În contextul Legii Educației Nationale cu completările și modificările ulterioare am
regasit unele asemănări cu abordările din noul management public dar și măsurile care țin de administrația clasică. Astfel la articolul 31^1 sunt prezentate resursele care trebuie să vizeze îndeplinirea obiectivelor dar și obligativitatea justificării beneficiului care va fi adus de indeplinirea obiectivelor. (5) În raport cu necesităţile identificate pe piaţa muncii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susţine finanţarea cheltuielilor aferente înfiinţării de noi specializări/calificări profesionale în domeniul agriculturii, precum şi a unor programe de perfecţionare a cadrelor didactice de specialitate din cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol. (6) În vederea dezvoltării învăţământului agricol, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale poate propune: a)alocarea fundamentată a unei cifre de şcolarizare pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului; (8) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are dreptul de a coordona şi controla modul în care directorii liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol gestionează, utilizează, întreţin şi exploatează investiţiile specifice în agricultură prevăzute la alin. (1). (9) În cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, consiliile de administraţie se măresc cu 2 membri, desemnaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Mangementul şcolar se referă la coordonarea unităţilor şi instituţiilor de bază din sistemul de învăţământ preuniversitar:inspectoratele şcolare judeţene,casele corpului didactic,centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională / Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională,unităţile de învăţământ cu personalitate juridică,palatele şi cluburile copiilor.
Inspectoratele sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei care se
organizează la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti şi care acţionează pentru realizarea obiectivelor sistemului de învăţământ, prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în domeniul învăţământului preuniversitar. În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti funcţionează Casa Corpului Didactic (CCD), cu personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul şcolar.
Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de
consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz.
În cadrul managementului şcolar instituțional se reglementează condiţiile şi criteriile
de ocupare a funcţiilor de conducere, îndrumare şi control din unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar, precum şi criteriile de evaluare a personalului de conducere, îndrumare şi control din unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar.
Această descentralizare duce la impunerea de responsabilități la nivele locale și
regionale dar și este o formă de fragmentare fiind consecventă pricipiului subsidiarității.
Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de
management administrativ-financiar încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii/primarul de sector în a cărei/cărui raza teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale. Managementul profesional a fost și va ramâne o măsură ce ține de administrația clasică. Ea ține de decizii politice, tehnice și de investiții. Investițiile se fac în funcție de un plan managerial cu obiective și un plan de performanță. În suținerea ideii anterioare stă Articolul 170 (1)În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a)retragerea calităţii de conducător de doctorat; b)retragerea titlului de doctor; c)retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi. Indicatorii de performanță apar atât în noua abordare cât și in măsurile clasice, ei referindu-se la măsurarea progreselor operaționale dar și la implementarea acestora.