Sunteți pe pagina 1din 22

CAPITOLUL 1

Ciclul de viaţă a unei constructii

Ciclul de viaţă al unui proiect de construcţie


reprezintă orizontul de timp vizat de la “conceperea” şi
până la “moartea” acesteia, în care un spaţiu
construit satisface cerinţele utilizatorilor. Ciclul de viaţă
este stabilit pe baza unui studiu complex ce implică o serie
de aspecte tehnice, economice, de funcţionalitate şi
sociale. Aceste aspecte generale precum şi conţinutul
etapelor principale avute în vedere la stabilirea ciclului de
viaţă sunt prezentate în fig. 2.1:

Fig.2.1 Ciclul de viata al unui proiect de construcţie

„Viaţa unei clădiri”, mijloc fix supus uzurii este dificil


de prognozat ca urmare a uzurii fizice şi morale ce apare
pe întreaga durată de viaţă a clădirilor.
„Viaţa fizică” a unei clădiri se poate defini ca intervalul
de timp cuprins între momentul construirii şi momentul în
care aceasta nu mai satisface exigenţele de rezistenţă şi
stabilitate. În realitate, de cele mai multe ori nu se ajunge
la cea de-a treia fază, întrucît încă înainte de etapa de
postutilizare se pot stabili două direcţii principale (pe baza
unei expertize tehnice).
¾ demolarea fizică a clădirii;
¾ reabilitarea clădirii, care are ca scop repunerea
clădirii existente într-o nouă stare de funcţionalitate.
Aceasta poate fi:
• Reabilitare structurală - refacerea sau mărirea
capacităţii portante a unor elemente structurale;
• Reabilitarea funcţională - stabilirea unei noi
stări de funcţionalitate în scopul satisfacerii unor
noi exigenţe cum ar fi:exigenţe ecologice-
ambientale, tehnico-constructive, economice etc.
„Viaţa economică” reprezintă intervalul de timp
cuprins între momentul construirii şi momentul apariţiei
uzurii economice.
Uzura economică pe traseul ciclului de viaţă apare
atunci când în etapa de exploatare/ocupare a unei clădiri
se adoptă o serie de soluţii costisitoare din punct de
vedere economic pentru satisfacerea cerinţelor
utilizatorilor.
Uzura tehnică pe traseul ciclului de viaţă apare atunci
cînd o serie de elemente de construcţie, instalaţii şi
echipamente tehnologice ce aparţin unei clădiri nu mai
corespund din punct de vedere tehnic(degradări,
deteriorări, funcţionarea la parametrii scăzuţi).
Uzura morală pe traseul ciclului de viaţă apare atunci
când aspiraţiile umane impun stabilirea unei noi stări de
funcţionalitate şi confort a clădirii în ansamblu sau a
elementelor de construcţie, instalaţiilor sau echipamentelor
specifice. Cunoscînd etapele unui proiect de construcţie
concretizate în:
• Etapa conceptiei si a proiectarii;
• Etapa executiei proiectului;
• Etapa de utilizare
(exploatare/utilizare/urmărire);
• Etapa de post-utilizare.
Acestea conturează ciclul de viaţă al unei construcţii,
fiecare etapă având un anumit conţinut şi o anumită
desfăşurare în timp a acţiunilor specifice, fig. 1.1 :
etapa conceptiei si a proiectarii
Etapele
de etapa executiei
realizare
a
unei etapa utilizarii
constructii
etapa postutilizarii

Fig. 1.1. - Etapele de realizare a unei construcţii


1.1. Conţinutul etapei de conceptie si de
proiectare

Investitorul reflectă asupra oportunităţii realizării


proiectului de investiţie, a amplasamentului, a implicaţiilor
şi consecinţelor ce pot să apară ca urmare a realizării
acestui proiect. De asemenea în această fază se stabilesc
caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai
proiectului de investiţie oferind investitorului elementele de
analiză a soluţiilor ce se vor adopta în realizare acestuia.
Prin analiza de fezabilitate se asigura utilizarea raţională şi
eficientă a cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor materiale
pentru realizarea proiectului conţinînd informaţii şi
elemente ce vizează o srie de aspecte sintetizate in tabelul
1.1
Tabel 1.1. Conţinutul etapei de concepţie-proiectare
Denumirea
Nr.
componentelor Conţinutul componentei
crt.
etapei
1. Analiza Reprezintă etapa în care se pune problema
fezabilităţii şi dacă:
programarea ƒ este util sau nu să se realizeze o construcţie;
realizării ƒ construcţia este fezabilă din punct de vedere
construcţiei tehnic şi economic.
Se stabilesc caracteristicile principale şi
indicatorii tehnico-economici ai proiectului.
Analiza fezabilităţii asigură cheltuirea
raţională a fondurilor destinate realizării
construcţiei şi conţine informaţii ce vizează
următoarele aspecte:
ƒ date generale ale construcţiei;
ƒ tema de proiectare cu fundamentarea
necesităţii şi oportunităţii realizării construcţiei;
ƒ informaţii de natură tehnică:
‰ date referitoare la amplasament (zonă,
utilităţi existente, caracteristicile terenului de
fundare, situaţia juridică a terenului etc.);
‰ date referitoare la caracteristicile
architectural-structurale ale clădirii: numărul
de niveluri, arie desfaşurată, arie construită,
volum construit, soluţia constructivă aleasă;
ƒ informaţii de natură economică:
‰ datele referitoare la sursele de finanţare;
‰ condiţiile financiare de realizare a
proiectului;
‰ date despre costul global, durata de
realizare,
eşalonarea execuţiei construcţiei;
‰ cheltuieli iniţiale: taxe, comisioane etc.
ƒ studii asupra amplasării terenului, efectele
asupra mediului;
ƒ avize şi acorduri:
‰ certificat de urbanism;
‰ avize pentru asigurarea utilităţilor (energie
electrică şi termică, gaz metan, apă-canal,
telecomunicaţii);
‰ avize pentru protecţia mediului şi apelor;
‰ avize pentru consumul de combustibil;
‰ aviz Apărare Civilă;
‰ alte avize de specialitate potrivit dispoziţiilor
legale
Decizia de a realiza sau nu proiectul de
construcţie se ia în momentul finalizării prezentei
etapei.
2. Proiectarea În acestă etapă se elaborează în diferite
construcţiei faze ale proiectului de realizare a construcţiei.
Principalele faze de proiectare sunt următoarele:
a) Proiectul pentru autorizarea lucrărilor de
construire – PAC .Acest proiect conţine:
I. Piese scrise
‰ lista şi semnăturile proiectanţilor
‰ memoriu :
ƒ date generale
ƒ memorii pe specialităţi
ƒ date şi indici care caracterizează
construcţia
proiectată
ƒ devizul general al lucrărilor
ƒ anexe la memoriu :
- studiu geotehnic
- referatele de verificare a proiectului
(întocmite de verificatori atestaţi)
- fişe tehnice
- documentaţiile specifice necesare
pentru obţinerea avizelor
- avize specifice cerute prin certificatul
de urbanism
II. Piese desenate
ƒ Planuri generale:
¾ plan de încadrare în teritoriu
ƒ plan de situaţie
ƒ planul privind construcţiile
subterane
ƒ Planşe pe specialităţi:
™ arhitectura:
¾ planuri cotate ale tuturor nivelurilor
¾ planurile acoperişurilor
¾ secţiuni caracteristice
¾ faţadele
™ structura:
¾ planul fundaţiilor
¾ detalii de fundaţii
¾ instalaţii (schemele instalaţiilor)
¾ dotări şi instalaţii tehnologice (desene de
ansamblu, schemele fluxului tehnologic)
b) Proiectul tehnic PTh – reprezintă documentaţia
care conţine părţi scrise şi desenate cu ajutorul
cărora se stabilesc dimensiunile, forma, şi stuctura
elementelor de arhitectură, construcţii şi instalaţii
precum şi natura şi calitatea materialelor folosite
pentru realizarea construcţiei.
Proiectul tehnic are următorul conţinut:
ƒ memorii tehnice pe specialităţi;
ƒ piese scrise;
ƒ piese desenate;
ƒ breviare de calcul;
ƒ caietele de sarcini (prezintă prescripţii şi
precizări, complementare planşelor, detaliind
condiţiile tehnice de execuţie şi montaj ale
proceselor de construcţie, toleranţe, montaj);
ƒ listele cu cantităţile de lucrări;
ƒ Programul de control a calitatii pe santier;
ƒ graficul de realizare al proiectului.
3. Contractarea Obţinerea şi legalizarea relaţiei între
execuţiei beneficiar şi executant se realizează printr-o
construcţiei procedură administrativă ce cuprinde 3 etape
distincte:
a) licitaţia;
b) ofertarea;
c) contractarea
Licitaţia reprezintă o procedură care asigură
pe beneficiar asupra siguranţei alegerii unui
executant al lucrărilor de construcţii care să
garanteze preţul, durata şi calitatea lucrărilor, iar
pentru executanţi asigură condiţii egale de
participare la obţinerea contractelor în construcţii.
Astfel, beneficiarul sau reprezentantul legal
al acestuia, numit şi diriginte de şantier,
organizează o competiţie între cei care doresc să
realizeze lucrarea de construcţie. Acesta poartă
numele de licitaţie. În cadrul licitaţiei, fiecare
potenţial executant prezintă o ofertă. Ca urmare a
analizei ofertelor, beneficiarul stabileşte un
câştigător (adjudecă licitaţia). În final, legalizarea
relaţiei de colaborare între beneficiar şi ofertantul
câştigător se face prin contract.
Licitaţiile, în funcţie de valoarea construcţiei,
pot fi:
ƒ licitaţii internaţionale;
ƒ licitaţii naţionale;
ƒ licitaţii locale.
În funcţie de valoarea şi complexitatea
construcţiilor publice, organizatorii licitaţiei
hotărăsc una din următoarele tipuri de licitaţii:
ƒ licitaţia publică deschisă, fără preselecţie;
ƒ icitaţia publică deschisă, cu preselecţie;
ƒ licitaţia publică restrânsă;
ƒ încredinţare directă.
Pentru desfăşurarea, în condiţii legale a
licitaţiei publice, se impune parcurgerea
următoarelor etape:
ƒ publicitatea;
ƒ documentaţia de licitaţie;
ƒ documentaţia de ofertare;
ƒ predarea ofertelor;
ƒ deschiderea şi validarea ofertelor;
ƒ evaluarea ofertelor;
ƒ adjudecarea, informarea şi semnarea
contractului.

1.2. Etapa de realizare (Execuţia


lucrărilor de construcţii)

Execuţia lucrărilor de construcţii reprezintă etapa în


care proiectul tehnic (PTh) se materializează în lucrarea
de construcţie.
Documentaţia tehnică premergătoare începerii
execuţiei, precum şi aceea care se elaborează pe durata
derulării lucrărilor, este precizata în fig. 1.2.
Autorizatia de construire
Documentatia
tehnica
referitoare
la executia Procese verbale de predare-primire a
lucrarilor amplasamentului si a bornelor de reper
de
constructie
Inregistrari de calitate si
documentatii care atesta calitatea lucrarilor

Fig. 1.2. - Documentaţia tehnică referitoare la execuţia


lucrărilor de construcţie

a) Autorizaţia de construire a obiectivului de


construcţie
Autorizaţia de construire constituie actul de
autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia se
asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege, - Legea 50
din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii constructiilor si
unele masuri pentru realizarea locuintelor -referitoare la
amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea
construcţiilor.
Documentaţia pentru eliberarea autorizaţiei de
construire se constitue din:
¾ certificatul de urbanism pentru construcţia în cauză;
Certificatul de urbanism este actul de informare
prin care autorităţile (în conformitate cu prevederile
planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente
acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după
caz, avizate şi aprobate potrivit legii) fac cunoscute
solicitantului elementele privind regimul juridic, economic şi
tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data
solicitării şi stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să
fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului,
precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile legale,
necesare în vederea autorizării.
¾ dovada titlului de proprietate a solicitantului asupra
terenului;
¾ proiectul pentru autorizaţia de construire (P.A.C.).
b) Procesul verbal de predare-primire a amplasamentului
şi a bornelor de reper;
c) Înregistrările de calitate cu caracter permanent
efectuate pe parcursul executării lucrărilor precum şi
documentaţiile care atestă calitatea lucrărilor, conretizate
în :
¾ acte referitoare la calitatea materialelor folosite la
realizarea construcţiei (certificate de calitate,
rezultatele încercărilor efectuate in situ etc);
¾ acte completate de constructor, beneficiar şi
proiectant la fiecare etapă de lucru (procese verbale,
condică de betoane, jurnalul principalelor
evenimente);
¾ acte ce nu folosesc formulare tip, dar care trebuie să
existe în Cartea Tehnică (registru unic de
comunicări şi dispoziţii de şantier, nota de
constatare a organelor de control, caietele de
ataşamente etc.)
Etapa de realizare propriu-zisă a unei construcţii
cuprinde:
¾ deschiderea şantierului de construcţii, adică
organizarea de şantier a lucrărilor, aceasta
presupunînd:
ƒ punerea la dispoziţia executantului a suprafeţelor
de depozitare;
ƒ stabilirea acceselor rutiere în şantier;
ƒ asigurarea racordurilor pentru utilităţi (apă, gaz,
energie electrică etc) cel puţin până la limita
amplasamentului terenului pe care se va construi;
ƒ intocmirea între beneficiar şi constructor a unui
proces verbal de predare-primire a
amplasamentului şi a bornelor de reper;
¾ asigurarea resurselor necesare pentru realizarea
obiectivului stabilit (forţa de muncă, materialele,
utilajele) conform proiectului de organizare elaborat
înainte de începerea execuţiei;
¾ aprovizionarea punctului de lucru cu materialele
necesare pentru îndeplinirea contractului semnat în
conformitate cu planul calendaristic, piesă
componentă a proiectului de organizare;
¾ execuţia propriu-zisă a lucrărilor de construcţie la
nivelul de calitate şi conform prescripţiilor precizate
în caietele de sarcini, întocmirea documentelor pe
parcursul execuţiei şi controlul calităţii execuţiei
lucrărilor;
¾ Recepţia şi cartea tehnică:
În momentul în care construcţia a fost terminată,
aceasta este predată beneficiarului lucrării Recepţia
preliminară a lucrării (recepţia la terminarea lucrărilor de
construcţie) certifică finalizarea lucrărilor şi încetarea
obligaţiilor executantului cu excepţia defecţiunilor ulterioare
apărute în perioada de garanţie.
. Recepţia preliminară este realizată de o echipă,
structurată, conform legislaţiei în vigoare, astfel: comisia
de recepţie; proiectantul lucrării (care face un referat
asupra modului în care a fost realizată construcţia);
executantul lucrării. Proiectantul şi executantul lucrării au
statut de invitaţi.
Comisia de recepţie se numeşte de către investitor,
fiind alcătuită din: un reprezentant al beneficiarului;un
reprezentant al organelor publice locale;specialişti în
domeniu.
Odată cu recepţia preliminară se încheie decontarea
lucrărilor, reţinându-se o cotă parte (aprox. 5%) drept
garanţie de bună execuţie până la recepţia finală.
Recepţia finală se realizează conform prevederilor
contractuale şi a legislaţiei în vigoare, fiind stabilită, de
obicei, la un an de la recepţia preliminară. Comisia de
recepţie conţine acelasi număr de membri, având aceleaşi
atribuţii enunţate la recepţia la terminarea lucrărilor de
construcţie.
Eventualele defecte apărute în perioada de garanţie,
cuprinsă între cele două recepţii, se remediază fie pe
cheltuiala executantului, fie pe cea a beneficiarului din
garanţii.

Cartea tehnică a construcţiei este documentaţia


tehnică care cuprinde toate documentele referitoare la
proiectarea, execuţia, recepţia lucrării precum şi datele şi
evidenţele necesare pentru identificarea şi determinarea
stării tehnice a construcţiei şi a evoluţiei acesteia în timp.
1.3. Etapa de utilizare (exploatare/utilizare/
urmărire)

Etapa utilizării construcţiei cuprinde perioada în


care constructia respectivă este exploatată în scopul
pentru care a fost proiectată şi executată. In aceasta etapa
investiţia “produce”, realizînd efecte financiare. beneficiarul
trebuind să-şi recupereze cheltuielile pentru realizarea
acesteia.
Etapa utilizării – exploatarii, este cel mai important
segment din ciclul de viaţă al construcţiei presupunând o
serie de activităţi ce menţin construcţia la parametrii
normali de funcţionare, satisfăcând astfel exigenţele
utilizatorilor.
Duratele normate de viaţă ale clădirilor, elementelor
de construcţie şi instalaţiilor aferente sunt reglementate
prin normativele în vigoare. (de ex: GE 032/97 – Normativ
privind executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la
clădiri şi construcţii speciale)
Pe durata exploatarii, orice constructie, indiferent de
tipul, marimea si complexitatea acesteia, este supusa
fenomenului de uzura care se manifesta sub diferite forme,
tabelul 1.2
Tabelul 1.2 Forme de manifestare a fenomenului de
uzura in constructii
Tipul uzurii Cauzele Soluţii pentru
producerii uzurii diminuarea uzurii
ƒ Durata limitată ¾ Respectarea
de „viaţă” a destinaţiei pentru
elementelor care a fost proiectată
care compun şi executată clădirea
clădirile. ¾ Folosirea unui
ƒ Natura material care să
1. Uzura materialului din răspundă exigenţelor
normală care este de calitate prescrise
realizat fiecare de proiect.
element în ¾ Respectarea
parte, cu periodicităţii
accent programului de
ƒ Condiţiile de întreţinere curentă şi
exploatare la reparaţii.
care este ¾ Respectarea cu
supus. stricteţe a normelor
ƒ Condiţiile de si prescripţiilor de
mediu ce se proiectare a
asigură pentru construcţiilor,
clădiri. respectiv
ƒ Acţiunea transpunerea lor
agenţilor întru totul în teren.
externi, variaţii
de temperatură
(îngheţ –
dezghet), vînt
etc.
ƒ cutremure de ¾ Limitarea uzurii
pământ construcţiilor
ƒ incendii amplasate în zone
ƒ explozii de seismice se
gaze realizează prin:
ƒ furtuni ƒ alegerea judiciară a
ƒ viscole amplansamentului
2. Uzura puternice ƒ concepţia raţională a
accidental㠃 ploi torenţiale ansamblului(distribuţi
de lungă a maselor şi
durată volumelor a rigidităţii
ƒ tasări şi ductilităţii
ƒ acţiunea elementelor parţiale)
curenţilor de ¾ Utilizarea unor
dispersie matariale de
asupra construcţie
elementelor de corespunzătoare
beton armat ¾ Dimensionarea
ƒ diverse tipuri judiciară a
de agresivităţi elementelor de
şi construcţii şi a
incompatibilităţi legăturilor lor.
ƒ acţiunea ¾ Alcătuirea corectă a
distructivă a detaliilor constructive
buretelui de ¾ Prescrierea
casă condiţiilor
corespunzătoare
privind calitatea şi
controlul
execuţiei(atunci când
nu sunt prevăzute în
norme oficiale).
ƒ evoluţia
3. Uzura exigenţelor
morală utilizatorilor
legate de
funcţionalul
clădirii,
consumul de
utilităţi, confort,
etc.

Fenomenul natural sau accidental al uzurii in


constructii, se poate manifesta cu diferite grade de
intensitate, efectul fiind todeauna in defavoarea utilizarii
normale a constructiei. In tabelul 1.3 prezentam sintetic
numai cateva din avariile posibile ca efect al uzurii
accidentale

Tabelul 1.3 Amploarea uzurii accidentale şi tipul avariilor


produse
Cauza
uzurii Amploare Tipuri de avarii
accidental a uzurii
e
1 2 3
ƒ Tencuiala cade
Uşoare ƒ Coşurile clădirilor suferă de
degradari
ƒ Avarii neînsemnate la
clădirilor slab executate
ƒ Avarii considerabile sau chiar
distrugeri locale la clădirile
executate sau proiectate
(antiseismic)
Medii necorespunzător(înainte de
Uzura anul 1940) şi neconsolidate.
produs㠃 Avarii uşoare până la
de moderate la structurile de
seismicitat rezistenţă obişnuite,
e proiectate şi executate
(antiseismic) între anii 1940-
1977 şi neconsolidate.
ƒ Avarii neînsemnate la
clădirile bine proiectate şi
executate(antiseismic) după
anul 1977.
ƒ Coşurile de fum(clădirilor) se
dislocă puternic sau cad.
ƒ Avarii grave şi chiar prăbuşiri
de structuri de rezistenţă
defectuos executate sau
proiectate (antiseismic),
necorespunzător (înainte de
Important 1940) şi neconsolidate.
e ƒ Avarii considerabile la
clădirile obişnuite, proiectate
şi executate antiseismic între
1940-1977 şi neconsolidate.
ƒ Avarii uşoare până la
moderate la structurile
proiectate antiseismic după
1977.
ƒ Dislocări ale zidăriei de
umplutură şi ale elementelor
constructive, ancorante
necorespunzător.
ƒ Deteriorări superficiale ale
finisajelor, tîmplăriei,
Uşoare instalaţiilor aferente.
ƒ Nu afectează funcţionalitatea.
ƒ Sunt afectate elementele
constructive de rezistenţă
combustibile
ƒ Degradări moderate de până la
25% ale elementelor
Medii constructive ale anvelopei şi
pereţilor de
compartimentare,neportanţi
ƒ Degradări strict locale ale
structurii de rezistenţă ale
Uzura anvelopei.
produsă de ƒ Sunt afectate elementele
seismicitate constructive şi de rezistenţă
greu combustibili.
ƒ Este întreruptă funcţionalitatea
construcţiei pe scurtă durată.
ƒ Degradări de proporţie de pănă
la 50% a elementelor
constructive ale anvelopei şi
Importante pereţilor de compartimentare
neportanţi
ƒ Deteriorarea structurii de
rezistenţă a anvelopei în
proporţie de până la 25%.
ƒ Deteriorări moderate şi locale
ale elementelor metalice ale
structurii de rezistenţă.
ƒ Este întreruptă funcţionalitatea
pe durată lungă.
ƒ Degradarea de până la 50 % a
elementelor structurale ale
anvelopei şi de 100% ale
Foarte elementelor constructive
importante respective, inclusiv
acoperişurile ca parte
constituentă a anvelopei.
ƒ Distrugerea pereţilor neportanţi
în proporţie de până la 75%.
ƒ Degradări grave locale ale
structurii de rezistenţă din
beton armat care însă nu pun
în pericol stabilitatea acestora.
ƒ Sunt necesare intervenţii care
necesită întreruperea
funcţionalităţii pe o durată
foarte îndelungată.
ƒ Smulgeri locale ale învelitorilor
Uşoare(gra şi închiderilor din materiale
dul 7- uşoare.
8),vînt ƒ Spargeri locale ale geamurilor,
puternic cu la ferestre, sere, etc.
vijelie. ƒ Deteriorări uşoare şi locale la
Furtuni şi V=65- cablurile aeriene, care
uragane 70km/h alimentează cu energie, zonele
devasta- locuite sau care servesc la
toare telecomunicaţii, ca urmare a
acţiunii indirecte a unor obiecte
deplasate de vijelie.
ƒ Deteriorări uşoare la
amenajările exterioare ale
mijloacelor fixe.
ƒ Smulgerea învelitorilor şi
Medii(grad închiderilor din materiale
ul 9-10), uşoare pe zone de pînă la 25%
furtună din suprafaţa acestore.
mare ƒ Spargerea geamurilor la
70<v<100k ferestre , sere etc în proporţie
m/h de pînă la 25% din suprafaţă
ƒ Determinări la reţelele de
alimentare de alimentare a
energiei pentru transport urban
şi la cele de telecomunicaţii.
ƒ Distrugeri ca urmare a efectului
produs de diferite obiecte
purtate de furtună la impactul
lor cu mijloacelor fixe, precum
şi a unor fenomene
metereologice(grindină etc).

ƒ Smulgerea învelitorilor şi
Furtuni şi Important închiderilor din materiale
uragane e(grad 11) uşoare pe zone de până la
devasta furtună 50% din suprafaţa acestora.
toare asemănăt ƒ Spargerea geamurilor la
oare ferestre, sere, etc şi a altor
uraganului materiale casante(ţiglă,
100<v<12 azbociment, etc), în proporţie
5 km/h de până la 50% din
suprafaţă.
ƒ Deteriorări numeroase la
reţele de alimentare cu
energie pentru localităţi şi
industrie pentru trensport
urban şi telecomunicaţii.
ƒ Deteriorări numeroase la
amenajările exterioare ale
mijloacelor fixe care produc
întreruperi pe termen lung
ale funcţionalităţii acestora.
ƒ Smulgerea şi deplasarea
Foarte completă a acoperişurilor şi
important pereţilor neportanţi.
e ƒ Determinări parţiale ale
(grad 12), pereţilor neportanţi.
uragane, ƒ Spargeri ale geamurilor şi a
v>150km/ altor materiale casante
h (tiglă,azbociment,etc), în
proporţie de circa 70% din
suprafaţa respectivă.
ƒ Distrugeri foarte mari ca
urmare a efectului produs de
numeroase obiecte grele
purtate de uragane(copaci,
panouri, maşini, etc) la
impactul lor cu mijloace fixe,
precum şi a altor fenomene
metereologice.
ƒ Distrugeri la reţele de
alimentare cu energie pentru
transport urban şi la cele de
telecomunităţii.
ƒ Deteriorări de amploare la
amenajările exterioare ale
mijloacelor fixe, care produc
întreruperi pe termen
îndelungat ale funcţionalităţii
acestora.
ƒ Degradarea tencuielilor în
proporţie de până la 50% din
Uşoare suprafaţa totală care a fost în
contact cu apă.
ƒ Degradarea până la 50% a
pardoselilor care au fost în
contact cu apa
ƒ Degradarea tencuielilor pe
Medii suprafaţa de 80%, care au
fost în contact cu apa.
Inundaţii ƒ Degradarea completă a
pardoselilor care au fost în
contact cu apa.
ƒ Degradarea în proporţie de
până la 50% a pereţilor
portanţi.
ƒ Degradarea în proporţie de
până la 25% a instalaţiilor
aferente construcţiilor.
ƒ Degradarea completă a
tencuielilor şi pardoselilor.
Important ƒ Degradarea completă a
e pereţilor neportanţi de
compartimentare.
ƒ Degradarea în proporţie de
până la 50% a pereţilor
portanţi şi 25% a fundaţiilor
aferente.
ƒ Degradarea în proporţie de
până la 50% a instalaţiilor
aferente construcţiilor.
ƒ Degradarea completă a
Foarte tencuielilor şi pardoselilor.
important ƒ Degradarea completă a
ă pereţilor neportanţi de
compartimentare.
ƒ Degradarea în proporţie de
până la 50% a pereţilor
portanţi şi a fundaţiilor
aferente.
ƒ Degradarea completă a
instalaţiilor aferente
construcţiilor.

Construcţia trebuie urmărită din punct de vedere al


comportării în exploatare. Urmărirea comportării în
exploatare reprezintă ansamblul de evenimente şi acţiuni
necesare pentru evaluarea stării tehnice a construcţiilor şi
menţinerea aptitudinii de exploatare pe toata durata de
existenţă a acestora. Urmărirea comportării în exploatare
a unei construcţii are două componente , fig. 1.3

urmarirea curenta
Urmarirea
- are caracter permanent pe toata durata de viata a constructiei
comportarii
în
urmarirea speciala
exploatare
- poate avea fie caracter permanent, fie temporar

Fig. 2.10. – Urmărirea comportării în exploatare

¾ urmărirea curentă reprezintă activitatea sistematică


de culegere de date privind starea tehnică a
construcţiei, corelată cu activitatea de întreţinere şi
reparaţii, având ca obiectiv menţinerea construcţiei
la parametrii proiectaţi.
Urmărirea curentă se aplică tuturor construcţiilor de
orice categorie sau clasa de importanţă, cu excepţia:
• clădirilor de locuinţe P+1E;
• anexelor gospodăreşti situate în mediul rural;
• construcţiilor provizorii.
Urmărirea curentă are caracter permanent pe toată
durata de existenţă a construcţiei.
¾ urmărirea specială cuprinde activităţile legate de
investigaţiile specifice suplimentare faţă de
urmărirea curentă, asupra unor parametri ce
caracterizează aptitudinea de utilizare pentru care
construcţia a fost proiectată ca urmare a unor
evenimente datorate factorilor naturali sau activităţii
umane.
Urmărirea specială este instituită la:
• construcţiile noi de importanţă deosebită;
• construcţiile existente, care au o evoluţie
periculoasă.
Urmărirea specială se face pe baza unui proiect de
urmărire specială, care se elaborează de către societăţi
specializate, instituindu-se fie pentru o parte a construcţiei,
fie pentru întreaga construcţie.
Urmărirea specială poate avea fie un caracter
permanent, fie unul temporar.
Intervenţiile în timp asupra construcţiilor se
referă la lucrări de reconstruire, consolidare, transformare,
extindere, desfiinţare parţială sau reparaţii care se fac pe
baza unui proiect realizat de către proiectantul iniţial al
clădirii sau pe baza unei expertize tehnice.
Intervenţiile au ca scop menţinerea construcţiei la
nivelul exigenţelor utilizatorilor.
Lucrările de intervenţie pot fi , figura 2.4

Lucrari de interventie la o
constructie

de întretinere si reparatii de reparatii capitale de modernizare


curente

Fig. 2.11. – Lucrari de intervenţie asupra unei construcţii

¾ de întreţinere şi reparaţii curente;


¾ de reparaţii capitale;
¾ de modernizare.
Lucrările de întreţinere reprezintă refacerea
periodică a unor elemente de suprafaţă cu durată scurtă
de existenţă (finisaje, straturi de uzură) şi înlocuirea unor
piese cu uzură rapidă din instalaţii şi echipamente. /134/
Lucrările de reparaţii curente a imobilelor se execută
periodic sau după necesitate, în timpul creării posibilităţii
de exploatare continuă a fondului fix respectiv. Ele constau
în remedieri de defecţiuni, înlocuiri parţiale de elemente
uzate, refaceri de lucrări de protecţie etc.
Lucrările de reparaţii capitale se execută în scopul
asigurării menţinerii funcţionării fondului fix reparat pe
toată durata de serviciu. În cadrul acestor reparaţii se
efectuează înlocuirea totală sau parţială a unor elemente
de construcţii sau a părţilor componente ale acestor
elemente, deteriorate ca urmare a uzurii fizice.
Lucrările de modernizare urmăresc aducerea
construcţiei la parametrii superiori celor iniţiali incluzând
înlocuirea structurilor sau a elementelor depăşite cu altele
corespunzătoare nivelului tehnic actual.

1.4. Etapa de post-utilizare.

După terminarea duratei de viaţă a unei construcţii,


aceasta intră în etapa de postutilizare. Această nouă etapă
reprezintă o componentă a sistemului calităţii în construcţii
fiind prestabilită şi organizată a se desfăşura în mai multe
etape, în vederea soluţionării problemelor pe care le ridică
construcţiile şi amenajările din mediul construit, după
încetarea definitivă a exploatării şi utilizării lor.
Etapa de desfiinţare a unei construcţii poate fi
realizată parcurgând următoarele faze:
ƒ Dezafectarea construcţiei;
ƒ Demontarea şi demolarea construcţiei;
ƒ Recondiţionarea, reciclarea şi refolosirea
produselor şi materialelor rezultate din demolare
şi demontare;
ƒ Reintegrarea în natură a deşeurilor nefolosibile şi
nereciclabile.
În momentul în care construcţia ajunge în această
etapă, teoretic trebuie să fie recuperată existând
posibilitatea ca, pe lângă cheltuielile ocazionate de
această etapă să se obţină şi nişte venituri. Uneori durata
de viaţă economică este mult mai mică decât durata
tehnică de viaţă (aspect care depinde şi de potenţialul
zonei în care este amplasată construcţia).