Prof-univ.,dr-hab, ELENA ARAMA ISTORIA DREPTULUI ROMANESC Chisinau, 2003Acest manual a fost aprobat de cditre Consiliul $tintifie al Facultatii de Drept a Universitaii de Stat din Moldova. Autorul aduce multumiri doamnel profesor doctor in drept Maria Dvoracek (Universitatea “Alexandru Joan Cuza”, lasi) pentru sfaturile prefioase acordate i timpul eitirit manuserisului $i intocmirit referatulut privind recomandarea tn vederea publicdtrit. Formarea unei atitudini stiintifice cu privire la Institupile politice si juridice nationale este de neconceput fara studierea istoried a acestora. Manuatul de fajai prezintét aparitia si evolutia institypilor de rept de la origini pind la epoca de tranzitie spre statul de drept. Manualul este destinat eu precdidere studenjilor tn drept, dar poate fi de un real folos s1 studentilor de la facultatea de studit politice, facultatea de istorie, precum si tuturor celor aplecayi spre studi istoriet in general si a istortei dreptului in particular.PARTEA INTIIA STATUL $I DREPTUL iN PERIOADA ANTICA CAPITOLUL I STATUL SI DREPTUL GETO-DAC §1. Organizarea social-politici si normele de conduit la geto-daci in epoca democrafiei militare in etnogeneza noastra cei mai vechi strimogi, geto-dacii, au avut o important mare si pe plan juridic, contribuind la pastrarea si transmiterea unor elemente fundamentale ale organizarii politice si institutilor juridice Strimosit nostri au locuit tertorii intinse in sud-estul Europei, a c&iror arie central era cuprinsa intre Nistru (E), Tisa (V), Carpaii Nordici (N) si Balcani (S). Denumirea dubli de geto-daci o datorim grecilor si romanilor, ca si asezarilor geografice, pe care vestitul geograf al lumii vechi Strabon a mentionat-o: “Getii sint cei ce locuiese inspre mare gi rsairit, dacii — cei ce locuiese spre germani si izvoarele Istrului. Ei vorbesc aceeasi limba”. Unitatea culturii materiale denumita de arheologi “Cultura Basarabi” demonstreazii, de asemenea, 4 indiferent de divizarea in triburi diferite, se pistra unitatea etnicd. Geto-dacii se invecinau cu alte neamuri: scigit care au exercitat o influent deosebitt, cim (socotiti de unii autori tot traci), germani, celfi,ilii, greci. Marele istoric gree Tucidides ne informeazai c& obiceiurile getilor si scitilor sint asemanatoare. Din descrierea lui Herodot a campanici regelui persan Darius I din 514 ie.n. la nord de Dunare aflam ca acestuia i-au opus rezistenta getii, care au fost infiinfi, find numiti “cei ‘mai drepti si mai viteji dintre traci”. Opunerea rezistenjei de edtre geti ne face sit credem ct atunci existau forme de organizare politica a getilor (uniuni de triburi) capabile si lupte impotriva unui dugman atit de puternic cum a fost Darius, Mult mai tirziu (incepind cu 335 i.e-n.) getii au infruntat si alte forte militare din lumea veche precum cele conduse de Alexandru Macedon si urmasii lui, ceea ce inseamna ca uuniuni ale geto-dacilor au persistat Legiturile strinse dintre diferite triburi ale geto-dacilor au condus la inchegarea unor uniuni de triburi, care in izvoarele grecesti erau numite “regate” si conducdtori lor “regiDin datele despre campania Iui Alexandra Macedon (335 i¢.n.) refinem: armata a strbatut lanuri imense de griu, ostasit culeau griul cu lancea, armata a ocupat 0 cetate infruntind armata gefilor din 4 mii calareti si 10 mii pedestr in cetate au fost gasite produse mestesugaresti atit de pretioase incit au fost transportate in Macedonia. La sfirsitul sec. al IV-lea - inceputul sec. al Ill-lea tenn, exista 0 uniune de triburi, formatiune prestatala a geto-dacilor condusi de Dromihete. Despre Dromihete se stie ea a luptat cu regele Traciei elenistice Lisimah, care fi cotropise o parte din teritoriu. Lupta din anul 300 a fost vietorioasa pentru geti, care Iau ficut prizonier pe fiul lui Lisimah. in 292 i.en, insugi Lisimah devine prizonierul lui Dromihete. Adunarea poporului cerea si fie omorit Lisimah ca vinovat de provocarea razboiului. Dromihete a convins adunarea poporului ca este mai bine si fie cliberat Lisimah, pentru a avea in persoana lui un aliat S-au organizat doud mese: una pompoasd ~ pentru macedoneni, alta modest ~ pentru get Pus si compare mesele, Lisimah, rusinindu-se de propria kicomie, si-a exprimat regretul pentru nesocotinga sa si a jurat c4 va deveni un prieten al getilor" Pentru sec.III-I ie.n, au fost identificate pe baza rispindirii descoperirilor de monede geto-dacice trei mari uniuni de triburi Dintr-o inscriptic de la Histria din sec. Zalmodegicos, cu care au tratat treicetifeni ai orasului si au obfinut de la acesta restituirea principalelor ei surse de venituri si a 60 prizonieri. Formatiunea stataki condusi. de Zalmodegicos se afla undeva pe teritoriul Dobrogei. Pe la anul 200 i.e.n, in estul Transilvaniei si, probabil, in nordul Moldovei exista 0 formatiune statali, avindu-l conductor pe Oroles. Despre acest rege se stie cA intrucit ostenii lui au suferit infringere de la bastami, Oroles i-a Ricut servitori sotiilor lor, ceea ce se considera mare injosire. Un alt rege, Rhemaxos conducea la sfirgitul sec. al Ill-lea - inceputul sce. al I-lea ten, getii de la nord-vest de Dundre, avind puterea si asupra Dobrogei. Este cunoscut in legiturdi cu sprijinul oferit histrienilor pentru a respinge atacurile tracilor lui Zoltes. Istoricul Pompeius Trogus mentioneaz un rege al dacilor, Rubobostes, situat in Transilvania, sub care dacii se intdresc in sec. al I-lea ten. Din informagile de mai sus in see. VIII ic.n. geto-dacii se aflau la stadiul democratiei militare. Uniunile de triburi existente erau conduse de “rege” — conducitor militar; exista si adunarea poporului (barbatii aflagi sub arme). in cazul lui Dromihete regele a fost nevoit sa convinga adunarea poporului de justefea propunerii sale. Autoritatea regald, ins, pe parcurs creste incit regele Oroles poate umili pe acei care erau insugi poporul sub arme, Influengele grecesti s-au exercitat nu numai in sfera culturii materiale ci si in cca spirituala gi in domeniul politico-administrativ. Unele norme de conduité social cunoseute de geto-daci erau comune si altor neamuri (precum seit) ca, de exemplu, incheierea 4contractelor intre parti printr-un ritual de amestecare a picaturilor de sin muiau armele ce le aveau, dupa care lichidul era consumat de parti Se practica si jurdimintul pe zeitatile regale. Daca regele se imbolndivea, se considera cd cineva a jurat strimb pe vetrele regale, Pentru a stabili vinovatul erau chemati trei ghicitori Dacd acuzatul tigiduia, era chemat un numar indoit de ghicitori. Dacd acestea confirmau vinovatia, acuzatul dovedit era ucis, In caz contrar se chemau alfi ghicitori, care, dac& nu confirmau rispunsul primilor ghicitori, erau ucisi® int cunoscute mai multe obiceiuri referitoare la viata de familie. Unii autori au indicat poligamia, altii ~ din contra ~ monogamia cea mai strict, care era ceruti mai ales de la femei Aceste obiceiuri erau pastrate si transmise generatilor in formdi oral — este semnalat faptul cd agatirsi igi cintau legile, pentru a fi invatate pe dinafard Uniunile de triburi si obiceiurile ce dominau au stat ta baza formar statului dac independent si centralizat. §2. Statul geto-dac in sce.l ie.n. s-au produs schimbiri importante in socictatea geto-dacica: au inceput s& fie folosite pe larg unelte de fier (au fost descoperite numeroase ateliere pentru preluerarea ficrului). Perfectionarea uneltelor a sporit productivitatea muneii, iar productia in crestere a generat schimbari, acestea la rindul lor au determinat circulagia mai larg a monedelor greco-macedonene (tetradrahme) si romane (denari) sau chiar a unor monede proprii ale dacilor Catre sec.1 ie.n, creste numarul populatiei, se inmul militare, politice, religioase, economice agezirile de tip dava ~ centre Au loc transformari si in organizarea social, confirmate de descoperitile arheologice: tezaure, constructii mari si morminte cu inventar bogat, Formarea statutului geto-dac realizati de Burebista prin unificarea triburilor (70-14 en) a fost determinat& nu numai de schimbiirile economice, ci si de cele sociale - diferengierea accentuati despre care scria Dio Chrisostomul in “Getica” (pierduta, dar reprodusi de lordanes) cd cei mai alesi dintre geti erau numiti farabostes si ca dintre ei se alegeau regi si preoti. Dio Cassius ii numea pe acesti aristrocrati pileati si mentiona c& purtau ca semn distinctiv o caciula (lat. pileus), spre deosebire de ceilalti, comati (se purtau cu capul descoperit) Statul lui Burebista se formeazi in sec. ie, cind devine tot mai real pericolul expansiunii romane, intrucit Macedonia i Grecia fuseserd supuse (sec. al I-lea Le.n.) gi 5