Sunteți pe pagina 1din 15

Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

Studiu privind rolul activitatilor extrascolare in dezvoltarea psihosocială a


elevului

Scopul şi obiectivul cercetării

Scopul studiului este să investighez importanţa pe care activitătile


extraşcolare/extracurriculare o au în evoluţia socială a elevilor, dar şi experienţele pe care acestea
le extind pentru a deveni scopuri de natură socială.

Obiectivul urmărit este reprezentat de studiul asocierii participării elevilor la activități


extrașcolare cu nivelul inteligenței sociale. Studiul îşi propune verificarea ipotezelor create pe
fondul teoriilor, relativ eşantionului de elevi studiaţi. Concluziile vor fi puse în atenţia cadrelor
de conducere a instituțiilor educaționale.

Ipotezele cercetării

Ipoteza generală:
Elevii care participă la activitați extrașcolare prezintă un grad mai mare de socializare
fața de ceilalți elevi.

Ipoteza specifică:

1. Prin participarea sistematică și intensă la activități extrașcolare de tip artistic are loc o
îmbunătăţire semnificativă a abilităților sociale faţă de cazul participării sporadice și
nesistematice, în sensul că elevii care au participat sistematic la activități extrașcoalare au
abilităţi sociale mai mari decât elevii care nu au participat sistematic la activități.

2. Există diferențe între măsurătorile din faza de test și cea de retest atât pentru grupa
experimentală cât și pentru grupa control.
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

3. Există o corelație semnificativă între rezultatele elevilor din cele două grupuri la proba
de măsurare a abilităților sociale în situația de pre-test și cea de post test.
4. Între fete şi băieţi există diferenţe semnificative la proba de măsurare a abilităților
sociale, în sensul că fetele obţin scoruri semnificativ mai mari la această probă decât
băieţii.
Lotul investigat
În cadrul cercetării s-au folosit două grupe independente formate din elevi de la
SCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 Albești, jud. Botoșani, cu vârste între 12 și 13 ani:
1. lot experimental – 20 de elevi (10 fete și 10 băieți):
2. lot de control – 25 de elevi (12 fete și 13 băieți).
Criterii de egalizare:
În alegerea elevilor, în fiecare din cele două grupe, s-a ținut cont ca aceștia să răspundă
aceloraşi cerințe:
 Să fie în aceeași grupă de vârstă cronologică (12-13 ani).
 Să provină din acelaşi mediu social.
 Să fi participat în anii școlari anteriori la un număr cuprins între 1-4 activități
extrașcolare într-un an școlar.
 Să fi participat la același tip de activități extrașcolare.
 Să aibă aceeași profesori care să predea la clase.

Subiecţii participanți la cercetare, provin din clasa a VI-a și a VII-a de la Școala


Gimnazială nr. 1 Albești, având vârste cuprinse între 12-13 ani.
Elevii din cele două eşantioane fac parte din mediu rural, din comuna Albeşti, judeţul
Botoşani.
Din analiza realizată împreună cu diriginții claselor respective, la începutul anului şcolar,
a reieșit că majoritatea elevilor din cadrul studiului provin din familii cu studii medii și că au
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

participat la același tip de activități extrașcolare în anii școlari trecuți (serbări școlare, cor,
recitări etc.) Nici un elev nu a participat la mai mult de 4 activități extrașcolare în anul școlar
trecut.
Din studiul organigramei am identificat elevii care au aceeași profesori care predau la
clasele din care fac parte, asta pentru a fi siguri că aceștia, profesorii, cunosc comportamentul
elevilor atât în cadrul activităților școlare cât și în afara lor.

Instrumente de măsură (metode şi tehnici)

Pentru măsurarea creșterii inteligenței sociale s-a aplicat chestionarul de apreciere a


abilităților sociale ale elevilor (Zapan, 1984, pp:309-311) atât profesorilor care predau la clasele
din care fac parte elevii din cele două grupe , cât și elevilor care fac parte din aceste grupe.
Mai întâi li s-a oferit profesorilor și elevilor o definiție operațională a abilității sociale
inspirată de modelul structural al inteligenței sociale propus de Guilford și O,Sullivan (1965)
(vezi anexele 1și 2). Chestionarul este organizat pe patru cerințe: prima oferea subiecților
sarcina de a ordona, pe baza definiției abilității sociale pe care trebuiau să o lectureze atent,
primii trei elevi din grupul de 45 de elevi care, după opinia lor, dispuneau cel mai mult de
această abilitate (indiferent de rezultatele lor școlare). Spațiile acordate enumerării nu sugerau
faptul că profesorul/elevul trebuia să realizeze o clasificare a elevilor. Specificația cu privire la
independența aprecierilor de rezultatele școlare a fost făcută pentru a determina profesorii/elevii
să facă o diferențiere cât mai obiectivă. Mai târziu, profesorilor/elevilor li se solicita să enumere
următorii cinci elevi care dispuneau, după părerea lor, cel mai mult de această abilitate.
A treia cerință solicita numirea a trei elevi din clasă care dispuneau cel mai puțin, după
părerea lor, de abilitatea socială (indiferent de rezultatele lor școlare). La sfârșit, li s-a cerut
profesorilor/elevilor să identifice și să enumere cinci elevi din grup care dispuneau într-o mică
măsură de această abilitate, dar totuși se situau deasupra celor trei menționați anterior. Se
observă că, în cadrul grupului sunt elevi care rămân în afara enumerărilor făcute anterior de
profesori/elevi, iar unul și același elev nu avea cum să facă parte din două clasificări în același
timp.
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

Pentru o mai bună diferențiere și pentru o mai bună analiză a datelor, ulterior fiecărui
elev identificat i s-a acordat un punctaj, în funcție de poziția ocupată în enumerări. Astfel, elevii
care au fost indicați de profesori/elevi printre primii opt din grup care dispuneau de abilitatea
socială au primit câte trei puncte, iar cei care au fost indicați printre ultimii opt elevi care dispun
în cea mai mică măsură de abilitatea socială au primit câte un punct. Elevii care nu au fost incluși
deloc în enumerările făcute de profesori/elevi au fost considerați ca având un nivel intermediar
de prezență a abilității sociale și au primit câte două puncte.(Robu, 2005, p.7-8).

Metodologia de cercetare

Cercetarea s-a efectuat în trei etape:


Etapa I (pretest):
Toți subiecții investigați și profesorii care predau la clasele din care fac parte acești elevi
(un număr de nouă profesori) au fost supuși unui pretest care a constat în aplicarea
chestionarului de apreciere a abilităților sociale ale elevilor. Instrumentul a fost aplicat pentru a
vedea nivelul apreciere a abilităților sociale ale subiecţilor înainte de intervenția experimentală.
Etapa a II-a:
Intervenția a constat în participarea sistematică a elevilor din lotul experimental la
activități extrașcolare (cei 20 de elevi fac parte din ansamblul ,,Mugurelul albeștean,, înființat cu
ocazia desfășurării experimentului), pe o perioadă de 7 luni (din noiembrie pînă în mai), în timp
ce grupul de control și-a desfășurat activitatea ca și până în acel moment, participând doar la
câteva activități extrașolare în toată perioada desfășurării experimentului.
Elevii din lotul experimental au participat săptămânal la repetițiile ansamblului (3-4
întâlniri săptâmânale) care constau în vizionarea unor filmulete educative cu traditii din diferite
zone/invatarea unor pasi specifici traditionali /ore de dictie /corectarea tinutei/ore de relaxare –
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

excursii in diferite zone /prezentarea si realizarea de costume etc, cât și la numeroase spectacole
locale, județene, naționale și internaționale. Au participat și la activitățile extrașcolare
desfășurate în mod tradițional la nivelul școlii: sebări școlare, piese de teatru, cor și altele.
În același timp, pe parcursul întâlnirilor săptămânale, s-a intervenit pentru dezvoltarea
abilitatilor sociale aigurându-ne că elevii vor vorbi deschis despre sentimentele lor.
Fiecare activitate a început cu exerciții de relaxare, folosindu-se diferite tipuri de jocuri.
Au fost întrebați cum se simt, cum își rezolvă conflictele, cum își controlează emoțiile. S-
au făcut jocuri amuzante care au avut ca scop învățarea controlului emoțiilor și a impulsurilor.
Li s-au oferit premii, recompense si sanctiuni deopotriva.
S-a îmbunatațit motivatia elevilor si implicarea lor (contracte, angajamente).
Am fost deschiși la ideile lor, încurajând exprimarea și participarea la viața și hotărârile
grupului.
Ca bun exemplu de control al emoțiilor, nu ne-am exprimat temerile în fața copiilor și nu
ne-am exteriorizat starea de stres, ci am prezentat întotdeauna părțile bune ale fiecărei întâmplări
și am apreciat rezolvările rapide și corecte ale situațiilor.
Am discutat despre pasiunile lor, activitățile lor preferate și am creeat situații pentru a le
pune în valoare.
Elevii din lotul de control au participat doar la activitățile extrașcolare tradiționale:
serbări școlare, cor, piese de teatru, etc.
Etapa a III-a (post test):
S-a aplicat același chestionar de apreciere a abilităților sociale ale elevilor ca și în timpul
pre-testării. Se precizează că nu s-au pierdut respondenți nici din rândul profesorilor, nici din
rândul elevilor.
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

Rezultatele obţinute şi interpretarea lor

5.6.1 Diferenţe între nivelul abilității sociale între cele două grupe

S-a aplicat Testul t pentru eşantioane independente pentru a vedea dacă nu sunt
diferenţe semnificative între cele două grupe în urma pre-testării și s-au obţinut rezultatele
(analizele statistice sunt prezentate în Anexa nr. 2):
Tabelul nr.1 Rezultate obţinute la Independent Samples T Test la proba care măsoară
dezvoltatea abilității sociale în situaţia de pre-test

Valoarea Medii şi abateri standard


Proba Valoare t pragului de Experimental Control
semnificaţie
Abilitați sociale t (43)= 0,15 p= 0,877 39,9+4,46 40,10+ 4,90
măsurate de elevi
Abilitați sociale t (43)= 0,77 p= 0,446 17,70+3,16 18,36+ 2,41
măsurate de profesori

În situația de pre-test, s-a observat că nu există diferenţe semnificative între scorurile


obţinute de subiecţii celor două eşantioane ( așa cum reiese din valoarea pragului de
semnificaţie), indiferent dacă acestea au fost acordate de elevi sau de profesori.
Pornind de la aceste date putem măsura influenţa participării intense și sistematice la
activitățile extrașcolare , în faza de post test, asupra dezvoltării abilităților sociale.

Testarea ipotezei 1
Prin participarea sistematică și intensă la activități extrașcolare de tip artistic are loc o
îmbunătăţire semnificativă a abilităților sociale faţă de cazul participării sporadice și
nesistematice, în sensul că elevii care au participat sistematic la activități extrașcoalare au
abilităţi sociale mai bune decât elevii care nu au participat sistematic la activități.
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

Ipoteza a fost verificată utilizând ca procedeu statistic Testului t pentru eşantioane


independendente (Independent Samples T Test). În urma intervenţiei, s-a comparat media
scorurilor obţinute de subiecţii grupului experimental cu media scorurilor obţinute de subiecţii
grupului de control. (Analizele statistice se află în Anexa nr. 3)

Tabelul nr. 2 ,,Rezultate obţinute la Independent Samples T Test la proba care măsoară
dezvoltatea abilității sociale în situaţia de post-test.”

Valoarea Medii şi abateri standard


Proba Valoare t pragului de Experimental Control
semnificaţie
Abilitați sociale t (43)= 5,09 p= 0,001 42,55+3,11 38,16+ 2,65
măsurate de elevi
Abilitați sociale t (43)= 3,49 p= 0,,001 19,35+2,39 16,96+2,18
măsurate de profesori

Din datele tabelului se vede că, pragul de semnificație este mai mic de 0,05 deci, testul t
este semnificativ la ambele măsurători făcute. De unde reiese că, elevii din lotul experimental au
obţinut rezultate semnificativ mai bune atât din partea profesorilor cât și din partea elevilor la
abilitățile sociale în situația de post-test.
Elevii din lotul experimental au obţinut cele mai mari diferenţe faţă de elevii din lotul de
control la rezultatele obținute din partea elevilor (t(43)= 5,09, Mex:= 42,55+3,11şi Mc.= 38,16+
2,65). Acest lucru se datorează faptului că numărul de contacte între ei s-au înmulțit
semnificativ față de perioada precedentă intervenției, cât și datorită contextului mult mai puțin
formal în care se întâlnesc, acest lucru favorizând surprinderea și a altor laturi ale personalității
colegilor, mai puțin vizibile în contextul formal al spațiului școlar.
Rezultate semnificativ mai bune s-au obţinut şi din partea profesorilor (t(38)= 3,49, Mex:=
19,35+2,39 Mc.= 16,96+2,18), lucru deosebit de important deoarece aceștia cu elevii s-au întâlnit
în majoritatea timpului doar în context formal, iar rezultatele semnificativ mai bune la retestare
se datorează dezvoltării semnificative a inteligenței sociale a elevilor din grupa experimentală.
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

Diferenţe între nivelul de dezvoltare a abilităților sociale între test şi retest pentru grupul
experimental şi grupul de control

Testarea ipotezei nr. 2

Există diferențe între măsurătorile din faza de test și cea de retest atât pentru grupa
experimentală cât și pentru grupa control.

După perioada de intervenție, elevii din fiecare din cele două grupe ar fi trebuit să obţină
progrese în ce priveşte abilitățile sociale învăţate. Pentru a observa dacă s-au înregistrat diferenţe
semnificative între mediile obţinute la măsurarea abilității sociale realizată de către elevi, cât și
de către profesori între test şi post-test am aplicat Testul pentru eşantioane perechi (Paired
Samples T Test).
Datele obținute din prelucrarea statistică au arătat diferenţele dintre rezultatele obţinute la test
şi cele obţinute la post-test, după cum se observă din răspunsurile tuturor respondenților la proba
de măsurarea a abilității sociale. (Analizele statistice se găsesc în Anexa nr.4 și 5)

Valoarea Medii şi abateri standard


pragului de
Subtestul Grupa Valoare t
semnificaţi Test Retest
e
Abilități Experimentală t (19)=
p= 0, ,001 39,90+4,45 42,55+ 3,11
sociale -3,910
măsurate de
Control t(24)= 2,158 p= 0 ,041 40,12+ 4,90 38,16+ 2,65
către elevi
Abilități Experimentală t(19)=-4,437 p= 0, ,001 17,70+3,16 19,35+ 2,39
sociale
măsurate de
către Control t(24)=2,711 p= 0, ,012 18,36+2,41 16,96+2,18
profesori
Tabelul nr. 3 ,,Rezultatele obţinute de subiecţii grupei experimentale şi de control la Paired
Samples T Test la probele de măsurare a abilității sociale .”
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

Datele din tabel arată că, Testul t pentru compararea eşantioanelor perechi pentru lotul
experimental este semnificativ (p<0,001) pentru abilitățile sociale, la măsurătorile făcute de
către elevi cât și la cele făcute de către cadrele didactice. De unde putem concluziona că, la
ambele măsurători, elevii lotului experimental au obţinute rezultate semnificativ mai bune la
post-test decât la test.
În cazul măsurării abilităților sociale ale elevilor din lotul de control, valoarea pragului
de semnificaţie obţinut prin aplicarea Testului “t” pentru eşantioane perechi (“Paraid Samples t
Test”) este mai mic de 0,02 în cazul măsurătorii făcute de către profesori și mai mic de 0,05 în
cazul măsurătorii făcute de către elevi. Ca urmare, se poate afirma că, și elevii din lotul de
control au obţinut rezultate semnificativ diferite la post-test faţă de test. Diferențele intre mediile
obținute între test și retest ne arată că în situația de retest, subiecții grupei de control au obținut
rezultate semnificativ mai mici decât în situația de test.
Rezultatele mai slabe în cazul retestului obținute de către grupa de control nu însemnă
neapărat că abilitățile sociale al acestora au scăzut ci se datorează faptului că, chestionarul aplicat
forțează respondendentul să păstreze același număr de răspunsuri pentru fiecare întrebare. Deci,
dacă se oferă în situația de retest un punctaj mai mare unui subiect care în situația de test a
obținut un scor mai mic, pentru a putea păstra același număr de răspunsuri cerut de chestionar,
respondentul e nevoit să ofere un scor mai mic unui subiect care în situația de test a obținut un
scor mai mare, nu pentru că acesta și-ar fi diminuat abilitățile sociale, dar nu a obținut aceleași
progrese semnificative ca în cazul primului subiect.
Din acest motiv considerăm relevante pentru cercetarea noastră rezultatele obținute de
către grupa experimentală.
Din rezultatele obtinute se confirma ipoteza nr 2 ,conform careia s-au obtinut diferente
semnificative intre test si retest pentrut ambele grupe de subiecti.

Corelația dintre rezultatele elevilor obținute la proba de măsurare a abilităților sociale în


situația de pre-test și post-test.
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

Testarea ipotezei nr. 3:

Există o corelație semnificativă între rezultatele elevilor din cele două grupuri la proba
de măsurare a abilităților sociale în situația de pre-test și cea de post test.

Dorind să știm dacă există o corelație semnificativă între rezultatele obținute de către
subiecții celor două grupe în situația de test și pretest am analizat indicii de corelație și pragul de
semnificație obținuți în urma aplicării Testului pentru eşantioane perechi (Paired Samples T
Test) pentru a vedea dacă există o legătură între ierarhia subiecților între prima și a doua
măsurare. (Analizele statistice se găsesc în Anexa nr.7)

Tabelul nr. 4,,Tabel cu indicii de corelație între rezultatele la test și retest în ce privește
abilitățile sociale”

Valoarea pragului de
Subtestul Grupa Corelație
semnificaţie
Abilități sociale Experimental r = 0,73 p= 0,0001
măsurate de către ă
elevi
Control r = 0,40 p= 0,047
Abilități sociale Experimental r =0 ,85 p= 0, ,0001
măsurate de către ă
profesori Control r = 0,37 p= 0, 66

Valoarea pragului de semnificație (p<0,0001) în cazul calculării indicelui de corelație


între rezultatele obținute de către subiecții grupei experimentale între cele două măsurări atunci
când respondenții au fost cadrele didactice dar și în cazul elevilor arată că există o legătură între
nivelul inițial al abilității sociale și cel final.
Mărimea absolută a indicelui de corelație, r= 0,73 în cazul răspunsurilor date de către
elevi și r =0 ,85 în cazul răspunsurilor date de către profesori, arată o legătură puternică între
variabile și că ierarhia între subiecți se păstrează în cazul celor două măsurători, în sensul că cei
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

care au obținut scoruri mici la prima măsurare au obținut tot scoruri mici la a doua, iar cei care
au obținut scoruri mari la prima măsurare au obținut tot scoruri mari și la a doua măsurare.
În ceea ce privește grupul de control, valoarea pragului de semnificație în cazul măsurării
făcute de către elevi este mai mică de 0,05 (p= 0,047) ceea ce ne arată că există o legătură între
ierarhia inițială și cea finală în cazul măsurării abilității sociale. În acest caz mărimea absolută a
indicelui de corelație (r= 0, 40) arată că, între cele două variabile există o legătură medie și că
subiecții își păstrează ierarhia în cazul celor două măsurători.
În cazul răspunsurilor date de către profesori, valoarea pragului de semnificație (p= 0, 66)
arată că nu există o legătură între ierarhia inițială și cea finală al abilității sociale, cele două
variabile fiind independente una față de cealaltă.
Diferența între răspunsurile elevilor și cele ale profesorilor putem spune că se datorează
faptului că elevii au posibilitatea să se cunoască mai bine între ei, să intre mai des în contact, pe
când profesorii au mult mai puține prilejuri de a-i cunoaște.
Din datele prezentate, ipoteza nr. 3 se confirmă parțial, în sensul că între rezultatele
inițiale și finale obținute de către subiecții grupei experimentale oferite de către elevi și profesori
și cele obținute de către subiecții grupei de control, răspunsuri oferite de către elevi , există o
legătură semnificativă în sensul că se păstrează ierarhia subiecților între prima și a doua
măsurare. Deci, subiecții care au obținut scoruri mici la prima măsurare au obținut tot scoruri
mici la a doua, iar cei care au obținut scoruri mari la prima măsurare au obținut tot scoruri mari și
la a doua măsurare. Ipoteza nu s-a confirmat în cazul răspunsurilor date de către profesori pentru
subiecții gupei de control în cele două situații de test, în sensul că nu există o legătură
semnificativă între ierarhia subiecților din prima măsurare și ierarhia acestora după a doua
măsurare.

Testarea ipotezei 4:
Între fete şi băieţi există diferenţe semnificative la proba de măsurare a abilităților
sociale, în sensul că fetele obţin scoruri semnificativ mai mari la această probă decât băieţii.
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

Pentru a testa această ipoteză am folosit Independent Samples T Test pentru a afla diferenţa
între mediile obţinute de băieţi şi fete la proba de măsurare a abilității sociale. (Analizele
statistice sunt prezentate în Anexa nr. 8)

Tabelul nr.5 Rezultatele obţinute de băieţi şi de fete la Independent Samples T Test la


proba de măsurare a abilității sociale, în cele două etape de măsurare.

Valoarea Medii şi abateri standard


Subtestul Testul Valoare t pragului de Masculin Feminin
semnificaţie
Abilități sociale Pre-test t (38)= p= 0,,26 40,78+ 39,22+ 4,49
măsurate de către 1,123 4,78
elevi Post test t (38=- p= 0,27 40,69+ 39,50+3,41
1,119 3,73
Abilități sociale Pre- test t(38)= p= 0,,96 18,08+ 18,04+ 2,83
măsurate de către 0,050 2,74
profesori Post test t p=0,953 18,00+2,55 18,04+ 2,60
(38=0,059

Pentru toate cele patru măsurări, valoarea pragului de semnificație este mai mare de 0,05,
deci nu există diferențe semnificative între rezultatele obținute de fetele și băieții celor două
grupe de subiecți la proba de măsurare a abilității sociale.
Rafinăm analiza și vedem dacă între rezultatele obținute de fetele și băieții fiecărei grupe de
subiecți în parte există diferențe în ce privește abilitatea socială. Se aplică același test pentru a
afla diferenţa între mediile obţinute de fete și băieți la proba de măsurare a abilității sociale
(Analizele statistice sunt prezentate în Anexa nr. 10)

Tabelul nr.6 Rezultatele obţinute de băieţii și de fetele grupei experimentale la Independent


Samples T Test la proba de măsurare a abilității sociale, în cele două etape de măsurare
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

Valoarea Medii şi abateri


Grupa
pragului de standard
Subtestul de Testul Valoare t
semnificaţi Masculin Feminin
subiecți
e
Abilități Grup Pre-test t (18)= p=0,06 41,00+ 38,10+ 4,67
sociale experi- 1,930 3,59
măsurate de mental Post test t(18)=1,561 p= 0,13 43,60+ 41,50+3,30
către elevi 2,67
Grup de Pre-test t (23)=0 , p=0,96 40,07+ 40,16+4,30
control 045 5,57
Post test t(23)=0,583 p=0 ,56 38,46+ 37,83++2,58
2,78
Abilități Grup Pre- test t(18)= 0,697 p= 0,49 18,20+ 17,20+ 3,32
sociale experi- 3,08
măsurate de mental Post test t (18)=0,091 p=0,928 19,40+2,41 19,30+ 2,49
către Grup de Pre-test t (23)=0 , p=0,44 18,00+ 18,75+ 2,26
profesori control 770 2,58
Post test t(23)=0,,086 p=0 ,93 16,92+ 17,00+ 2,29
2,17

Din tabel rezultă că nici în faza de de pretest și nici în cea de post test nu s-au înregistrat
diferențe semnificative între rezultatele exprimate de profesori și de elevipentru fete și băieți la
proba de măsurare a abilității sociale, nici în cazul grupei experimentale cât și a celei de control.
Ipoteza nr. 4 nu se confirmă, neexistând nici o diferență între rezultatele obșinute între
fete și băieți, nici în cazul grupei experimentale nici a celei de control și nici în totalitatea
subiecților.
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

Capitolul 5 |CONCLUZII

Validarea / invalidarea ipotezelor

1. Deoarece s-au obţinut rezultate semnificativ mai bune la post-test de către subiecţii
lotului experimental la proba de măsurare a abilității sociale, în urma intervenției realizate,
putem afirma că prin participarea intensivă și sistematică la activitățile extrașcolare, obţinem
rezultate semnificativ mai bune la dezvoltarea abilităților sociale decât în cazul participării
sporadice și nesistematice, ceea ce confirmă prima ipoteză a cercetării noastre.
2. În urma analizei rezultatelor obținute la Testul “t” pentru eşantioane perechi
(“Paraid Samples t Test”), s-a observat că atât elevii din lotul experimental cât și cei din lotul
de control au obținut rezultate semnificativ diferite în situația de post – test față de pre-test,
ceea ce confirmă și cea de-a doua ipoteză a cercetării. Diferența între rezultatele obținute de
către subiecții celor două loturi constă în faptul că, în tip ce subiecții lotului experimental au
obținut rezultate semnificativ mai bune, subiecții lotului de control au obținut rezultate
semnificativ mai slabe, ceea ce nu însemnă neapărat că abilitățile sociale al acestora au
scăzut ci se datorează faptului că, chestionarul aplicat forțează repondendentul să păstreze
același număr de răspunsuri pentru fiecare întrebare. Deci, dacă se oferă în situația de retest
un punctaj mai mare unui subiect care în situația de test a obținut un scor mai mic, pentru a
putea păstra același număr de răspunsuri cerut de chestionar, respondentul e nevoit să ofere
un scor mai mic unui subiect care în situația de test a obținut un scor mai mare, nu pentru că
acesta și-ar fi diminuat abilitățile sociale, dar nu a obținut aceleași progrese semnificative ca
în cazul primului subiect.
3. Corelațiile semnificative între rezultatele obținute atât din partea profesorilor cât și a
elevilor atât în situațiile de test și retest pentru subiecții din grupa experimentală, arată că
aceștia și-au păstrat ierarhia în ambele măsurători, ceea ce implică progrese semnificative în
ce privește abilitatea socială la toții subiecții din grupul experimental. Faptul că, elevii din
Scoala Gimnaziala nr 1 Albesti-Botosani

Prof inv primar,SIMION MARIA

grupul de control au obținut o corelație semnificativă între rezultatele obținute la cele două
măsuratori doar din partea elevilor confirmă parțial cea de-a treia ipoteză care afirma că sunt
corelații semnificative între rezultatele la test și retest la elevii din ambele grupe de subiecți.
4. Cea de-a patra ipoteză a cercetării, care prevedea că fetele vor avea rezultate
semnificativ mai bune decât băieții la proba de măsurare a abilității sociale a fost infirmată
deoarece nu s-au obţinut diferenţe semnificative între fete și băieți la nici una dintre testări la
proba de măsurare a abilității sociale, indiferent dacă acestea sunt făcute de elevi sau
profesori.