ART.

11 Funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare le este interzis:

a) să dispună, să exercite, să instige ori să tolereze actele de tortură sau orice formă de
tratament inuman ori degradant asupra persoanelor private de libertate;
b) b) să primească, să solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru sine sau pentru alte
persoane, în considerarea calităţii oficiale, cadouri, bani, împrumuturi, orice alte valori
sau servicii;
c) c) să uzeze de calitatea sau de funcţia pe care o îndeplinesc pentru rezolvarea unor
interese de ordin personal ori pentru a constrânge, a intimida sau a înşela alte persoane în
scopul obţinerii unor privilegii, bunuri ori servicii;
d) d) să stabilească relaţii de afaceri ori de altă natură cu persoanele private de libertate, cu
persoane din lumeainterlopă sau cunoscute a fi implicate în activităţi ilegale;
e) e) să intervină pentru soluţionarea unor cereri sau lucrări care nu sunt de competenţa lor
ori nu le-au fost repartizate de conducătorii ierarhici;
f) f) să exercite activităţi cu scop lucrativ care au legătură cu atribuţiile funcţiei publice pe
care o deţin şi să fie mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte
în legătură cu funcţia pe care o îndeplinesc;
g) g) să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care sunt retribuiţi, cu excepţia
funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ, a activităţilor de cercetare
ştiinţifică şi creaţie literar-artistică;
h) h) să recurgă la forţă sau la folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva persoanelor
private de libertate, în alte condiţii decât cele expres prevăzute de lege.

1.Enumerați 5(cinci) obligații ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, conform art. 48 din Legea nr. 293/2004 privind statutul
funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, cu
modificările și completările ulterioare.

ART. 48Funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare are
următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte principiile generale prevăzute de Constituţieşi de celelalte legi,
precum şi să apere valorile democraţiei;
b) să respecte şi să protejeze viaţa, sănătatea şi demnitatea persoanelor private de libertate,
drepturile şi libertăţile acestora;
c) să împiedice orice acţiune care presupune discriminare pe criterii de etnie, rasă, limbă,
naţionalitate, sex, apartenenţă sindicală şi religie;
d) să execute, cu profesionalism şi în termenul stabilit, toate atribuţiile de serviciu stabilite prin
fişa postului, precum şi dispoziţiile date de conducătorii ierarhici;
e) să fie disciplinat, respectuos şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni şi să respecte ierarhia
conferită de funcţia şi gradul profesional deţinute;
f) să informeze conducătorii ierarhici şi celelalte autorităţi abilitate cu privire la infracţiunile de
care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, îndeosebi
cu privire la faptele de corupţie;
g) să manifeste preocupare şi interes pentru perfecţionarea nivelului de instruire profesională;
h) să păstreze secretul de stat şi de serviciu, în condiţiile legii, precum şi confidenţialitatea
informaţiilor sau documentelor care au acest caracter, în condiţiile legii;
i) să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lui politice în exercitarea
atribuţiilor ce îi revin;
j) să se conformeze dispoziţiilor date de conducătorii ierarhici cărora le este subordonat direct, cu
respectarea prevederilor art. 4alin. (3);
k) să respecte întocmai programul de muncă;
l) să se prezinte la programul de muncă stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic
justificate;
m) să informeze şeful ierarhic despre existenţa unui conflict de interese privind exercitarea
atribuţiilor de serviciu, în condiţiile legii;
n) în situaţii de catastrofe, calamităţi, alarmare ca urmare a revoltelor în penitenciar, evadărilor,
părăsirii locurilor de deţinere sau alte tulburări de amploare ale activităţilor în unităţile de
penitenciare, personalul de penitenciare aflat în activitate este obligat să se prezinte, de îndată, la
unitatea din care face parte;
o) la instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi război,
personalul va acţiona conform legii;
p) în cazul producerii uneia dintre situaţiile prevăzute la lit. n) şi o), personalul de penitenciare
care se află într-o altă localitate se va prezenta la cea mai apropiată unitate a Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor, informând superiorii săi despre aceasta;
q) să informeze şeful ierarhic despre existenţa în unitatea în care îşi desfăşoară activitatea a unor
persoane private de libertate care au calitatea de soţ/soţie sau rude până la gradul II inclusiv cu
acesta ori cu soţul/soţia, în situaţia în care iau cunoştinţă de aceste situaţii;
r) să aducă la cunoştinţa compartimentului resurse umane modificările privind domiciliul, după
caz, reşedinţa, precum şi schimbările intervenite în starea civilă sau date relevante din punct de
vedere profesional, în termen de 15 zile de la producerea acestora.

ART. 31
Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate
(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, în ordinea
descrescătoare a gradului de severitate, următoarele: a) regimul de maximă siguranţă;
i) regimul închis; c) regimul semideschis; d) regimul deschis.

5.Enumerați 5(cinci) obligații ale persoanelor condamnate, conform art. 81 din Legea nr.
254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările
ulterioare.Punctaj: 2 punct

ART. 81Obligaţiile persoanelor condamnatePersoanele condamnate au următoarele obligaţii:

a) să se supună percheziţiei cu ocazia primirii în penitenciar, precum şi pe parcursul
executării pedepsei privative de libertate, ori de câte ori este necesar;
b) să respecte regulile stabilite de administraţia penitenciarului pe perioada cât au
permisiune de ieşire din penitenciar sau în cazul desfăşurării de activităţi, fără
supraveghere, în exteriorul penitenciarului;
c) să se conformeze dispoziţiilor date de organele judiciare;
 d) să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă în camera de deţinere şi în
alte spaţii comune, precum şi indicaţiile medicului;
e) să întreţină în mod corespunzător bunurile încredinţate de administraţia
penitenciarului şi bunurile din dotarea unităţilor unde prestează munca;
f) să respecte programul zilnic;
g) să respecte repartizarea pe camerele de deţinere;
h) să manifeste o atitudine cuviincioasă faţă de orice persoană cu care intră în contact;
i) să aibă o ţinută decentă, curată şi îngrijită;
j) să îndeplinească în bune condiţii activităţile la care participă;
k) să declare, conform realităţii, nivelul de instruire şcolară sau pregătire
profesională;
l) să respecte orice altă obligaţie care rezultă din prezenta lege, din regulamentul de
aplicare a acesteia, din ordinele şi deciziile emise în baza acestora şi din regulamentul
de ordine interioară al penitenciarului.

Enumerați 5(cinci) drepturi ale persoanelor condamnate, conform Capitolului V din

Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privativede
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și
completările ulterioare.

CAPITOLUL V Drepturile persoanelor condamnate:

a)Libertatea conştiinţei, a opiniilor şi libertatea credinţelor religioase
b)Dreptul la informaţie
c)Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal
d)Dreptulla asistenţă juridică
e)Dreptul de petiţionare şi dreptul la corespondenţă
f)Dreptul la convorbiri telefonice
g)Dreptul la comunicări on-line
h)Dreptul la plimbare zilnică
i)Dreptul de a primi vizite şi dreptul de a fi informat cu privire la situaţiile familiale deosebite
j)Dreptul la vizită intima
k)Dreptul de a primi, cumpăra şi a deţine bunuri
l)Dreptul la asistenţă medicală, tratament şi îngrijiri
m)Dreptul la asistenţă diplomatică
n)Dreptul la încheierea căsătoriei
o)Dreptul de a vota
p)Dreptul la odihnă şi repausul săptămânal
q)Dreptul la muncă
r)Dreptul la învăţământ
s)Dreptul la hrană, ţinută, cazarmament şi condiţii minime de cazare

Subiectul nr. 1
 Enumeraţi principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor
publici din sistemul administraţiei penitenciare, conform codului deontologic.
a) supunerea deplină faţă de lege;
b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condiţiile prevăzute de lege;
c) egalitatea şanselor;
d) responsabilitate şi imparţialitate;
e) eficacitate în serviciul intereselor generale ale societăţii;
f) eficienţă în utilizarea resurselor;
g) ierarhia organizatorică şi funcţională.

Subiectul nr. 2
Enumeraţi situaţiile în care funcţionarul public cu statut special se află înconflict de
interese, conform legii 293/2004.

a) sunt chemaţi să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu

privire la persoane fizice şi juridice cu care sunt soţ/soţie, rude de gradul I sau, după
caz, au relaţii cu caracter patrimonial;
b) sunt chemaţi să participe în cadrul unor comisii constituite, conform legii, din care face
parte soţul/soţia sau o rudă de gradul I;
c) interesele lor patrimoniale, ale soţului sau rudelor lor de gradul I pot influenţa deciziile
pe care trebuie să le ia în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Subiectul nr. 4
Menţionaţi căror persoane condamnate li se aplică regimul semideschis (iniţial,
precum şi în mod excepţional), conform legii 254/2013.

(1) Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii

mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani.
(2) În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana
condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare
pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior
sau imediat superior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de
aplicare a prezentei legi.

Subiectul nr. 5
Enumeraţi 5 obligaţii ale persoanelor private de libertate, conform legii 254/2013.

a) să se supună percheziţiei cu ocazia primirii în penitenciar, precum şi pe parcursul executării

pedepsei privative de libertate, ori de câte ori este necesar;
b) să respecte regulile stabilite de administraţia penitenciarului pe perioada cât au permisiune de
ieşire din penitenciar sau în cazul desfăşurării de activităţi, fără supraveghere, în exteriorul
penitenciarului;
c) să se conformeze dispoziţiilor date de organele judiciare;
d) să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă în camera de deţinere şi în alte spaţii
comune, precum şi indicaţiile medicului;
e) să întreţină în mod corespunzător bunurile încredinţate de administraţia penitenciarului şi
bunurile dindotarea unităţilor unde prestează munca;
f) să respecte programul zilnic;
g) să respecte repartizarea pe camerele de deţinere;
h) să manifeste o atitudine cuviincioasă faţă de orice persoană cu care intră în contact;
i) să aibă o ţinută decentă, curată şi îngrijită;
j) să îndeplinească în bune condiţii activităţile la care participă;
k) să declare, conform realităţii, nivelul de instruire şcolară sau pregătire profesională;
l) să respecte orice altă obligaţie care rezultădin prezenta lege, din regulamentul de aplicare a
acesteia, din ordinele şi deciziile emise în baza acestora şi din regulamentul de ordine interioară
al penitenciarului

Subiectul nr. 6
Enumeraţi sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate persoanelor condamnate, conform
legii 254/2013.

a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activităţi culturale, artistice şi sportive, pe o perioadă
de cel mult o lună;
c) suspendarea dreptului de a presta o muncă, pe o perioadă de cel mult o lună;
d) suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpăra bunuri, cu excepţia celor necesare pentru
igiena individuală sau exercitarea drepturilor la apărare, petiţionare, corespondenţă şi asistenţă
medicală, pe o perioadă de cel mult două luni;
e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadă de cel mult 3 luni;
f) izolarea pentru maximum 10 zile.

Subiectul nr. 1
Definiți și descrieți procesul de consiliere pe probleme sociale, așa cum este prevăzut de
Ordinul Ministrului Justiței2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind
condițiilede organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare.

Consilierea pe probleme sociale este demersul semistructurat cu caracter specific, prin care se
acordă sprijin calificat persoanelor private de libertate, în vederea ameliorării sau soluționării
problemelor sociale cu care se confruntă și a pregătirii acestora pentru reintegrarea în familie și
comunitate după liberarea din penitenciar.0,30
Finalitatea consilierii pe probleme sociale este de a sprijini persoana privată de libertate să
deprindă aptitudinile necesare pentru a deveni independentă de serviciile sociale.0,20
Consilierea pe probleme sociale este consecutivă unei evaluări care evidențiază necesitatea
acestui tip de intervenție și se adresează persoanelor private de libertate.0,20
Identificate ca aparținând categoriilor prevăzute la art. 194 și care nu pot fi incluse în programele
de asistență socială0,10
Identificate cu alte nevoi și riscuri sociale Incluse în programe, în completarea activităților de
grup din cadrul acestora

Subiectul nr. 2
Descrieți procesul de evaluare periodică așa cum se regăsește în Ghidul de bune practici
pentru asistentul social care lucrează în sistemul penitenciar.

*Evaluarea periodică are scopul de a actualiza informațiile sociale despre fiecare persoană
custodiată, precum și de a asigura regimul progresiv de executare a pedepsei/optimizarea
procesuluirecuperativ.0,10
* Elementele de noutate sunt consemnate în fișele de specialitate din cadrul Dosarului de
Educație și Asistență Psihosocială/Dosarul de Educație și Asistență Psihosocială a
Minorului/Dosarul de Dezvoltare a Minorului. Asistentul social reactualizează lista de priorități,
în funcție de intervențiile deja realizate și de elementele nou identificate, formulându-se, după
caz, noi recomandări și priorități din perspectiva includerii în programe și activități specifice.
Ca subcategorie a evaluării poate fi amintită și evaluarea detaliată, ca modalitate de soluționare a
unui caz social.0,05
* Elementele principale ale unei evaluări detaliate (fără a fi limitate, însă, la acestea) sunt:
Identificarea şi detalierea problemei in cauză şi a datelor relevante;0,05
Starea de fapt a persoanei custodiate, elemente ajutătoare, factori deriscşi impactul mediului;0,05
*Planul de intervenţie, care include obiectivele şi metodele de acţiune(necesităţile persoanei
custodiate, problema, starea de fapt şielemente sistemice relevante); datele culese pentru o astfel
deevaluare pot proveni de la persoana custodiată, familia sa,reprezentantul legal sau de la alţi
asistenţi sociali/specialişti implicaţiîn cazul respectiv.0,15
*Etapa evaluării detaliate este bazată pe explorare şi este similarămetodelor utilizate de toate
ştiinţele, ţinând cont de următorii paşi: culegerea şi organizarea de date relevante pentru caz,
majoritateaasistenţilor sociali bazându-se pe instrumente de culegere ş prezentare sistematizatâ a
informaţiilor (ex: fişe de caz, rapoarte etc.);0,15
*Conectarea şi interpretarea datelor (înţelegerea interacţiunilor dintrerelaţii, fapte, evenimente,
sentimente, comportamente, influenţe alemediului social etc.). Principalele abilităţi ale
asistentului socialvizează identificarea aspectelor esenţiale din viaţa persoaneicustodiate, care au
determinat situaţia respectivă. Profesionistultrebuie să privească persoana custodiată din
perspectiva holistică aproblemelor şi a circumstantelor sale;0,15
* Evaluarea modului in care persoana custodiată funcţionează, caresunt capacităţile, punctele
tari şi slabe, resursele disponibile. Această parte a procesului reprezintă parteade individualizare,
deoarece fiecare persoana este unică, in felul său;0,10
*Definirea problemei sau problemelor cărora ne vom adresa. Inaceastă parte, persoana custodiată
şi asistentul social stabilesc listaşi priorităţilede abordare a problemelor, ţinând seama de
resursele disponibile;
*Planificarea intervenţiei, in care se stabilesc obiectivelor intervenţiei.in ceea ce priveşte
definirea obiectivelor, trebuie să se ţină cont deurmătoarele criterii: Cine face?, Ce face
(sarcini)?, Când (încadrareaîntr-o limită de timp)?, În ce condiţii?, La ce nivel minim
deperformanţă ?, Cum se măsoara rezultatul?.0,10
*Obiectivele formează fundamentul responsabilizării părţilor implicate şisunt subiect de
negociere, după caz, cu persoana privată de libertatesau minorul /familia. Acestea trebuie să
fie:-specifice;-măsurabile;-realiste;-flexibile;-încadrate într-o limită de timp.0,10
* Totodată, evaluarea detaliată a situaţiei persoanei custodiate / familiei trebuiesă răspundă la
următoarele întrebări şi să urmeze paşii propuşi de răspunsuri:-Ce evaluăm?-Pentru ce evaluăm?-
Pe ce bază evaluăm?-Cum și cu ce evaluăm?-Obiectul evaluării?0,10

*Arii de evaluare 1.aria socială, 2.aria medicală, 3.aria psihologică ,4.aria educational.0,05
*Evaluarea socială presupune analiza, cu precâdere, a calităţii mediului de dezvoltare al
persoanei private de libertate sau minorului (ex: locuinţă, hrană, îmbrăcăminte, igienă, asigurarea
securităţii fizice şi psihice etc.), a factorilor de mediu (ex: bariere şi facilitatori) şi factorilor
personali. Acest tip de evaluare este coordonat de către asistentul social

Subiectul 4
Enumeraţi 5 atribuții profesionale ale funcționarului public cu statut special prevăzute în
ordinul Ministrului Justiției 2794/C/2004 pentru aprobarea Codului deontologic al
personalului din sistemul administrației penitenciare.

a) să cunoască, să respecte Constituţia şi legile ţării şi să aplicedispoziţiile legale în conformitate

cu atribuţiile ce le revin, curespectarea eticii profesionale;
b) să se comporte civilizat şi demn în toate împrejurările, sămanifeste stăpânire de sine,
amabilitate, politeţe şi să vorbeascărespectuos şi decent, într-o manierăpotrivită cu funcţia pe
care odeţin;
c) să constituie exemple pentru subordonaţi, colegi şi persoaneleprivate de libertate, să creeze un
climat corespunzător de muncă şi săcontribuie la realizarea şi menţinerea unei imagini pozitive a
instituţiei;
d) să execute, cu profesionalism şi în termenul stabilit, atribuţiile ceîi revin şi să dovedească, în
toate împrejurările, cinste, corectitudine,disciplină şi respect faţă de şefii ierarhici, colegi şi
subalterni;
e) să se prezinte la serviciu într-o stare corespunzătoare, sărespecte întocmai programul de
muncă şi să folosească timpul delucru, resursele materiale şi financiare ale instituţiei în mod
eficient şirational, numai pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
f) să asigure ocrotirea bunurilor instituţiei şi să prevină producereaoricărui prejudiciu, acţionând
în orice situaţie ca buni gospodari;
g) să respecte prevederile legale referitoare la incompatibilităţi şiinterdicţii;
h) să nu interzică sau să nu împiedice exercitarea libertăţilor publiceşi a drepturilor sindicale ale
funcţionarilor publici din sistemuladministraţiei penitenciare;
i) săse abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilorpolitice în exercitarea atribuţiilor
de serviciu;
j) să respecte jurământul de credinţă depus cu ocazia numirii înfuncţie;
k) să nu manifeste toleranţă faţă de abateri şi să informezeautorităţile abilitate cu privire la
infracţiunile de care au luat lacunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură
cuserviciul, îndeosebi a actelor de corupţie;
l) să informeze şeful ierarhic despre existenţa unui conflict deinterese
privind exercitarea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile legii.
Subiectul 5
Enumerați nevoile umane în concepția lui Abraham Maslow și descrieți nevoia socială, așa
cum reiese din sursa bibliografică “Elemente de asistență socială, Bocancea C., Neamțu G.”

Nevoi elementare
nevoia de securitate individuală0,10
Nevoile sociale0,10
Nevoia de stima de sine0,10
Nevoia de autorealizare0,10
Desen piramidă0,10
Nevoile sociale se raportează la necesitatea acceptării şi apartenenţei (fiecare individ resimte
nevoia de a fi acceptat într-un grup, de a aparţine afectiv cuiva). Oamenii manifestă nevoia de
dragoste încă din primele luni de viaţă. Dominant instinctivă la început, această nevoie devine
treptat din ce în ce mai „raţională", devine o exigenţăde prim ordin pentru confortul sufletesc.
Satisfacerea ei contribuie in mod semnificativ la întărirea sentimentului de siguranţă, de
securitate.

Subiectul 6

Definiți grupul și prezentați avanatajele și dezavantajele lucrului în grup, așa cum reies din
sursa bibliografică “Asistența socială în penitenciar –Ioan Durnescu

Un număr restrâns de indivizi adunaţi în vederea unui scop comun, aflaţi în interdependenţâ şi
într-o reţea de relaţii afective unii cu alţii.

Avantaje
*Grupul oferă sprijin reciproc persoanelor cu nevoi şi experienţe asemănătoare (sentimetul că
sunt mai mulţi în acea situaţie)0,10
*Oferă posibilitate fiecărui participant să îşi exprime punctul de vedere şi sâ îşi exerseze
abilităţile de comunicare.0,10
*Participanţii învaţă să ofere feedback pozitiv0,10
*Fiecare membru al grupului învaţă despre sine şi despre ceilalţi0,10
*Se creează cadrul schimbării atitudinale, prin intermediul schimbului de idei şi opinii. S-a
constatat că, de obicei, schimbarea atitudinilor se produce in sensul valorilor şi atitudinilor
majoritare şi a celor care sunt încurajate de lider (asistentul social).0,20
*Grupul are o dinamică ce poate încuraja sau facilita schimbarea comportamentală, prin
observarea, asimilarea şi exersarea unor comportamente noi.0,20
*Grupul contribuie la creşterea stimei de sine a participanţilor.0,10
*In grup, fiecare membru este un potential terapeut.0,10
**Grupul este cea mai eficientă metodă de a lucrapentru rezolvarea problemelor.0,10
Grupul poate oferi un sentiment de apartenenţă şi poate construi o reţea socialăde sprijin.0,10
*Lucrul in grup poate să consolideze abilităţile participanţilor de a lucra in echipă.
Dezavantaje
*Grupul poate produce o conformare contraproductivă la autoritate sau 0,10
comportament antisocial.
*Atitudinile de discriminare pot fi consolidate.0,10
*Unii membri se pot simţi excluşi sau ignoraţi.0,10
*Membrii grupului primesc mai puţină atenţie in exclusivitate.0,10
*Confidențialitatea nu poate figarantată în totalitate.

Subiectul 9:
Prezentați 5 (cinci) avantaje ale lucrului în grup, în opinia lui Louise, conform lucrării
Asistența socială în penitenciar(Durnescu, I., 2009).

*Grupul oferă sprijin reciproc persoanelor cu nevoi și experiențe asemănătoare(sentimentul că

sunt mai mulți în aceasituație).
*Oferă posibilitatea fiecărui participant să-și exprime punctul de vedere și să-și exerseze
abilitățile de comunicare.
*Participanții învață să ofere feedback pozitiv.
*Fiecare membru al grupului învață despre sine și despre ceilalți.
S*e creează cadrul schimbării atitudinale, prin intermediul schimbului de idei și opinii. S-a
constatat că, de obicei, schimbarea atitudinilor se produce în sensul valorilor și atitudinilor
majoritare și a celor care sunt încurajate de lider(asistentul social). Asch (1952) a constatat că
indivizii au tendința să imite grupul și să se înscrie într-un conformism manifestat prin tendința
de a renunța la pozițiile divergente în favoarea opiniei colective, mai sigură și mai facilă.
*Tendința de a urma opiniile grupului poartă denumirea de suivism.
*Grupul are o dinamică ce poate încuraja sau facilita schimbarea comportamentală, prin
observarea, asimilarea și exersarea unor comportamente noi.
*Grupul contribuie la creșterea stimei de sine a participanților.
*În grup fiecare membru este un potențial terapeut.
*Potrivit celor mai multe opinii, grupul este cea mai eficientă metodă de a lucra pentru
rezolvarea problemelor.
*Grupul poate oferi un sentiment de apartenență și poate construi o rețea socială de sprijin.
*Lucrul în grup poate să consolideze abilitățile participanților de a lucra în echipă.
*În termeni de costuri și timp, grupul este, în general, o metodă eficientă, cuprinzând în același
timp mai mulți clienți.

Subiectul1
Precizați atribuțiile asistentului social în perioada de pregătire pentru liberare condiționată,
potrivit autorului Ion Durnescu în lucrarea ”Asistența socială în penitenciar”

-informarea familiei deținutului sau a rudelor apropiate în caz de transfer, boală sau deces-
consilierea deținuților în vederea rezolvării problemelor sociale
-identificarea deținuților cu nevoi speciale (în special a celor care au fost victime ale abuzului
fizic ori sexual) sau vulnerabili și organizarea programelor destinate acestora
-contactarea persoanelor sau a autorităților competente în vederea soluționării acestor probleme
sociale-evaluarea deținuților din perspectivă socio-familială
-facilitarea relațiilor deținutului cu familia sau cu rudele apropiate
-asistentul social contribuie la evaluarea riscului de evadaresau comiterea unor noi infracțiuni cu
ocazia acordăriipermisiunii de ieșire din penitenciar
-organizarea și desfășurarea programelor de pregătire pentru liberare-contactarea serviciilor de
probațiune, a serviciilor sociale sau a reprezentanților societății civile în vederea întocmirii
planurilor de asistență postpenală.

4.Precizati definitia clasica a asistenteisociale in conceptia luiZamfir (1955,p.100) din literatura de

specialitate Asistenta sociala in penitenciar–Durnescu I. –1 p

Un asamblu de institutii, programe, masuri, activitati profesionalizate, servicii specializate de

protejare a persoanelor, grupurilor, comunitatilor cu probleme speciale aflate temporar in
dificultate care , datorita unor motive de natura economica, socio culturala, biologica sau
psihologica nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si eforturi proprii un mod
normal,decent de viata

1.În funcție de momentul intervenției, enumerați rolul și atribuțiile asistentului social din faza
premergătoare liberării, așa cum sunt prezentate în literatura de specialitate ”Asistența
socială în penitenciar” –autor Durnescu I.

Rolul și atribuțiile asistentului social din faza premergătoare liberării sunt următoarele:-
organizează (0,10puncte)și desfășoară (0,10puncte)programe (0,10puncte)intensive
(0,10puncte)de pregătire pentru liberare (0,10puncte)-0, 50 p;
-reprezintă deținutul (0,15 puncte)în raport cu instituțiile (0,10 puncte)și
organizațiile(0,10puncte)care pot contribui la reintegrarea lui socială(0,15 puncte)-0, 50 p;
-asigură contactul deținutului cu serviciul de probațiune -0,50 p

Subiectul nr. 2
Prezentați 10 dintre avantajele lucrului în grup în opinia lui Louise (apud Ross et. al., 1989) așa
cum sunt descrise în literatura de specialitate -” Asistența socială în penitenciar”–autor, Ioan
Durnescu

grupul oferă sprijin reciproc persoanelor cu nevoi și experiențe asemănătoare

(sentimentul că sunt mai mulți în aceeași situație);(0.20 puncte)
oferă posibilitatea fiecărui participant să-și exprime punctul de vedere(0.10 puncte) și
să-și exersezeabilitățile de comunicare(0.10 puncte) ;
Participanții învață să ofere feedback pozitiv(0.20 puncte);
Fiecare membru al grupului învață despre sine(0.10 puncte)și despre ceilalți(0.10
puncte);Se creează cadrul schimbării atitudinale(0.05 puncte), prin intermediul schimbului de
idei și opinii(0.05 puncte). S-a constatat că,de obicei, schimbarea atitudinilor se produce în
sensul valorilor și atitudinilor majoritare (0.05 puncte) și a celor care sunt încurajate de lider
(asistentul social)(0.05 puncte)
Grupul are o dinamică ce poate încuraja sau facilita schimbarea comportamentală(0.05
puncte), prin observarea(0.05 puncte), asimilarea(0.05 puncte) și exersarea unor
comportamente noi(0.05 puncte);
 Grupul contribuie la creșterea stimei de sine(0.20 puncte);În grup, fiecare membru
este un potențial terapeut(0.20 puncte);
Potrivit celor mai multor opinii, grupul este cea mai eficientă metodă de a lucra pentru
rezolvarea problemelor(0.20 puncte);
Grupul poate oferi un sentiment de apartenență(0.10 puncte) și poate construi o rețea
socială de sprijin(0.10 puncte);
Lucrul în grup poate să consolideze abilitățile participanților de alucra în echipă(0.20
puncte);
În termeni de costuri și timp, grupul este, în general, o metodă eficientă, cuprinzândîn
același timp mai mulți clienți (0.20 puncte);

Subiectul nr. 6 (1,8puncte):

Enumerați și descrieți stadiile schimbării comportamentale în cadrul grupului, conform
modelului dezvoltat de Prochaska și DiClemente (1982), descris în lucrarea ”Asistența socială
în penitenciar”, Durnescu I. (2009).

-precontemplarea –în care clientul nu consideră că a comite infracțiuni este o problemă și că nu

arenevoie de schimbare;0,3
-contemplarea –clientul începe să înțeleagă că are o problemă și conștientizează nevoia de
schimbare;0,3
-determinarea –clientul dispune de motivația necesară adoptării deciziei de schimbare;0,3-
acțiunea –clientul încearcă să schimbe comportamentul indezirabil;0,3
-menținerea –clientul conservă schimbarea produsă. Este o etapă în care riscul de reiterare a
comportamentului nedorit este mare. În ceea ce privește comportamentul infracțional, pentru
menținerea schimbării

Subiectul nr. 7 (0,5 puncte)

Enumerați 5 obligații ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare în legătură cu persoanele private de libertate, conform Ordinului nr. 2794/c din 8
octombrie 2004 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administrației
penitenciare

-să respecte şi să protejeze drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor private de libertate,
precum şi viaţa, sănătatea şi demnitatea acestora;
-să prevină şi să se abţină de la orice acţiune care presupune discriminarea
persoanelor private de libertate sau a oricărei alte persoane pe temei de etnie, rasă, naţionalitate, sex şi
orientaresexuală, religie, limbă, opinie sau alte temeiuri;
-să manifeste înţelegere faţă de problemele persoanelor private de libertate şi respect pentru dreptul
acestora la exprimarea opiniilor, în limitele regulilor de ordine şi disciplină stabilite în penitenciar;
-să acţioneze pentru influenţarea pozitivă a comportamentului persoanelor private de libertate, atât prin
exemplul personal, cât şi prin încurajarea acestora de a-şi asuma răspunderea pentru faptele comise şi de a
participa la activităţi specifice astfel încât, la punerea în libertate, să se poată reintegra în societate;
-să primească şi să soluţioneze, cu imparţialitate şi în termen legal, cererile, sesizările şi plângerile
persoanelor private de libertate sau ale altor persoane;
-să sprijine persoanele private de libertate, în limita competenţelor profesionale, pentru rezolvarea legală a
problemelor juridice, sociale şi familiale pe care le au pe timpul executării pedepselor pronunţate de
instanţele de judecată, dovedind solicitudine şi înţelegere
Subiectul nr. 4(1 punct)
Descrieți nevoia de securitate individuală, conform ierarhiei nevoilor umane în concepția lui
Abraham Maslow, așa cum reiese din sursa bibliografică „Elemente de asistenţă socială”
-Bocancea C., Neamţu G. (1999).

*Nevoia de securitate individuală în mediul natural și social se referă la protejarea față de

forțele exterioare ostile și față de diferiți factori de risc. 0,40
*Asigurarea unei astfel de protecții se realizează prin stabilitatea locului de muncă și prin
aproprierea unor bunuri și resurse (casă, retribuție, poliță de asigurare etc.)0,20
*Trebuințele fiziologice și nevoia de securitate reprezintănivelurile inferioare ale piramidei
trebuințelor umane. Satisfacerea lor permite apariția nevoilor de ordin superior și a resurselor
umane necesare satisfacerii celor din urmă.

Subiectul nr. 5(1,6 puncte)

Enumerați drepturile asistentului social conformlegiinr. 466/2004 privind Statutul asistentului
social.
*să contribuie la dezvoltarea profesiei cu scopul de a răspunde în mod adecvat nevoilor sociale;0,20
*să-şi apere profesia;0,20
*să asigure creşterea încrederii societăţii în asistenţa socială;0,20
*să fie deschis noilor domenii de intervenţie;0,20
*la liberă practică, potrivit legii;0,20
*la apărarea şi reprezentarea intereselor profesionale de către Colegiu;0,20
*la accesul informaţiilor privind exercitarea profesiei;0,20*la pregătirea continuă în domeniul asistenţei
sociale.

Subiectul nr. 2
Prezentați conceptul de mediere socială conform Ordinului Nr. 2199/C din 28 octombrie 2011,
pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a
activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din
penitenciareși exemplificațiîn acest sens o posibilă acțiunea asistentului social din penitenciar
în relația cu instituțiile publicepentru soluționarea unor probleme sociale ale persoanelor
private de libertate.

Medierea socială reprezintă totalitatea demersurilor întreprinse de asistentul social angajat al

sistemului penitenciar în raport cu instituţiile publice, asociaţiile şi/sau organizaţiile naţionale
şi internaţionale şi mediul de suport al persoanelor private de libertate.0,25 puncte
Medierea socială vizează schimbul de informaţii necesare, după caz, realizării evaluărilor
sociale şi ameliorării, soluţionării problemelor sociale.0,25 puncte
Identificarea corectă a situațiilor în care asistentul socialpoate interveni(situații socio-familiale
deosebite, pierderea legăturii cu familia, copii care beneficiază de o formă de protecție socială,
dosare de handicap, dosar de pensii, situații medicale deosebite, etc). 0,50puncte
Identificarea corectă aunei instituții cu care asistentul social poate colabora(structurile
specializate din cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi autorităţile
executive din unităţile 0,50puncte
administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş, municipiu şi sectoare ale
municipiului Bucureşti;autorităţile administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în
subordinea sau coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de
servicii sociale pentru anumite categorii de beneficiari;unităţile sanitare, unităţile de
învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la nivel comunitar, servicii sociale integrate);

5.Enumerați activitățile circumscrise domeniului asistență socială în conformitate cu

Ordinului Ministrului Justiției 2199/C/2011pentru aprobarea Regulamentului privind
condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologică și asistență socială dinpenitenciare. Descrieți ”medierea socială”.

Activitătile circumscrise domeniului asistentă socială sunt: evaluarea, consilierea și medierea

socială.
Medierea socială reprezintă totalitatea demersurilor întreprinse de asistentul social angajat al
sistemului penitenciar în raport cu institutiile publice, asociatiile si/sau organizatiile nationale
si internationale si mediul de suport al persoanelor private de libertate.
Medierea socială vizează schimbul de informatii necesare, după caz, realizării evaluărilor
sociale si ameliorării, solutionării problemelor sociale.
Medierea socială cu institutiile publice si organizatiile neguvernamentale se realizează, de
regulă, prin adrese scrise.
Medierea socială cu membrii familiei sau alte persoane din mediul de suport se realizează prin
convorbiri, în spatii anume destinate din locul de detinere, prin adrese scrise sau telefonic în
cazuri temeinic justificate, când situatia impune interventie imediată.

6.Enumerați stadiile de dezvoltare ale unui grup, conform lui Tuckman și Jensen (1977)și
descrieți stadiul de dezvoltare ” formarea”.

Tuckman și Jensen (1977) au identificat 5 stadii de dezvoltare a unui grup:

formarea ,furtuna, faza normativă, faza centrată pe activități, faza finală.
Formareaeste stadiul în care membrii grupului sunt preocupaţi în principal de ideea de
a fi acceptaţi şi de a-i cunoaşte pe ceilalţi. Este caracterizată de politeţe şi de comportamente
inhibate. În această fază, rolul liderului este deosebit de important, el fiind cel care se află în
centrul atenţiei.

Subiectul nr. 5 (1,6 puncte):

Enumerați și descrieți elementele care fundamentează relația individ –mediul de suport,
conform Teoriei atașamentului sociala lui Travis Hirschi (1969), prezentată în lucrarea lui I.
Durnescu –Asistența socială în penitenciar.

Enumerarea Elementelor:
Atașamentul Angajamentul Implicarea Convingerile

Descrierea elementelor:
Atașamentul se referă la calitatea relațiilor cu familia, cu grupul de prieteni și cu instituțiile
semnificative;
Angajamentul presupune gradul în care individul manifestă interes față de sistemul social și
economic;
Implicarea se referă la participarea individului la activități sociale sau recreaționale;
Convingerile se referă la atașamentul individului față de valorile și normele convenționale

7. În conformitate cu Ghidul de bune practici pentru asistentul social care lucrează în

sistemul penitenciar, asistentul social utilizează metode șitehnici specifice.
Enumerați 5 metode și tehnici specifice domeniului asistență socială și descrieți tehnica
”analizacâmpului de forțe”

Metode şi tehnici utilizate în asistenţa socială: documentarea, observaţia, întrevederea,

interviul, convorbirea telefonică genograma, ecomapa, analiza câmpului de forte,
consilierea, grupurile de lucru, studiul de caz.

Analiza câmpului de forţe este o tehnică de culegere şi prelucrare a informaţiilor privind factorii
şi forţele care contribuie la rezolvarea problemei clientului.Clientul, împreună cu asistentul
social, identifică atât punctele puternice, cât şi cele slabe, care caracterizează situaţia problemă,
astfel încât acestea să fie mobilizate în vederea rezolvării problemei

Subiectul 4
Aveți de elaborat un program de asistență socială cu scopul dezvoltării abilităților sociale.
Precizați care sunt elementele de care trebuie să țineți cont pentru elaborarea acestuia,
conformOrdinului Ministrului Justiției nr. 2199/C/2011 pentru aprobareaRegulamentului privind
condițiile de organizare și desfășurare a activităților educative, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare

a) denumirea programului;0.15 puncte

b) justificarea iniţierii acestuia;0.15 puncte
c) scopul programului;0.15 puncte
d) obiectivele programului;0.15 puncte
e) durata programului şi frecvenţa şedinţelor;0.15 puncte
f) resursele umane şi materiale;0.15 puncte
g) beneficiarii;0.15 puncte
h) grupul-ţintă;0.15 puncte
i) metodele şi tehnicile de utilizare;0.15 puncte
j) evaluarea programului;0.15 puncte
k) tematica programului;0.15 puncte
l) recomandări.

2.Care sunt conditiile de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de

libertate in regimul imediat inferior ca grad de severitate conform Legii 254/2013privind
executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal
*a avut o bună conduită, stabilită prin raportare la recompensele acordate şi sancţiunile aplicate
şi nu a recurs la acţiuni care indică o constantă negativă a comportamentului0,75
*a stăruit în muncă sau s-a implicat activ în activităţile stabilite în Planul individualizat de
evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică

4. Definiți consilierea pe probleme sociale, conform Ordinului Ministrului Justiției nr.

2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și
desfășurarea
Concurs de ocupare a posturilorde ofiţer asistent social2activităților educative, culturale,
terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare.

Consilierea pe probleme sociale este demersul semistructurat cu caracter specific prin

care se acordă sprijin calificat persoanelor private de libertate, în vederea ameliorării sau
soluţionării problemelor sociale cu care se confruntă şi a pregătirii acestora pentru reintegrarea în
familie şi comunitate după liberarea din penitenciar.

5. Definiți programele de asistență socială și arătați caresunt ariile care reclamă intervenții
specializate, conform Ordinului Ministrului Justiției nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea
Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurarea activităților educative,
culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din penitenciare.

Programele de asistenţă socială reprezintă demersul structurat cu caracter specific ce cuprinde

ansamblul de metode şi tehnici de specialitate, care se adresează nevoilor şi riscurilor
identificate, în vederea formării şi dezvoltării deprinderilor sociale, precum şi a îmbunătăţirii
relaţiilor persoanelor private de libertatecu mediul de suport.

Ariile care reclama intervenţii specializate:

a) abilităţi parentale
b) abilităţi sociale
c) abilităţi decizionale în situaţii de risc
d) relaţiile cu mediul de suport
e) violenţa domestică

Subiectul 5:
Enumerați ce documente conține mapa documentară a programului de asistență socială, în
concordanță cu art. 209, alin. (1) din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2199/C/2011 pentru
aprobarea Regulamentului privind condițiile de organizare și desfășurare a activităților
educative,culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială din
penitenciare

Mapa documentară a programului de asistenţă socială cuprinde:

a) coperta mapei documentare a programului;
 b) angajamentul de participare;
c) criteriile de excludere din program;
d) tabelul nominal cu persoanele private de libertate participante la program;
e) fişa de activitate
f) prezenţa persoanelor private de libertate la program;
g) fişe de lucru;
h) fişa de evaluare finală a participării;
i) raportul de evaluare finală a desfăşurării programului.

Subiectul 7:
Enumerați beneficiile de asistență socială, în funcție de scopul lor, conform art. 9, alin. (1)
din Legea 292/2011 a asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Beneficiile de asistenţă socială, în funcţie de scopul lor, se clasifică astfel:

a) beneficii de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune
socială;
b) beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei;
c) beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale;
d) beneficii de asistenţă socială pentru situaţii deosebite.

Subiectul 8:
Precizați situațiile în care o persoană nu poate beneficia de statutul de asistent social, în
conformitate cu art. 14 din Legea 466/2004 privind Statutul asistentului social.

Nu poate beneficia de statutul de asistent social persoana care:

a) nu este înregistrată în Registrul naţional al asistenţilor sociali din România;
b) a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârşirea cu intenţie a
unei infracţiuni în împrejurări legate de exercitarea profesiei de asistent social;
c) are interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, dreptul de a exercitaprofesia de asistent
social;
d) are suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca sancţiune disciplinară, pe durata
suspendării.

Subiectulnr.4
Prezentați caracteristicile regimul deschis, potrivit Legii Nr. 254 din 19 iulie 2013 privind
executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal.
 (1) Regimul deschis se aplică persoanei internate pentru o perioadă mai mică de 3 ani.
(2) În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana internatului,
precum și comportarea acestuia până la stabilirea regimului de executare pot determina
includerea în regimul închis.
(3) Persoanele internate care execută măsura educativă în regim deschis sunt cazate în
comun, se pot deplasa neînsoțite în zone din interiorul centrului stabilite prin regulamentul de
ordine interioară, desfășoară activități de instruire școlară și formare profesională, educative,
culturale, moral-religioase, de asistență psihologică și asistență socială specifică și prestează
muncă în spații din interiorul centrului, care rămân deschise în timpul zilei.
(4) Persoanele internate care execută măsura educativă în regim deschis pot desfășura
activități de instruire școlară și formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de
asistență psihologică și asistență socială specifică sau pot presta muncă în afara centrului, însoțite
de personal al centrului, cu aprobarea directorului centrului.
(5) Prin regulamentul de aplicare a prezentei legi se stabilesc situațiile în care
activitățile menționate la alin. (4) pot fi desfășurate în exteriorul centrului fără însoțirea
persoanelor internate.
(6) Dispozițiile art. 38 alin. (4) se aplică în mod corespunzător

Subiectul 1
Precizați interdicţiile ofiţerilor şi agenţilor din sistemul administraţiei penitenciare,
conform art. 49 din Legea Nr. 293 din 28 iunie 2004 privind Statutul funcţionarilor publici
cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu modificărileși
completările ulterioare.

a) să dispună, să exercite, să instige ori să tolereze acte de tortură sau orice forme de tratament
inuman ori degradant asupra persoanelor aflate în aşezămintele de deţinere;
b) să primească, să solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru ei ori pentru alte persoane,
în considerarea calităţii lor oficiale, cadouri, bani, împrumuturi sau orice alte valori ori servicii;
c) să intervină pentru soluţionarea unor cereri sau lucrări care nu sunt de competenţa lor ori nu
le-au fost repartizate de conducătorii ierarhici sau care nu sunt activităţi specifice funcţiei pe care
au fost numiţi;
d) să recurgă la forţă sau la folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva persoanelor
private de libertate înalte condiţii decât cele expres prevăzute de lege;
e) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare
propagandă în favoarea acestora;
f) să adere la asociaţii, organizaţii religioase sau de altă natură, nerecunoscute potrivit
legii sau interzise prin lege