Sunteți pe pagina 1din 2

Trofeul Arthur începe încetul cu încetul să fie garantul calității pentru literatura românească

pentru copii. Volumul Adinei Popescu stă mărturie că respectivul trofeu chiar caută literatură
care să rămână în istoria literaturii neaoșe.

Romanul se învârte în jurul a două personaje: Pricoliciul și Domnul Ar (Ar vine de la


Archibald). Pricoliciul o pornește de nebun în lume pentru că simte că-l așteaptă Sfârșitul,
atât pe el cât și pe celelalte personaje de basm și pleacă în lumea largă nu neapărat ca să-și
caute salvarea cât să-și înțeleagă rostul în magia basmului. Domnul Ar este un trimis al
Conglomeratului Țărilor cu Roșii Palide care are rolul de a depista și raporta neregulile în
basmele pe care le întâlnește. Toate personajele de basm îl numesc Călătorul și-i găsesc un
rol extrem de important în lumea lor, însă domnul Ar nu este atât de convins că are stofă de
erou așa cum lasă aceștia să se înțeleagă. Povestea Pricoliciului este atât de veche încât nici
măcar domnul Ar mai că nu-l recunoaște, iar Corectorii nu-l au în catalogul lor de ființe
fantastice ceea ce-l ajută pe Pricolici să scape de ochii urduroși ai acestora. Cei doi se
întâlnesc, însă drumurile lor se despart din cauza unui zmeu tirist care-l agață la chei pe bietul
Pricolici. Deși despărțiți, ei se vor căuta unul pe celălalt, deoarece simt că fiecare face parte
din povestea celuilalt.

Pe scurt și extrem de simplist cam despre asta este vorba. Povestea oricum o să o descoperiți
voi, eu nu scriu articole aici ca să povestesc cărțile ci ca să-i fac pe cei care mă vizitează să
citească sau nu o carte pe care am citit-o. Din start, și după notă vă puteți da seama că această
Carte a Pricoliciului merită cel puțin răsfoită.

Sincer să vă spun, am înaintat destul de anevoios în acest prim volum al trilogiei Adinei
Popescu. Prea multe informații, prea multe personaje care-mi erau necunoscute, prea multe
fire narative care se dezvoltau și nu păreau să ducă spre o finalitate. Însă, în timp, am început
să mă obișnuiesc cu scriitura și am ajuns să descopăr unul dintre cele mai complexe romane
româneşti de după revoluţie citite de mine în ultimul timp. Ceea ce face Adina Popescu este
să construiască un univers incredibil de complicat și imens în care personaje uitate și neștiute
se amestecă cu lumea reală, totul frumos organizat într-o narațiune care ascunde teme care se
pot recunoaște și lega de evenimente reale din viața contemporană a României. Nu e greu să
descoperi figuri reale printre personajele Adinei Popescu și să recunoști anumite tare ale
poporului român în acțiunile personajelor sau in evenimentele prin care trec domnul Ar și
Pricoliciul.

Umorul autoarei este inteligent și fin, dese mesaje subliminale strecurându-se în fraze și
momente din aventurile personajelor care-ți ies în cale. Dincolo de absurdul în care Adina
Popescu decide să-și pună eroii, se simte o foarte mare grijă și atenție la construcția acestora,
precum și o abordare cât se poate de serioasă a psihologiei lor – uriașul care a ajuns șofer de
tir are o anumită senzație de ratare pe care oricare dintre noi o resimte la un moment dat în
viață, faptul că el nu-și mai găsește povestea m-a dus cu gândul la cineva care și-a pierdut
busola într-un job de conjunctură și este măcinat de o depresie cruntă care-l împinge
implacabil către un sfârșit tragic.

Poți să stai cu volumul Adinei Popescu în brațe și să dezvolți teorii și povești aleatorii timp
îndelungat, acesta fiind un alt motiv pentru care cartea scriitoarei este fabuloasă. Universul
autoarei permite dezvoltarea a mii, zeci de mii de pagini care pot să fie umplute atât de
creatoarea sa cât și de absolut orice alt cititor suficient de pasionat și talentat și fascinat la
rându-i de ceea ce are în fața ochilor.

De ce 4 stele: pentru că este un demers istovitor pentru autor însă cât se poate de incitant și
captivant pentru cititor. O trilogie care se anunță complexă și chiar decisivă pentru ceea ce
înseamnă genul fantasy pentru literatura fantasy românească și tind să cred că are mari șanse
să ajungă un etalon pentru mulți dintre scriitori neaoși atât prin tipul de construcție a
romanului cât și prin modul de a trata și interacționa cu personajele.

Prezentare editurii:

Cartea Pricoliciului este cel dintâi volum al trilogiei fantastice O istorie secretă a Ţării
Vampirilor, o serie ce îşi propune să salveze mituri şi personaje sortite să dispară, dacă nu
sunt povestite.

Uitaţi de toată lumea, Greuceanu, Pipăruş-Petru, Sfânta Miercuri, Ileana Cosânzeana sau
Zmeul Tase au o viaţă banală care numai de basm nu este. În Ţara Vampirilor, vampirii sunt
scoşi în afara legii, Împăraţii confundă prezentul cu trecutul, iar Preşedintele e speriat de o
carte cu pagini albe care-i ameninţă viitorul.

Într-o lume în care se face contrabandă cu Apă Vie şi nu mai există fericire până la adânci
bătrâneţi, Pricoliciul a uitat cine este. Nevoit să-şi părăsească grota, porneşte la drum şi
ajunge să fie implicat în poveştile altora – iar în cele din urmă descoperă că nu poate scăpa de
Sfârşit decât dacă înţelege în ce măsură se întreţese povestea lui cu iţele Basmului.

Vor urma:

Cartea Fetiţei Vampir

Cartea Călătorului