Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dreptul Comertului International Curs 9
Dreptul Comertului International Curs 9
Regulile INCOTERMS
Uzantele uniformizate
2
7. Regula DDP (delivered duty paid, livrat cu taxe vamale platite) DDP este opusul lui
exworks, reprezinta cele mai multe obligatii pentru vanzator si cele mai putine pentru
cumparator.
3
A treia categorie de obligatii este asigurarea. Asigurarea revine tot cumparatorului.
Cumparatorul trebuie sa asigure marfa pe tot parcursul drumului, suportand primele de asigurare.
A patra obligatia o reprezinta exportul tranzitului in port. Pana la varianta incoterms
1990, vanzarea FAS a fost o vanzare interna, aceasta inseamna ca acele cheltuieli de export din
romania reveneau cumparatorului. Reglementarea era logica si corecta din punct de vedere
juridic, pentru ca locul predarii marfii era pe cheiul portului constanta care este pe teritoriul
romaniei, marfa trece frontierea cand era urcata pe vas. S-a constatat practic ca aceasta situatie a
creat mari inconveniente pentru cumparatorul extern. Asadar, in incotermsul din 2000 si 2010 a
devenit o obligatie externa, adica cheltuielile de export din ROMANIA revin vanzatorului
roman.
2. Regula FOB (free on board, liber la bordul vasului) se completeaza cu numele portului
de incarcare convenit. Clauza: livrarea marfii se face FOB constanta incoterms 2010.
Incorporarea contractuala a regulii FOB din incoterms cu tot ce prevede ea.
Momentul predarii marfii si transmiterii riscului
- este un pas mai departe fata de FAS, este momentul ca marfa este individualizata pentru
un anumit cumparator, este depusa la bordul vasului in portul de incarcare convenit. In momentul
in care marfa a ajuns la bordul vasului riscurile sunt suportate de cumparator.
- exista si o varianta a regulii FOB, se numeste FOB stivuit, cand momentul predarii
marfii si transmiterii riscului este momentul in care marfa este stivuita mai departe in vas, adica
amararea marfii in vas.
- transportul revine cumparatorului.
- asigurarea revine, de principiu, tot cumparatorului.
- vanzarea FAS a fost intotdeauna o vanzare externa
- tranzitul revine cumparatorului.
3. Regula CFR (cost [pret de productie a marfii] freight [navlul=pretul contractului de
transport maritim]) Clauza CFR se completeaza cu numele portului de destinatie. Clauza:
livrarea marfii se face CFR New York incoterms 2010. Pretul trebuie platit pana la destinatie.
Distribuirea obligatiilor:
CFR=FOB+navlul, toate obligatiile sunt ca la FOB cu exceptia navlului care este suportat
de vanzator, nu de catre cumparator. Vanzatorul trebuie sa navloseasca vasul. Daca vanzatorul
este cel care navloseste vasul include aceasta cheltuiala in pretul marfii. Pretul marfii va fi
compus din cost + navlul.
Restul obligatiilor sunt ca la FOB.
4. Regula CIF (cost insurance freight) se completeaza cu numele portului de descarare
convenit.
CIF=FOB+I+F Vanzatorul suporta navlul si asigurarea.
CIF=CFR+I Vanzatorul suporta asigurarea.
Forme contrapartida
Contrapartida este, in principal, de trei forme din punct de vedere a naturii contractelor
care intra in continutul ei:
1. Contrapartida axata pe contractul de vanzare internationala de marfuri. Imbraca
douoa subforme:
a) contrapartida subforma a doua contracte, unul de import si unul de export,
paralele.
Aceste contracte exista atunci cand avem un contract de import si un contract de export.
Ele se incheie de regula simultan sau la un interval scurt de timp unul dupa celalalt. Sunt corelate
in executarea lor: cand primesc o transa de import corelez cu o transa de export. Consecinte: se
poate invoca exceptia de neexecutare a contractului de export pentru a nu se executa contractul
5
de import. Specific la contrapartida este ca exceptia de neexecutare se invoca nu intre obligatiile
dintre unul si acelasi contract ci se invoca obligatiile din doua contracte diferite. De asemenea,
este posibil ca Ministerul Transporturilor din Romania care importa daca el constata ca nu s-a
executat contractul de export corelativ intre C si D, poate sa invoce rezolutiunea contractului de
import pentru ca nu s-a executat contractul de export. In principiu, contractele sunt corelate si in
finalizarea lor, adica ele trebuie sa se execute cu aproximatie in aceeasi perioada de timp.
b) contrapartida care presupune incheierea unui conntract cadru de export
in contrapartida insotit de contracte de import si export proopriu zise.
In acest caz mecanismul contractual presupune ca partile sa incheie un contract de import
si in acelasi timp un contract cadru de export. Contractul cadru de export este un contract in care
se prevad numai jaloanele urmatorului sau urmatoarelor contracte de export propriu-zise.
Contractul cadru nu naste prin el insusi obligatii de vanzare. Contractul cadru naste numai
obligatii de a face, si anume obligatia partilor de a incheia in viitor contracte de export corelate
cu contractul de import deja incheiat. Asadar, contractul cadru naste obligatii de a face, de a
contracta in viitor, de a incheia contracte de export in viitor, contractul de export care se va
incheia este un contract de vanzare propriu zisa.
2. Contrapartida exata pe contractul de schimb.
In acest caz fluxul de import/export imbraca forma trocului, a schimbului de marfa, marfa
contra marfa, dar nu se prevede un pret, ci se negociaza marfa de import cu marfurile de export.
Contractul se executa intr-o anumita perioada de timp si cu o corelatie a marfii care se importa
cu cea care se importa.
3. Contrapartida axata pe contractul de cooperare internationala. Se face un import
de marfa, de exemplu se importa materie prima, iar acest contract de import este dublat de un
contract de cooperare ecconomica internationala care presupune crearea unei societati de comert
intre cei doi parteneri. De ex: fac o rafinarie in Romania, prelucreaza in rafinarie titeiul importat
si exporta produsul finit, benzina.