Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare
AMENAJARI SI CONSTRUCTII DE DERIVATIE

Cuprins
1. Obiectivele unitatii de invatare nr.3
2. Definitie, clasificare
3. Canale
4. Conducte
5. Galerii
6. Răspunsuri şi comentarii la teste
7. Bibliografie minimală
8.

1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

 Definirea si clasificarea derivatiilor

 Studiul solutiilor constructive posibile

2. DEFINITIE, CLASIFICARE

Derivatie Derivatia este o lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza

regularizarea in spatiu a debitelor.

Clasificare Dupa modul de gospodarire a apelor, derivatiile pot fi:

-derivatii de ape medii si mici – au ca scop satisfacerea unor folosinte
de apa
-derivatii de ape mari – au ca scop evitarea inundatiilor in perioadele
de viitura
-derivatii mixte – au ambele scopuri

Dupa modul in care se realizeaza derivarea, derivatiile pot fi:

-gravitationale – functioneaza prin cadere libera
-cu pompare – functioneaza prin pompare

Dupa solutia constructiva adoptata, derivatiile pot fi:

-cu canale
-cu conducte
-cu galerii.

1
 Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 1

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă o derivatie?

b) Cum se clasifică derivatiile in functie de solutia constructiva

adoptata?

c) Care sunt criteriile dupa care se clasifica derivatiile?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Derivatie = lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza
regularizarea in spatiu a debitelor.
Derivatiile se clasifica dupa:
- modul de gospodarire a apelor (ape medii si mici, ape mari)
- modul in care se realizeaza derivarea (gravitational, prin pompare)
- solutia constructiva adoptata (canale, conducte, galerii)

3. CANALE

Canal Canalul este o constructie hidrotehnica generala de transport al

apei cu nivel liber.

Canalul poate fi utilizat ca solutie constructiva in amenajari

pentru derivare de debite, hidroenergetice, alimentari cu apa, irigatii,
navigatie, etc.

Traseu in plan Stabilirea traseului unui canal se face pe baza conditiilor

geometrice obligate, in sensul adaptarii la morfologia si geologia
terenului de fundare, in scopul minimizarii volumului de terasamente.

Traseul nu trebuie sa prezinte fringeri pronuntate, acestea

favorizind eroziuni, pierderi de sarcina mari, aglomerarea ghetii.

In cazul reliefului neaccindentat, se recomanda ca traseul sa

urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel.

In cazul traversarii unor accidente naturale de teren traseul ales

trebuie sa necesite un numar minim de lucrari de arta.

2
 Amenajari Hidrotehnice

Sectiuni Fata de linia terenului natural, canalele pot fi executate:

transversala - in sapatura – debleu
-in umplutura – rambleu
- mixt – in umplutura si sapatura.

Debleu

Rambleu

Mixt

Daca terenul natural prezinta panta in sectiune transversala se

recomanda executia canalului mixt, in rambleu si debleu, pentru a
asigura stabilitatea si compensarea volumelor de terasamente; profilul
mixt este economic, usor de executat, sigur in exploatare, dar linia de
contact dintre sapatura si umplutura reprezinta o cale preferentiala de
infiltratie, iar tasarile sunt diferentiate pentru fiecare dintre cele doua
zone.

Dupa forma lor, sectiunile transversale ale canalelor pot fi

dretunghiulare, trapezoidale, cu panta dubla, semicirculare, parabolice.
Optimul economic corespunde sectiunii semicirculare, dar din motive
practce se utilizeaza numai in ncazul apeductelor. Sectiunile utilizate in
mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul terenurilor pamintoase si
cele dreptunghiulare, in cazul terenurilor stincoase.

3
 Amenajari Hidrotehnice

Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca

Captusire tare) pina la 1:3 (nisip) fin, in functie de caracteristicile geotehnice ale
terenului natural.

Pentru canalele in umplutura pantele se aleg in domeniul 1:1,5

pina la 1:2,5, in baza acelorasi principii utilizate pentru barajele si
digurile din pamint; latimea la coronament este de 2,0 m, daca nu se
impune largirea sa din conditii de circulatie. Canalele in umplutura de
adincime mare au prevazute berme pe taluzul exterior pentru marirea
stabilitatii acestuia si necesita calcule de stabilitate la alunecare.

Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:

-reducerea rugozitatii si marirea capacitaii de transport
-reducerea exfiltratiilor
-cresterea rezistentei taluzurilor
-protectia taluzurilor impotriva actiunii valurilor, plutitorilor, ghetii.
Captusirea se face fie pe intregul taluz, fie pe portiunea critica
a taluzului (intre nivelul minim – 1m si nvelul maxim +0,8 m)

Captuselile pot avea un dintre urmatoarele solutii constructive:

-argila protejata cu strat de pamint
-anrocamente de 30 – 40 cm diametru
-piatra cu diametru de 15 – 30 cm
-pietris cu diametru 5 – 8 cm
-zidarie de piatra cu mortar
-beton monolit, 6- 30 cm grosime
-beton prefabricat – placi de 0,5 x 0,5 x (0,08-0,15) m sau 1x1x(0,08-
0,15) m si rosturi umplute cu bitum sau mastic bituminos
-beton armat – placi turnate pe loc de 8-15 m latura in plan si 0,06 –
0,15 m grosime, armate cu plasa de sirma la procent de 0,2-0,4%
-torcret – tencuiala de ciment torcretata in 1 – 3 straturi, avind 0,5 –
1,5 cm fiecare
-beton asfaltic – strat de 5 – 8 cm pe strat de egalizare de pietris
-bitum – 2 straturi, primul din bitum pur, al doilea din bitum si nisip, in
grosime totala de 3 – 5 cm
-bentonita – strat uscat de 5 – 8 cm si deasupra un amestec de
bentonita cu pamint umed, compactat, in grosime de 10 – 20 cm
-geocompozit cu bentonita – material geosintetic format din 2 straturi
de geotextil intre care este inserat praful de bentonita, se acopera cu

4
 Amenajari Hidrotehnice

dale de protectie
-geomembrana – material geosintetic de 1,5 mm grosime, neted sau
rugos, se protejeaza cu dale de beton

Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce este canalul?

b) Ce criterii stau la baza alegerii traseului in plan al unui canal?

c) Care sunt formele utilizate in mod curent pentru sectiunea

transversala a unui canal?

d) Care este domeniul in care variaza pantele canalelor in sapatura?

e)Din ce motive se captusesc canalele?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Canalul = constructie hidrotehnica generala de transport al apei
cu nivel liber.
Traseul in plan al unui canal se stabileste pe baza conditiilor
geometrice obligate, tinind cont de morfologia si geologia terenului
de fundare; acesta nu trebuie sa prezinte fringeri pronuntate, trebuie sa
urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel si sa necesite un numar
minim de lucrari de arta la traversarea accidentelor naturale.
Fata de linia terenului natural, canalele pot fi executate in
sapatura, in umplutura, in profil mixt.
Dupa forma lor, sectiunile transversale ale canalelor pot fi
dretunghiulare, trapezoidale, cu panta dubla, semicirculare, parabolice.
Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul
terenurilor pamintoase si cele dreptunghiulare, in cazul terenurilor
stincoase.
Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca
tare) pinala 1:3 (nisip) fin.
Pentru canalelor in umplutura pantele se aleg in domeniul 1:1,5
pina la 1:2,5; latimea la coronament este de 2,0 m, daca nu se impune
largirea sa din conditii de circulatie.
5
 Amenajari Hidrotehnice

Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:

-reducerea rugozitatii si marirea capacitatii de transport
-reducerea exfiltratiilor
-cresterea rezistentei taluzurilor
-protectia taluzurilor impotriva actiunii valurilor, plutitorilor, ghetii.
Materialele utilizate pentru captusirea canalelor sunt argila,
anrocamentele, piatra, pietrisul, zidaria de piatra, betonul monolit,
betonul prefabricat, beton armat turnat pe loc, torcretul, betonul
asfaltic, bitum, bentonita, geocompozitul cu bentonita, geomembrana.

4. CONDUCTE

Conducta Conducta este o constructie hidrotehnica generala de transport

al apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.

Conductele se clasifica dupa:

Clasificare a)dupa materialul de constructie:
-beton
-metal

b)dupa locul de executie:

-la fata locului
-prefabricate

c)dupa presiunea maxima admisa:

-presiuni interioare maxime de 3-4 at
-presiuni interioare maxime de 8 – 10 at
-presiuni interioare maxime de 10 – 15 at.

d)dupa marimea debitelor transportate:

-conducte cu 1 fir
-conducte cu 2 sau mai multe fire

e)dupa pozitia fata de linia terenului natural:

-conducte ingropate
-conducte descoperite, supraterane

Conductele metalice se pot realiza din:

Conducte -fonta - pina la diametre de 1,2 m; sunt sensibile la socuri din
metalice manipulare sau suprapresiune in exploatare, au rezistenta mare la
coroziune
-otel – diametru nelimitat decit de conditiile hidraulice

Conductele metalice se executa in tronsoane care se imbina la

fata locului.

Imbinarea tronsoanelor se poate face:

-prin sudura - orice presiune, orice diametru
-prin mufare – presiuni mici si mijlocii, orice diametru

6
 Amenajari Hidrotehnice

-prin nituire – orice presiune, orice diametru, dar cu consum mare de

metal si manopera
-prin eclise – in cazul terenurilor de fundare tasabile sau cu deplasari
-prin flanse – orice diametru, orice presiune, rapid si usor, dar cu costuri
ridicate.

Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de

dilatatie, dispozitive ce elimina aparitia eforturilor din variatiile de
temperatura permitind deplasarea longitudinala a doua tronsoane
adiacente de conducta.

Conductele se reazema cu ajutorul masivelor de ancoraj -

blocuri de beton care incastreaza conducta la punctele de fringere ale
traseului in plan sau in elevatie. Distanta dintre doua masive de ancoraj
succesive este de (50-100)*Dconducta, dar nu mai mare de 150 – 175 m.

Pentru rezemarea conductelor metalice se poate utiliza unul

dintre urmatoarele sisteme principale:
-toate schimbarile de directie (coturi in plan vertical si orizontal) sunt
incastrate in masive de ancoraj, intre masive traseul conductei fiind
rectiliniu
-toate schimbarile de directie sunt incastrate in masive de ancoraj, intre
masive traseul conductei este rectiliniu, pe fiecare tronson se prevede
cite un manson de dilatatie
-troate schimbarile de directie sunt incastrate in masive de ancoraj, intre
fiecare doua masive succesive conducta prezentind cite o curba, care sa
permita preluarea deformatiilor datorate variatiilor de temperatura.

Masivele de ancoraj se fundeaza direct pe roca de baza,

stabilitatea acestora conditionind siguranta intregului trasez al conductei

Mansoanele de dilatatie se prevad imediat aval de masivele de

ancoraj.

Conductele sunt susceptibile la inghet. Pentru a preveni acest

fenomen conducetele descoperite se invelesc; conductele ingropate sunt
protejate la inghet prin chiar solutia constructiva.

Conducte din Conductele din beton se pot realiza, dupa tehnologia de

beton executie, din:
-tronsoane de beton sau beton armat prefabricat, confectionate prin
batere cu maiul, prin vibrare, prin torcretare, prin centrifugare, etc.
-tronsoane de beton armat executate la fata locului, confectionate prin
vibrare sau torcretare
-tronsoane de beton precomprimat, confectionate dupa „procedeul in 3
trepte” (tub – miez intarit, apoi infasurat cu armatura transversala
pretensionata, dupa care torcretat) sau dupa „procedeul intr-o singura
treapta” (se pretensioneaza armatura in acelasi pas in care se toarna
betonul).

Dupa alcatuirea constructiva a tronsoanelor putem apela la una

7
 Amenajari Hidrotehnice

dintre urmatoatele variante:

-tronson de beton sau beton armat – presiuni de max 3 – 4 at
-tronsoane beton armate cu tabla – presiuni de max 8 – 10 at
-tronsoane de beton precomprimat cu sau fara cilindru de otel – presiuni
de max 10 – 15 at

Conductele de beton se reazema in sapatura pe pat de pamint

sau pe pat de beton, in functie de capacitatea portanta a terenului de
fundare.

In cazul conductelor prefabricate se utilizeaza elemente tubulare

modulate, numite tuburi, executate intr-un poligon sau o fabrica
specializata, care se imbina la fata locului pentru a forma tronsoane
continue.

In functie de natura terenului de fundare, imbinarea conductelor

din beton prefabricat poate fi:
-rigida – conducte pozate pe pat de beton sau pat de pamint in teren
natural stincos, fara tasari si presiuni de max 6 at
-elastica – orice tip de rezemare, orice presiune

Solutiile constructive de imbinare sunt:

-imbinare cu falt – rigida, la presiuni scazute

-imbinare cu mufa – rigida sau elastica

-imbinare cu mansoane independente – functie de diametru si spatiu de

lucru in transee.

8
 Amenajari Hidrotehnice

Test de autoevaluare – Intrebarea 3

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care este definitia conductei?

b) Care sunt categoriile de conducte in functie de materialul de

constructie? Dar functie de pozitia fata de linia terenului natural?

c)Enumerati solutiile de imbinare a conductelor metalice.

d)Care sunt elementele specifice pozarii conductelor metalice?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Conducta ‚ constructie hidrotehnica generala de transport al
apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.
Conducetele se clasifica dupa:
- materialul de constructie
- locul de executie:
- presiunea maxima admisa:
- marimea debitelor transportate:
- pozitia fata de linia terenului natural:
Conductele metalice se pot realiza din fonta sau otel si se
executa in tronsoane care se imbina la fata locului.
Imbinarea tronsoanelor se poate face prin sudura, mufare,
nituire, cu eclise, cu flanse, in functie de diametru, presiune, costuri.
Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de
dilatatie, ce permit deplasarea longitudinala si masive de ancoraj,
care functioneaza ca o incastrare.
Conductele din beton se pot realiza, dupa tehnologia de
executie, din tronsoane de beton/beton armat prefabricat, din
tronsoane de beton armat executate la fata locului, din tronsoane de
beton precomprimat.
9
 Amenajari Hidrotehnice

Dupa alcatuirea constructiva a tronsoanelor putem apela la

una dintre urmatoatele variante, in functie de presiunea maxima
admisa: beton/beton armat, beton armat cu tabla, beton precomprimat
cu sau fara cilindru de otel.
Conductele de beton se reazema in sapatura pe pat de pamint
sau pe pat de beton,.
Solutiile constructive de imbinare sunt cu falt, cu mufa sau
cu manson.

5. GALERII

Galerie Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala

de transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in
scoarta pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra. Poate
sa functioneze cu nivel liber sau sub presiune.

Clasificare Galeriile ce functioneaza sub presiune pot fi:

-de joasa presiune – mai putin de 0,5 at
-de presiune medie – intre 0,5 at si 10 at
-de mare presiune – mai mare de 10 at

Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi:

-galerii propriu –zise, daca axa lor are o inclinare fata de orizontala de
pina la 10%
-galerii fortate si puturi – daca axa lor are o inclinare fata de orizonatal
mai mare de 10%

Dupa solutia constructiva, galeriile pot fi:

-captusite (beton, beton armat, torcret, tola metalica pe beton armat,
zidarie de boltari, etc.)
-necaptusite

Traseul si profilul longitudinal ale unei galerii sunt

Traseu si profil dependente de conditiile morfologice, geologice, hidrogeologice, de
longitudinal curgere, puncte obligate de functionare, conditii economice.

Traseul in elevatie este impus de tipul de curgere din galerie.

Panta longitudinala a galeriilor cu nivel liber rezulta din

calculel de eficienta economica maxima, iar cea a galeriilor sub
presiune se alege in intervalul 0,2 – 0,5 %

Traseul in plan se alege, pe cit posibil, rectiliniu. Daca apar

totusi schimbari de directie, se iau in considerarea conditiile legate de
raza de curbura (min 5*Dgalerie) si unghiul dintre aliniamente (min
600).

Punctele de capat ale unei galerii sunt de obicei impuse, deci

traseul va depinde esential de topografia terenului natural.

10
 Amenajari Hidrotehnice

Sectiune Forma sectiunii transversale se alege din considerente

transversala hidraulice, de geologie inginereasca, comportare statica si de executie.
Forma optima atit din punct de vedere hidraulic cit si de preluare a
impingerii verticale a muntelui este cea de semicerc.

Formele derivate, care tin cont de toate conditiile mentionate

initial sunt:
-dreptunghiulara
-miner de cos
-alungit
-potcoava
-circulara

Captuselile galeriilor se aleg in functie de presiunea apei, de

calitatile masivului de roca, exitenta apei subterane, astfel:
-captuseli de egalizare - cu rol de micsorare a rugozitatii, in roci
rezistente, la galerii cu nivel liber sau presiuni mai mici de 4 at
-captuseli de rezistenta dintr-un singur strat – in roci cu rezistente
moderate si la galerii cu presiuni medii ale apei; se pot executa din
moloane de piatra, din bezon simplu, din beton armat
-captuseli de rezistenta din mai multe straturi – in roci slabe si la
galerii cu presiuni mari ale apei; compuse dintr-un inel exterior ce
preia impingerea muntelui si un inle interior ce preia presiunea apei
-captuseli de rezistenta de tip special – precomprimate,
postcomprimate,etc.

Test de autoevaluare – Intrebarea 4

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care este definitia galeriei hidrotehnice?

b)De cite feluri sunt galeriile hidrotehnice in functie de traseul in

elevatie?

b) Care sunt formele sectiunii transversale ale unei galerii

hidrotehnice ce se pot executa?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

11
 Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala
de transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in
scoarta pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra. Poate
sa functioneze cu nivel liber sau sub presiune (mica, medie, mare).
Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi galerii propriu –zise
(inclinare fata de orizontala de pina la 10%), galerii fortate si puturi
(inclinare fata de orizontala mai mare de 10%).
Dupa solutia constructiva, galeriile pot fi captusite sau
necaptusite.
Traseul si profilul longitudinal ale unei galerii sunt
dependente de conditiile morfologice, geologice, hidrogeologice, de
curgere, puncte obligate de functionare, conditii economice.
Formele utilizate pentru sectiunea transversala a unei galerii
hidrotehnice pot fi dreptunghiulara, miner de cos, alungita, potcoava,
circulara.
Captuselile galeriilor se aleg in functie de presiunea apei, de
calitatile masivului de roca, exitenta apei subterane, si pot fi de
egalizare, de rezistenta dintr-un singur strat, de rezistenta din mai
multe straturi, de rezistenta de tip special.

6. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a)Derivatia este o lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza
regularizarea in spatiu a debitelor.
b) Dupa solutia constructiva adoptata, derivatiile pot fi:
-cu canale
-cu conducte
-cu galerii.
c) Derivatiile se clasifica dupa urmatoarele criterii:
-modul de gospodarire a apelor
-modul in care se realizeaza derivarea
-solutia constructiva adoptata.
Intrebarea 2
a) Canalul este o constructie hidrotehnica generala de transport al apei
cu nivel liber.
b) Traseul in plan al unui canal se stabileste in baza:
-conditiilor geometrice obligate,
-morfologia si geologia terenului de fundare;
- sa nu prezinte fringeri pronuntate,
- sa urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel
- sa necesite un numar minim de lucrari de arta.
c) Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul
terenurilor pamintoase si cele dreptunghiulare, in cazul terenurilor
stincoase.
d) Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca tare)
pina la 1:3 (nisip) fin.
12
 Amenajari Hidrotehnice

e) Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:

-reducerea rugozitatii si marirea capacitaii de transport
-reducerea exfiltratiilor
-cresterea rezistentei taluzurilor
-protectia taluzurilor impotriva actiunii valurilor, plutitorilor, ghetii.
Intrebarea 3
a) Conducta este o constructie hidrotehnica generala de transport al
apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.
b) Conducetele se clasifica dupa materialul de constructie in conducte
din beton si conducte din metal. In functie de pozitia fata de linia
terenului natural conductele pot fi ingropate sau descoperite,
supraterane.
c) Imbinarea tronsoanelor se poate face prin sudura, prin mufare, prin
nituire, cu eclise, cu flanse.
d) Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de dilatatie, ce
permit deplasarea longitudinala si masive de ancoraj, care
functioneaza ca o incastrare.
Intrebarea 4
a) Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala de
transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in scoarta
pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra.
b) Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi de doua feluri:
-galerii propriu – zise (inclinare fata de orizontala de pina la 10%),
/galerii fortate si puturi (inclinare fata de orizontala mai mare de
10%).
c) Formele utilizate pentru sectiunea transversala a unei galerii
hidrotehnice pot fi dreptunghiulara, miner de cos, alungita, potcoava,
circulara.

7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

2. Selarescu, M., s.a., 1993 – Apararea impotriva inundatiilor, Ed. Tehnica, Bucuresti
3. Teodorescu, I, s.a., 1973 – Gospodarirea apelor, Ed. Ceres, Bucuresti
4. Cioc, D, 1983 – Hidraulica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

13