Managementul creșterii, nutrițeii și statusul biochimic la găinile

ouătoare la SC. A.T. Grup. Prod Impex SRL

Sub aspectul preferinţelor consumatorilor pentru cele două tipuri de ouă (ouă cu coaja
alba și ouă cu coaja roșie), există diferenţieri de la o zonă geografică la alta; astfel, ouăle cu
coaja albă sunt solicitate în America de Nord (90%), Asia-fără China (65%) şi în America de
Sud (60%), pe când cele cu coaja brună sunt preferate în Europa de Vest (75%), China (70%)
şi în Europa Centrală (65%) (Peters, T., 2001).
În marea majoritate a ţărilor, creşterea găinilor ouătoare se face în complexe de tip
industrial, de mari capacităţi. De exemplu, în 1993, 67% din producţia de ouă realizată în S.U.A.
a fost obţinută în 156 complexe, cu capacităţi de 500.000–1.500.000 capete/serie (Bell, D.,
1995).
De şi, mai mult de 75% din efectivele de găini ouătoare existente pe plan mondial sunt
crescute în baterii, evoluţia opiniei publice în ceea ce priveşte exploatarea păsărilor în baterii,
în sisteme superintensive, este în favoarea renunţării la această modalitate de creştere şi prin
urmare, oricând, poate fi adoptată o lege în acest sens (Conrad, D., 2000).
Creşterea păsărilor în baterii, în hale oarbe de tip industrial, necesită asigurarea unui
anumit confort ambiental şi care, de cele mai multe ori, este adus până la nivelul fiziologic
optim, specific fiecărei categorii de păsări (Weeks, C., 2001).
Greutatea ouălor creşte treptat, în paralel cu înaintarea în vârstă a păsărilor, mai ales
pe seama sporirii proporţiei gălbenuşului în structura acestora, care este mai mare cu 8-10% la
adulte, decât la puicuţe (Vacaru-Opriş , I.şi col, 2000). Atunci când în halele pentru găinile
ouătoare există temperaturi ambientale ridicate, se constată reducerea masei ouălor, prin
scăderea proporţiei cojii minerale; la expuneri îndelungate, se reduce şi ponderea gălbenuşului.
Efectele amintite sunt amplificate şi de umiditatea necorespunzătoare (Usturoi, M.G., 2008).
La Drăgănești Vlașca există găini ouătoare Isa Brown dar și un număr redus de Isa
White; deoarece ouăle cu coaja albă nu sunt solicitate pe piaț,ă acestea din urmă nu se vor
mai crește, ne-a relatat Dr. Lungu Ion- medicul veterinar al complexului.

În ceea ce privește nutriția, pentru găini ouă consum există premixul- Devcomix A5-
1 care se administrează din a 35-a săptîmână și acesta conține aminoacizi, enzime specifice și
fitază.
 Încărcarea buncărelor cu furaje

Compoziția este următoarea:

Compoziție Premix A5 - 1

Specificație Unități de măsură Cantități

Umiditate Max % 5,00

Fibră brută Max % 0,10

Calciu Min % 17,09

Fosfor total Min % 9,53

Fosfor disponibil Min % 14,45

Sodiu % 7,34

Metionină % 5,13

Metionină+ cistină % 5,33

Lizină % 2,93

Treonină % 0,84

Triptofan % 0,22

Vitamina A UI 550.000

Vitamina D3 UI 100.000

Vitamina E mg 1000

Vitamina K3 mg 100

Vitamina B1 mg 100

Vitamina B2 mg 325
 Vitamina B6 mg 225

Vitamina B12 mg 1000

Vitamina PP mg 2000

Pantotenat de Ca mg 500

Acid Folic mg 50

Biotină mg 10.000

Clorură de colină mg 18.000

Mangan mg 5070

Zinc mg 3020

Fier mg 2580

Cupru mg 255

Cobalt mg 10

Iod mg 50

Seleniu mg 10

Fitază FTU 15000

Alfa galactosidază Ga IAU 73000

Beta manonase MIAU 125000

Antioxidant mg 2000

End 1,4- beta TGU 75000

glucanasa

Pentru a corela performanțele biologice ale hibridului cu realitatea din unitatea

cercetată și cu starea de sănătate- am realizat următoare determinări biochimice și
hematologice:
 Imagine de ansamblu hale găini ouătoare (a se vizualiza linia de tarnsport a
ouălor)

Interior hală găini ouătoare (vizualizare lumina roșie)

Sistem adăpare

Panou control microclimat hale găini ouătoare

Statusul metabolic la tineret înlocuire, vârsta 24 săptămâni

Specific Constante biochimice

Proteine Colesterol Ac.uric ASAT Ca P β Caroten Se

g/dl mg/dl mg/dl UI/l mg/dl mg/dl

3,65 155 6,8 142 10,00 8,2 127 4,5

H1 3,87 157 9,3 157 11,30 8,0 120 5,0

3,06 165 7,5 132 10,70 8,0 130 4,7

3,78 167 6,8 130 11,50 7,5 132 4.4

3,90 163 7,0 187 10,80 7,0 130 5,8

3,50 170 7,3 150 11,00 7,8 147 5,0

4,08 128 5,5 145 9,80 7,4 158 5.3

4,34 130 8,5 113 9,57 6,4 147 4,9

5,06 120 6,4 140 9,54 6,0 120 4,4

4,56 110 8,0 125 8,90 6,3 165 3,8

4,64 157 7,3 100 8,80 7,0 110 4,2

3,29 178 6,7 98 7,90 8,2 122 5,0

H2 3,54 153 7,0 170 9,25 8,0 136 4,7

4,35 169 7,3 145 9,40 7,8 120 4,0

4,22 170 8,4 185 8,57 7,0 144 5,5

4,50 158 6,3 153 7,79 6,9 112 5,8

3,30 177 8,0 115 8,90 6,5 110 5,2

3,07 134 5,3 120 9,42 5,7 100 5,0

4,37 183 7,8 119 10,50 5,5 132 4,7

4,70 124 8,0 160 10,00 7,8 128 5,3

Media

3,98 153,4 7,26 139,2 9,24 7,15 118 4,86

Val. de 5,5 g/dl 2250 6,0 160 38 11,2 150 5

referință mg/dl mg/dl UI/l mg/dl mg/dl
Status biochimic, găini ouătoare vărsta 48 săptămâni

Linia exterioară transportoare de ouă

Sistemul de raclare a dejecțiilor

 Vizualizarea sistemului de raclare a dejecțiilor (benzile transportoare de ejecții,
a sistemului de colectat ouă
Banda transportoare de ouă din interiorul halei

Găini Isa Brown albe (White)

Găini Isa Brown -vârsta 40 săptămâni

Sistemul de adăpare și furajare la găinile ouătoare

 Managementul efectivului în perioada de creștere

Pasarile cresute in hala intr-un climat temperat

✔ Densitate: 30 pasari m²
✔ Adăpători tip starter: 1 la 80 pui
✔ Adăpători suspendate: 1 la 150 păsări
✔ Adăpători tip biberon: 1 la 12 păsări
✔ Hrănitori tip starter: 1 la 50 pui
✔ Hrănitori in lant: 2,5 cm/pasăre.

La introducerea puilor:
-se preîncălzește cladirea cu 30-40 h înainte de sosirea efectivului de pui,
podeaua trebuie să fie încălzită la sosirea lor;.

- se asigură o ventilatie bună din momentul în care sosesc puii (0,8 m³/kg/h).

Taierea ciocului este o procedură folosita pentru a preveni ciugulirea penelor

si canibalismul, în conditii de lumina slabă în adăpost sau densitate mare de păsări
pe m²; este folosită și pentru a preveni irosirea hranei; înainte de tăierea ciocului
trebuie să ne asigurăm că păsările sunt sănătoase; trebuie să adăugăm vitamina K
în apa de băut..

Monitorizarea greutății corporale si a uniformității

Controlul greutății:

- păsările trebuie să fie cântărite săptănal, începând cu prima săptămână;

-în primele 4 săptămâni pot fi cântărite câte 5-10 păsări deodată folosind o
găleată;
 -de la 26 de săptămâni, se cântăresc la 2 săptămâni, iar de la 32 săptămâni
lunar;

-după cântărire se calculează media greutății corporale și uniformitatea, datele

fiind introduse într-o diagramă de creștere, acest lucru ajută la stabilirea rației.

Controlul uniformității: următorii factori joaca un rol important în obținerea

și menținerea uniformității:

-accesul la hrană și apă;

-starea de sănătate a efectivului;

-controlul bolilor și al pasaziților;

-calitatea tăierii ciocului.

Profilaxia

Se aplica in functie de fiecare zona geografica. Pentru a avea success este

important sa se aleaga produsele potrivite precum si respectarea urmatoarelor
reguli:

✔ Personalul trebuie sa fie instruit sa efectueze cu success

operatiunile veterinare (vaccinari sau tratamente);
✔ Toate produsele necesare sa fie corect depozitate si verificate
inainte de fiecare folosire;
✔ Fiecare operatiune sa fie planificata si supervizata de o
persoana competenta din punct de vedere ethnic;
✔ Vaccinurile si tratamentele trebuie sa fie depozitate in conditii
adecvate in cantitatile necesare;
 ✔ Este folositor ajutorul unui laborator in anticiparea
problemelor de sanatate si maximizarea eficientei urmatoarelor
operatiuni: controlul dezinfectiilor si controlul calitatii apei si hranei,
monitorizarea serologica, examinare postmortem si verificarile de
rutina parazitare;

Pietrisul si cerealele

Va sfatuim ca pasarile sa beneficieze de pietris si cereale incepand cu varsta

de 4-5 saptamani pentru a avea un comportament activ de hranire, dezvoltarea
tractusului digestiv si incurajarea pasarilor sa scarmene in pamant.

Pietrisul (particule insolubile de piatra de 2-4 mm diametru): 3-

5g/sapt/pasare cate 2-3 zile.

Cerealele (porumb spart sau grau integral): 3g/pasare in fiecare zi.

PROGRAMUL DE ILUMINAT

● Reguli generale:
Maturitatea sexuala si productia sunt influentate de schimbarile duratei zilei
la care puietul este expus. Un program bun de iluminat va optimiza performanta.
Maturitatea sexuala si greutatea atinsa la maturitatea sexuala influenteaza
productia de oua, marimea acestora si calitatea cojii.

Pentru a stabili un program bun de iluminat este important sa se tina cont

de urmatorii factori:

⮚ Locatia fermei (schimbarile in durata a zilei)

⮚ Caracteristicile unitatii de crestere (cu lumina controlata,
semiintuneric sau tipul deschis)
 ⮚ Sezonul anului
⮚ Temperature
⮚ Data ecloziunii
⮚ Perioada de crestere
⮚ Datele trecute de performanta obtinute in aceea unitate de crestere

Programul de iluminat in timpul primelor saptamani ale perioadelor de

crestere

Pentru a incuraja cresterea se recomanda scaderea intensitatii luminii

artificiale indiferent de tipul de ferma.

Programul de iluminat intre varsta 8 saptamani si varsta la care

stimularea prin lumina este necesara

Pentru a controla maturitatea sexuala si pentru a evita o maturitate sexuala

timpurie la o greutate corporala inadecvata si imatura este important sa se evite
orice crestere a intensitatii luminii in aceasta perioada.

Programul de iluminat in timpul productiei de oua

Sa nu descreasca niciodata intensitatea luminii artificiale in aceasta

perioada deoarece exista riscul unei productii reduse de oua.

Intensitatea luminii

O lumina mai intensa in timpul perioadei de clocire va incuraja dezvoltarea

prin cresterea nivelului de activitate a efectivului si sporirea apetitului. Dupa 2-3
saptamani si in functie de comportamentul pasarilor, intensitatea luminii poate fi
redusa.

❖ Tipuri de iluminat
 a. De la iluminarea controlata in unitatea de crestere la
iluminarea controlata in unitatea de ouat:
- a se folosi un program de iluminat mai slab in primele 6 saptamani de viata;

- o durata constanta de 9 h pe zi de stimulare prin lumina incepand de la varsta de

7 saptamani (pot fi folosite si 12 h, in functie de necesarul de crestere);

- a se mari durata de iluminare cu 2 h cand greutatea corporala este intre 1270-

1340 g;

- a se adauga o ora si/sau 30 min pe saptamana pana ce se obtine o durata totala

de iluminare de 15-16 h;

b. De la iluminarea controlata in unitatea de crestere la

iluminarea controlata in unitatea de ouat semiintunecata:
- a se folosi un program de iluminat mai slab in primele 6 saptamani de viata;

- o durata constanta de 9-10 h/zi intre 7-15 saptamani de viata;

- a se mari durata de iluminare cu 2 h cand greutatea corporala este intre 1270-

1340 g;

- a se adauga o ora si/sau 30 min pe saptamana pana ce se obtine o durata totala

de iluminare de 15-16 h;

- intensitatea luminii in unitatea de crestere trebuie sa fie reglata pentru a evita

cresterea dramatica si brusca a intensitatii luminii la momentul transferului;

c. De la unitatea de crestere deschisa sau semiintunecata la

unitatea de ouat cu lumina controlata:
- a se folosi un program de iluminat mai slab in primele 6 saptamani de viata;

- o durata constanta de 9-10 h de iluminare de la 7 la 15 saptamani de viata;

- se va mari durata iluminatului cu 2 h la o greutate corporala cuprinsa intre 1270-

1340 g, atunci cand durata zilei este in descrestere;

- se va mari durata iluminatului cu 1 h la o greutate corporala cuprinsa intre 1270-

1340, atunci cand durata zilei este in crestere;

- a se adauga o ora si/sau 30 min pe saptamana pana ce se obtine o durata totala

de iluminare de 15-16 h;

d. De la unitatea de crestere in sistem deschis

sau semiintunecat la unitatea de ouat in sistem semiintunecat:

- a se folosi un program de iluminat mai slab in primele 6 saptamani de viata;

- o durata constanta de 9-10 h de iluminare de la 7 la 15 saptamani de viata;

- se va mari durata iluminatului cu 2 h la o greutate corporala cuprinsa intre 1270-

1340 g, atunci cand durata zilei este in descrestere;

- se va mari durata iluminatului cu 1 h la o greutate corporala cuprinsa intre 1270-

1340, atunci cand durata zilei este in crestere;

- stimularea prin lumina devine mai eficienta prin adaugarea unor ore de lumina
in timpul diminetii decat seara;

- a se adauga o ora si/sau 30 min pe saptamana pana ce se obtine o durata totala

de iluminare de 15-16 h;

e. Într-un climat cald:

 - program de iluminat mai slab până la varsta de 12 saptamani;

- lumina naturală pe parcursul zilei de la varsta de 12 saptamani la 2-

5% productie;

- cresteti durata iluminatului cu 1 h si/sau 30 min de la 2-5% productie

dimineata;

- adaugati 1 h si/sau 30 min pe saptamana pana se obtine o iluminare toatala

de 15-16 h;

- lumina trebuie astfel adaptata, incat pasarile sa manance in partea mai rece a
zilei;

Iluminatul de la miezul noptii: se pot folosi aditional intre 1-1,5 h in mijlocul

noptii pentru a stimuli hranirea in primele saptamani de productie sau pentru a
compensa efectele adverse ale temperaturilor inalte din timpul verii. Aceasta
extraperioada de lumina poate fi introdusa sau retrasa in timpul perioadei de
productiei oricand.

MANAGEMENTUL EFECTIVULUI IN TIMPUL PERIOADEI DE

PRODUCTIE

⮚ Transferul
Este indicat ca transferul sa aiba loc in jurul varstei de 16-17 saptamani:
 - inainte de aparitia primelor oua dupa ultimul vaccin facut cu o saptamana
inainte de transfer;
- dupa deparazitarea efectivului (3 zile inainte de transfer);

Pentru a minimaliza stresul la momentul transferului este important sa:

- -sa se mareasca intensitatea luminoasa pentru a incuraja consumul de apa;
- sa se mentina o temperatura apropiata de temperature resimtita de pui la
sfarsitul perioadei de crestere;

⮚ Programul de iluminat in timpul perioadei de productie

Durata iluminatului dupa transfer trebuie sa fie ajustata, astfel incat sa se
potriveasca cu durata iluminatului experimentata la sfarsitul perioadei de crestere.
Durata de iluminat posttransfer trebuie sa fie cel putin la fel de lunga ca sic ea din
faza de crestere, poate fi mai lnga in functie de planul de stimulare prin lumina.

Datorita faptului ca pasarile raman sensibile la durata de lumina, niciodata

sa nu se descreasca durata din timpul zilei in timpul perioadei de productie.

⮚ Managementul intensitatii luminii in perioada de productie

Este posibil ca dupa varful perioadei de ouat sa se reduca progresiv
intensitatea luminii artificial. Acest lucru va limita irosirea hranei, activitatea
excesiva a pasarilor si va reduce riscul mortalitatii. A se lua in considerare faptul
ca lumina trebuie sa fie uniform distribuita in toata unitatea.

⮚ Managementul greutatii ouălor

Profilul greutății unui ou este in mare parte determinat de urmatorii factori:

- greutatea corporală la stimularea prin lumina (sau la maturitatea sexuala): cu

cat este mai mare greutatea corporala la maturitatea sexuala, cu atat greutatea
oului va fi mai mare in timpul perioadei de ouat; cu cat este mai mica
greutatea la maturitatea sexuala, cu atat va fi mai mica in timpul perioadei de
 ouat; pentru a creste media greutatii unui ou in timpul perioadei de productie
se va intarzia inceputul acesteia; pentru a descreste greutatea medie a unui ou
in timpul perioadei de productie se va planui atingerea timpurie a maturitatii
sexual;

- evolutia greutatii corporale in prima saptamana de productie;

-
- stabilirea unui program de iluminat ciclic in timpul perioadei de productie
poate creste greutatea medie a oului in anumite conditii;

- de asemenea nutritia are efecte importante asupra evolutiei greutatii oului in

timpul productiei: consumul de proteine sau aminoacizi digestibili si hrana
ce contine acid linoleic si ulei.
 Managementul integrat – ferma de găini ouătoare Aviputna Focșani

Management integrat-

Când spunem Aviputna Focșani (Golești), județul Vrancea, spunem

că într-adevăr este o unitate complexă, cu un management integrat, ce
presupune:
-creșterea găinilor ouătoare

-tehnologie de creștere unică în România

-FNC propriu, care folosește ingrediente naturale, în mare parte
obținute de pe terenurile fermei
-producție de ouă
-stație de sortare, ambalare
-ouă sănătoase, gustoase
 - -stație de prelucrare a dejecțiilor, după o tehnologie
japoneză, cu obținerea de compost folosit în horticultură
- Aviputna a devenit prima fermă de găini cu capital integral
privat din țară în anul 1991, iar din acel moment s-a aflat permanent în ’’Top
5 ferme avicole’’ din țară privind producția de ouă.

o
 Loial dezvoltării unui bussines durabil, managementul Aviputna este
format dintr-o echipă puternică de specialiști și experți în industria producătoare
de ouă de consum; acesta este orientat spre obiective ambițioase care satisfac
cerințele unui public din ce în ce mai exigent, ce optează pentru consumul de
alimente sănătoase produse în România, dar la standarde europene. Experiența
solidă a membrilor echipei, strâns împletită cu competențele specifice și
respectarea valorilor de calitate pe care le-au asumat reprezintă o garanție a
siguranței alimentare, către consumatori- aceea de a livra un aliment sănătos și
gustos.

o
- Este Echipa care de-a lungul anilor a primit cu multă
Bunăvoință șu Respect pentru Medicina Veterinară, studenții anului VI
Master- specializarea Animale de Rentă econimocă.
-
- Anul 2012 a marcat încheierea unei etape importante din acest
proces în valoare totală de 3.000.000 euro, în urma căruia a fost implementată
tehnologia provenită de la firma germană Big Dutchman.
- Un centru performant de colectare și sortare a ouălor
completează fericit linia de producție, prin care oul ”Din Ogradă” ajunge în
marile magazine comerciale și de aici în coșul de cumpărături al românilor.
- Tehnologia de creștere asigură cele mai bune condiții pentru
producerea unui ou de calitate: păsările sunt libere, înălțimea halelor face ca
 volumul de aer să fie mai mare, monitorizarea parametrilor tehnic-chimici se
face permanent printr-un sistem computerizat, luminile se sting și se aprind
după un program coordonat integral de computer. Păsările care produc ouăle
”Din Ogradă” sunt nestresate, scop în care sunt create condiții similare celor
naturale. De exemplu, trecerea de la lumină la întuneric și invers se face cu
simularea crepusculului.

Certificări
Evoluția Aviputna este certificată prin statisticile realizate de către cea mai
prestigioasă asociație profesională de resort, Uniunea Crescătorilor de Păsări din
România. De 50 de ani societatea parcurge un drum continuu ascendent fiind una
din cele mai performante din Europa și unică în România din punct de vedere
tehnologic.
În ultimii ani, Aviputna Golești s-a dedicat total producției de ouă de o
calitate superioară, cu un conținut sănătos și un gust unic. Respectul pentru mediu
și pentru confortul păsărilor ouătoare, a generat un interes crescând pentru
implementarea celor mai noi tehnologii din domeniu. Dorința de a livra un produs
de cea mai bună calitate, care să fie conform cu așteptările unor clienți exigenți,
informați și educați, a creat necesitatea unui control riguros al tuturor proceselor,
fixarea celor mai înalte obiective de calitate și aducerea lor riguroasă la
îndeplinire.; în acest sens, certificările din domeniu indică o firmă al cărei scop
este acela de a crește continuu satisfacția clienților, generând încredere și fidelitate
față de brand.
- La acest moment, ferma Aviputna are toate certificările
industriei de profil, dar și certificări suplimentare care atestă transparența,
eficiența și modernitatea proceselor interne: sistemul de management al
calităţii ISO 9001:2008, sistemul privind siguranța alimentară/ HACCP, ISO
22000:2005.
 - Calitatea ouălor ”Din Ogradă” a fost confirmată și de către
două organisme de atestare a calității și siguranței alimentare din Germania,
Aviputna fiind singura fermă din țară care a obținut certificatul KAT pentru
F.N.C., ferma şi depozitul de ouă.
- În anul 2015 oul ’’Din Ogradă’’ produs de Aviputna a
primit cel mai mare premiu acordat de către Institutul Internațional al
Gustului și Calității de la Bruxelles, cea mai importantă organizație mondială
ce testează băuturile și produsele alimentare.
- Prezentăm alăturat câteva diplome. Certificate, obținute de
Aviputna:

-
-
-
-
-
-

Materialul biologic
 o

Ferma Aviputna vestește continuu în sistemul de creștere din respect

pentru așteptările consumatorilor: ouă sănătoase, produse într-un mediu calitativ
și sigur, cu respectarea normelor europene celor mai stricte.
- Aviputna derulează o afacere responsabilă, scop în care deține
o structură integrată de producție, cu un control riguros asupra tuturor
verigilor care compun acest lanț.
- Un flux intern bine stabilit este garanția pentru un produs cu
valoare biologică ridicată, ce respectă pe de o parte cele mai severe norme
europene, pe de altă parte cerința de produse alimentare sănătoase, tendință
în continuă creștere în rândul consumatorilor români.
- Aviputna este prima fermă de găini cu capital integral privat
din țară. Din 1991 până în prezent aceasta s-a aflat permanent în top 5 ferme
avicole din ţară în ceea ce privește producţia de ouă.
- Peste 3.000.000 euro au fost investiți până în 2012 ca parte a
proiectului de modernizare a fermei Aviputna, care în prezent beneficiază de
o tehnologie unică în România de creștere la volieră a găinilor și a
tineretului de înlocuire.
- Ferma este beneficiara unui sistem de creștere la volieră, a
găinilor și a tineretului de înlocuire, unic în România; este un sistem de
creștere provenită de la firma germană Big Dutchman care permite
păsărilor să crească liber, la sol, fără să fie expuse nici unui factor de
stres și care respectă toate regulile impuse de Directiva Consiliului
 Uniunii Europene 1999/74/EC. Ca urmare a acestui fapt, ouăle produse în
ferma noastră au codul 2 și o valoare biologică ridicată, ce respectă pe de o
parte cele mai severe norme europene, pe de altă parte cerința de produse
alimentare sănătoase, tendință în continuă creștere în rândul consumatorilor
români.
-
-

o
o
 Stația de sortare a ouălor
Ouăle produse de brandul Din Ogradă au primit cel mai mare premiu acordat de
către Institutul Internațional al Gustului și Calității de la Bruxelles, cea mai importantă
organizație mondială ce testează băuturile și produsele alimentare; această recunoaștere
internațională reconfirmă calitățile remarcabile pentru gust și sănătate ale oului produs de ferma
noastră, care folosește o tehnologie germană de ultimă generație, unică în România.
Găinile sunt crescute liber, la sol în volieră
De la libertatea de mișcare a găinii și furajul 100% natural și până la ambient, totul
reproduce cele mai bune condiții biologice și tehnologice pentru obținerea unui aliment de o
calitate excepțională, similar cu cel tradițional, din ograda oricărui țăran. În plus, produsul
nostru este exigent controlat și verificat sanitar, fiind livrat la standarde superioare de
prospețime.
-Beneficiile pe care acest ou premiat le aduce sănătății sunt validate permanent;
cei care aleg brandul Din Ogradă sunt siguri că oferă familiei un produs proaspăt, natural,
certificat și avizat de către cele mai exigente autorități în domeniu.
-Pe lângă producția de ouă de calitate superioară, ferma Aviputna desfășoară o
activitate complexă care mai cuprinde: cultivarea pământului, producerea furajelor,
creșterea tineretului de înlocuire, creșterea găinilor ouătoare, colectarea și distribuirea
ouălor.
-
 -

-
-
-
-

-
-
-

-
-
-
-
-
-

-
-

-
-
-
-
-
-
-

-
-
 Monitorizare biochimică la găinile ouătoare
Am preluat probe de sânge de la găinile ouătoare din 10 hale, fiecare probă de sânge
este media de la 5 găini ouătoare alese randomizat din hala respectivă.
Din primele 5 hale, am recoltate sânge de la găini aflate la începutul perioadei de
ouat; următoarele 5 se află în perioada , în care producția este maximă.
Rezultatele obținute sunt prezentate în următoarele tabele:

- Tabel… Valorile parametrilor biochimici la găini ouătoare în vârstă de …

-
H Parametrii biochimici investigați
T- Alb. UA Cre GOT GPT T- HDL TG P Ca
Pro g/dl Glob. mg/dl mg/dl UI/l UI/l Cho mg/dl mg/dl mg/dl mg/dl
g/dl g/dl mg/dl
1 5,2 1,4 3,8 9,5 0,5 158 10 98,0 32,0 500 5,7 20,0
2 5,2 1,3 3,9 5,9 0,5 147 9 87,0 33,0 500 4,6 20,0
3 5,4 1,5 3,9 5,3 0,6 178 10 78,0 28,0 500 5,2 20,0
4 5,4 1,5 3,9 4,5 0,5 134 8 104,0 35,0 500 4,9 20,0
5 5,2 1,3 3,9 5,9 0,6 153 9 83,0 32,0 500 5,4 20,0
M 5,2 1,4 3,8 6,2 0,5 154 9,2 90,0 32,0 500 5,1 20,0
VN 2,0- 2,7- 1,6- 0,3- 125- 26- 50- 10- 25- 3,6- 3,6-
6,0 4,6 4,2 0,9 500 34 400 150 500 6,7 11,2
-
Din tabelul…se consată : hipoalbuminemie, creșterea acidului uric, scăderea GPT.

Valorile parametrilor biochimici la găini ouătoare în vârstă de …

H Parametrii biochimici investigați
T- Alb. UA Cre GOT GPT T- HDL TG P Ca
Pro g/dl Glob. mg/dl mg/dl UI/l UI/l Cho mg/dl mg/dl mg/dl mg/dl
g/dl g/dl mg/dl
6 5,8 1,5 4,3 5,7 0,5 148 9 92,0 35,0 500 6,9 20,0
7 4,9 1,3 3,6 10,7 0,5 127 18 93,0 42,0 500 5,0 20,0
8 5,4 1,4 4,0 4,3 0,7 130 7 129,0 48,0 500 6,8 20,0
9 4,2 1,1 3,1 5,8 0,5 120 8 94,0 40,0 500 5,3 20,0
10 5,4 1,5 3,9 5,8 0,6 135 7 80,0 26,0 500 5,4 20,0
M 5,1 1,3 3,7 6,4 0,5 132 9,8 97,6 38,2 500 5,4 20,0
VN 2,0- 2,7- 1,6- 0,3- 125- 26- 50- 10- 25- 3,6- 3,6-
6,0 4,6 4,2 0,9 500 34 400 150 500 6,7 11,2
-
-Din tabelul…se constată: hipoalbuminemie, creșterea acidului uric,
scăderea activității GPT, hipercalcemie.
- În urma rezultatelor obținute, realizăm următoarele corelații și
interpretări:
-1.Referitor la hipoalbuminemia constată ,precizăm
- În cercetarea noastră am determinat proteinemia deoarece păsările au nevoie,
în această perioadă de creștere, dezvoltare și pregătirea producției viitoare de ouă- de
proteine de calitate superioară, în special de aminoacizi. Ouăle, carnea, penele au o
compoziție complexă în aminoacizi esențiali, fapt pentru care aceștia se asigură prin
premixul mineralo-vitaminic..
-Faptul că în furajul concentrat se adaugă clorură de sodiu aceasta stimuleză
secreția enzimelor proteolitice și acționează în strânsă dependență cu macro și micro
elementele implicate în enzimogeneză (Nichita 1984). Reținerea în exces a azotului în
orgnism este dependentă și de deficiența în fosfor (ușor crescut în determinările noastre)
-Albumina este o proteină non-glicozilată și este element constitutiv al
plasmei; este considerată reactant de fază acută ”negativ” deoarece scade, ca răspuns
la procesele infecțioase și inflamatorii acute; sinteza de albumină are loc la nivelul
parenchimului hepatic.
-Hipoalbuminemia poate avea cauze hepatice, renale, gastro-intestinale etc.
 -În ceea ce privește scăderea GPT (ALAT, ALT) sau transaminaza glutamat
piruvică este o enzimă ce se găsește în concentrție mare în ficat, dar se întâlnește și în
rinichi, miocard, mușhi scheletic și pancreas; nivelul seric nu se corelează direct cu
severitatea leiunilor hepatice; valorile normale nu exclud afecțiuni hepatice iar creșterile
pasagere nu indică în mod cert o afecțiune hepatică; și în cazul acesta nu există semne
clinice care să se coreleze cu determinările de laborator; de obicei scăderea
transaminazelor este lipsită de semnificație clinică.
-2. În legătura cu hipercalcemia, precizăm :
-Păsările au un metabolism al calciului extrem de intens şi elimină cea mai mare
cantitate de calciu raportată la greutatea lor vie. Coaja cântăreşte aprox. 6 g şi este
constituită în cea mai mare parte din cristale de carbonat de calciu; creşterea cristalelor
de calciu începe la 10 ore după ovulaţie, în timp ce continuă hidratarea albuşului (acest
fenomen se numeşte plumming, se produce în timpul celor 6-7 ore petrecute de ou în
oviduct, când conţinutul albuşului se dublează iar oul creşte în volum; dacă oul este
expulzat în mod accidental la 10-12 ore de la ovulaţie, este fără coajă dar are compoziţia
chimică definitivată; astfel de ouă "moi" apar la începutul ouatului) va continua până la
22 de ore după ovulaţie. Viteza de depunere a cojii în timp de 12 ore este de 0,30- 0,35
g/oră; oprirea calcificării cu 2-4 ore înainte de expulzarea oului este controlată de
steroizii ovarieni.
-Sursa imediată de calciu o reprezintă sângele; la un moment dat sângele găinii
nu conţine decât 25 mg de calciu; depozitul din coajă (130 mg calciu pe oră) obligă la o
reânnoire totală a calcemiei la fiecare 12 minute timp de 12 ore/zi. Calcemia la găină în
perioada de ouat este de 200-250 mg faţă de găina imatură şi cocoş (100 mg); această
calcemie este sub con-trolul estrogenilor; aprovizionarea cu calciu este facilitată de
faptul că debitul sanguin creşte în timpul formării cojii.
- Dacă pe termen scurt calciul din coajă provine din circulaţia sistemică pe
termen mediu şi lung singura sursă este constituită prin calciu adus prin alimentaţie;
intestinul participă în mod activ la reglarea metabolismului calcic, retenţia de calciu
creşte de la 40 la 80% când se formează coaja oului. Această adaptare se face prin două
mecanisme complementare.
-1.Primul mechanism se referă la creșterea de la intrarea în ouat, a capacităţii de
absorbţie, datorită sintezei sub controlul estrogenilor, a unui metabolit activ al vitaminei
D, care creşte permeabilitatea mucoasei intestinale pentru calciu. La aceasta se adaugă şi
faptul că secreţiile digestive acide ale guşii (acidul lactic) şi ale proventricului (acidul
 clorhidric) cresc în perioada zilei când are loc formarea cojii. Astfel rezultă o mai bună
dizolvare a carbonatului de calciu adus de către alimente şi o cantitate mai mare de
calciu absorbabil. Conţinutul de calciu solubil din stomac se măreşte de 2,5 ori în timpul
formării cojii. Calciul astfel absorbit poate fi utilizat direct fără a fi depus în prealabil în
oase. Acest lucru este posibil pe de oparte datorită existenţei unui ciclu zilnic de apetit
specific pentru calciu iar pe de altă parte folosirea unor programe de lumină fracţionate.
-Al doilea mecanism se referă la .:
-2. Apetitul specific pentru calciu; atunci când găina primeşte nutreţ combinat
la discreţie ea consumă cu 10-15 g (10%) mai mult în zilele în care se formează oul.
Dacă calciul este administrat separat de restul raţiei, consumul de calciu depăşeşte cu
40% în zilele de formare a cojii; această reglare a apetitului de calciu nu este numai
zilnică ci şi orară. Există un apetit specific pentru calciu între 8-12 ore de la ovulaţie,
adică chiar înainte şi în timpul formării cojii deoarece cantități mari de calciu sunt
integrate în coaja ouălor; un ou conține în jur de 2100 mg calciu, în timp ce găina nu
are decât 25-30 g.
Deci pentru găinile ouătoare calciul reprezintă un factor limitant și ouatul are o
influență majoră asupra mecanismului de absorbție al calciului și asupra calcemiei; cojile de
ouă conțin 98 % substanțe minerale , dintre care calciu 90 %.
-În condiții de hipercalcemie au loc mecanisme de reglare hormonală prin
descărcare de calcitonină care corectează calcemia dar în același timp scade
fosforul prin stimularea transferului intracelular de fosfat.
-Raportul Ca/P este 3,7/1 la găinile ouătoare.
-3. Creșterea acidului uric, se poate afirma ca în cazul de față este o
”hiperuricemie falsă”, deoareceîn fiecare situație este crescută o singură valoare,
care ridică per total media concentrației plasmatice de acid uric; probabil ca grupul
respective de păsări au avut ceva probleme…
 Valorile parametrilor biochimici la găini ouătoare în vârstă de 24 săptămâni
H Parametrii biochimici investigați
T- Alb. UA Cre GOT GPT T- HDL TG P Ca
Pro g/dl Glob. mg/dl mg/dl UI/l UI/l Cho mg/dl mg/dl mg/dl mg/dl
g/dl g/dl mg/dl
6 5,8 1,5 4,3 5,7 0,5 148 9 92,0 35,0 500 6,9 20,0
7 4,9 1,3 3,6 10,7 0,5 127 18 93,0 42,0 500 5,0 20,0
8 5,4 1,4 4,0 4,3 0,7 130 7 129,0 48,0 500 6,8 20,0
9 4,2 1,1 3,1 5,8 0,5 120 8 94,0 40,0 500 5,3 20,0
10 5,4 1,5 3,9 5,8 0,6 135 7 80,0 26,0 500 5,4 20,0
M 5,1 1,3 3,7 6,4 0,5 132 9,8 97,6 38,2 500 5,4 20,0
VN 2,0- 2,7- 1,6- 0,3- 125- 26- 50- 10- 25- 3,6- 3,6-
6,0 4,6 4,2 0,9 500 34 400 150 500 6,7 11,2
-
Din tabelul…se constată: hipoalbuminemie, creșterea acidului uric,
scăderea activității GPT, hipercalcemie.

Am determinat proteina deoarece păsările au nevoie în această perioadă

de creștere, dezvoltare și pregătirea producției viitoare de ouă- de proteine de
calitate superioară, în special de aminoacizi. Ouăle, carnea, penele au o
compoziție complexă în aminoacizi esențiali, fapt pentru care aeștia se asigură
prin premixul mineralo-vitaminic prezentat anterior.
Cantitatea de proteină reținută de organism este influențată
considerabil de conținutul mineral al rațiilor. Faptul că în furajul concentrat se
adaugă clorură de sodiu aceasta stimuleză secreția enzimelor proteolitice și
acționează în strânsă dependență cu macro și micro elementele implicate în
enzimogeneză (Nichita 1984). Reținerea în exces a azotului în orgnism este
dependentă și de deficiența în fosfor (ușor crescut în determinările noastre)
-
-
 Monitorizare hematologică la găinile ouătoare
- Monitorizarea hematologică presupune efectuarea unei Hemoleucograme
complete cu determinarea parametrilor eritrocitari direcți (număr eritrocite, hemoglobină,
hematocrit) și indirecți (VEM, HEM , CHEM). Atunci cand situația epizootologică o
impune.
În cercetarea noastră, corelând cu faptul că din punct de vedere clinic păsările sunt
sănătoase și nu există nici un element de suspiciune pentru existența unei entități morbide- am
optat- pentru o simplă Formulă leucocitară care este integrată în Hemoleucogramă și reprezintă
o formă de verificare a Stării de Sănătate.

Formula leucocitară la găinile ouătoare în vârstă de 24 săptămâni

-
H Leucocite Formula leucocitară (%)
mii/ μl Eozinofile Neutrofile Limfocite Bazofile Monocite
1 27,0 3,4 24,0 65,0 1,1 6,3
2 32,0 4,5 26,2 71,2 1,0 6,0
 3 31,0 3,2 25,3 68,0 1,2 5,8
4 28,0 3,3 27,2 65,0 1,0 6,0
5 29,0 4,0 25,7 67,3 1,2 6,4
M 29,0 3,6 25,5 67,3 1,1 6.1
VN 25+/-3 4,0+/-0,5 27+/-6 60+/-10 2,0+/-1,0 7,0+/-3,0

Din tabelul….. se constată: bazocitopenie și monocitopenie fără a avea o valoare

clinică interpretabilă.

La următoarele 5 hale, am obținut:

-

Formula leucocitară la găinile ouătoare în vârstă de 24 săptămâni..

-
H Leucocite Formula leucocitară (%)
mii/ μl Eozinofile Neutrofile Limfocite Bazofile Monocite
6 26,6 4,0 32,3 59,6 2,0 8,9
7 24,6 4,3 34,0 63,0 1,1 9,0
8 28,0 4,4 32,0 58,4 1,0 10,7
9 25,0 5,0 29,2 55,0 2,1 9,0
10 23,5 4,2 30,0 62,0 2,0 8,0
M 25,5 4,3 31,5 59,6 1,6 9,12
 VN 25+/-3 4,0+/-0,5 27+/-6 60+/-10 2,0+/-1,0 7,0+/-3,0
-

Din tabelul… se constată; bazocitopenie.

- Bazofilele (granulocitele bazofile) şi mastocitele – sunt două
populaţii de leucocite bazofile care prezintă multe asemănări, dar şi unele
diferenţe. Ambele tipuri de celule conţin granulaţii intracitoplasmatice care
se colorează metacromatic cu coloranţi bazici. De asemenea, ambele exprimă
pe suprafaţa lor o isoformă tetramerică (αβγ2) a receptorului cu afinitate mare
pentru IgE. Când acest receptor cu afinitate mare este legat de alergenul
sensibilizant sau de anticorpii anti-IgE, atât bazofilele, cât şi mastocitele sunt
activate, fiind indusă sinteza şi secreţia de mediatori. Prin aceste mecanisme
bazofilele şi mastocitele sunt factori importanţi în inflamaţiile alergice şi alte
fenomene imune şi inflamatorii. Bazofilele sunt celule având kinetica şi
istoria naturală a granulocitelor, care se maturează în măduvă, circulă în
sânge şi reţin anumite trăsături ultrastructurale caracteristice după migrarea
în ţesuturi în timpul proceselor inflamatorii şi imunologice (hipersensibilitate
cutanată bazofilică,). Nu există evidenţe convingătoare că bazofilele se
metamorfozează în mastocite după migrarea în ţesuturi.
Mastocitele se maturează în mod obişnuit în afara măduvei osoase sau
circulaţiei – în general în ţesutul conjunctiv şi cavităţile seroase. Există anumite
condiţii în care numărul de progenitori mastocitari din circulaţie poate fi crescut.
Bazofilele şi mastocitele diferă semnificativ în ceea ce priveşte fenotipul
de suprafaţă, forma şi structura nucleului; bazofilele au în general mai puţine
granule şi o morfologie mai omogenă decât mastocitele. Există, de asemenea,
diferenţe în ceea ce priveşte mediatorii stocaţi şi cei nou sintetizaţi după activare.
Ambele celule conţin histamină, PAF (factor de aglutinare plachetară) şi
metaboliţi ai acidului arahidonic, considerate importante în patogeneza bolilor
inflamatorii. O distincţie majoră constă în proteinazele care sunt conţinute în
cantitate abundentă în mastocite. Ambele celule produc citokine, spre exemplu
bazofilele produc cantităţi mari de IL-4 şi IL-13, în timp ce repertoriul
mastocitelor include un spectru larg de citokine, asociate cu fenotipurile Th1 si
Th2 (cum ar fi TNF). De asemenea, rolul bazofilelor şi mastocitelor în inflamaţiile
alergice diferă în funcţie de stimulii care activează fiecare celulă. Câteva populaţii
mastocitare răspund la unele neuropeptide, iar asocierea anatomică strânsă dintre
mastocite şi nervi constituie evidenţa componentei neurogenice-dependente de
mastocite a reacţiilor alergice. Degranularea anafilactică survine după stimularea
receptorului pentru IgE sau prin alti stimuli cum ar fi componente ale
complementului. Degranularea anafilactică poate fi extensivă implicând
majoritatea granulelor. Dar, în numeroase reacţii inflamatorii, în care apare
infiltrare mastocitară şi bazofilică, cum ar fi hipersensibilitatea cutanată întârziată,
poate apărea o degranulare şi secreţie de mediatori mult mai puţin explozivă
(“piecemeal degranulation”). După degranulare, celule sunt capabile să se refacă
şi să funcţioneze din nou.

Dietetice pentru om, sunt ouăle proaspete, cu condiţia , să provină de la

păsări sănătoase, corespunzător hrănite şi crescute în condiţii de igienă. Însă nu
numai modul de hrănire influenţează valoarea nutritivă a oului, ci şi modul de
viaţă a păsării. Astăzi se ştie bine că stresul influenţează foarte mult compoziţia
unui produs de origine animală. Ca şi omul, animalele produc în prezenţa
factorilor stresanţi, o serie de hormoni de adaptare, numiţi "hormoni de stres".
Dintre aceştia, cel puţin produşii endocrini cu structură steroidică secretaţi de zona
corticală a suprarenalelor, îndeosebi cortizonul, se regăsesc în ou. Hormonii
corticosuprarenali sunt deosebit de rezistenţi, rămânând cu structura nemodificată
după fierbere sau prăjire, transferându-se în organismul uman, ca şi cum ar fi
injectaţi direct în sânge. Un astfel de "tratament hormonal" neintenţionat, chiar şi
cu doze mici, nu poate aduce decât deservicii sănătăţii, căci este suficient să
survină un singur decalaj, pentru ca tot sistemul endocrin să fie în limite normale.
 Noi nu am avut posibilitatea să derminăm cortizolul dar rezultatele anlizelor
de laborator corelate cu condițiile de hrănire și exploatare și cu lipsa evoluției unor
stări patologice ne permit să afirmăm că ouăle produse la Drăgănești Vlașca
provin de la păsări sănătoase și sunt sănătoase.