2.

Contextualizarea programelor şcolare pentru Cultură civică în şcolile ZEP

2.2. Nivelul de performaţă minimală în dezvoltarea competenţelor specifice la

elevii clasei a VIII-a

CG 1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea

demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din
viaţa reală

1.1. Utilizarea corectă şi adecvată a conceptelor cu conţinut civic în diferite

contexte
Această competenţă specifică poate fi realizată la nivel minimal, pornind de la Sugestiile
metodologice, care includ exerciţii de completare a unui text, de continuare a unui text, de
comentare, de rezumare etc.; mai jos sunt prezentate exerciţii de realizare, la nivel minimal, a acestei
competenţe, pornind de la recomandările din programa şcolară.
I. Profesorul propune elevilor să completeze enunţuri lacunare, folosind termeni dintr-o listă dată.
Completaţi spaţiile libere selectând cuvintele potrivite din lista dată mai jos.
1. ………….. caracterizează relaţiile dintre oameni atât în viaţa privată, cât şi în viaţa publică.
[autoritatea]
2. Rezolvarea problemelor dintr-o societate democratică presupune ………………… dintre cetăţeni
şi autorităţi.
3. Constituie o ……………… încălcarea unei promisiuni fără un motiv serios.
4. Principalele forme de dreptate sunt dreptatea ………………….., dreptatea ……………… şi
dreptatea …………………. .
5. Libertatea ……………….. se referă la posibilitatea cetăţenilor de a participa direct sau indirect la
luarea deciziilor de interes public.
6. Este ……………….. să i se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine.
7. Proprietatea ……………….. constituie fundamentul unei economii de piaţă.
8. Dreptatea corectivă se referă la repararea ……………….. .
9. Într-o societate democratică, nimeni nu este mai presus de ……………… .
10. Egalitatea …………………. se referă la asigurarea unor condiţii iniţiale identice pentru toţi, la
începutul unei activităţi.

Lista răspunsurilor posibile

- nedreptate - autoritatea
- cooperarea - distributivă
- lege - şanselor

1
- procedurală - politică
- privată - drept
- nedreptăţii - corectivă/reparatorie

Rezolvarea sarcinilor de lucru poate fi descărcată aici.

II. Profesorul organizează elevii în grupuri mici de lucru, de câte patru persoane. Cere elevilor să
privească cu atenţie imaginile din partea dreaptă a paginii şi să propună, pentru fiecare imagine un
termen cheie, care corespunde cel mai bine imaginilor respective. (o posibilă rezolvare a sarcinilor
de lucru poate fi descărcată aici)

2
 1.2. Identificarea unor forme de libertate
Realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice presupune identificarea de către elevi a
trei forme principale de libertate, astfel: libertate personală, libertate politică şi libertate economică.
Pentru identificarea celor trei forme principale de libertate, profesorul propune elevilor să lucreze în
grupe formate din câte 4 elevi. Dă fiecărei grupe de elevi textul prezentat mai jos; cere elevilor să
citească cu atenţie textul şi să identifice forme principale de libertate, precum şi modalităţi de
manifestare a acestora.

Ionescu Cristian este inginer la o staţiune experimentală care produce fructe. Este într-o scurtă
pauză de masă pe care a decis să o folosească pentru a-şi pune gândurile în ordine şi pentru a trece
în revistă activităţile programate pentru această zi. De aceea a şi vrut să fie singur câteva minute,
fără colegii lui. Are multe lucruri de făcut în această zi de vineri. Trebuie să meargă să facă

3
cumpărături. Îşi propune să fie mai atent la preţuri; mărfurile au preţuri diferite şi nu întotdeauna
un preţ mai mare a însemnat şi o calitate pe măsură. I-a promis, de asemenea, prietenului lui să
discute despre o mică afacere pe care ar putea-o iniţia împreună; în orice există un început. I-a
promis şi băiatului lui, care are 6 ani să-l plimbe în parc; trebuie să-şi rezerve în acest scop, cel
puţin o oră; dacă ar fi după băiat, n-ar mai pleca din parc, de la joacă. Cristian este mulţumit. Şi-a
stabilit priorităţile. Răsfoieşte acum ziarul. Duminică sunt alegeri locale. Trebuie să meargă la vot.
Presa este plină de critici cu privire la ceea ce s-a realizat la nivel local. Sunt şi aprecieri
favorabile … Ajunge … Trebuie să se reîntoarcă la lucru.

După desfăşurarea activităţii pe grupe, profesorii solicită elevilor să prezinte succint formele de
libertate/modalităţile de manifestare a formelor de libertate. Pentru a-i stimula pe elevi să
urmărească cu atenţie raportările colegilor lor, după prezentarea făcută de prima grupă de elevi,
profesorul va cere celorlalţi raportori să prezinte doar elementele noi, care nu au fost prezentate
anterior.
Profesorul ajută elevii, dacă este cazul, să identifice în textul citit, următoarele aspecte:
 formele de libertate: personală, economică, politică;
 manifestări ale libertăţii personale:
- decizia de a folosi pauza de prânz pentru a-şi pune gândurile în ordine (fără colegi);
- stabilirea activităţilor pentru ziua respectivă, ţinând cont de datorie, de promisiuni;
 manifestări ale libertăţii economice:
- manifestarea în calitate de consumator/cumpărător;
- posibilitatea de a iniţia o afacere;
 manifestări ale libertăţii economice:
- participarea la vot;
- critica, în presă, a acţiunilor puterii.

După prezentarea activităţii făcută de fiecare grupă, profesorul discută cu elevii:

- Voi sunteţi liberi să faceţi ce vreţi? Să faceţi tot ce vreţi?
- Există o libertate totală, potrivit căreia fiecare om poate să facă tot ce vrea? De ce? De exemplu, ce
şi-ar fi dorit într-o asemenea situaţie băiatul inginerului Ionescu?
- Aveţi dreptul de a refuza amestecul altor persoane atunci când desfăşuraţi anumite activităţi? Face
aşa ceva şi inginerul Ionescu? În ce situaţie?
- În ce sens orice om are libertate personală? Implică libertatea personală restricţii? De ce?
- Daţi un exemplu de restricţie a libertăţii pe care o aveţi voi, în raport cu alte persoane din jurul
vostru (de exemplu, din clasă).
- Sunteţi mai puţin liberi dacă acţionaţi potrivit propriei voinţe, dar respectând normele şi legile
comunităţii în care trăiţi?
Profesorul abordează împreună cu elevii, problema libertăţii economice; solicită elevii să-şi
imagineze că se află într-o piaţă de fructe şi legume şi că în piaţă au calitatea de cumpărători.
Discută cu elevii:
- Aveţi libertatea de a cumpăra fructele şi legumele: pe care doriţi să le cumpăraţi?; în cantitatea pe
care doriţi să o cumpăraţi?; de la cumpărătorul de la care doriţi?
- Aveţi libertatea de a alege, aşa cum doriţi, preţul pe care îl consideraţi cel mai avantajos?
Profesorul solicită elevii să-şi imagineze că în aceeaşi piaţă de fructe şi legume, au calitatea de
producători; discută cu elevii:
- Aveţi libertatea de a vinde produsele în piaţă, în condiţiile în care respectaţi normele legale?
- Aveţi libertatea de a iniţia o afacere, în mod individual sau împreună cu alţi producători?
- Ce limite există pentru desfăşurarea unei activităţi în calitate de întreprinzător?

4
 1.3. Identificarea unor forme de dreptate şi de egalitate
Realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice presupune identificarea de
către elevi a următoarelor forme principale de dreptate şi de egalitate, astfel: dreptatea distributivă,
dreptatea corectivă sau reparatorie, egalitatea şanselor, egalitatea în faţa legii.
Pentru identificarea acestor forme principale de dreptate şi de egalitate, profesorul propune elevilor
să lucreze în grupe formate din câte 4 elevi. Dă fiecărei grupe de elevi fişa de lucru prezentată mai
jos; cere elevilor să citească cu atenţie exemplele din coloana A, să identifice şi să scrie în coloana
B, formele de dreptate şi egalitate pe care le ilustrează aceste exemple, selectându-le din lista
prezentată mai jos.

FIŞĂ DE LUCRU

Citiţi cu atenţie exemplele din coloana A, care ilustrează forme principale de dreptate şi de egalitate.
Identificaţi şi scrieţi în coloana B, formele de dreptate şi egalitate pe care le ilustrează aceste
exemple, selectându-le din lista prezentată mai jos.

A B
Doi elevi din clasa lui Ionuţ au obţinut la sfârşitul anului
şcolar aceeaşi medie, 9,93. Cei doi elevi au obţinut premiul I
Ionuţ este în clasa a VIII-a. Şi Ionuţ şi colegii lui se gândesc
la şcoala la care să-şi continue studiile. Ştiu că au dreptul să
de înscrie la orice şcoală doresc. Alegerea şcolii implică însă
o mare responsabilitate.
În urma unui accident de maşină, care s-a produs pe
autostradă, conducătorul auto care a fost vinovat de
producerea accidentului a plătit tratamentul medical necesar
pentru recuperarea persoanei care conducea regulamentar
maşina; ambele maşini implicate în accident erau asigurate,
astfel încât reparaţia maşinilor avariate nu a constituit o
problemă.
Doi dintre colegii lui Ionuţ au fost prinşi copiind la lucrarea
pe care au dat-o la Cultură civică. Ambii vor fi pedepsiţi
conform regulamentului.

Lista răspunsurilor posibile (Atenţie! Doar patru răspunsuri sunt corecte.):

 dreptate corectivă sau reparatorie
 dreptate distributivă;
 egalitatea şanselor
 dreptate procedurală
 egalitatea în faţa legii

Rezolvarea sarcinilor de lucru din fişa de lucru poate fi descărcată aici.

5
 1.4. Identificarea formelor de proprietate existente în cadrul economiei de piaţă
Realizarea la nivel minimal a acestei competenţe specifice presupune ca elevii să identifice
proprietatea publică şi proprietatea privată ca forme principale de proprietate existente în cadrul
economiei de piaţă.
Pentru realizarea acestei competenţe specifice, profesorul poate selecta un fragment din articolele
135 şi 136 din Constituţia României. Acest text poate fi dat fiecărui elev, sau se poate utiliza un text
pentru doi elevi.

ARTICOLUL 135 – Economia

(1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă.
ARTICOLUL 136 – Proprietatea
(1) Proprietatea este publică sau privată.
(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor
administrativ-teritoriale.
(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic
valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice
şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri […] fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

După lectura textului, elevii trebuie să rezolve următoarele sarcini de lucru/să răspundă la
următoarele întrebări:

a.) Ce tip de economie există în prezent, în România?

b). Pe ce se bazează economia de piaţă în România?
c.) Care sunt principalele forme de proprietate care există în România?
d.) Cui aparţine, în România, proprietatea publică?
d.) Daţi două exemple de bunuri care se află în proprietate publică, pe baza textului citit.

CG 2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor

situaţii problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare

2.2. Explicarea principalelor tipuri de raporturi existente între cetăţeni şi autorităţi

Realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice presupune recunoaşterea şi
caracterizarea succintă a trei tipuri principale de raporturi existente între cetăţeni şi autorităţi:
respectarea autorităţii, respectarea cetăţenilor, cooperarea cetăţeni-autorităţi.

6
Realizarea acestei competenţe specifice se bazează pe implicarea elevilor în activităţi de învăţare
bazate pe situaţii concrete. Profesorul organizează elevii în grupuri mici; repartizează fiecărui grup o
fişă de lucru (descărcaţi aici), care include textul prezentat mai jos, precum şi patru sarcini de lucru/
întrebări la care trebuie să răspundă elevii, astfel:

Este începutul lunii ianuarie. Pe strada pe care locuieşte Emil parcă s-a depus mai multă zăpadă
după ninsoarea de ieri. Împreună cu tatăl lui, Emil a curăţat zăpada din faţa casei. Acum, trotuarul
este curat şi se poate merge fără nicio problemă. La fel de bine este curăţată şi strada. Primarul
sectorului în care locuieşte Emil se bucură de respectul cetăţenilor din sector, fiind recunoscut ca un
bun gospodar; acest lucru se vede şi în felul în care, acum, pe vreme de iarnă, sunt curăţate şi
întreţinute străzile. Cu toate acestea, tatăl lui Emil nu este în întregime mulţumit. A făcut la Primărie
o sesizare în legătură cu spaţiul de parcare amenajat pe stradă. Nu a primit răspuns, chiar dacă au
trecut două luni.

În grupurile de lucru, elevii trebuie să răspundă la următoarele sarcini de lucru/întrebări:

a.) Identificaţi o situaţie, în textul prezentat, care ilustrează respectarea autorităţii, prin manifestarea
unui comportament corect faţă de autoritate.
b.) Identificaţi o situaţie, în textul prezentat, care ilustrează respectarea cetăţenilor de către autorităţi.
c.) În ce situaţie, din textul prezentat, este vorba despre nerespectarea cetăţeanului de către
autorităţi?
d.) În ce situaţie, din textul prezentat, se poate vorbi despre un efort comun depus de cetăţeni şi
autorităţi, de cooperare între cetăţeni şi autorităţi?
e.) Cum apreciaţi efortul autorităţilor şi modul de raportare la cetăţeni, la turişti aşa cum rezultă din
cele două imagini prezentate mai jos? (Imaginile înfăţişează o şosea spre muntele Tateyama Kurobe,
în Japonia; şoseaua este acoperită, în timpul iernii cu un strat de zăpadă de aproximativ 20 de metri)

7
 Figura 1 Figura 2

2.3. Explicarea raportului dintre libertate şi respectarea legilor

Realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice presupune recunoaşterea legii ca un
cadru al libertăţii oricărei persoane.
Această competenţă specifică poate fi realizată printr-o metodă de gândire critică, realizarea lecţiei
pe baza unui text narativ.
Textul ales pentru realizarea activităţii de învăţare, prezentat în continuare, este selectat din Ghidul
metodic Mass-media şi Educaţia civică (realizat de Angela Teşileanu şi Dorina Chiriţescu, publicat
la Editura Sigma, Bucureşti, 1999).

8
În ţara Rolandia, rege era Leul. Principala
preocupare a regelui era să elaboreze legi,
pentru:
 lacăte şi uşi;
 a nu încălzi casele în lunile
ianuarie, martie şi mai;
 flori;
 pantofi;
 a nu mânca prea mult;
 a nu dormi prea mult;
 a nu munci prea puţin;
 mărimea plantelor.
Plăcerea de a stabili legi nu era însoţită şi de
plăcerea de a le respecta. Regele nu respecta
niciodată legile elaborate. Respectarea legilor
era problema supuşilor lui. Dintre aceştia,
Somnorosul, Frigurosul şi Mâncăciosul erau
cei mai afectaţi. Nerespectând legile erau
adesea pedepsiţi pentru faptele lor. Iată de ce
cele trei personaje au hotărât să părăsească
comunitatea în care trăiau şi să se stabilească
într-un ţinut în care nicio lege să nu-i tulbure.
Găsind ţinutul dorit, o vreme au trăit după
plac: Mâncăciosul mâncând după pofta inimii
din fructele cultivate şi roadele bogate
Figura 3
obţinute; Somnorosul dormind cât voia, fără
teamă că sforăitul puternic i-ar putea atrage
după sine vreo pedeapsă; Frigurosul făcând foc şi încălzindu-se după plac. Dar, treptat au
intrat în conflict: Mâncăciosul atentând la roadele Frigurosului, Frigurosul făcând foc unde
voia, Somnorosul deranjând prin zgomotul produs de sforăit. Orice observaţie era întâmpinată
de fiecare dintre cele trei personaje cu replica: „Nu există legi care să interzică vreo acţiune”.
Pe măsură ce conflictul se adâncea, şi-au dat seama că trebuie să elaboreze legi, fără de care
nu mai puteau trăi în pace.

În etapa de realizare a sensului se citeşte povestirea aleasă pentru activitatea cu elevii, împărţită în
paragrafe; după citirea fiecărui paragraf se pun întrebări şi se poartă discuţii.
În aplicarea metodei au importanţă alegerea unui text sugestiv pentru scopul urmărit, fragmentarea
textului, astfel încât să stimuleze interesul şi curiozitatea elevilor, precum şi întrebările formulate.
Textul ales poate fi împărţit în trei fragmente, astfel:
În ţara Rolandia, rege era Leul. Principala preocupare a regelui era să elaboreze legi,
pentru:
 lacăte şi uşi;
 a nu încălzi casele în lunile ianuarie, martie şi mai;
 flori;
 pantofi;
 a nu mânca prea mult;
 a nu dormi prea mult;
 a nu munci prea puţin;

9
  mărimea plantelor.
Plăcerea de a stabili legi nu era însoţită şi de plăcerea de a le respecta. Regele nu respecta
niciodată legile elaborate. Respectarea legilor era problema supuşilor lui. Dintre aceştia,
Somnorosul, Frigurosul şi Mâncăciosul erau cei mai afectaţi. Nerespectând legile erau adesea
pedepsiţi pentru faptele lor. Iată de ce cele trei personaje au hotărât …
……………………………………………………………………………………………………...
…să părăsească comunitatea în care trăiau şi să se stabilească într-un ţinut în care nicio
lege să nu-i tulbure.
Găsind ţinutul dorit, o vreme au trăit după plac: Mâncăciosul mâncând după pofta inimii
din fructele cultivate şi roadele bogate obţinute; Somnorosul dormind cât voia, fără teamă că
sforăitul puternic i-ar putea atrage după sine vreo pedeapsă; Frigurosul făcând foc şi încălzindu-se
după plac. Dar, treptat au intrat în conflict: Mâncăciosul atentând la roadele Frigurosului,
Frigurosul făcând foc unde voia, Somnorosul deranjând prin zgomotul produs de sforăit. Orice
observaţie era întâmpinată de fiecare dintre cele trei personaje cu replica: …
……………………………………………………………………………………………………...
„Nu există legi care să interzică vreo acţiune”. Pe măsură ce conflictul se adâncea, şi-au
dat seama că trebuie să elaboreze legi, fără de care nu mai puteau trăi în pace.

După citirea primului fragment de text pot fi puse şi discutate cu elevii, următoarele întrebări:
 Ce vă amintiţi despre legile elaborate de regele Leu?
 Respecta regele legile elaborate?
 Ce vă sugerează imaginea prezentată în Figura 3?
 Cum poate fi descris regele Leu? (raportându-vă la imaginea din Figura 3)
 Cum l-aţi desena voi pe regele Leu? (raportându-vă la textul prezentat)
 Ce credeţi că au decis cele trei personaje să facă?
 Dacă aţi fi fost în situaţia unuia dintre cele trei personaje, ce decizie aţi fi luat?
După citirea celui de-al doilea fragment de text pot fi puse şi discutate cu elevii, următoarele
întrebări:
 De ce au părăsit ţara cele trei personaje?
 Puteau face şi altfel? Cum anume?
 Ce credeţi că au simţit cele trei personaje atunci când au părăsit ţara Rolandia?
 Dacă aţi fi fost în situaţia unuia dintre cele trei personaje, cu ce gând şi cu ce
sentiment aţi fi părăsit ţara Rolandia?
 Ce probleme au avut cele trei personaje în noul ţinut în care s-au stabilit?
După citirea celui de-al treilea fragment de text pot fi puse şi discutate cu elevii, următoarele
întrebări:
 Avem nevoie de legi? De ce?
 Cum se explică reacţia celor trei personaje faţă de legile elaborate de regele Leu?
 Suntem mai puţin liberi dacă respectăm legea?
 Cum puteţi explica raportul dintre libertate şi respectarea legii?
 Cum se manifestă responsabilitatea unei persoane în raport cu legea?

10
 2.5. Caracterizarea relaţiilor existente între dreptate şi egalitate în diferite contexte
Realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice presupune ca elevii să pună
în evidenţă faptul că dreptatea nu presupune întotdeauna egalitatea. În acest scop, profesorul le
propune elevilor să simuleze alegerea şefului de clasă. Cere elevilor să stabilească împreună,
criteriile pe care le vor aplica în alegerea şefului de clasă. Prin discuţii şi negociere, sunt stabilite
următoarele trei criterii:
- să aibă rezultate bune la învăţătură;
- să aibă media 10 la purtare;
- să nu aibă absenţe nemotivate.
Profesorul discută apoi cu elevii:
a.) Este drept să fie stabilite criterii pentru alegerea şefului clasei? De ce?
b.) Sunt criteriile propuse, drepte, pentru desemnarea şefului de clasă? De ce?
c.) Ar putea fi şef al clasei, potrivit criteriilor stabilite, orice elev din colectiv? De ce?
d.) Există egalitate între elevii clasei? În ce sens?
e.) Duce aplicarea criteriilor stabilite la inegalităţi între elevi? De ce?
f.) Ce relaţie există, în acest context, între dreptate şi egalitate?

2.6. Explicarea modului în care acţionează justiţia pentru a apăra şi înfăptui

dreptatea
Realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice presupune ca elevii să explice că justiţia
înfăptuieşte dreptatea în numele legii. În acest scop, profesorul le citeşte elevilor un fragment din
basmul coreean Cum s-a judecat bursucul cu jderul.

Cândva, bursucul şi jderul au văzut în acelaşi timp, pe o potecă în pădure, o halcă de carne.

- Eu am găsit-o! a strigat bursucul.

- Ba eu! a strigat jderul.
- Eu am văzut-o cel dintâi! s-a burzuluit bursucul.
Multă vreme s-au certat şi nicicum nu s-au putut împăca. Atunci s zis bursucul:
- Să mergem la vulpe. Să ne judece vulpea.
După ce a ascultat părţile, a grăit vulpea:
11
 - Halca trebuie tăiată în două părţi, deopotrivă de mari. Una pentru bursuc, una pentru jder.
Şi vulpea a rupt halca în două.
- Jderul a primit bucata cea mai mare! a scâncit bursucul.
- Am s-o fac deopotrivă cu cealaltă – a zis vulpea, muşcând o bucăţică bună din partea
jderului.
- Acu-i mai mare partea bursucului! a strigat jderul.
- Îndată o potrivesc şi pe ea!
Şi-a muşcat vulpea şi din bucata bursucului.
Atunci, partea jderului a rămas mai mare. A fost nevoită vulpea să muşte şi din partea jderului.
A tot potrivit bucăţile de carne, până a mâncat toată halca.

Elevii trebuie să explice, pornind de la basmul pe care l-au ascultat, cum este înfăptuită dreptatea în
povestire şi în lumea oamenilor. Pentru aceasta, elevii trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
a.) Care este cauza neînţelegerii dintre jder şi bursuc?
b.) Cum puteţi descrie ilustraţia care însoţeşte textul basmului?
c.) Care este soluţia pe care o aleg jderul şi bursucul pentru a rezolva neînţelegerea dintre ei?
d.) Cum judecă vulpea cazul celor doi?
e.) Face vulpea dreptate? Explicaţi răspunsul dat.
f.) Îşi găsesc jderul şi bursucul dreptatea pe care sperau să o găsească? Explicaţi răspunsul dat.
g.) Există neînţelegeri şi între oameni?
h.) Este nevoie de justiţie? De ce?

2.7. Compararea formelor de proprietate specifice economiei de piaţă

Pentru realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice elevii trebuie să identifice o
asemănare şi o deosebire între proprietatea privată şi proprietatea publică, ca principale forme de
proprietate specifice economiei de piaţă. În acest scop, elevii pot fi implicaţi într-un demers care
valorifică experienţa lor şi care pleacă de la textul şi de la imaginile prezentate mai jos. Elevii pot
lucra în perechi. În această situaţie, se recomandă ca textul şi imaginile să fie pregătite şi repartizate
fiecărei perechi.

Figura 5
Figura 4
12
Locuiesc la două staţii depărtare de
şcoală. În fiecare zi, îmi iau ghizdanul în
care am pus cărţile şi caietele de care am
nevoie, creion, pix şi gumă. Îmi place să
ajung la şcoală fără întârziere. Pot să
ajung la şcoală cu autobuzul, dar pot să
merg şi pe jos. Uneori, când plec mai
târziu de acasă, trebuie să iau autobuzul. Figura 6
În acest fel sigur nu voi întârzia.

Elevii trebuie să răspundă la următoarele întrebări/să rezolve următoarele sarcini de lucru, pornind
de la textul citit şi de la imaginile care însoţesc textul:
a.) Daţi un exemplu de bun aflat în proprietate privată. (Priviţi cu atenţie şi Figura 6)
b.) Cui aparţine acest bun?
c.) Daţi un exemplu de bun aflat în proprietate publică. (Priviţi cu atenţie şi figurile 4 şi 5)
d.) Cui aparţine acest bun, ca şi orice alt bun aflat în proprietate publică?
e.) Stabiliţi o asemănare între proprietatea privată şi proprietatea publică, referindu-vă la obiectul
proprietăţii: care este obiectul proprietăţii şi în cazul proprietăţii private şi în cazul proprietăţii
publice?
f.) Stabiliţi o deosebire între proprietatea privată şi proprietatea publică, referindu-vă la subiectul
proprietăţii (la proprietar):
 cine este proprietarul, în cazul proprietăţii private?
 cine este proprietarul, în cazul proprietăţii publice?

13
CG 3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în
cadrul diferitelor grupuri

3.1. Rezolvarea în echipă a unor sarcini de lucru prin utilizarea capacităţilor

empatice în diferite situaţii civice
Pentru realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice elevii trebuie să rezolve, o sarcină
de lucru, punându-se în situaţia persoanelor care acţionează în contextul respectiv.
În acest scop, profesorul organizează elevii în echipe de câte patru şi repartizează fiecărei grupe o
fişă de lucru care conţine imaginea prezentată mai jos. Precizează că cele patru persoane din imagine
concurează pentru ocuparea aceluiaşi post, respectiv postul de administrator de şcoală.

Solicită elevii să rezolve următoarele sarcini de lucru:

a.) Ce înseamnă, în această situaţie, egalitatea de şanse? Argumentaţi-vă răspunsul.
b.) Puneţi-vă în situaţia persoanelor implicate în realizarea selecţiei celui mai potrivit candidat
pentru ocuparea postului.
- Ce criterii credeţi că trebuie să aplice în realizarea selecţiei?
- Ar fi posibil ca în urma selecţiei să nu fie angajată niciuna dintre persoanele participante la
concurs? Explicaţi.
Pentru descărcarea fişei de lucru, faceţi clic, aici.

14
 3.2. Analizarea, în echipe de lucru, a unor situaţii de manifestare a nedreptăţii şi de
nerespectare a egalităţii de şanse sau a egalităţii în faţa legii
Pentru realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice elevii trebuie să recunoască şi să
caracterizeze succint situaţii în care nu este respectată egalitatea de şanse sau egalitatea în faţa legii
şi în care se manifestă nedreptate între persoane.
În acest scop, profesorul va organiza elevii clasei în grupuri mici, formate din câte patru elevi şi le
va propune să analizeze succint două situaţii, astfel:
a.) o situaţie în care nu este respectată egalitatea de şanse, de exemplu, elevii care au absolvit
gimnaziul în mediul rural nu ar avea dreptul de a continua studiile la oraş, fiind obligaţi să-şi
continue studiile tot în mediul rural;
b.) o situaţie în care nu este respectată egalitatea în faţa legii, de exemplu, pentru aceeaşi fraudă
dovedită, copierea la lucrarea scrisă semestrială, un elev este sancţionat potrivit prevederilor
regulamentului şcolar, în timp ce un alt elev este iertat, deoarece părinţii lui ocupă funcţii
importante.
Profesorul cere elevilor să formuleze pentru fiecare dintre cele două situaţii analizate, câte două
argumente care susţin că este vorba despre:
- nerespectarea egalităţii de şanse, în prima situaţie (de exemplu, deoarece egalitatea de şanse
se referă la condiţii iniţiale identice pentru toate persoanele, în situaţia analizată: nu se
asigură aceleaşi condiţii pentru elevi, în continuarea studiilor; se produc discriminări între
elevi, după locul în care trăiesc şi învaţă, fiind aplicate criterii pe care elevii nu le pot
controla);
- nerespectarea egalităţii în faţa legii, în a doua situaţie (de exemplu, deoarece egalitatea în
faţa legii implică tratamentul nediferenţiat al oricărei persoane în raport cu legea, în situaţia
analizată: cele două persoane au fost tratate diferit, deşi au comis exact aceeaşi încălcare a
normelor prevăzute de regulamentul şcolar; prevederile regulamentului nu au fost aplicate la
fel, indiferent de funcţia părinţilor elevilor care au încălcat regulamentul).

15
CG 4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei
lumi în schimbare

4.1. Manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care
face parte şi ale comunităţii locale
Realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice presupune implicarea elevilor în acţiuni
prin care pot fi soluţionate anumite probleme (ale grupului sau ale comunităţii din care fac parte
elevii).
În acest scop, profesorul discută cu elevii pentru identificarea unei probleme pe care o consideră
importantă de rezolvat şi în rezolvarea căreia doresc să se implice. De exemplu, în apropierea şcolii,
într-o zonă în care se află şi multe case, există un teren neîngrijit, lăsat în paragină (despre care se
ştie că este în proprietate publică), unde ar putea fi amenajat un spaţiu verde, un loc de joacă pentru
copii.
Se pot discuta cu elevii ce acţiuni pot fi întreprinse pentru amenajarea terenului respectiv, de
exemplu:
- înştiinţarea conducerii şcolii despre problema în rezolvarea căreia doresc să se implice;
- scrierea unei scrisori către Primărie pentru a semnala problema şi pentru a sensibiliza
autorităţile cu privire la necesitatea şi utilitatea amenajării terenului respectiv;
- scrierea unei scrisori către o organizaţie non-guvernamentală pentru semnalarea problemei în
a cărei rezolvare doresc să se implice;
- participarea la o şedinţă cu părinţii elevilor clasei din care fac parte pentru a-i sensibiliza cu
privire la iniţiativa lor.

4.2. Corelarea dreptului la proprietate cu responsabilităţile asociate acestui drept

Realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice presupune ca elevii să identifice 1-2
responsabilităţi pe care să le asocieze cu dreptul la proprietate.
Realizarea acestei competenţe specifice poate fi asigurată în două etape:
1. În prima etapă, elevii trebuie să identifice o atitudine pozitivă şi o atitudine negativă faţă de
bunurile care reprezintă obiectul proprietăţii; în acest scop, elevii trebuie să citească textul prezentat
mai jos.

16
Am grijă de lucrurile mele: de cărţi şi de caiete, de obiectele de îmbrăcăminte. Mai sunt şi excepţii:
într-o zi am lăsat o carte pe un scaun, în curte; a plouat-o şi s-a stricat; mi-a părut foarte rău, chiar
dacă nu am avut intenţia să o stric; nu am fost însă suficient de atent.

După citirea textului, elevii trebuie să completeze tabelul următor:

Obiectul proprietăţii Atitudini

pozitivă negativă

2. În etapa a doua, elevii trebuie să identifice 1-2 responsabilităţi şi să le asocieze cu dreptul de

proprietate asupra unui bun. În acest scop, elevii trebuie să completeze tabelul de mai jos.

Drepturi Responsabilităţi asociate dreptului

O propunere pentru rezolvarea sarcinilor de lucru poate fi descărcată aici.

4.3. Manifestarea respectului faţă de proprietate

Realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice presupune înţelegerea sensului în care
putem dovedi respect faţă de obiectele proprietăţii, ca premisă pentru manifestarea respectului faţă
de orice formă de proprietate. Realizarea acestei competenţe specifice presupune trei etape:
1. Profesorul discută cu elevii următoarele probleme:
 Ce înseamnă să avem „respect” faţă de un lucru? (Profesorul poate face apel la DEX pentru a
lămuri, împreună cu elevii, semnificaţia termenului respect.
RESPECT = Atitudine sau sentiment de stimă, de consideraţie sau de preţuire deosebită faţă de
cineva sau de ceva).
 Daţi un exemplu de bun care vă aparţine vouă.
 Ce înseamnă să avem respect faţă de un obiect care se află în proprietatea noastră?
 Cum ne manifestăm respectul faţă de un obiect care se află în proprietatea noastră?
 Respectul faţă de proprietate implică doar bunurile care ne aparţin sau şi pe cele aflate, de
exemplu, în proprietate publică?

2. Profesorul prezintă elevilor imaginile de mai jos, care înfăţişează locuri de joacă pentru copii.

17
Figura 7

Figura 8

18
Figura 9

Figura 10

19
Profesorul discută cu elevii pe marginea imaginilor prezentate:
 În care dintre locurile de joacă prezentate de imagini v-ar plăcea să vă jucaţi? De ce?
 În care dintre locurile de joacă prezentate de imagini nu v-ar plăcea să vă jucaţi? De ce?
 Ce învăţătură rezultă pentru felul în care ne comportăm cu obiectele proprietăţii, indiferent
de forma de proprietate în care se află?

3. Profesorul pune elevilor următoarea întrebare: Trebuie să manifestăm respect faţă de proprietate?
Pentru a valorifica răspunsurile elevilor, profesorul desenează pe tablă, iar elevii pe caietele lor, un
tabel T, un tabel cu două coloane, astfel:

Da (Pro) Nu (Contra)

Profesorul solicită elevii să propună, după câteva momente de reflecţie, argumente pentru sau
argumente contra. Acestea sunt scrise în coloanele corespunzătoare ale tabelului. După epuizarea
propunerilor, profesorul va discuta şi va analiza, împreună cu elevii, propunerile făcute.

Exemple de posibile răspunsuri care pot fi date de elevi pot fi descărcate aici.

4.4. Argumentarea complexităţii identităţii unei persoane pe baza apartenenţei la

diferite tipuri de comunitate
Realizarea, la nivel minimal a acestei competenţe specifice presupune ca elevii:
- să recunoască principalele tipuri de comunităţi cărora le aparţin;
- să sesizeze modul în care tipurile de comunităţi se integrează succesiv (un tip de comunitate,
în alt tip de comunitate etc.);
- să explice două aspecte referitoare la felul în care viaţa şi identitatea lor, ca persoane, sunt
legate de comunităţile din care fac parte.
Descrierea anterioară pune în evidenţă realizarea acestei competenţe specifice pe baza experienţei
elevilor şi a apartenenţei lor la diferite tipuri de comunităţi.

Realizarea acestei competenţe specifice presupune următoarele trei etape:

1. Profesorul dă fiecărui elev schema prezentată mai jos (Figura 11). Cere elevilor să citească cu
atenţie conţinutul schemei.

20
 sat/
Persoana comună
judeţ ţară continent
/ oraş

Figura 11

2. Profesorul cere elevilor să completeze schema pe care au primit-o, cu referire directă la situaţia
lor concretă. De exemplu, le explică elevilor că vor scrie în locul persoanei, numele lor, satul/
comuna/ oraşul în care locuiesc, apoi judeţul, ţara, continentul. Un posibil exemplu de completare a
schemei de către un elev poate fi descărcat aici.

3. Profesorul va explica elevilor faptul că integrarea unei persoane în diferite tipuri de comunitate
are o influenţă complexă asupra persoanei. Pentru a ilustra cele spuse, profesorul discută cu elevii:
- Cum vă influenţează faptul că trăiţi în acest sat/această comună/acest oraş?
- Ce credeţi că este specific judeţului în care trăiţi?
- V-aţi duce să învăţaţi, în altă comună/alt oraş?
- Cum v-ar influenţa viaţa, acest lucru?
- Dacă ar trebui să vă prezentaţi ţara în care v-aţi născut, în care locuiţi, ce aspect l-aţi considera
important de menţionat?
- Faptul că alte persoane locuiesc în alte oraşe din România sau în alte oraşe şi în alte ţări din
Europa, influenţează modul de a fi, de a trăi şi de a se comporta al persoanelor respective? De ce?

21
CG 5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii

5.2. Participarea cetăţenească cu asumarea responsabilităţii pentru consecinţele

acţiunilor realizate
Realizarea, la nivel minimal, a acestei competenţe specifice presupune ca elevii să coreleze, în orice
acţiune care urmează să fie realizată, participarea cu responsabilitatea. În acest scop, profesorul
poate urmări realizarea acestei competenţe specifice fie printr-o activitate de învăţare prin care se
simulează o acţiune, fie chiar prin organizarea propriu-zisă a unei participări a elevilor la realizarea
unei acţiuni; în ambele situaţii, profesorul va discuta cu elevii, consecinţele acţiunilor
simulate/preconizate, pe care elevii trebuie să le cunoască şi să şi le asume.
Menţionează că anul 2011 este declarat Anul European al Voluntariatului; propune elevilor să
urmărească împreună un spot dedicat promovării Anului European al Voluntariatului (descărcaţi
aici).
Profesorul poate propune elevilor să discute despre organizarea/simularea organizării unei acţiuni de
amenajare a curţii şcolii/de îmbunătăţire a amenajării curţii şcolii, astfel încât curtea şcolii să fie
curată şi bine întreţinută (ca posibil proiect discutat şi de conducerea şcolii şi în cadrul consiliului
elevilor).
Profesorul discută cu elevii:
a.) Cum v-ar plăcea să arate curtea şcolii în care învăţaţi?
b.) Ce resurse materiale credeţi că sunt necesare pentru amenajarea curţii şcolii?
c.) V-ar plăcea ca în curtea şcolii voastre să fie spaţii amenajate şi flori aşa cum sunt cele prezentate
în imaginile de mai jos? De ce?

22
 Figura 12

Figura 13

d.) Ce soluţii propuneţi pentru strângerea fondurilor necesare?

e.) Cum vă puteţi implica voi în amenajarea curţii şcolii?
f.) Ce responsabilităţi implică un proiect de amenajare a curţii şcolii?
g.) Ce responsabilităţi vă revin după amenajarea dorită a curţii şcolii?

23