesc".
*
1 Uniunea RomAna' din Youngstown nti-a ineredintat 1,100
de lel pentru acest stop, tot de la teranii de dincolo".

www.dacoromanica.ro
220 N. TONGA

In cuvintarea sa de ierl, d. Maiorescu a declarat ca

pacea incheial a cu Bulgaria nu se va confirmd decit odatd
cu pacea generald balcanicd.
*
E cineva care a intrecut si pe Unguri In insultele
fa0. de Romania. Anume Adevarul" (asa se chiama
si acesta), organul partidulul social-democrat (de cu-
vintul romln" se feresc tov. Albani, Avramescu, Gra-
dinaru, Ciser si CreOlescu", de la cafeneaua Magyar-
Szinhaz din Wessel6nyi-utcza, colt cu Szovets6g-utczau)
din Ungaria". Ce facem nol pentru pacea Balcanilor,
viga, averea si linistea milioanelor, e un brigandaj",
actul tilharesc al unor canibali nepricepuV si trufar,
Intr'un cuvint al unor idiog".
Autorul, I. Cre'W, declara ca, el priconiseaza" alta.
politica. Ea se va face cind se va Intrema" socie-
tatea socialists ".
E adevarat ca, pentru alt crestin, de la singura
foaie romaneasca care apara interesele muncitorimi!"
In Boemia, dinastia Habsburg TO face de cap".
*
Un otter sirb arata in Vorwarts" cum s'a cucerit
Macedonia.
Bandele care intovarasiafi trupele legau pe Turd
cite zece la un loc si -a.prindead supt el rugul.
*
Un preot de la corpul II scrie : De opt zile mergem
prin. Bulgaria. Prin sate, cea mal desavIrsita desperaro
si cea mal neagra, miserie. Armata noastra se poarta
cu o blIndeVt, de toata lauda. Nimic nu se iea decit
cu banl, si niclo necuviin0 null permite nimenT. Avem
o armata brava si nobila... Sint mal mindru ca in tot-
deauna de a fi Romin."
*

www.dacoromanica.ro
 ACTIVNEA. MILITAIII A ROMANIEI 221

24.Ministeriul nostru dp Externe anunta ca, Bul-

garia acceptind toate cerintele RomanieT, pacea Intro
aceste doua popoare (?) a fost definitiv Incheiata".
Se asteapta pe mine, JoT, Intelegerea Intro Slrbl si
Grecl, de o parte, si Bulgar!, de alta. Fara aceasta,
d. Maiorescu a declarat-o In conferinta pacea romino-
bulgara nu va fi definitive.
*
Focarele de holera cresc in tarn. De la corpwile 8e
armata, nicTo stire. Cu groaza to gindestI la eel pe cari
i-al lasat acolo...
*
Se pare ca, Grecil si Sirbil nu s'ail ajutat la Pecevo,
s'all incaierat la Ghevgheli si-sT fac miseril la Monas-
tir. Isa Boletinat, cu Albanesif platitil si InnarmatT de
Austria, Innainteaza catre acest din urma oral.
Turcilor, omul cuminte si exponent care e Nacevicl
li-ar fi oferit Chirchilise deer nu ma! e Lozengrad;
biota InvingatorT! si neutralisarea Adrianopolel.
*
Un punct toarte important e acela ca dd. Pasici si
Venizelos s'all oferit de la sine sa dea AromInilor con-
ditiile pe care le-a primit Bulgaria.
*
In Cadrilater, un soldat care-0 parasise postul e im-
puscat de sentinels.
Dupe citeva zile vine sotia lu!, teranca din Dobro-
gea, si core sa-1 desgroape ca sä-1 ma! vada °data.
Refusindu-i-se cererea, i se fac darurl, si In ban!,
si tog cauta s'o mingfie.
Nu mi-e atita ca a murit; se poate Intimpla...
Dar vezl ca, murind, n'a fost macar de folos...
i att.
*
L'Illustration aduce proba fotografica a crimelor co-

www.dacoromanica.ro
222 N. IORC1A.

miss asupra populatioi de c&tte Bulgari la Doxato si

Sores, care a fos1 pgisasit&)in stare de total, ruing
Se core Btilgarilor a se trece in tratat sail In aneXe
despttgrubirea pentru familiile victimelor.
Reginald Kann, corespondentul ziaralui Le Temps",
explio& aceste infamii phi) atrocea mentalitate de co-
mitagil care a cucerit si stapinit, pe toti.
*
La spitalul din Uschiub se pestle vedea Inc& solda-
tul sirb caruia Bulgaril i-ad taiat urechile fiindc& nu
void s& li dea stiff.
Acolo s'a depus si trupul taiat In bucati al colone-
lulul Aranghelovici, pe care Bulgaril f-ail gasit pe cimpl
snit. *
25 Iulie. Vestea pacif. S'a incheiat ierl, r&minind a
se 'face apoi formele diplomatioe. Pentru Strumita BUl-
gacril at cedat Sirbilor Pecevo, locul luptelor din urmA,
in care pretind sa fi reusit. Mesta desparte de acum
pe Greci, cari cap&t& Cavala, de Bulgari. Se va face
o reserva verbal& de Bulgarl azi In ce priveste Ca-
vala ; Rusia adauge o mingliere, puind in yedere re-
visuirea partilor din tratati ce ating interese Bur°,
pone."
Ce e aceia interese europene ?"
*
Cuvintul" se pillage c& ),urm&m slugarnic poruncile
primite de la Mesia", c& jertfim Austriei propriile
noastre interese", ca facem Inca, de un tiny income,
politica inteadevar austriaca, politic& dibuitoare si
meschin&, lipsit& de linie, conducatoare si lipsitg, de
ideal."
Aceiasi foaie tip&ria in Iunie, cu litere marll cg, in
cas de razboid european, trebuie s& mergem, dupa
tradatiilie noastre,, cm Austria contra Rusieir
*

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MIE3ITARX A ROMLNIEI 232

Duna dorbAa aratata de anume cercuri din Bucu-

re4ti, Gazeta Transilvaniel" cere, in numele Romitilor
din Ardeal, tot Cadrilaterul.
*
26 Julie. Dintr'o scrisoare a marelui InvAat german
Ulrich von Wilamowitz-Mollendorff :
Gegenwartig kann man keinen Brief nach Rn-
manien richten ohne einen Gliickwunsch auszusprechen.
Ear Land und Ihre Regierung wissen was sie wollen
und haben den Mut zu wollen: da bleibt der verdiente
Erfolg nicht aus.
Si t) wissen dass Rtmanien und die Rumanen an
den Deutschen und unserm Riche aufrichtige Freunde
haben."
Astazi nu se poate Indrepta o scrisoare in Romania
fara a exprima felicitari. Tara dv. si guvernul dv.
stid ce vor si ati curagiul de a voi : atunci succesuf
meritat nu lipseste.
§til ca Romania si Romlnii ail In Germans si In
Imperiul nostru prietenl sinters."
*
Colonia sirba, din Geneva tipareste, supt titlul La
vdrit6 sur le desaccord serbo-bulgare", o beosura in care
se Infatiseaza publicului european discursurl si arti-
cole marcante. De notat mai ales acelea ale d-lui
lactic!, colaborator la Revue Historique". Pentru d-sa,
Monastir Inseanana drumul la Salonic dupa ce i s'a
Inchis Serbiel, de Austria, drumul la Durazzo. E poarta
comerOlur liber, a schimburilor fructuoase, a eliberarii
economice, a porcului bine vindut... Poporul strbesc
Intreg porunceste guvernan#lor ski, sa-1 pastreze des-
chisa calea Saloniculul: niclo dinastie chiar n'ar mai
putea dura la nor cu pierderea Saloniculul."
*
Bulgaril afi cerut ca ling, pace" sa nu fie In treat
si cuvintul armonie". ET au declarat ca primesc tra-
www.dacoromanica.ro
224 N. IORGA.

tatul numal pentru c Austria. si Rusia Ii vor revisui.

In al treilea rind, aLl refusat despagubirI celor dannag
de ostile for In Macedonia. $i, In al patrulea, all re-
fusat sa asigure Grecilor libertag nationale.
E adevarat L. a propus sa acorde si el asemenea
libertati Bulgarilor ce vor fi supt dominatia 8erbiel si
arecia si c ail fost si eT refusaV.
Fars a maI pomeni hotarirea Bulgarilor de a nu de-
limita granita cu Sirbil la Pirot.
Semne rele...
E vorba ca la Bucuresti, cu nu §tiii cine din Paris,
sa se faca o lag romlno-balcanica.
Domnil aceia vor fi crezind de sigur ca au desco-
perit ceva...
*
InvMatorul roman din Limnita, Dumitru I. Ciotti,
scrie ziarelor ca In 1912 a fost arestat, dupa un atentat
cu pusca si o Incercare de otravire, de un ofiter groc,
care-I gatia de spInzuratoare.
In Iunie, arestat Ia Salonic, a fost bltut si torturat
pans aproape de moarte". Pe jos, lovindu-ma mereiri
jandarmil 1 -ad dus la Atena, unde-1 libereaza consulul
Romania.
El cere judecarea antartilor, aratag anume,cari
slut astazi ofiterl In armata elina.
*
Biroul preset vorbeste : 389 de casurl holes cons-
tatata, 425 suspecte, moral, 129.
*
Scriitoarea Constanta Hodo§ protesta in Minerva"
impotriva navaliril la pomana, a miilor de fema care
pot s lucreze si nu vor.
*
Regele plead, In Bulgaria sail vada osta§iT.

www.dacoromanica.ro
 ACT1UNEA MIL1TARL A nomANIEf 225

26. In ultima sedintg a conferinteI de pace, Bulgaria

a afirmat dorinta ce avea de a se Impgrti teritoriile
pe basa principiuluT nationalitatilor" si regretg cA, a
trebuit sä tie seams puma' de consideratiunl de fapt".
Ea nadgjduieste totusl de la Puterl un sprijin care
sg imbunatateasca. situatia el potrivit cu jertfele ce
a facut si cu necesitatile desvoltgrif sale economice"
sg zicem: Cavala si nationals ". In schimb, dele-
gatul grec Politis a adaus la deferenta fats de ma-
rile Pater!" si aceia fatg de Romania si, credo cg re-
sultatul e conform cu interesele permanente ale Sta-
telor interesate". D. Spalaicovici, pentru Serbia, a
repetat aceste declaratil. D. Maiorescu declarg ca, re-
servele nu zdrobesc si nu infirm, Intru nimic valoarea
juridica a paciI, care trebuie consideratg ca o pace
definitive ".
Sint asa de importante cuvintarile de la banchetul
MinistruluY de Externe, theft abia am resistat dorinter
de a le reproduce In Intregime, ca si schimbul de tele-
grame Intro Imparatul Wilhelm si regele Carol, Hohen-
zollerniI apropiaV In sfirsit, pests intriga neputincioasg
a Austria
*

Dupg hotartrile de la Londra, Corita ramine a Al-

banieI.
*
Tribunalul de arbitragiti din Haga va hotarl asupra
despagubirilor cerute de SIMI si Greci pentru popo-
ratia pasnica dgunatg de Bulgaria.
*

29. Plutonierul Birzu din Severin, rgnit In drumul

spre Ferdinandovo, se pltnge ca a fost dus In bgtaie
cu paturr de pusca si tocurI de cizmg pang la un maior
bulgar, care 1-a pi lmuit si bgtut cu pumnil In fats.
15

www.dacoromanica.ro
226 N. IORGA

pentru ca n'a tradat situatia Rominilor. Un medic mi-

litar i-a sechestrat suta de le ce o avea la sine.
*
30 Iu lie. Un Invatator din Macedonia a dat o petitie
Reginel cind mergea la Mitropolie.
Fugar de-acolo, cu picioarele degerate", are cu el
sotia bolnava si doua fetite. Averea iau luat-o beli-
gerantir.
Si vor fi multi ca dinsul...
Uncle se va fi gasind duiosul poet tinar Papazisu,
§i el invatator in acea Macedonie 1. ?
*
Un desertor din armata bulgara a pus doi drug! de
fier in calea acceleratulu! de Constanta. Trenul a sea-
pat de primejdie.
*

31 Iulie. Un punct de vedere. Narodna Volia" stria

acum citeva zile :
SA speram ca Guvernul nostru va capata indata,
de la Romania retragerea trupelor eI dincolo de noua
granita Turtucaia-Balcic. Evacuarea teritoriuluT nostru
de trupele romane§t1 trebuie sa preceada deschiderea
negocierilor de pace ; altfel tratatul incheiat n'ar putea
sa aiba validitatea uneI obligatiT voluntar consimtite.
Un tratat isdalit supt presiunea pumnulul ridicat n'ar
putea sa aiba o fortA morals obligatorie, si Bulgaria
ar avea temerT sa se sustraga de la observarea lut la
cel d'intaitt prilej."
*
LocuitoriT din Sofia, nascuti in Vrata", au facut o
petitie catre PuterT, protestind contra exceselor Ro-

t Am primit abia acum o scrisoare de la el §i 1-am sfatuit sa

rAmlie, en once pret, acolo.

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA AfILITARX A ROMINIEI 227

rolnilor asupra poporaVel pasnice care n'a Mout lotusI

nimic Ca sa merite aceste excese." i Echo de 811'1-
garie" adauge : El semnaleaza riumeroase fapte care
merita a fi cunoscute".
Era de asteptat... Tocmal fiindca nt s'a facut nimic!
*

Bulgaril arata ca 1i -aa sosit din Macedonia oamenT

cu ochil scosI, cu minile taiate, cu fetele scrijelate
pentru ca n'at dat Grecilor stir!.
*
De la Turcil barbarl. Aflu ca s'au pastrat sigilatele",
registrele municipalitatif din Sofia si ca, pe basa for
profesorul Isircov a scris o carte despre Sofia in veacul
al XVII-lea, in colectia pe care o patroneaza orasul
de azi.
*
D-rul Ivan Dimitrov, Caimacamul districtulul Rodosto,
se plinge ca la revenirea Turcilor a fost arestat cu
ceIlalti functionarT bulgarI fara a fi resistat si a e re-
tinut Inca, In calitate de .grins de razboil
*
Serie d. M. I. Cohen. din Sofia : In momentul ce-1
va credo oportun, in momentul psihologic, poporul
bulgar va avea vointa si energia de a repara nedrep-
tatile si injuriile ce nu se obosesc a-I face vecini rati-
voitorI si invidiosl."
*
Mir" numeste interventia Rominilor un oprobriu
etern pentru Romania", o decadere pe care Romania
va simti-o maT tarzit si de care o sa se caiasca amar".
*
Narodnia Volia" se Intreaba dm& trebuie un mare
curaj until voluntar ce se Inscrie In rindurile unel at-
mate te Tara, intr'o Ora fara aparare".

www.dacoromanica.ro
228 N. IORGA

NumaT cit no! nu puteam sti ca, pentru aventurl

nebune, Cara va fi lasata In adevar fara aparare.
Bulgaria a devenit sperietoarea vecinilor sM", se
spune tot acolo.
Aceasta, din nenorocire, e adevarat.
*
Vecerna Posta" : La stirsit tot nol vom cistiga
pentru ca avem dreptul de partea noastra si forta
pentru a-T impune respectul, data ar fi calcat."
*
Dnevnic": Orice s'ar Intimpla, orlon de mar! ar fi
silinVle vecinulul nostru pentru a ne nimici, Bulgaria
va fi biruitoare la sfirsit. Ea va fi Statul cel ma! pu-
teruic In BalcanT. Daca, in curs de 30 de an!, a putut
ajunge la InnalVmea unde se afla, nimic in viitor nu-f
va putea opri avintul. Viitorul nu va aparVnea scla-
vilor sovinismuluT si vorbelor goals, el nu va aparVnea
acelora cari cultiva acasa la eT Serbia; el nu va apar-
.Vnea spoliatorilor, lasilor si mincinosilor.
Bulgaria nu va peri. Spada si cultura bulgara all
domnie vesnica, In Balcan!. Bulgaria tenace si sobra,
care nu s'a ratacit de loc pe cararile primejdioase ale
grandomanieT si sovinismuluT, va fi de fapt stapina, in
BalcanT. De la Dunare la Marea Egee, si de la Marea
Neagra, la apele albastre ale Ohridel, ea va afirma
puterea bulgara, nu prin spoliatie si felonie, ci prin
munca si puterea sa militara."
In asemenea credin1 e o mare fort, si o mare pri-
mejdie.
*
Raspunsul bulgar.
BulgariT pretind ca la Seres all avut lupte cu po-
poratia, ce tragea de pe feresti, ca focul a fost pus de
Grecl la depositele bulgare, ca a fost ucis un preot In

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA NILITARL A ROMiNIET 229

fruntea unel bande, ca eY n'ad masacrat pe Vladica,

pe directorul banciI, etc.
Adauga el la Demir-Hisar 16 soldag fusesera mace-
lariV In ascuns, c. arhiereul, eclesiasticul" grec trasesa
si ca, avea revolverul in buzunar, ca la Ghevghelispun
fete de la o §eoala din Salonic GreciI all ucis si
elevl de gimnasiu §i pe surorile" francese.
*
Ce stria comitagiul Dragan la stir§itul int Decembre
1912 Intr'o temni0, din Macedonia,:
0 tu, cer albastru, soare plin de raze si pamintule
negru, robie de 500 de anT, azi and ar trebui sd traim
liberT, iata-ne iara§I In chinurl. Void trai sa ies de
aid ? 0 Ferdinand, Ferdinand !"
*
Ce zice popa Anghelco, din Macedonia.
Praf sa ma fact,, §i fiece graunte tot bulgaresc
va fi !"
Marturise§te profesorul de Universitate Cristen Mi-
roliubov.
*
Ivan Vazov, la vestea nenorocirilor teriI sale:
O mare nenorocire §1 o mare nedreptate... 0, biata
tarp !"
*
La 5 Iulie, Echo de Bulgarie" anunta retragerea
trupelor romanestI care navalisera Bulgaria nordica,".
La 29 lunie, aceia§I foaie declara ca Romania n'a
vrut sa stea de vorba cu noT ", iar, acum Inca, violind
teritoriul nostru, nu ni spune ce dore§te".
! !
*
Ce scrie §eful Duca Gervas" satulu! Nichi§an (ca-
zaua Pravi§te), In Decembre 1912: ELi, §eful Mace-
donia Orientale si cuceritor al Pangeulul intreg si al
www.dacoromanica.ro
?30 N. IORGA

Cga-Pravistei Arn indeplinit tot ce am crezut ca tre-

buie pentru Patrie si district. Am ucis pe tradAtorul
vostru, popa Panaiot. Tot eu am ucis alt1 track ,tort
crestini si o sa ucid pe toti ceilalti tradatori cari ati
fost prietenii Junilor Turd".

0 proclamatie a printului Ferdinand atrage atentia

asupra ofiterilor raniti la Litacovo si arata ca se vor
pedepsi si aceT cari, stiind asemenea intentii, nu le-all
oprit.
*
Rusia a cedat Franciei : ea nu va cere revisuirea
Furioasa, Austria, pe care Germania o constringe,
declare, ca, cel putin, ...nu va ratifica-o nicioda,ta !...
*
Dentobilisarea incepe de azi.
3 August. Convorbire cu d. Victorov Toporov, repre-
sintant al ziarulul Rieci", al cadetilor" lul Miliucov.
Ascend enti, polonT si rusi. C6 satorit cu o Basarabeanca,
Inruditg, cu Flondorii. Sta la Sofia. E hotarit Pilo-bulgar.
A fost si In razboiul manciurian.
Are credinta in Bulgarl. Si tine nu-I iubia pana, la
nenorocirile lor, II iubeste azi, din causa admirabilel
hotariri nu resemnari cu care au suportat, raz-
boiul de zece luni si cufundarea atitor visurl."
La Veles, la Prilep, nu mal e nimic: holera a distrus
totul. Spre Sofia a intilnit, succedindu-se la scurte in-
tervale, trenurl enorme de refugiatl flaminzi, la un be
cu bivolii.i nu este cu ce-I hrani.
Razboiul i se pare ca n'a dat resultate definitive.
Planurile oficialittiT rusesti nu slut parasite, ci numai
amihate. Constantinopolul nu poate fi oras liber, otel
de placere" ; sink prea marl rivalitati europene. Adria-
AoRoiull turcesc revine Rusieli care nu va aduce pe
);lulgar..1 innapol.

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A ROMANIEI 231

Cind se va relua razboiul de acum In zece ani, se

va vedea tine. in acest timp, a muncit mai mult."
*
Venizelos catre Grecii din Galati :
Sa va socotiti, aid. nu populatie greceasca in tare
straina, ci populatie romaneasca in tara el."
Primirea ce i s'a facut acolo, (le toata lumea, a fost
a unul suveran victorios.
*

Regele porunce§te sa se caute criminalii cari ail

otravit armata on aft lasat-o flaminda.
*
Se tot strut voluntarl rominf in America.
Unul spune : Pe mine iata-ma gata, la orice".
Am sotia §i fetita : le void trimite to al no§tri, si ea
void merge oricind sa ma lupt pentru scumpa Ro-
manie. Merg voios orlcind supt tricolorul romanesc."
E un Bucovinean.
*
3 August. Printul de Farstenberg s'a infati§at la d.
Maiorescu pentru a-1 ceti o nota a ConteluI Berchtold
prin care Romania e felicitate pentru aranjamentul
prealabil" de la Bucure§ti.
D. Maiorescu 1-a inforrnat pe ministrul austro-ungar
Ca aranjamentul prealabil" e o pace definitive, care
constituie un moment istoric pentru Balcani §i a adaus
lectia ca Europa, la 1856, la 1878 §i la 1913, a inter-
venit numai din causa rolului de protectoare a Im-
periului Otoman ce §i-a atribuit. Dar ca not nu sin-
tern Imperiul Otoman §i nici n'am discutat despre
Imperiul Otoman.
E Insa un lucru bun in asemenea amicale" ges-
turf de provocare : vorbindu-ni-se de aranjamente

www.dacoromanica.ro
232 N. IORGA

prealabile" a doua zi dupa sacrificiile noastre, sintem

invitati a face aiurea aranjamentele definitive".
4i, data e In noT un dram de mindrie §i de putere,
le vom face I
*
Prim esc o scrisoare din Orhanie.
Acolo pacea a fost serbata prin slujba bisericeasca
facuta in piata de parintele Lungulescu din Craiova,
care a tinut o frumoasa predica. A vorbit apol gene-
ralul Cotescu, care a pomenit rolul de liberare pe Care
1-am jucat, cu Ru§ii, in 1878 §i menirea de pacificatie
pe care acuma am indeplinit-o. A strigat ura ! pentru
Rege, pentru generalisimul principe Ferdinand §i pentru
Suveranul pe pamintul caruia se gasesc aT no§tri.
Asista primarul §i populatia, vadit miscati de carac-
terul manifestatiel.
*
Ca o demonstratie contra atitudinel Austriel, !mpg,-
ratul Wilhelm va merge la Corfu. §i va fi primit de
cumnatul sail regele Constantin in fruntea flotel.
*
0 foaie din Pesta, A Nap", atribuie luT Berchtold
declaratia ca, pang, In cinci anT Bulgaril I§T vor lua
Innapoi Macedonia rapita.
*
Tarul bulgar Ferdinand a calarit In fruntea trupelor
sale ling& Ratco Dimitriev, la intoarcerea for serba-
toreasca in Sofia.
*
Pentru fraude la rechisitiT at fost arestatT la Bacall
ajutorul de primar, un locotenent de reserva, §i aren-
dasul Herrovici.
In aceste part! ale noastre, jandarmil ad rechisi-
tionat" pull de gaina §i scoartele locuitorilor.
*

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITAR k A ROMANIEI 233

La plecare, d. PasicT promite ca natiunea sirbeasca,"

ni va raminea totdeauna amica fidelP §i devotatg".
*
cu mandat
Malisoril catolici declara ca vor luptg
revolutionar austriaccontra Muntenegrulul.
*
In Rominul", dr. Filip Misea, fost deputat roman in
Camera otomang, arata cg, Venizelos invitind pe GreciT
din Monastir a fi bunl cetg,tenT sirbi, i s'a raspuns ca
ei se simt Aromini. Foarte bine ; de, altfel nici not
n'am crezut vre-odata ca sinteti Greet", ar fi raspuns
spiritual cumintele Cretan.
PrivilegiT §colare s'ar fi fggaduit oficios §i Rominilor
din valea Timoculul.
*
De la 21 Iulie este voie a se sluji romttne§te in
Basarabia. Gavriil, episcop de Acherman, a spus li-
turghia in limba noastrg, la biserica Sf. Gheorghe din
Chisingd. Poporul plingea.
*
Ordinul de zi al Tarului Ferdinand catre armata sa
e de necrezut. El acusa, a doua zi dupg un tratat de
pace, pe aliati de tradare", de rgpire", de felonie",
de spoliatiune", cerind viitorulut zilelor glorioase
mai bune" Monastirul, Ohrida, Dibra, Prilepul, Seres §i
Salonicul, precum §f alte teritoril bulgare, pe care
traiesc fratit nostri de aceia§T rasa".
*
In Le Journal" se vorbe§te de copil ale caror
brats au fost taiate fiindca nu voiati sa. se desfactt
de pe copacul pe caie se refugiasera, de Went cul-
cati In groapa ce singurt I§T sapaserg.
In Macedonia, supt ocupatia bulgara...
*
1 Era fall. e imposibil Oa, nu vom avea o politics neteda,
oferind garantil.

www.dacoromanica.ro
234 N. IORGA

Cu arnanunte pe care, in cea mai mare parte, le

recunosc exacte, innainte" arata cum, in momentul
cind prietenul Al. Sgulescu, capitan in reserva, ducea
colonelulu! Stanciov, la Arab-Conac, raspunsul gene-
raluluT Gardescu, capraru] de rosiorT Alexandru al
PreoteseT s'a aruncat cu trel oamenT asupra unuT nu-
mar indoit de cavalerist1 bulgarlne§tiind porunca-
0 s'a oprit numaT la ordinul capitanulul sail.
*
Descriptia TurtucaiT prin 1860 in Constantinople,
par l'auteur des Horizonts prochains", p. 87 : Ce ra-
dios se desfaparg pe mal acest sat bulggresc, Tor-
takan! Case le luT, aruncate printre salcimi, fara strade
nicl piete nicl nimic care sa simta regula, rid la
soarele ce rgsare. Fiecarell are Innainte coperipl
de stuh, supt care se gramadesc cgrutele ; minaretul
taie cerul cu linia sa alba ; grgdinile 10 intind ver-
deata : ici gi colo fumul se desface In spirale albastre;
cintece, striggte vagl se pierd in aier. Mai departe,
Oltenita, pe malul celglalt, ni arata laggrul el valah.
In picioare, rgzimat1 de carele grele, pline, cu cite
§ese boT, ace§t1 oamenT part& pe cap caciula de miel
negru, itari strimti de pima li string piciorul §i au
o cama§g alba, scurta, pe care o stringe de trup brill'
larg ; pgrul lung cade pe git ; toate mi§carile for sint
Intipgrite de gratis antics. Priviti pe acest teran tingr
ale cgrui brate ridicg lespezT ; gestul e sobru, armo-
nios ; capul se ridicg mindru ; fiecare din atitudinile
Int ar face fericirea unuT pictor.
Si, pe cind un sir de luntri fara pinze se suie pe
cursul apeT, pelican! zboara ling& noT ; aripile for maxi
stralucesc ; tree la stInga §i se las& pe vre-un adgpost
dat de trestiT.
Silistra (pp. 90-1): 0 coasts sflOat110 arata ma-
runtaiele ro0atice ; trel moil bat aierul cu aripa lor,

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A ROMANIEV 236

care se profiteaza Intreaga In orizontul gol ; drumuri

drepte se innoada si se desnoada la IntImplare de-a
lungul malulul pustit ; pamIntul e ars, nick) iarba
nu cre§te in Infundaturi, niciunul din ace copact sal-
bated cari se prind de stinci nu Intinde aid ramu-
rile lul sarace ; soarele arde atmosfera, pamIntul pirlit
iea reflecte de cuptor si pe unul din drumurile acelea
aruncate ca o scary de sus In josul dealulul, un ca-
laret 1sT thaste calul. Nu se mai vede altceva; dar ce
coloare si clt de mutt coloarea e cu adevarat vesnica
serbatoare a ochilor !"
*
La Inmormintarea in Bulgaria a unul voluntar cra-
iovean femeile satulul 1-at petrecut plingind.
*
§i un prieten din Italia Imf scrie ca intre noi e
parere comuna ca nu va fi pacea perfecta, ci cu ger-
menil noilor lupte §i certe viitoare".
*
5 August. Ieri Bulgaria a ratificat tratatul contra
caruia agita pretutindenT si cu cea mai mare vehe-
men0.
*
Puterile cer Turciei sa demobiliseze pentru a putea
discuta In lini§te chestia Adrianopolel.
*

La Intoarcerea Grecilor, Tamil ar fi ocupat Dedeagacf.

*
Bulgaril se piing Europel ca li-am fi oprit, pe valea
Ischerulul 2.000 de reserviV. §i arnecinta$
Se §tie. ca am dat drumul linediaty, ceia ce n'ai fi
Mout nimenli prthonierilor bulgarT; cari pe urrna ni Irar
pu§cau noaptea ofiteril §i ni pradail convoaiele.
*

www.dacoromanica.ro
236 N. IORGA

Fr4I italienT depling plecarea imediata a contelul

Berchtold.
*
Se pare ca pe incetul vom ajunge la controverse
cu tog aliAii", spune cu o melancolie adinca Neue
Freie Presse".
*
Tot! Turcil din Turtucaia si-all schimbat, spune
Innainte", pe romaneste firmele. Iar unul maT sarac
a scris singur pe scIndura : La -eran romin ".
*
PierderI pang la 3 August: 11 ofit,,eri, 775 de soldag.
Causa : medical, holera. Politic si moral,criminala
neglijenta.
*
Intr'un discurs festiv, Imparatul Wilhelm a atribuit
sentimentelor personale ale aliatulul sall Francisc-Iosif
pastrarea pacil.
*
8 August. Sa ma asezatI cu capul spre Dunare"
ail fost ultimele cuvinte ale unuia din aceia cari s'ati
stIns,--si puteau sa se Intoarca InnapoY.
*
Ziarele spun grozavil despre holericil raspinsl la Ma-
gurele si trimesT iarasT pe o corabie fara stop, despre
lipsa de hrana a convalescen#lor, despre frica docto-
rilor celor marl tremurind la telefon pe cind bolnaviT
pier fara cautare In lazarete.
*
8 August. Fa4a de halul lucrurilor la Turnu-Magurele
unde suspecg si agonisang stall 1mpreuna, la acelasl
regim de foame, d-na Elisa I. Bratianu a tnstiiiAat te-
legrafic pe Regele. Principesa Maria merge sä vada la-
zareturile.
In schimb, in fruntea Epocer soldatul voluntar"

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX. A ROMX.NIE1 237

D. Davidovicl explica in numele Intendentel ca tot

ceia ce s'a petrecut trebuia sa se petreaca din causes
rapeziciunii marsurilor.
*
La Varna intoarcerea soldatilor ar fl provocat tul-
burari.
Pierre Loti e la Adrianopol.

Studentul In medicines C. Gheorghiu denunta nespusa,

brutalitate cu care s'ad Mout la Riranicu-Sarat rechi-
sitiile de la sateni.
*
Un diplomat sirb se plInge ca Bulgaril au Mout pe
aliatiT din Belgrad sä plateasca, yam& pentru provisiile
trimese corpului de ajutor cl'innaintea Adrianopolei §i
taxa pentru transportul corpurilor ofiterilor cazutI...

9 August. L'Illustration" des In chipurl ororile bul-

gare" din ultimul razbohl. Un ofiter sirb ranit a auzit
dindu-se de un ofiter bulgar ordinul de a nu se cruta,
viata ranitilor pe can al lul IT pradat.
*
Alta lista de 90 de mug pe urma holerel: §i un
ofiter din Vilcea. Nol am pierdut pe harnicul, entu-
siastul Lazarescu-Olteanu, la 25 de anT !
*
1 -ii August. Era o zi de post si soldatilor de la Si-
listioara trebuia sa li se taie o vaca.
Flacail s'ati sfatuit intro eT, a gasit pe cea mar
saraca din femeile al caror sott plecara la oaste, si
i -au daruit vaca.
*
S'a Tutors la Bucuresti d. Polly Vacas, cu care am
fost In primejdioasa excursie de la Etropol.

www.dacoromanica.ro
238 N. IORG/k

II era scriS sa.-1 prinda Bulgaril. Si lit a aterisa Intro

el la Gornia-Grehovita, a fost intrebat de comandant
undo e cavaleria noastra, ca si cum astfel de lu-
cruri s'ar putea cere de la nn ofiter.
Dupa cincl zile de captivitate, a putut pleca.
*
Din prea-frumoasa scrisoare a unuia din fostit miel
profesorl parisien!:
Ai asistat pro parte virili" la marl evenimente
politico si militare. 41 void marturisi ca la inceputul
razboiulul balcanic atitudinea Ron:1611W' Imi Meuse rail.
(m'avait afflige). Nu puteam intelege pentru ce Guver-
nul d-voastra parea ca, uita, pe cele trel milioane de
Romini din Ardeal si pentru ce legase tovarasie (lie
partie) sail parea ca, o legase cu Austro-Ungaria. Tot!
Rominii pe cari i-am cunoscut pana acum imI vorbisera
de UngurI si de regimul for cu o asa de mare ama-
raciune, inch In ochi! miel Unguril trebuiail sa fie
priviti de Romini absolut ca si Turcil. Pe urma, cind
cele d'intaia biruinte ale aliatilor sfarimara ce mai A,-
minea din puterea otomana, cind impartirea spoliilot
era sa se faca intro invingatorl, n'am putut sa, vad
tarn neplacere (malaise) Romania venind sa ceara, sa
reclame, sä pretinda (exiger) partea sa din prada, ca
in coltul paduril (comme au coin d'un bois).
Enorma prostie a Bulgarie a produs cea ma! feri-
cita din schimbari. Atunci atitudinea Romaniel, foarte
neteda, foarte hotarlta, in acelasi timp cind era si
foarte moderata, a produs cel mai bun efect. Pentru
ca, azi ultimul cuvint al politicei internationale se re-
suma In compensatie", ceia ce a reclamat ea, era mo-
derat, mat ales fata de cresterea considerabila a Bul-
gariel, chiar invinse (prin greseala el, foarte marea el
greseala !). Loialitatea alianOT sale cu ceilalti Balcanici,
rapeziciunea mobilisaril sale, ireprosabila purtare a

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A NOMANIEI 239

trupelor sale, care forma un contrast atit de batator

la ochi (si saisissant) cu ferocitatile celorlalti, all ci§-
tigat Romaniel un prestigiu considerabil. In sfir§it,
felul rapede cu care at fost conduse negociatiile care
all dus la pacea din Bucuresti a consacrat hegemonia
Romania in regiunea balcanica. Tratatul din Bucure§ti
e un act international de o insemnatate (portee) con-
siderabila pentru viitor, care creste foarte mult pres-
tigiul Romania
Fara indoiala uniT it infatiseaza de pe acuma ca
perimat (caduc), ca trebuind sa fie revisuit Indata, fie
de Europa, fie de invinsii de ieri. Dar noT am invatat
de 40 de ani incoace ca nimic nu poate dura mai in-
delung decit un acord provisoriu Intemeiat pe puterea
brutala. Daca Balcanicil sint cuminti, el vor Intrebu-
tnta cel 40 de ani cari yin ca sa-§T ingrijeasca ranile
acestul razbohl grozav §i sa repuie in valoare terile
cucerite. In fruntea for trebuie sa ramlie Romania. Si -mi
vine Cie me sens en humour) sa repet acel strigat pe
care 1-am scos de atitea on cind am trecut prin tara
d-voastra, (cu ocasia excursief Societatil Stiintifice) :
Tr diasca Romania" (in original)."
*
12 August. La Carall, Bogdall, Cocargea, Armutll in
Cadrilater un voluntar reservist a gasit locuitorl bul-
gari §tiind romaneste.
*
De fapt, Varna a fost ocupata citeva ceasuri de bi-
cicli§til capitanulul Cristodulo si de cavaleria maiorulul
Pop Colonelul bulgar poruncise garnisoanei sa depuie
armele, cind a venit ordinul de retragere.
La spital, gasindu-se In miserie, scrie d. Leontin
Iliescu, in Universul", sotia medicului cu trel copil,
a fost rugata de ofiterii nostri sä primeasca darul de
400 de lei.
*

www.dacoromanica.ro
240 N. IORGA

Seara" acusg pe medicul maior Miron (M. Segall)

ca a pricinuit cu cruzime si prin total, neglijenta
moartea colegului, confratelui si conationalului sari dr.
Hermann Solomon. Un alt medic evret. desminte.
*
13 August. Murind pe cimpul de onoare, Invatatorul
din Visina, Bratu, a lgsat Intreaga lui economie de
30.000 de lei scorn sale iubite.
*
In Minerva", stirs, care concordg cu cele din scri-
soarea d-nei Torgud-§efchet, despre jafurile bulgaresti
la plecarea din Adrianopol : s'ad flint de ofiterf si
innalti functionari, covoare, piane, etc. Niste Greci
cari furaserg din provisiile puse In foc, au fost innecati,
tragindu-se cu. pusca asupra lor. Femeile au fost vio-
late ; multe au nebunit. Moscheile ar fi fost prefgcute
in latrine.
La Turci, excesele se pedepsiall cu impuscarea.
*
Seara, s'ai intors aici, la Valeni, o mare parte din
soldati, chiuind ca la nuntA. A cerut sg li se puie
vagoanele de care aveat nevoie si nu s'ar'i dat jos de
pe coperis pang nu le-an avut. Ni se spune cg acusa
si ameninta pe ofiteri, atribuindu-li vine ca a l fost
lasati far& hrana.
*
14 August. Din Daily Telegraph" (raport oficial rus).
La Adrianopol, un soldat bulgar ucide pe batrinul o-
fiter turc dat in seama lui si pe locuitorul evreu care
ceruse mild pentru dinsul. Dintr'o pravalie a trei frati
ceasornicari se ieau 500 de ceasornice ; unul din pro-
prietari e Intrpat cu baioneta, pang la moarte si dupa,
moarte. In moscheia Mirimiran se ucid 13 oameni,
dintre cari trei preoti. La plecare, afi fost pmoriti

www.dacoromanica.ro
 ACTIONEA MILITARA A RomANIEf 241

to eel ce, nu se mai puteat tin. CeIla Iti sint peftiti

sa piece, ca sa fie apol impuscati pe la spate. La
Cumer11, 60 de Turd sint macelaiiti in moscheie, se
rapesc zece fete (una de 12 an!).
*
La Botosan! capitanil Ialovischi si Cerbu sptme
Sears ",nevoind ca trupa for sa fie la earantina,
ar fi amenintat cu impuscarea pe prefect si pe un maim-.
*
15 August. Un ofiter superior a semnalat d-lui Mar-
god el multi din prinsil bulgari 1S1 taiall degetele
de la mina dreapta,spre a scapa de urmarea razboiului.
*
D. Scarlat Lahovaii se plinge c la Magurele divisia
a 2-a de reserva a fost primita rall, ba n'a fobt
primita de loc.
Din causa temerit de holes...
*
Dupa Piincipesa Maria Regele visiteaza lazaretele de
holes la Dunare.
*

17 August. Primesc o bropra Extraits fac-siml-

les de certaines lettres trouvdes dans le courrier du
19-me regiment de la VII-me division grecque, saisi par
les troupes bulgares dans la region de Razlog, 1913".
Scrisorile de soldati si caporal! greci prinse de Bul-
gari arata ca rivalii balca,nicT all fost vrednici unii de
altii. Tata extrase :
Am ars toate satele parasite de Bulgari. Acestia
and satele grecesti si not satele bulgaresti. Acestia ma-
celaresc, no! macelarim... Din 1.200 de prinsi ee am
flout la Nigrita., n'ad ramas cleat 41 in inchismi si,
pe unde am trecut, n'am lasat nici radacina aceste!
natl.!".
18

www.dacoromanica.ro
242 N. IORGA

Am ars satele Dutlii si Banita, focarul temutilor

comitagil si am trecut totul prin foc si baioneta, cru-
tInd numal femeile, copiiT, batrinii si bisericile."
La Vrondu am prins 5 BulgarT si o fat& din Seres.
I-am adus la caraula si i-am oprit. Fata all ucis-o...
Bulgarilor li-am scos ochiT de vi!."
De la Seres pang, la hotar am ars toate satele Bul-
garilor."
Bulgaril ce rarn'in 'IT mtnca Manlicherul; am ars si
citeva sate. Asa fac si SirbiT."
I-am turbat arzind satele si. unde gasim unul or!
1
doT, 1T ucidem ca pe vrabil."
Pe unde am stat n'a ramas un Bulgar... Am ars
si satele ".
Ardem toate satele bulgaresti ce ocupam si uci-
dem pe tog BulgariT ce ni cad in mina."
Asa lucrurT n'all maT fost de la venirea lul Isus
Hristos. Oastea greceasca, da foc unde afla sate bul-
&esti si ucide pe cine gaseste... Ne mIncam unit pe
altiT."
Am ars toate satele bulgaresti unde am fost."
Ni se and satele si oameniT, dar si noT ardem si
facem maT rail ca BulgariT."
Mi s'atl dat 16 prinsT ca sa-T duc divisieT si am
adus numal 2. Pe ceilalt1 i-a mincat intunerecul. EA
i-am ucis."
*

In Tracia Loti a gasit toate puturile pline de Ca-

davre. Fete de zece anT all fost violate si ucise. Grecil
si-au gasit moartea in valurT. Era vorba sa se distruga,
cu tunurile, la Adrianopol, moscheia lul Selim. Fiul
lul Fuad-Pasa, marele ministru al luT Abdul-Aziz, prins
de Bulgar!, a fost mutilat, scotindu-i-se ochiT si tain-
du-i-se nasul.
*

www.dacoromanica.ro
 ACT1UNE& 1141TA.Ri A ROM&NIEf 243

Acuma, In noua Albanie, ArnautiI taie pe Greet

*
Plecind din Orhanie, ofiteriI nostri all lasat 1000 de
lei pentru saraci.
Primarul, d. Lalovschi, a multamit In biserica.
*
Fiul maiorulu! Urlateanu, sublocotenent la Chitila,
s'a Imbolnavit de holera.
Bietul tata a strabatut orasul intreg cautind ajutor,
si nu 1-a gash.
Bolnavul era un holeric, dar ceT ce s'at purtat astfel
nu erail oamenI.
*
La Lepita colonelul Octav Boian s'a ingrijit a face
un frumos mormint soldatilor sat cazutI departe de tar&
si a-J. Incredinta cu acte In regula parohuluT si pri-
rnarulut
Isolatif de linga Botosant slut branitI cu o mincare
scirboasa care-i pregateste pentru holera de care tn.-
buie sa se fereasca.
*

In_acelasi n-r din Universul" (226) sergentul V.

Herescu din Focsant arata cum a fost aruncat pentru
ca se resimtia de urmele inoculatieI anti-holerice
tfun Ian de porumb unde muriad bolnavii, fara alt
tratament si alta hrana declt apa Raft& si fara alti
IngrijitorI declt sanitarit soldatI, can venial sa mal le-
pede un trup In spasm.
*
i.9 August. D, N. Dutu povesteste ca la Nicopol co-
pill iesisera cu florl la o fE)reastr4. si ca un glas de
die femeie striga: ,,Spuneti, maica, spunett c sIntetI
RomIni", iar fetele de ltnga dinsa : S& va tritoarceg
cu sanatate si cu floe la palarie V.

www.dacoromanica.ro
244 N. IORGA

Viitorul" crede c sint Inca mil de morV, can se

ascund...
*
La revedere peste cinci anI la Bucure§tI", ar fi spus
la plecare ofiterilor noqtri eel bulga4 in Plevna.
*
Principesa Maria s'a stabilit la Turnu-Magurele §i
visiteaza zilnic pe soldaVI holerici.
*
Moartea de holes la Turnu-Magurele a maiorulul
Glorjeanul citeva ceasurl dupe, ce-1 vasuse Rep le.
*
D. C. Turtureanu din Tecucill arata in Viitorul" ca
regimentut 50 de reserve, a plecat fora medicamente,
de §i doctorul le-a cerut.
La intoarcerea in card s'ad trimes la 1.140 de oamenI
ai until batalion 10 grame de acid lactic §i 50 de pra-
furl de chining.
D. T. acusa pe medicil divisiel ca toata ziva bead
eafele qi jucall card ".
Soldatilor li se dadea pine muceda cu viermi, pentru
cal era ...papura!
*
D. Sp. Lambros, vestitul profesor din Atena, de ori-
ine aromin, iml trimete c5,41 po§tale ilustrate din
care se vede totala distrugere de Bulgarl a orapluI
Beres.
*
22 August. Sublocotenentul Mihail Tintea din regi-
mentul de infanterie de paza la holericiI din Clrveni-
Breg, a ridicat din leafa sa monumentul de piatra, cu
inscriptil sapate In amintirea soldatilor Incetag din
via qi 1-a incredinOt cu act in regulA primarulul
localitAil.
*

www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A IROMINIEI 245

Sergentul Alexandru Iacomi s'a cAsAtorit cu Rica

preotului bulgar din satul unde era in garnisona 1.

23 August. Corespondentul ziarului Excelsior" tri-

mete ziarului sad fotografiL de femei cu degetele taiate
de Bulgari.
*
Intro soldati era si. veteranul Gheorghe N. Croitoru
din Muscel.
Intrebat de colonel daca-1 tin picioarele, mosul, care-0
Intovarasia fiul si gineril, a. raspuns :
SI tr iti, d-le colonel, vedet,i de picioarele d-v., cA,
et. imi cunosc de mult pe ale mele."

Un redactor se plinge de insultele si amenintarile

ce a intimpinat la Sistov. De si era otiOr, nu le-a re-
primat. Atita mai rau...
*
RefugiAii macedoni se piing, inteun memoriu catre
Regele, de felul cum fostul antart Karapanos, capitan
in armata elinA, a tratat Meglenul aromAnesc. Se da
lista celor executati de dinsul. Si in noul razboit ate
cazut at4ia dint,.re truntasii aromini. i acum se bat
cu bicele peste obraz ace ce se recunosc ca Romini.
Tratatul din Bucuresti isI va produce ins, efectul.
*
Din scrisoarea unui invAator macedonean:
VA scrim de aid, din Salonic, unde azvirlit nA-
cazurile intimplarilor. M'am despartit de scumpul oral
Giumaia, fizrd voie, trist ca si cum m'as fi despartit
de cel mai iubit prieten. Cad ce era sa fac ?
Bulgaril, cari in ultimul timp fusesera infrinti cu
desavirsire de Grec!, in retragere au pAtruns in oral
1 Peste citeva saptarnini, mindra i-a fugit...
www.dacoromanica.ro
246 N. IORGA

§i ad prAdat totul. Dar... nu numal alit I Dui:a ce

ail spart magaziile din piatg., ail navalit salbatecl prin
mahalale §i, dupl ce intrad in locuintile bietilor Aro-
mini, innainte de toate jafuiad tot avutul case! §i
apoI, urlind ca ni§te flare, pe barbatI II strapungead
cu baionetele, iar femeile erad batjocurite gra niclo
ru§ine.
Tarziti patrunsera in casa noastra, luira tot cala-
balicul, ni -au luat cinzed de poll, toatA. economia ce-am
putut-o agonisi in decursul atitor anl de zile, ni -au
scos ve§mintele, ghetele, pllariile, §i gol ne tragead
sg. ne decapiteze. Mama noastrg in doul rindurl a
fost impunsa cu baioneta. Ca prin minune insl am
putut scapa, dind fuga pe-o ulicioara unde am ie§it la
casa lui Veriotti, §i de acolo cu maT multe familiT am
apucat-o in munt!.
De acolo, ascun§1 in tufi§urT, am avut nenorocirea
sa. asistam la cel ma! dureros spectacol. Comitagiil bul-
gar! dedesera foc orapluT. Intr'o clipd flacarile cu-
prinsera. totul. De acolo, urmaritI de o ceatA de co-
mitagil, am alergat Impra§tiatl innainte, pana am dat de
armata greceascl. Timp de o saptaminA ne-am hanit
cu fructe. Neputind insa maT mult sa induram miseria,
am pornit-o pe jos panel la Salonic.
Bine cA am gasit pe tata aid; de altmintrelea eram
pe drumurT. Gindul insa cl sintem apostr 1! scumpel
noastre natiuni pentru care ne luptthn, ni dä rabdarea
sd induram totul. Speram un train mai lini§tit de aid
innainte, o viatA ma! sening...,

www.dacoromanica.ro
 XIV.

Inchoiem cu aceste patru articole din Neamul Ro-

manesc", care cuprind si Were L mea de astazi, dupe,
co atitea arguments s'ai'l adus de o parte si de alta,
a oficialilor In stare de vesnica beatitudine si a gurilor
spurcate de critics vesnica.
1.
Incheiam, acum aproape cloud lunl, rindurile prin
care-mr aritam credinta ca spre razbohl mergem, si
nu spre o mobilisare de dulce santagiti diplomatic si
nici spre cexcursia) de care visail anume domni de
la Capp), cu afirmarea sigurantei sa natia se va
dovedi Inca ()data ceia ce a fost totdeauna, de o vi-
tejie voioasa, de o supunere sprintena si plina de ini-
tiative, de un vesel despret de primejdie, care o a-
seaza printre cele d'intain ale lumii.
Asa a si fost. Mars de unele momente in care si
cea mar mare bunavointa si barbatie ingenunche in-
naintea tuturor neplacerilor, lipsurilor, primejdiilor
unite foame, ploaie, oboseala, boats si flier macar,
in perspective, acea apropiere a dusmanului, care in-
vioreaza, teranul nostru s'a dovedit o superioara
si nobila fiin0 omeneasca, pe care n'o stim pretui si
nici s'o rasplatim nu vom sti. Nu odata la vorba for
glumeata. piing de un adinc inteles, la cintecul for in
care se zbatea atita dor, la cautatura for care vedea
peste munti si ape, lacrami s'ad ivit in ochil mier,
si-mr pare WI numai ca aceiasi uniforms nu ma
www.dacoromanica.ro
248 N. IORGA

putea confunda in mijlocul lor, cum as fi dorit din

toata inima sa pot face.
Pentru iuteala faptel lor rdzboinice i-a admirat
lumea. Pentru avtntul lor de a vedea du§manul si
de a-I birui, i-am laudat eV li-am stat aproape in
aceste zile ce nu se pot uita. Pentru burotatea lor
de cre§tin, de frate, de tovarPs la munca i-a iubit,
da, i-a iubit, acea lume a satelor bulgare§t1 care de
atitea orl II vedea ming-find pe bate copit fail de
tata.
Nu e tot a§a, nu e chiar a§a in ce prive§te ord-
senit, in destul de mare parte. Nernultdmitt, cu vorba
amard, cu lauda pe buze §i fall aplecare in all face
cu jertfd datoria, el all lost prea adese on elementul
demoralisant. In casurile, foarte rare, cind soldatt din
armata romind au fost brutall, cruzl fats de populatia
fall arme si nevinovatd, domnil de la ora§e eraii eel
cu pdcatul. Si a§ fi vrut sa am puterea de a-I pe-
depsi Indata si exemplar ca sa vada teranil ca nu li
se trece nimic celorlalti, cari sint altjel.
Dar in cuvintele de serioasal reflectie, plina de pre-
simtirea lucrurilor marl §i grele, glorioase de sigur in
totalul lor, dar pe alocurt pline de atita tristeta ome-
neasca, de o fatalitate asa de asprd, pe care mi le
impuneati imprejurdrile act un razboid nu e totu§I
o sensatie noun, cam ca a unor lupte de taurl la
Madrid, a§ezata intre un mare spectacol parlamentar
de csedinta secrets, si o represintatie de actrite goale
la teatrul frances din Sinaia , in cuvintele acelea
se rostia o indoiala, o chinuitoare indoiall. Va fi con-
ducerea la innAltimea puterilor ce se oferiaU cu atita
uitare a greselilor, a crimelor acute de cel de sus
fatal de cel de jos ?
Era indreptatit §i acest sentiment.
Nu vreati sal vorbesc de conducerea militara, pe care
n'am competenta s'o laud, cum mi se pare cd ar
merita, si in a§a de larga masura. Vread s4 vorbesc
de celelalte, de toate celelalte, care cruta pe osta§,
care-1 pastreazd, it intaresc §i-1 innalti, de toate mal-
surile midi care fac la un loc acel lucru mare : a nu
fi jerfit niclo viata WA folos, a nu fi rdpit niciuner fa-
mill sprijinul sag bucuria el decit atunci end o soarta
de neinvins a cerut-o.
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARX A ROMANIEI 249

Avem 1.200 de morti, trer sferturT rapusT de ho-

lera, in chinurf fail de nume. Vom maT avea. Pentru
ceT ce au curajul sa asiste la spectacolele de vary din
Sinaia slut un numar oarecare de terani, cari de
sigur a ar fi fost bine O. nu ramlie acolo, in terna
strains a BulgarieT, dar cari se pot inlocui cu alti!,
asa de eracT si tot asa de supusT. Pentru citIva Irma
eT sint o mie de suflete care s'ail dus, poate nu bias-
tamind, dar cu simtul ca fats de eT s'a facut o mare
nedreptate, un mare pacat.
$i a§a e.
Oastea noastra a fost obosita, si poate asa tre-
buia, pentru succesul campanieT, si nu pentru ambitia
unuia si altuia. Oastea noastra a fost lovita de vreme
aspra, si cine ar fi fost in stare s'o apere de ur-
marile eT, cind jumatate de milion de oamenT uzl pans
la piele se culcaa seara pe noroiul inghetat al Bal-
canilor ? Dar oastea noastra n'a fost nici regulat bra,
nita, nici bine hranita , si aceasta cind provisiile
umpleau garile in urma si cind ele nu lipsiau adesea
de jur imprejur in tara strains. Pims muceda am
vazut-o si ea, soldatiT cu fetele arse all trecut si In-
naintea mea. $i sal si ea de ce a izbucnit holera la
Vrata si aiurea, unde trupele au fost bagate Ears nick)
ratiune in orase contaminate, unde all dormit in case
parasite si In casarmI semnalate ca primejdioase. $i
am vazut si ea, care am adus la Bucurest1 stir! ce
au fost primite cu neincredere, ca cel d'intaia soldat!
bolnavi , a doua zi o suta, a treia zi de doua orI
pe atita , nu puteail fi cautati fiindca lipsia totul,
de la paiele patuluT pang. la instrumentul de injectat,
cind nici chinina macar nu era la indemina docto-
rilor, a celor cari nu fugiail de marea si grozava
for datorie.
Da, e pacat, un mare si grea pacat...
$i-1 simtim asa de mult cu totir, Incit, in clipa cind
treT Capitale primesc cu supreme onorurl pe Invin-
gator! ca si pe invinsT, BucurestiT singurT, unde s'a
dictat pacea, n'au curajul moral de a o face, pe
linga curajul, fisic, care lipseste si acela....

www.dacoromanica.ro
260 N. IORGA

2.
Un Stat are, nu numai valoarea elementelor omeneqt1
care-1 compun, a mostenirii economice i culturale pe
care a primit-o, a traditiilor pe care le gAseste in
trecutul sou insusi sail al natiunii pe care o infatiseazA,
ci §i aceia a organisarir sale, a conducerii de care a
avut parte.
De aid vine ca neamuri rail inzestrate, cu o pregl-
tire neindestulatoare, nu numai a se ridicA rapede,
dar sint in stare sa se impotriveascA i celor mai
grele incercAri, pe cind altele, cu adevarat alese, in
toate privintile, stall pe loc tocmai in ceasurl hotAri-
toare pentru desvoltarea for $i, dacl imprejurarile le
aruna totusi in viltoarea luptelor, a intrecerilor cu
alte State, triumful for nu corespunde silintilor ce au
fAcut, si,mai ales, cuceririf materiale, ce s'a Indeplinit,
nu-i corespunde acea inncilfata stare moralci care cid do-
vada unel depline sanclteici nafionale.
Pot fi astfel pe lume invinettort bolnavi §i invinsi ro-
busti, §i aceasta in afarl de energiile cu care s'aU
nascut unir si altii.
Ce se intimpla la not a doua zi dupA o fulgerAtoare
mobilisatie, dupa dovada until superior avint al mul-
timilor uitAtoare de toate suferintile lor, dupa afirma-
rea de hegemonie balcanica a tratatulur din Bucuresti,
e o puternicA si pentru not asa de tristA ! dovadA
a acestor afirmatii.
Pe cind dincolo de Dunare, la cei biruiti §i pedep-
siti pentru cutezanta for prin pierderea celor mai
multe roade ale unor jertfe uriase, se proclama zilnic,
in cuvinte care impresioneazA, siguranta until viitor,
sprijinit pe caldurosul cult al trecutului si pe o incre-
dere absoluta in puterile presentului, la not abia ici
i colea se mai ridicA un glas oficios pentru a vorbi,
in cuvinte gird convingere, stoarse de datorie, in vechi
frase sarbede sau in sterpe formule de megalomanie
noun, care nu prind bine pe nimeni §i niciodatA, de
acele zile de zgomot vi lumina din lunie si Iulie.
Atit. Articolul plAtit al ziaristului nilimit pentru
aceasta. Incolo, ce se ceteste in foile noastre ? SA
amintim :
Cearta medicilor in jurul holerei, pe care nu sint
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MIL1TARX A ROMINIE1 251

in stare a o birui, ceia ce e tot ma! mult spre pier-

derea ter!! §1 spre ru§inea civilisatiel noastre.
Cearta coabitantilor conservator! §i democrat! in
jurul valori1 d -lu! Tache lonescu §i onestitatil d -lu!
Badarad.
Cearta liberalilor cu generalul Averescu, ale caruI
planurf de razboid nu -! satisfac.
Cearta credincio§ilor d -lu! Carp cu necredincio§ii
d -lu! Maiorescu.
Cearta civililor cu ofiteri1 pentru bataia in cam-
panie §i cororile) cele noun ale celer mai recente
destrabalari jurnalistice.
Cearta flaminzilor din vara cu intendenta militara,
care n'a §tiut or! n'a vrut sa-I hraneasca.
Cearta opinie! publice cu serviciul sanitar al armate!,
care s'a dovedit a fi mai mult o ilusie.
Cearta sociali§tilor cu toata lumea, afara de Bul-
garl.
Cearta Evreilor cu acer can nu vor sa li dea drep-
turf la tot! pentru a unii dintre din§ii ad tremurat
pe chesoane or! ad speriat pe BulgarT prin... partea
for sedentara.
Pentru literature, pentru §tiinta, pentru politica,
pentru spiritul politic, preocupat de cinematografele, de
berariile, de (§antezelep §i de jocurile sale de noroc,
rAzboiul n'a existat, sad, dace a fost, e de mult, de
mult, de mult de tot. Nu mai vorbim de aceia can
cred a judetul numit pompos (Romania Nouap, cu
Bulgarif, Turcir, Tatari! sau Gagautil sat cel vech!,
la can se vor adaugi noil no§tri gagautr, se va or-
ganisa singur, dupe preceptele pedagogice ale Mo-
trilor no§tri.
Erat unii totu§i can a§teptail de la campania din
vara, de la marele el succes fara singe o innoire a
sufletulul national, obosit Si fara ideal. Frati1 de peste
hotare erad ce! d'intaid sigurI de cre§terea energiilor
noastre, §i el au ramas singuril can cauta sä face,
in chip a§a de mi§ca tor, bilantul positiv al actiunil
trecute.
Si in acest timp Bulgarif invin§i, impacat! §i cu
Danevii for cel fulgerati de soarta, intoneaza Inca de
astAzi imnurile viitoare! (revan§ep.
De ce aceastd deplorabila stare de spirit ?
www.dacoromanica.ro
252 N. IONGA

Raspunsul e scurt :
Pentru ca poporul romanesc null are 'Inca Statul
sail si pentru ca cellalt Stat, incapabil de a-1 da drep-
tate, cultura, fericire, e al acelora cari nu stiii nict
sa cistige el un triumf, nicI sa intrebuinteze macar
pe acela care li-a fort dat de supusil lor.
3.
Dupa saptamini intregi de primejdie si oboseala, de
suferinti si boll pentru unit, de asteptare dureroasa a
parintilor, sotiilor si fratilor, pentru alp!. ostasiI se
intorc la casele for ca sa ajute la munca. inca neis-
pravita, a cimpului. E pace acuma, si o pace care a
crescut si innaltat Romania, pentru care trebuie sa
ni tinem gata totdeauna puterile care de citiva an1
de zile sint puse in nol de o vointa mat tare decit
vointa noastra.
Pacea atl facut-o vol, tot! aceia cari Vat! strins in
jurul steagulul romanesc, semn al cinstei si al min-
drier acestuT neam. Fiecare atl facut-o cite putin, pla
tind-o cu zile de pripa pe drumurl straine. cu intri-
narea trupuluT care cerea hrana si odihna., cu indu-
rarea noptilor red prin pustiurile bulgaresti. Cit1 nu
s'aii stins pe meleagurile acelea vitrege, fall sa fi
vazut in ceasul din urma o fata iubitoare aplecata
asupra for ! Citi n'ail cazut prada a bolilor celor mat
grozave pe care din funduri sllbatece de Asie le -au
adus Turcil si, prin Bulgarl, le-ail raspindit si a-
supra noastra I Pe ling t casele unde acum e bucurie,
cind se vac' strinsl cu totil la aceiasi masa, ruda cu
aka ruda, prietenul cu prieten, sint si altele unde femel
cernite pling, si se aduna de frica in unghere copii
fara tats 1
Dar pentru pierderile for si pentru suferinta for si
pentru patima celorlalti e mingiiere fall pareche a-
ceia ca azi tara nu mat samana cu ce era innainte
de a se face in ()chi! tuturora dovada vredniciel sale,
dovada iubiril fiilor el pentru dinsa si dovada bar
batiel fats de primejdil a acestora.
Multe s'ati invatat din aceste saptamint pe care Oa.
la adinci batrinete nu le vor uita ace! cari le-au trait.
www.dacoromanica.ro
 ACTIUNEA MILITARA A ROMANIE! 253

Aft vazut altd tarn, alai oamenT. Bulgaxil de acolo. li

vor fi spus el ad paminturf tot! si ca se in din ele,
el la dinsil nu sint nieT arendasl, nicT boierT. E firm
sá fie asa, cacT de supt jugul Tureulul, pe care no!
nu 1-am avut, totl ad iesit de o potriva: nicTunul mai
mare decit altul. Dar nu e de ajuns sa fi avut poimint :
trebuie 364 si pop linea. Cad ca i banul, si pamintul
se poate duce, si tot in minile celuf mal istet i celut
mal harnic ramine. ET ail stiut tnsa all 'Astra ogorul,
a si-1 fngriji si a si-1 creste. Gradinile for putead fi o
mustrare pentru multi, foarte multi dintre a! nostri.
Si nor insa li putem arata ce inseamna a trai.
Casele for erad ca niste pester! afumate, Ara nick)
podoaba in ela, ba de multe or! i fara 4 cele mal
trebuincioase lucrurl. Nu gasial o cusa tura la ferestl,
nu gasial o floare in glastra. Se vedea eel putin
pe unde am vazut i ea cit de mult li trebuie pAna
vor ajunge, ca no!, sa stie ce e frumos gi sa nu poata
trai fara dinsul.
Dar, pe cit de urit §ede cite un morrpint ca acesta
in mijlocul bogatiel, pe ati e de plins sa veal ip jurul
case celel frumoase gospodaria, cimpulul, a liveziT ai
a gradinil fara cuvenita ingrijirq.
Atl mal vazut acolo eft de aproape e omul cel mic
de omul eel mare. Asta fiindca maI marl sint fecioril
teranilor, eari nu s'ad deprins a-sf despretui parintif.
Dar si pentru ea teranul 1s! deg seama ca fara e a lui,
ca trebuie sa fie fi pentru el. Acolo, alegerea de primar,
de deputat sint alegerT adevarate. Comul nu se lass
inselat §i bagat in boll. Si de aceia alesul e al celor
can l-au ales.
Facet! si d-voastra tot asa! Daca nu va pieri raul
tot dinteodata, vet! vedea, dupa dovada de barb's tie
ce vetl fi dat-o, cite lucrurl se vor schimba in bine.
Si pentru aceasta Inca va vet! mingiia de pierderile
i suferintile razboiulul din 1913.

4.
Umbla din nod. prin vecinT veste de razboid. De
fapt, se si urmeaza de vre-o saptamina lupte 1nvier-
www.dacoromanica.ro
25 N. /ORGA

§unate, de o cruzime fAra pAreche, intre Ship!, cari ad

cuprins In hotarele lor cele nouA o parte din tara de
munt1 a Arnautilor sad Albanesilor, si intre acestI
bieti oamen1 saracI si sAlbated, ford muncA orinduita
§1 veniturl asigurate, pe cari-1 poartA cum vor, cu at!-
tar! si cu ban!, Austriacir, cari nu mar pot de nacaz
pentru cresterea sirbeasca. Arnautil din tara cea li-
berd s'au strins cu miile, au jAfuit si au ucis, ad pus
pe fug pe soldatir ski:4 si ad crezut cA astfel s'ad
ispravit toate in folosul lor. Dar ostr ma! multe ale
dusmanului i-ad incunjurat din toate pArtile, si acum
toate vAile sint pline de trupurile for ce putrezesc la
soare.
in alt' parte, Turd si Greci stall sa se incaiere din
nod. Acum o lunA, Turcir s'ad folosit de intrarea
noastrA in Bulgaria si ad pus mina, fArg. lupta, pe
sfinta cetate Adrianopol, precum si pe alte locuri
uncle se cistigaserA dAunazr biruintele cele mar! bul-
gat-esti. Bulgaria, pe cari, pentru hartagul ,lor, niraenr
nu void sA-I mal ajute, au trebuit sl se impace cu
aceasta pierdere,, pe atit de nea§teptatA, pe cat de
groza'va. Acuma, capeteniile cele usuratece ale Tur-
cilor cred cA ar putea isprAvi tot asa de rapede gi
cu Grecii, smulgindu-li innapor cetatea Saloniculur.
Or!, altfel, cer, intre altele, sA li dea indArAt ostroa-
vele cele mar! de linga Asia, care sint acum supt
steag grecesc. Dacl nu, er arata cl se vor bate.
Jar Bulgaria face ce poate ca sA inteteascl vrajba
si sA, aprinda focul. Cu toata holera, sarAcia si sufe-
rinta de tot felul, Guvernul terii vecine ar mar baga
odatl in foc pe sarmanif flAcAI ostenitr.
De nor nu se leagA nimenr. Dar pacea pe care am
fAcut-o, va trebui poate sa o §i apArAm. SA ne deprin-
dem cu gindul adeasta! Cine asteaptA mai rad, se
bucurA daca iese ma! bine.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro