1 Elementele caracteristice în profil transversal.

Dimensiunile construcţiilor
inginereşti pe drumuri

Dacă într – un punct oarecare al traseului se face o secţiune verticală printr – un plan
perpendicular pe axa drumului se obţine profilul transversal al drumului în punctul respectiv.
Secţiunea transversală a drumului reprezintă – secţiunea pe desen a drumului pe un plan
perpendicular a axei longitudinale ale lui. Drumul e amplasat pe un terasament care este
construit pentru asigurarea stabilităţii părţii carosabile, îndreptarea reliefului şi abaterea de la
drum a apelor de suprafaţă.

Fig. 1. – Profilul transversal al drumului auto

Profilul transversal al drumului este compus din următoarele elemente:
Partea carosabilă (calea) – este partea principală din platforma drumului destinată
circulaţiei vehiculelor lăţimea ei fiind suma lăţimilor benzilor de circulație.
Partea carosabilă este fixă cu îmbrăcămintea din diferite materiale:
– asfalt;
– beton;
– asfalto – beton;
– piatră;
– pietriş etc.
De calitatea părţii carosabile depinde circuitul transportului, de aceea se atrage o atenţie
deosebită calităţii şi durabilităţii părţii carosabile.
Acostamente (banchetele) – fâşie laterală situată între marginea părţii carosabile şi cea a
platformei drumului. Ele servesc la – încadrarea părţii carosabile împiedicând deplasarea laterală
a materialului din corpul drumului – asigurarea scurgerii apelor de pe cale (trebuie să aibă panta
transversala (deverul) 4 – 6 % – circulaţia pietonilor, staţionarea vehiculelor defecte, depozitarea
materialelor de întreţinere, lărgirea la nevoie a părţii carosabile, amplasarea de elemente
accesorii (borne, parapete, table indicatoare). În liniile racordării banchetelor cu partea carosabilă
se formează marginea părţii carosabile.
Suprafeţele laterale a terasamentului, se fac în formă de plan înclinat numit taluz
(interioare şi exterioare).
 Panta taluzului este raportul înălţimii la proiecţia lui orizontală. Stabilitatea taluzului
depinde de panta lui, adică adâncimea lui e de 1,5 ori mai mare decât înălţimea.
Înclinarea taluzurilor depinde de înălţimea lor, de caracteristicele terenului, de regimul
hidrologic. Pentru înălţimi mai mari de 2 m, este necesar să să se introducă niște banchete numite
– berme. Taluzurile de rambleu se execută în general cu înclinarea de 1:1,5 iar cele de debleu cu
1:1. În cazul rambleelor înalte, înclinarea taluzurilor se determină pe baza unui calcul de
stabilitate.

Fig. 2 – Taluz

Pentru rambleuri cu înălţimea de până la 1m, taluzurile pot fi mai line, mai ales pentru
drumuri de câmp. Drumurile agricole de categoria a V sunt construite cu o bandă de circulaţie cu
lăţimea părţii carosabile 4 – 5m, pentru categoria IV – 6m.
Lăţimea banchetei – 1,75–2 m, lăţimea terasamentului pentru categoria V – 8 m; pentru
categoria IV – 10 m. Pentru scurgerea rapidă şi protecţia terasamentului de supraumezire, partea
carosabilă se face convexă cu 2 pante sau cu 1. Cu o pantă se face drumul la cotitură.
Benzi de încadrare – fâşii consolidate din acostamentul drumului, lângă partea carosabilă.
Au între 25 – 75 cm lăţime, şi au rolul de a proteja partea carosabila de defecţiuni şi de a mari
lăţimea utilă pentru circulaţie în cazul întâlnirilor sau al depăşirilor.
Benzi de consolidare – înlocuiesc uneori benzile de încadrare, reprezintă consolidări mai
slabe.
Platforma – suprafaţa care cuprinde partea carosabilă şi acostamentele, sau după caz,
trotuare, piste de ciclişti, zone verzi.
Ampriza – suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: partea
carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, banchete, şanţuri
de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrarilor de arta.
Şanţuri – construcţii anexe drumului sub forma de canal deschis, cu secţiunea
trapezoidală sau triunghiulară, destinate colectării apelor meteorice de pe platforma drumului sau
taluzuri şi dirijării lor la un sistem de canalizare.
Rigola – construcţie anexă pentru colectarea şi evacuarea apelor meteorice, cu profil
curent triunghiular, de adâncime mică, amenajata în lungul drumului sau străzii, la marginea
platformei.
Ele pot avea după cum am spus o formă triunghiulară sau trapezoidală cu adâncimea de
0,3 – 1,5m, lăţimea pe fund a rigolei trapezoidală 0,4 – 0,5m.

Banchete laterale – fâşii orizontale de 50 cm lăţime cu panta de 1 – 2 % spre şanţ,

prevăzute uneori între şanţuri şi taluzuri pentru a reţine pământul şi materialele ce cad de pe taluz
evitând împotmolirea şanţurilor.
 Gabaritul de liberă trecere – spaţiul liber necesar deasupra drumului cu forme şi
dimensiuni astfel stabilite încât să asigure trecerea nestingherită a vehiculelor cu dimensiuni
normale.
Trepte de înfrăţire – se execută pe terenuri în pantă pentru realizarea unei conlucrări mai
bune între acesta şi corpul drumului.
Zona drumului cuprinde: ampriza, zonele de siguranţă şi zonele de protecţie. Zonele de
siguranţă sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de altă a amprizei drumului, destinate
exclusiv pentru semnalizarea rutieră, plantaţii rutiere, sau pentru alte scopuri legate de
exploatarea şi întreţinerea drumului, suprafeţe de teren necesare asigurării vizibilităţii în curbe şi
intersecţii şi suprafeţe ocupate de lucrările deconsolidare ale terenului drumului. Realizarea de
culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranţă ale drumului sunt interzise. Zonele de
protecţie sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de altă a zonelor de siguranţă, necesare
protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului. Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a
drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, distanţele intre gardurile sau construcţiile
situate de o parte şi de alta a drumurilor va fi stabilită conform cerinţelor în vigoare.
Zonele de siguranţă şi de protecţie în intravilan se stabilesc prin studii de circulaţie şi prin
documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului.
De obicei, terasamentul e întocmit în formă de rambleu nu prea înalt – 1m. Dacă pe
traseu se întâlnesc locuri înalte, ele se taie şi trasăm drumul ce trece prin debleu, iar când se află
pe suprafaţă se socoate ca drumul trece prin cota 0(zero). La fel se întâlnesc şi cazuri când
profilul transversal este mixt.
Profilul transversal în rambleu:
– linia proiectului se afla deasupra liniei terenului natural şi drumul se execută în
umplutură;
– înălţimea minimă 0,5 m, pentru rambleuri foarte înalte, pe baza unui calcul tehnico–
economic, rambleurile se pot înlocui cu viaducte.

Profilul transversal in debleu:

– linia proiectată se află sub linia terenului natural şi drumul se execută în săpătură;
– este obligatorie existenţa şanţurilor ce calculează apele. In deblee adânci pe baza unui
calcul tehnico–economic se pot înlocui cu tunele.
 Profil transversal mixt:
– când platforma drumului este parţial în umplutură şi parţial în săpătură;
– este caracteristic drumurilor de coastă.

Lăţimea drumurilor în Republica Moldova în dependenţă de categorie sunt prezentate mai

jos:
 Fig. 3. – Profile transversale tip pentru drumuri de diferite categorii
Dacă pentru ridicarea rambleului nu ajungem până la suprafaţa solului, din contul
rigolelor ele se adâncesc şi se lăţesc. Rigolele adâncite şi lăţite se numesc – rezerve. Rezervele se
fac nu mai jos de 1,5 m de la suprafaţă pământului. Taluzurile exterioare se fac nu mai înclinate
ca 1:6 cu scopul recultivării bandei de lângă drum şi creşterea culturilor agricole.
Dacă drumurile se construiesc pe terenuri arabile atunci rambleul se întocmeşte din
pământ adus. Pentru alegerea formei raţionale a secţiunii transversale a drumului se efectuează
cercetări ştiinţifice şi în baza aplicaţiilor practice sunt întocmite profile transversale tipice pentru
diferite condiţiei climaterice.
Profile transversal tip a drumului în rambleu se prezintă mai jos:
 Profile transversale tipice a drumurilor auto în debleu se prezintă mai jos. Debleuri cu
adâncimea de până la 1 m se întocmesc deschise, cu scopul de a preîntâmpina înzăpezirea. Cu
aceleaşi scop debleurile cu adâncimea1,5 m se proiectează cu taluzuri line (1:4; 1:6). Când
debleul cu adâncime mică se foloseşte pentru excavarea solului, solul se foloseşte pentru
întocmirea rambleului.

În cazul când avem rambleu cu înălţimea mai mare de 1,5 m între taluzurile rambleului şi
taluzul interior se prevăd berme. Ele măresc stabilitatea rambleului, iar în timpul reparaţiilor
servesc pentru trecerea transportului.
Pământul excavat din debleuri se aşează în rambleuri, se foloseşte la astuparea gropilor,
râpelor etc. Din pământ în unele cazuri se formează paralel la debleu cavaliere – movile cu
creastă nivelată.
Din practica proiectării şi exploatării drumurilor în cazuri excepţionale se întocmesc
profile transversale tipice pentru diferite condiţii. Astfel de profile se întocmesc pentru rambleu
cu o înălţime mai mare de 12 m (se folosesc în terenuri mlăştinoase) şi în debleu cu adâncime
mai mare de 12 m, în cazurile condiţiilor hidrogeologice nefavorabile.
Pe terenurile mlăştinoase se întocmesc profile specifice raionului dat. Profilul transversal
depinde de tipul mlaştinii, categoriei drumului, îmbrăcămintei rutiere etc.
În figura de mai jos se prezintă două tipuri de profile transversale ale drumurilor auto în
terenuri mlăştinoase şi anume:
a) cu evacuarea totală a torfului;
b) fără excavarea torfului.