Sentinta penala nr.

2145/2014 din 13-oct-2014, Judecatoria Galati, ucidere din culpa

(art.178 C.p.) (Penal)

Sentinta penala
din 13 octombrie 2014
2145/2014

Cuprins

Text speţă
vs Societate comercială, Spital, Spital, Persoană fizică
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G_____
(* operator de date cu caracter personal nr. 8638*)
SECŢIE PENALĂ
SENTINŢA PENALĂ NR . 2145
Şedinţa publică din data de 13 Octombrie 201 4
P_________ : C_____ I_____ C_______
Grefier : N_______ A_____
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria G_____ a fost reprezentat de procuror -
A______ P____
La ordine fiind soluţionarea cauzei penale privind pe inculpatul B_____ V________ , trimis
în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă , prevăzute
de art. 178 alin. 2 Cod penal. .
Dezbaterile şi cuvântul pe fond au avut loc în şedinţa publică din data de 23.09.2014, fiind
consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta
hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data
01.10.2014, şi ulterior la data de 08.10.2014 şi 13.10.2014, când a hotărât următoarele:
INSTANŢA
Deliberând asupra procesului penal de faţă:
Prin re chizitoriul nr. 804/P/2010 din 22.03.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria
G_____, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată – în stare de
libertate – a inculpatului B_____ V________ , pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din
culpă prevăzute de art. 178 alin. 2 Cod penal.
S-a reţinut în sarcina inculpatului B_____ V________ că, la data de 01.01.2010 a
diagnosticat în mod eronat simptomele pe care le prezenta pacientului T_______ D____
I____, fără a efectua investigaţiile necesare, iar după câteva ore, pacientul a decedat în urma
unui ______________________.
În cursul urmăririi penale s-au efectuat acte de urmărire penală specifice, concretizate în
următoarele mijloace materiale de probă: xerocopie a certificatului me dical constatator al
decesului (f. 12 dosar urm. penală); certificat de deces (f. 13 dosar urm. penală);declaraţii
martor T_______ G_______ F________ (f. 6-9 dosar urm. penală); fişă medicală (f. 14-17
dosar urm. penală); raport de constatare medico-legal (f. 18-21 dosar urm. penală); Avizul
Comisiei de avizare şi control a actelor medico-legale (f. 22 dosar urm penală); Decizia nr.
21/2010 a Comisiei de Disciplină G_____ (f. 24-27 dosar urm. penală); adresă nr.
8837/10.03.2011 emisă de S_______ Clic de Urgenţă (f. 28 dosar urm. penală); declaraţii
învinuit (f. 30-31, 32, 33-35 dosar urm. penală).
Inculpatului i-a fost prezentat materialul de urmărire penală la data de 22.03.2011, conform
procesului-verbal existent la fila 112 din dosarul de urmărire penală şi la data de 14.01.2014,
conform procesului-verbal existent la fila 114 din dosarul de urmărire penală.
În faza de cercetare judecătorească , instanţa a procedat la audierea părţii civile T_______
G______ (fila 78 dosar fond) şi a constatat imposibilitatea audierii nemijlocite a martorei
B_____ V________ I_____.
Deşi inculpatul a fost citat în mod legal şi a beneficiat de asistenţa juridică a unui avocat ales,
nu s-a prezentat în faţa instanţei în vederea audierii sale nemijlocite.
Inculpatul a fost asistat/reprezentat de apărător ales (delegaţie avocaţială fila 18, 71 dosar
fond).
Persoana vătămată T_______ G_______ s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de
1000000 (un milion) de euro (echivalentul în lei al acestei sume la data plăţii efective) rep
rezentând daune morale, şi a fost asistată de un apărător ales (fila 12 dosar fond).
S_______ C_____ Judeţean de Urgenţă Sf. A______ A_____ s-a constituit parte civilă în
cauză cu suma de 37,22 lei - reprezentând cheltuieli medicale necesare pentru îngriji rile
medicale acordate de către inculpat victimei T_______ D____ I____ (fila 66 dosar fond) ,
invocând totodată excepţia lipsei calităţii procesuale de parte responsabilă civilmente în
cauză (fila 32 dosar fond) .
Întrucât în cursul judecăţii s-a constatat că inculpatul avea încheiată o poliţă de a________
pentru malpraxis la s_________ G_______ România A________ - R__________ SA,
instanţa a dispus introducerea în cauză în calitate de asigurător a acestei societăţi.
Totodată, la solicitarea Spitalului C_____ Judeţean de Urgenţă Sf. A______ A_____, instanţa
a introdus în cauză în calitate de asigurător al unităţii medicale, s_________ A________ -
R__________ A____ A________ SA.
Totodată, instanţa a dispus ataşarea la dosarul cauzei a fişei de antecedente penale a
inculpatului (fila 8 dosar fond).
Analizând şi coroborând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanţa reţine
următoarele :
În data de 01.01.2010, în jurul orei 10 30 , numita T_______ G_______ F________ s-a
prezentat împreună cu soţul său, T_______ D____ I____ la Serviciul de Urgenţă din cadrul
S_______ C_____ de Urgenţă Sf. A______ A_____ G_____, întrucât acesta din urmă acuza
dureri puternice în zona inimii.
La Unitatea Primire Urgenţe (UPU) a Spitalului C_____ de Urgenţă Sf. A______ A_____
G_____, martora B_____ V________ I_____ care îşi desfăşura activitatea conform
planificării la acest serviciu în calitate de asistent medical, a completat foaia de prezentare
UPU a pacientului T_______ D____ I____, cu datele de stare civilă ale acestuia, valorile
măsurătorilor vitale şi simptomatologia descrisă de pacient, respectiv dureri hemitorace stâng,
transpiraţii reci şi greaţă. Totodată, în foia de prezentare UPU martora a atribuit pacientului
prioritatea „cod galben”.
Conform Protocolului naţional de triaj al pacienţilor din structurile pentru primirea
urgenţelor, HG nr. 1718/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi
publicat în M.O., partea I, nr. 67/04.02.2009, codul galben reprezintă nivelul II - critic -
pentru pacientul ce prezintă o situaţie cu risc major sau status mental alterat sau orice durere
acută sau un disconfort major.
Astfel, pacientul T_______ D____ I____ a fost consultat de către medicul de gardă, doctor
B_____ V________ - inculpat în prezenta cauză, care a apreciat că durerea pe care o acuza
pacientul nu provenea din zona toracelui, astfel cum era înscris în foia de prezentare UPU, ci
din zona umărului stâng, şi astfel simptomele acuzate de pacient au fost diagnosticate
„mialgie si atropatie umăr stâng” , la capitolul anamneză fiind înscrisă menţiunea durere
umăr stâng, veche de 7 zile, accentuată la mişcare.
La rubrica tratament se menţionează „algocalmin fiola 1, intravenos” şi nu sunt alte menţiuni
cu privire la efectuarea de examene paraclinice, recomandând u-se „la reapariţia durerii să
revină la serviciul de urgenţă, dacă nu, să fie reevaluat de medicul de familie”.
În aceste condiţii, inculpatul i-a administrat pacientului o injecţie cu algocalmin şi i-a solicitat
să aştepte în sala de aşteptare, fără a fi ţinut sub observaţie şi a-i fi urmărită evoluţia sau a fi
efectuate şi alte investigaţii.
Din declaraţia numitei T_______ G_______ F________, rezultă că l a scurt timp, inculpatul
B_____ V________ i-a sugerat soţului ei, pacientului T_______ D____ I____, să meargă
acasă, recomandându-i verbal să urmeze un tratament cu algocalmin, paracetamol şi unguent
cu diclofenac, timp de 10 zile.
În aceeaşi seară, în jurul orei 22 00 , T_______ G_______ F________ a apelat Serviciul 112,
solicitând o ambulanţă întrucât partea vătămat acuza dureri puternice în zona pectorală
stânga, transpira şi avea stări de sufocare. Deşi s-a încercat, prin proceduri medicale,
stabilizarea soţului acesteia, acest lucru nu s-a reuşit, T_______ D____ I____ decedând în
ambulanţă din cauza unui infarct miocardic.
Conform Raportului de constatare medico-legal nr. 5/C din data de 02.01.2010, moartea
victimei T_______ D____ I____ a fost neviolentă şi s-a datorat insuficienţei cardio-
respiratorii acute consecutivă infarctului miocardic acut întins ventricul stâng. La autopsie s-a
mai constatat: ateroscleroză sistematică, steatoza hepatică, obezitate gradul II.
Pentru stabilirea cauzelor morţii pacientului şi a evaluării conduitei medicale a inculpatului
B_____ V________, experţii din cadrul Institutului de Medicină Legală Iaşi, în Raportul de
nouă expertiză medico-legală nr. 1889/06.01.2012 s- au concluzionat că m oartea numitului
T_______ D____-I____ a fost patologică şi s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute
consecutivă infarctului miocardic acut ventricular stâng;
S-a arătat totodată că protocolul pentru durere toracică în urgenţă este cuprins în Ghidul de
resuscitare al Consiliului European de Resuscitare publicat în 2005 şi Ghidul de
______________________ 2008 şi Sindroame coronariene acute 2009 al Societătii Europene
de Cardiologie. Secţiunea despre sindroamele coronariene acute a Consiliului European de
Resuscitare 2005 este valabilă până în anul 2010 şi menţinută de Ghidul Consiliului
European de Resuscitare. Romania, prin S_________ Română de Cardiologie şi Consiliul
N_______ de Resuscitare, este membră a organismelor europene menţionate şi are obligaţia
de a le respecta.
Paşii protocolului pentru suspiciunea unui sindrom coronarian acut sunt: în prezenţa durerii
de tip ischemic (toracică sau cu alte localizări) se administrează aspirină (în absenţa
contraindicaţiilor), se efectuează electrocardiogramă, se montează linie venoasă şi se
recoltează probe biologice pentru determinarea enzimelor miocardice, se continuă cu ceilalţi
pasi diagnostici şi terapeutici ai protocolului. Dacă însă nu există suspiciunea clinică,
protocolul nu se mai declanşează, deci nu se solicită enzime cardiace la orice pacient
prezentat în urgentă;
Simptomatologia specifică infarctului miocardic acut este durerea retrosternală în repaus,
neinfluenţată de efort, mişcări sau de nitroglicerină, asociată cu dispnee sau simptome de
debit cardiac mic; frecvent durerea este atipică sau poate lipsi; durerea poate iradia în
mandibulă, braţe sau posterior sau să nu iradieze;
S-a arătat totodată că, simptomatologia descrisă ca „durerea umărului stâng veche de 7 zile,
accentuată de mişcare” nu este tipică pentru infarctul miocardic; având în vedere vechimea ei
de 7 zile nu poate fi considerată perioadă prodromală a unui infarct acut;
S-a mai reţinut că simptomatologia descrisă în foaia de observaţie de la UPU nr.
80/01.01.2010 nu reprezintă tabloid c_____ al unei dureri anginoase, dar în literatura de
specialitate sunt descrise şi forme atipice de debut ale infarctului miocardic acut, cu durere la
nivelul zonelor de iradiere, simptomatologie disestivă sau alte manifestări (sincopa, dispnee)
care pot orienta medicul spre suspiciunea de dureri de tip anginos şi efectuarea digsnosticului
diferenţial;
A fost indicat totodată, pr otocolul medical raportat la simptomatologia şi vârsta pacientului
pentru suspiciunea unui sindrom coronarian acut, arătându-se că în prezenţa durerii de tip
ischemic (toracică sau cu alte localizări), se administrează aspirină (în absenţa
contraindicaţiilor), se efectuează EKG, se monteaza linie venoasă şi se recoltează probe
biologice pentru determinarea enzimelor miocardice;
Simptomele descrise în foaia de observaţie 80/01.01.2010 a UPU din cadrul Spitalului
C_____ de Urgenţă „Sf. A______ A_____” G_____ pot fi prezente şi în cazul altor boli, cel
mai frecvent musculo-scheletice şi articulare precum periartrita scapulo-hemurală,
fibromialgia, spondilodiscartroza cervicală, neuropatii sau radioculopatii; în toate aceste
afecţiuni durerea articulară este accentuată de mişcare şi asociată cu diferite grade de afectare
functională. Mialgia nu este o boală ci este doar un simptom şi reprezintă durerea musculară,
putând apărea în diferite afecţiuni. Termenul de atropatie umăr stâng este un termen generic
şi reprezintă o afectare patologică a umărului stâng, fără precizarea etiologiei exacte;
În opinia experţilor, o durere a articulaţiei umărului stâng veche de 7 zile poate fi considerată
un caz de urgenţă pentru că ceea ce îl aduce pe pacient la medic este ceea ce percepe el a fi o
urgenţă şi nu ceea ce corespunde strict medical unei urgenţe. În departamentul de urgenţă se
prezintă pacienţi care reprezintă urgenţe de cel puţin cinci grade (roşu, galben, verde, albastru
şi alb) conform Ordinului Ministerului Sănătaţii nr. 45/2009 privind aprobarea Protocolului
naţional de triaj al pacienţilor din structurile pentru primirea urgenţelor. În urgenţă, în codul
albastru sau alb se înscriu o ________ patologii asociate cu durere care de cele mai multe ori
nu reprezintă urgenţe cu risc vital, dar numai după evaluarea clinică si paraclinică;
Atitudinea diagnostică si terapeutică a medicului de medicină generală din UPU s-a rezumat
la anamneză, examen fizic şi administrarea de analgetic minor împreună cu recomandări de
tratament la domiciliu, fiind dictată de judecata clinică a medicului în acest caz.
S-a arătat totodată că în cele mai multe cazuri „un medic rezonabil, profesionist, prudent si
atent” ar fi trebuit să indice efectuarea unei electrocardiograme, dar este posibil ca să nu fi
arătat în acel moment modificări tipice pentru sindrom coronarian acut;
Raportul necropsiei sugerează, fără a preciza, o vechime a infarctului miocardic de câteva
zile (înainte de 01.01.2010), pe zona extinsă (anteriorşsi antero-septal), prin afectarea arterei
coronare stângi;
Ţinând cont de raportul de necropsie nr. 5/C/02.01.2010 al Serviciului C_____ de Medicină
Legală G_____, s-a arătat că diagnosticul corect era de infarct miocardic ventricul stâng,
diagnosticul de „mialgie si atropatie” fi ind incorect stabilit. Ţinând cont de acelaşi raport de
necropsie, decesul numitului s-a datorat infarctului miocardic acut al ventricului stâng, care
este o afecţiune cardiacă. Durerea în umărul stâng prezentată de pacient, constituie cel mai
probabil o iradiere a durerii de cauză cardiacă;
S-a mai reţinut că între stabilirea greşită a diagnosticului de „mialgie atropatie de umăr stâng”
şi decesul numitului T_______ D____ I____, nu se poate stabili cu certitudine o legătură de
cauzalitate, deoarece infarctul miocardic acut, chiar corect diagnosticat şi tratat poate avea o
evoluţie imprevizibilă şi poate duce la deces” (Raportul de expertiză medico-legală nr.
1889/06.01.2012, f. 26-34).
Prin Avizele nr. 19/23.01.2012, 1256/19.06.2012 §i 1380/02.07.2012, Raportul de expertiză
medico-legală nr. 1889/06.01.2012 a fost avizat de către Comisia de Avizare şi Control al
Actelor Medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Iaşi, care a fost de acord cu
concluziile raportului de expertiză, menţionând că acestea sunt ştiinţific elaborate şi bazate pe
datele medicale inserate în raport (f. 35, 38, 45-49).
Din Avizul nr. El/8519/19.12.2012 al Comisiei Superioare de Medicină Legală de pe lângă
Institutul N_______ de Medicină Legală „M___ Minovici” Bucureşti, rezultă că inculpatul
B_____ V________, neefectuând o electrocardiogramă (EKG) chiar dacă durerea pe care o
prezenta victima era atipică unui ______________________, a încălcat protocolul pentru
durere toracică (protocol ce este cuprins în IMA şi de Sindroame Coronariene Acute ale
Societăţii Europene de Cardiologie şi adoptate de S_________ Română de Cardiologie).
Efectuarea EKG-ului era condiţie obligatorie şi posibilă în cadrul departamentului de urgenţă,
fapt care ar fi elucidat diagnosticul şi ar fi fost urmat de internarea şi tratarea victimei. Din
datele de la examenul anatomo-patologic rezultă faptul că victima avea deja stază pulmonară
şi cordul remodelat ceea ce înseamnă că aceasta prezenta complicaţii hemodinamice
(insuficientă cardio-respiratorie), care au şi provocat decesul. Prin acelaşi aviz, experţii
medico-legali ai Comisiei Superioare de Medicină Legală au concluzionat că, în spetă, este
vorba de o deficienţă în acordarea asistenţei medicate în cazul victimei T_______ D____-
I____ .
În sensul unei conduite profesionale culpabile, prin Decizia nr. 21/21.10.2010, s-a pronunţat
şi Comisia de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor G_____, sancţionându-l pe inculpat
cu „Vot de blam”. Conform acestei decizii, inculpatul se face vinovat de încălcarea art. 53 şi
55 din Codul de deontologie medicală, deoarece nu a solicitat efectuarea unui examen EKG,
chiar dacă vârsta pacientului şi simptomatologia atipică nu obligau la acest examen.
Conform Comisiei de Disciplină G_____ şi a referatului dr. Polinschi M____, pentru
efectuarea diagnosticului diferenţial, ar fi fost utilă efectuarea unei electrocardiograme, chiar
dacă vârsta şi simptomatologia atipică nu obligau la aceasta.
Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România, prin Decizia nr.
92/2012, a menţinut Decizia nr. 21/2010 a Comisiei de Disciplină din cadrul Colegiului
Judeţean al Medicilor G_____.
Fiind audiat, inculpatul B_____ V________ a precizat că nu se face vinovat de săvârşirea
faptei reţinute în sarcina sa, menţionând că simptomatologia victimei era tipică pentru o
patologie articulară umăr stâng, nu existau antecedente personale patologice, iar vârsta
acestuia era de 45 de ani, motiv pentru care nu i-a efectuat o electrocardiogramă, întrucât
conform screening - ului EKG acesta era obligatoriu doar în cazul pacienţilor cu vârsta peste
50 ani . Deci, neexistând suspiciunea clinică de infarct miocardic, protocolul ce obliga la
efectuarea electrocardiogramei nu se declansează.
Totodată, inculpatul a precizat că era singurul medic de gardă din UPU din ziua de
01.01.2010 şi că astfel l-a invitat pe pacient să aştepte în sala de aşteptare a secţiei, deoarece
în zilele libere sau de sărbători, cum era şi ziua în care victima s-a prezentat la unitatea
medicală, afluxul bolnavilor era unul foarte mare, respectiv de aproximativ 200 de pacienţi cu
urgenţe medii-minore şi că astfel durata unui consult era limitată la doar câteva minute.
Inculpatul a mai arătat că după aproximativ 30 minute de la administrarea tratamentului,
pacientul a afirmat că se simte mai bine, durerea s-a ameliorat şi că doreşte să plece şi că în
aceste condiţii i-a recomandat să revină la spital dacă durerea revine sau intervine orice
altceva, iar în caz contrar să se adreseze medicului de familie.
De altfel, conform Adresei nr. 8837 din data de 10.03.2011 a S_______ C_____ de Urgenţă
„Sf. A______ A_____" G_____, la U.P.U. - SMURD, în data de 01.01.2010, în intervalul 10
00
-11 30 , s-au prezentat în secţie 21 de pacienţi, toţi fiind preluaţi şi examinaţi de către
inculpatu l B_____ V________, singurul medic de gardă.
Faţă de toate mijloacele de probă administrate în cauză şi enunţate mai sus, instanţa va reţine
că inculpatul B_____ V________ se face vinovat de săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina
sa, pentru consideren tele ce vor fi expuse în continuare.
Preliminar, instanţa reţine că acordarea unei asistenţe medicale presupune, în primul rând,
diagnosticarea pacientului - adică cunoaşterea naturii bolii, evoluţia sa, starea generală a
sănătăţii pacientului precum şi orice situaţie de fapt ce poate avea o semnificaţie pentru
medic. În opinia instanţei, această etapă este una foarte importantă deoarece în funcţie de
rezultatul acestor constatări se va stabili terapia ce urmează a fi aplicată.
Un diagnostic greşit poate duce la ineficienţa tratamentului, la o agravare a situaţiei
pacientului sau - chiar mai rău, la decesul acestuia, cum de altfel s-a întâmplat şi în speţa de
faţă.
Instanţa reţine că în literatura de specialitate, în definiţia universală a infarctului miocardic,
infarctul miocardic poate fi clasificat din punct de vedere temporal în functie de trăsăturile
sale clinice şi alte caracteristici, precum şi în conformitate cu constatările morfopatologice,
astfel: în evoluţie (<6 _ore29_2c_="" acut="" _28_6="" ore="" -=""></6> 7 zile), în
vindecare (7-28 zile) şi vindecat (>29 zile). Mai mult, se arată că unii pacienţi, cu sau fără
istoric de boală cardiacă ischemică, pot prezenta semne clinice evidente compatibile cu
ischemia, incluzând durere toracică intensă şi prelungită, transpiraţii, şi/sau dispnee ori
colaps.
În cuprinsul expertizelor medicale ce au fost efectuate în cauză, s-a arătat că simptomatologia
descrisă în foia de observaţie de la UPU 80/01.01.2010 nu reprezintă tabloul clasic al unei
dureri anginoase, însă în literatura de specialitate sunt descrise şi formele atipice de debut ale
infarctului miocardic acut, cu durere la nivelul zonelor de iradiere, simptomatologie digestivă
(sincopă, dispnee), care pot orienta medicul spre suspiciunea unei dureri de tip anginos şi
efectuarea diagnosticului diferenţial.
Un medic rezonabil, profesionist, prudent şi atent ar fi trebuit să urmeze protocolul medical la
simptomatologia şi vârsta pacientului pentru suspiciunea unui sindrom coronarian acut,
respectiv administrarea de aspirină (în absenţa contraindicaţiilor), efectuarea unei
electrocardiograme, montarea unei linii venoase şi recoltarea probelor biologice pentru
determinarea enzimelor miocardice.
În acest sens statuează şi disp. art. 53 din Codul Deontologic al Colegiului Medicilor din
România, potrivit căruia medicul trebuie să dea dovadă de diligenţă maximă în stabilirea
diagnosticului, tratamentului adecvat şi în evitarea complicaţiilor previzibile la pacientul
aflat în îngrijirea sa , precum şi art. 55 din acelaşi act, potrivit căruia din momentul în care a
răspuns unei solicitări, medicul este automat angajat moral să asigure bolnavului în cauză
îngrijiri conştiincioase şi devotate, inclusiv prin trimiterea pacientului la o unitate medicală
sau la un specialist cu competenţe superioare .
În cauza de faţă, deşi inculpatul B_____ V________, a sesizat simptomele prezentate de
victima T_______ D____ I____, atât cele înscrise în foia de observaţie de martora B_____
V________ - dureri hemitorace stâng, transpiraţii reci şi greaţă, cât şi cele consemnate
personal, respectiv durere umăr stâng veche de 7 zile care se accentuează la mişcare, acesta
însă a avut o atitudine neglijentă, nu a efectuat un examen conştiincios, minuţios şi complet
pacientului, astfel cum prevede protocolul pentru durere toracică, împrejurare ce conduce
instanţa la concluzia că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina
sa.
Eroarea medicală în cauza de faţă a condus la decesul pacientului T_______ D____ I____ , şi
s-a datorat aşadar examinării greşite, interpretării eronate a simptomelor, neefectuării unor
teste conform protocoalelor medicale. Această eroare subiectivă angajează, în opinia
instanţei, răspunderea penală.
De altfel, aceeaşi concluzie se regăseşte şi în avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală
din cadrul INML Bucureşti în care se arată că, în speţa de faţă a existat o deficienţă în
acordarea asistenţei medicale cu privire la pacientul T_______ D____ I____.
Culpa inculpatului rezultă din expertizele medico-legale efectuate în cauză din care rezultă că
printr-o conduită activă care presupunea un control medical amănunţit, ar fi putut preveni
consecinţele unei erori medicale care a dus la decesul pacientului T_______ D____ I____ .
Motivat de aspectele anterior expuse, instanţa consideră ca fiind pe deplin dovedită vinovăţia
-culpa profesională - a inculpatului B_____ V________ în prezenta cauză, întrucât acesta a
avut o atitudine neglijentă, neprevăzând rezultatul faptei sale, deşi putea şi trebuia să-l
prevadă în raport de factorii cauzei anterior analizaţi de instanţă.
Aşadar, instanţa apreciază că nu se poate dispune, astfel cum s-a solicitat în apărarea sa,
achitarea inculpatului în temeiul disp. art. 16 lit. d C. pr. penală – fapta nu a fost săvârşită cu
vinovăţia solicitată de lege.
Cu privire la încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului B_____ V________,
instanţa observă că la data de 01.02.2014 au intrat în vigoare noile coduri penal şi de
procedură penală.
Potrivit art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii şi până
la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea
mai favorabilă.
La analizarea şi alegerea textelor de lege aplicabile în cauză, instanţa va avea în vedere
considerentele deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curţii Constituţionale potrivit căreia
„dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit
combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai
favorabile …”. Aceeaşi decizie statuează că „…interpretarea potrivit căreia legea penală
mai favorabilă presupune aplicarea instituţiilor autonome mai favorabile este de natură să
înfrângă exigenţele constituţionale…”.
Astfel, infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin.2 cp din anul 1969, reţinută în
sarcina inculpatului în actul de sesizare a instanţei, are corespondent şi în noul cod penal,
respectiv infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de disp. art. 192 alin.2 cp, şi este sancţionată
de lege cu aceleaşi limite de pedeapsă, de la 2 ani la 7 ani închisoare.
Având în vedere că în prezenta cauză instanţa urmează să se orienteze către o pedeapsă cu
închisoarea, vom aprecia ca fiind mai favorabilă vechea reglementare a infracţiunii, pentru
următoarele motive :
- vechea reglementare permite aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege,
în condiţiile reţinerii unor circumstanţe atenuante judiciare (care sunt mai restrictiv
reglementate de Noul Cod penal, unele dintre ele nemaiexistând în noile reglementări) ;
- modalitatea suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzută de art. 81-82 din Codul
penal din 1969 apare ca fiind mai favorabilă faţă de modalitatea de executare a pedepsei
prevăzută de art. 83-86 din Noul Cod penal, având în vedere prezenţa măsurilor obligatorii de
supraveghere instituite de art. 93 alin. 1 din Noul Cod penal dar şi a posibilelor obligaţii ce
pot fi impuse, potrivit art. 93 alin. 2 din Noul Cod penal, pe durata termenului de
supraveghere (care nu există în reglementarea art. 81-82Cod penal din 1969).
Pentru aceste motive, instanţa va reţine în sarcina inculpatului B_____ V________
infracţiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 C.penal din anul 1969, cu aplicarea
art. 5 din Noul Cod penal, aprecxiind că nu se impune schimbarea încadrării juridice a
infracţiunii reţinute în sarcina sa.
Astfel fiind, în opinia instanţei, în drept , fapta inculpatului B_____ V________ , care la
data de 01.01.2010 a diagnosticat în mod eronat simptomele pe care le prezenta pacientului
T_______ D____ I____, fără a efectua investigaţiile necesare, iar după câteva ore, pacientul a
decedat în urma unui ______________________, întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal din anul 1969.
Faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus arătate, instanţa va dispune condamnarea
inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea, în limitele prevăzute de lege. La individualizarea
pedepsei ce va fi aplicată, instanţa - având în vedere dispoziţiile art. 72Cod penal – va ţine
seama de pericolul social concret al faptei deduse judecăţii, de datele privind persoana
inculpatului (vârsta acestuia, profesia şi vechimea în această profesie, statutul social, lipsa
antecedentelor penale), dar şi de atitudinea inculpatului pe parcursul urmăririi penale şi al
cercetării judecătoreşti.
Având în vedere consecinţele faptei săvârşite de inculpat instanţa apreciază că nu pot fi
reţinute în favoarea sa vreuna dintre circumstanţele atenuante judiciare prevăzute de art.
74Cod penal. Împrejurări ca lipsa antecedentelor penale au fost avute în vedere de instanţă în
cadrul criteriilor generale de individualizare a pedepsei, în condiţiile art. 72Cod penal
(pedeapsa fiind orientată către minimul special prevăzut de lege).
Pe de altă parte, în baza aceloraşi criterii, având în vedere totodată şi împrejurările în care s-a
comis fapta, dar şi forma de vinovăţie reţinută în sarcina inculpatului, precum şi
circumstanţele referitoare la persoana acestuia, instanţa apreciază că scopul prevăzut de art.
52Cod penal din 1969 poate fi atins, în privinţa inculpatului, şi fără executarea cu privare de
libertate a pedepsei aplicate. Având în vedere că sunt întrunite şi celelalte condiţii prevăzute
de art. 81Cod penal din 1969, instanţa va dispune suspendarea condiţionată a executării
pedepsei pe durata unui termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82Cod penal din 1969.
Totodată, în temeiul art.15 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
286/2009 privind codul penal, instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor
săvârşirii, cu intenţie, a unei alte infracţiuni în interiorul termenului de încercare, astfel cum
sunt acestea prevăzute în art. 83Cod penal din 1969.
În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie , instanţa reţine incidenţa dispoziţiilor art. 12 alin. 1
din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Noului Codul penal potrivit cărorara î n
cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de
condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost
identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă. Având în vedere că în
speţa de faţă Codul penal din 1969 a fost identidicat ca lege penală mai favorabilă, pedepsele
accesorii şi complementare vor fi analizate şi aplicate potrivit prevederilor sale.
Astfel, faţă de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului decurgând din cauzele
Hirst contra Regatului Unit şi S____ şi P_______ contra României, interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal din 1969 nu se va face automat, prin efectul legii, ci va
fi apreciată în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 Cod penal din 1969. Pentru acest
motiv, instanţa îi va interzice inculpatului, în baza art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969,
exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b şi c Cod penal din 1969 iar în
temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969, va dispune suspendarea executării pedepsei
accesorii pe durata termenului de încercare stabilit anterior.
Referitor la latura civilă a cauzei, instanţa va constata că în faza de cercetare judecătorească
(filele 20-24 dos. fond), s-au constituit părţi civile:
- T_______ G_______ F________ (soţia victimei), pentru suma de 1000000 euro cu titlu de
daune morale, respectiv prejudiciul ce constă în suferinţa pricinuită de decesul soţului său
(fila 77 dosar fond);
- S_______ C_____ Judeţean de Urgenţă „ Sfântul A______ A_____” din G_____ pentru
suma de 37,22 lei către, cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuielile ocazionate de
îngrijirile medicale acordate victimei T_______ D____ I____ în data de 01.01.2010. (fila 66
dosar fond).
Totodată, S_______ C_____ Judeţean de Urgenţă „Sfântul A______ A_____” din G_____ a
invocat excepţia lipsa calităţii sale procesuale, arătând că nu poate avea calitatea de parte
responsabilă civilmente în cauză întrucât inculpatul nu a săvârşit fapta ca urmare a
îndrumărilor date de conducerea unităţii sanitare ci în mod independent, pe baza pregătirii
sale.
În principal, cu privire la excepţia invocată instanţa apreciază că se impun a fi formulate
următoarele precizări:
La data săvârşirii infracţiunii, inculpatul B_____ V________ în calitate de medic - medicină
generală, era angajat al Spitalului C_____ Judeţean de Urgenţă „ Sfântul A______ A_____”
din G_____ , între acesta si unitatea spitalicească existând un raport de prepuşenie, de
subordonare, şi potrivit art.1000 alin.3 din codul civil, comitenţii răspund de prejudiciul
cauzat de prepuşii lor în funcţiile ce li s-au încredinţat, în persoana comitentului existând
prezumţia legală absolută de culpă.
Pentru a se antrena răspunderea comitentului pentru fapta prepusului trebuie îndeplinite
condiţiile răspunderii delictuale şi doua condiţii speciale, respectiv existenţa raportului de
prepuşenie şi fapta să fie îndeplinită de prepus în funcţia ce i s-a încredinţat.
În cauza de faţă sunt îndeplinite toate aceste elemente: existenta prejudiciului moral suferit de
partea civilă prin pierderea soţului său, fapta inculpatului care atrage răspunderea sa penală
vinovăţia fiind stabilită sub forma culpei, existenţa legăturii de cauzalitate între faptă şi
prejudiciu, la data săvârşirii infracţiunii inculpatul era angajatul Spitalului C_____ Judeţean
de Urgenţă „ Sfântul A______ A_____” din G_____ , aflându-se în timpul programului de
lucru, exercitându-şi atribuţiile de serviciu, fiind astfel antrenată răspunderea unităţii
spitaliceşti în calitate de comitent pentru fapta prepusului.
Este adevărat că, deşi încadrat cu contract de muncă, medicul asigură asistenţa medicală în
mod independent, pe baza pregătirii sale profesionale, iar nu pe baza unor îndrumări de
specialitate date de conducerea unităţii sanitare. Totuşi, în prezenta cauză, este de observat
că, inculpatul a acţionat greşit nu numai din punct de vedere terapeutic, domeniu în care îşi
păstrează independenţa conform dispoziţiilor legale, ci şi prin nerespectarea normelor şi
procedurilor cu privire la pacienţii ce se prezintă la serviciul de urgenţă al spitalului (în speţă,
cu simptomatologia descrisă anterior, codul galben înscris pe foaia de observaţie la triaj),
adică în calitatea sa de angajat al spitalului, provocând un prejudiciu părţii civile, situaţie în
care sunt incidente dispoziţiile art. 1000 al. 3 Cod civil.
Medicul este titularul unui contract de muncă iar fapta prejudiciabilă a fost comisă în cadrul
funcţiilor încredinţate. De altfel, expresia internă a controlului exercitat de unitatea
spitalicească este răspunderea disciplinară a medicului pentru actul medical defectuos.
Prin urmare, răspunderea comitentului pentru fapta prepusului se fundamentează pe o
prezumţie de culpă absolută sau pe ideea de garanţie, ceea ce apropie acest tip de răspundere
de o răspundere obiectivă şi exclude în speţă ideea că unitatea spitalicească nu răspunde
datorită modului independent în care îşi exercită competenţele medicul.
Faţă de aceste considerente instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale a
Spitalului C_____ Judeţean de Urgenţă Sfântul A______ A_____ G_____, invocată de partea
responsabilă civilmente S_______ C_____ Judeţean de Urgenţă Sfântul A______ A_____
G_____, ca fiind nefondată.
Pe de altă parte, în privinţa daunelor morale solicitate în cauză, sunt de remarcat următoarele:
Cerinţele legii impun ca persoana care a săvârşit o faptă ilicită să repare integral toate
prejudiciile ce au rezultat din săvârşirea acesteia, indiferent de caracterul lor, ceea ce rezultă
din însăşi redactarea art. 998 şi art. 999 c. civil care foloseşte termenul general de
„prejudiciu”, fără a distinge în raport cu caracterul material sau moral al acestuia, ceea ce
înseamnă că trebuie reparate atât prejudiciile materiale cât şi cele morale cauzate prin orice
fapte ilicite, deci, şi a celor cu caracter penal.
Dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ uşoară,
întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de fixare a pagubei materiale sunt
tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile nepatrimoniale pentru daunele morale,
dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele de a fi evaluate în bani.
În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului
daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecinţele pe orice plan,
suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze
prejudiciul moral cauzat.
Pe de altă parte, această compensaţie materială trebuie să fie echitabilă şi proporţională cu
întinderea pagubei suferite.
În prezenta speţă este vorba de repararea unui prejudiciu de afecţiune invocat de victima
indirectă, prejudiciu care trebuie reparat de către persoana culpabilă, sens în care, s-a dispus
şi prin Rezoluţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei nr. 75 adoptată la 14 martie
1965 în materia prejudiciului corporal care statuează expres că în caz de deces, reparaţia
pentru prejudiciul de afecţiune trebuie acordată părinţilor, soţului şi copiilor victimei pentru
că doar în aceste cazuri reparaţia este supusă condiţiei ca aceste persoane să fi avut legături
de afecţiune strânse cu victima, în momentul decesului .
Despăgubirile solicitate în acest dosar şi care sunt considerate întemeiate de către instanţă, au
scopul de a alina suferinţa pricinuită soţiei, prin moartea victimei, de care era legată afectiv.
În prezenta speţă, s-a dovedit mai presus de orice dubiu că partea civilă T_______ G_______
F________ a suferit o traumă psihică de excepţie, determinată de fapta săvârşită de inculpat –
moartea soţului - astfel că va admite acţiunea civilă formulată de aceasta, însă numai în parte,
şi va acorda o sumă de bani cu titlu de daune morale, apreciată de instanţă ca o compensare a
prejudiciului afectiv cauzat acesteia, rezonabilă în raport cu situaţia de fapt reţinută şi cu
urmările faptei inculpatului. Pe de altă parte, instanţa reţine că producerea unui astfel de
eveniment este fără îndoială o tragedie însă nu se poate transforma într-o sursă de îmbogăţire
fără justă cauză. Instanţa apreciază că suma solicitată de partea civilă cu titlu de daune morale
este prea mare, astfel încât o va cenzura corespunzător (la suma de 35.000 euro).
În ceea ce priveşte acţiunea civilă formulată în cauză de S_______ C_____ Judeţean de
Urgenţă „Sf. A______ A_____” G_____ în calitate de parte civilă, instanţa observă că
aceasta este întemeiată în totalitate, având în vedere că această calitate este dobândită
conform art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 – unitatea spitalicească fiind subrogată în
drepturile şi obligaţiile procesuale ale casei de a________ de sănătate - obligată să recupereze
sumele reprezentând cheltuielile ocazionate cu asistenţa medicală acordată victimei.
Astfel, potrivit art. 313 alin. din Legea nr. 95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc
daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat
furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa
medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de furnizorii de
servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de
servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de
a________ de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele şi
cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.
Prin urmare, faţă de cele anterior arătate, observând disp. art. 1000 al. 3 Cod civil amintite
anterior , instanţa apreciază ca fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, astfel
încât va admite în parte acţiunea civilă şi, în temeiul art. 19, art. 25 şi 397 din Codul de
procedura penala, în referire la art. 998 şi urm. Cod civil, va obliga pe inculpatul B_____
V________ în solidar cu partea responsabilă civilmente S_______ C_____ Judeţean de
Urgenţă Sfântul A______ A_____ G_____ la plata sumei de 35.000 euro (echivalentul în lei
al acestei sume calculat la cursul BNR de la data plăţii efective), reprezentând daune morale
către partea civilă T_______ G_______ F________.
De asemenea, instanţa va admite în totalitate acţiunea civilă a Spitalului C_____ Judeţean de
Urgenţă „ Sfântul A______ A_____” din G_____ şi, în temeiul art. 19, art. 25 şi 397 din
Codul de procedura penala, în referire la art. 998 şi urm. Cod civil, va obliga pe inculpatul
B_____ V________ alături de asigurătorul _____________________________
R__________ SA la plata sumei de 37,22 lei către, cu titlu de daune materiale către partea
civilă S_______ C_____ Judeţean de Urgenţă Sfântul A______ A_____ G_____,
reprezentând cheltuielile ocazionate de îngrijirile medicale acordate victimei T_______
D____ I____ în data de 01.01.2010.
Instanţa reţine că _____________________________ R__________ SA are calitatea de
asigurător în cauză, urmând a fi obligată alături de inculpat, astfel cum s-a arătat anterior, la
plata cheltuielilor civile către unitatea spitalicească, întrucât inculpatul avea încheiat cu
această s________ un contract de a________ facultativă, respectiv poliţa de a________ nr.
xxxxxxxxxxxxx, cu valabilitate de la 03.08.2009 ora 24.00 până la data de 03.08.2010 ora
24.00, iar conform disp. art. 2 din Legea nr. 136/1995, în asigurarea facultativă raporturile
dintre asigurat şi asigurător, precum şi drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin
contractul de a________.
Întrucât din contractul de a________ facultativă pentru malpraxis, încheiat între părţile
amintite anterior, rezultă că s_________ de a________ acordă despăgubiri în limitele de
despăgubire precizate în poliţă (în speţa de faţă limita maximă fiind de 50.450 lei,
echivalentul sumei de 11.976 euro pentru fiecare eveniment asigurat şi pentru întreaga
perioadă de a________), doar pentru prejudiciile materiale, fiind excluse cele pentru
prejudiciile morale, instanţa apreciază că _____________________________ R__________
SA se impune a fi obligată alături de inculpat doar la repararea prejudiciului cauzat părţii
civile –unitatea spitalicească şi nu şi la prejudiciul de ordin moral solicitat de partea civilă
T_______ G_______ F________.
Instanţa mai observă că în cauză, S_______ C_____ Judeţean de Urgenţă Sfântul A______
A_____ G_____ a solicitat introducerea în cauză a societăţii A________ - R__________
A____ A________ SA, în calitate de asigurător al unităţii spitaliceşti, însă instanţa apreciază
că această s________ nu poate fi obligată alături de unitatea medicală la acoperirea
prejudiciului moral solicitat de partea civilă T_______ G_______ F________, având în
vedere contractul de a________ încheiat între cele două părţi, din cuprinsul căruia rezultă că
s_________ de a________ răspunde doar pentru prejudiciile materiale, nu şi pentru cele de
ordin moral.
Totodată, instanţa va respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii formulate de partea civilă
T_______ G_______ F________.
În temeiul disp. art. 274 alin.1 şi 3 C.pr.penală va obliga pe inculpatul B_____ V________ în
solidar cu partea responsabilă civilmente S_______ C_____ Judeţean de Urgenţă Sfântul
A______ A_____ G_____ şi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantumul cărora vor
fi incluse şi cheltuielile aferente urmăririi penale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Condamnă pe inculpatul B_____ V________(fiul lui T h eodoros şi M____, născu t la data
de 08.11.1975 în G_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în mun. G_____,
___________________, ________________, jud. G_____, cetăţean grec, studii superioare,
necăsătorit, medic la S_______ C_____ de Urgenţă Sf. A______ A_____ G_____, fără
antecedente penale) , la o pedeapsă de 2 (doi ) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii
de ucidere din culpă prevăzute de art. 178 alin. 1 şi 2 Cod penal din anul 1969, cu aplicarea
art. 5 C.penal (faptă săvârşită la data de 01.01.2010).
În temeiul art. 81Cod penal din anul 1969, dispune suspendarea condiţionată a executării
pedepsei , pe durata unui termen de încercare de 4 (patru) ani, stabilit în condiţiile art. 82Cod
penal din anul 1969.
Aplică inculpatului B_____ V________ pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b şi c Cod penal din anul 1969 , iar în temeiul art. 71
alin. 5 Cod penal din anul 1969, dispune suspendarea executării pedepsei accesorii , pe
durata termenului de încercare de 4 (patru) ani.
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale a Spitalului C_____ Judeţean de Urgenţă
Sfântul A______ A_____ G_____, invocată de partea responsabilă civilmente S_______
C_____ Judeţean de Urgenţă Sfântul A______ A_____ G_____, ca fiind nefondată.
În temeiul art. 19, art. 25 şi 397 din Codul de procedura penala, în referire la art. 998 şi urm.
Cod civil, obligă pe inculpatul B_____ V________ în solidar cu partea responsabilă
civilmente S_______ C_____ Judeţean de Urgenţă Sfântul A______ A_____ G_____ la
plata sumei de 35.000 euro (echivalentul în lei al acestei sume calculat la cursul BNR de la
data plăţii efective), reprezentând daune morale către partea civilă T_______ G_______
F________.
În temeiul art. 19, art. 25 şi 397 din Codul de procedura penala, în referire la art. 998 şi urm.
Cod civil, obligă pe inculpatul B_____ V________ alături de asigurătorul
_____________________________ R__________ SA la plata sumei de 37,22 lei către, cu
titlu de daune materiale către partea civilă S_______ C_____ Judeţean de Urgenţă Sfântul
A______ A_____ G_____, reprezentând cheltuielile ocazionate de îngrijirile medicale
acordate victimei T_______ D____ I____ în data de 01.01.2010.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii formulate de partea civilă T_______
G_______ F________.
În temeiul disp. art. 274 alin.1 şi 3 C.pr.penală obligă pe inculpatul B_____ V________ în
solidar cu partea responsabilă civilmente S_______ C_____ Judeţean de Urgenţă
Sfântul A______ A_____ G_____ la plata sumei de 3404 lei cu titlu de cheltuieli judiciare
către stat. (din care suma de 2404 lei cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale).
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru inculpatul Bhithas
V________, pentru partea responsabilă civilmente S_______ C_____ Judeţean de Urgenţă
Sfântul A______ A_____ G_____, cu sediul în mun. G_____, ____________________, jud.
G_____, partea civilă S_______ C_____ Judeţean de Urgenţă Sfântul A______ A_____
G_____, cu sediul în mun. G_____, ____________________, jud. G_____, partea civilă
T_______ G_______ F________, domiciliată în G_____, ________________________. 30,
________________. 1, ___________________, pentru asigurătorul S_________ de
A________ G_______ România A________ R__________ SA, cu sediul în mun. Bucureşti,
sector 1, ___________________ – 60, şi pentru asigurătorul S_________ de A________
R__________ A____ A________ S.A., prin S________ G_____, cu sediul în G_____,
________________________. 61, __________________.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi , 13.10.2014.
P_________, Grefier,
Proces-verbal
În temeiul art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009
privind Codul Penal, atrage atenţia inculpatului B_____ V________ asupra consecinţelor
prevăzute de art. 83 alin. 1 Cod penal din anul 1969.
P_________, Grefier,
Red. C.I.C_______/ Tehnored. N.A_____ / 9 ex. / 24 . 11 .2014
Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro