INTRODUCERE IN ETALONAREA/NORMAREA TESTELOR

 Scorurile obţinute in cadrul evaluării psihologice nu sunt interpretate niciodată în mod

absolut, ci exclusiv comparativ.
 Comparaţia se face cu un grup de referinţă, care poate fi o populaţie (de ex., toţi românii
de vârstă adultă) sau un grup mai restrâns şi clar definit dintr-o populaţie mai largă (de ex.
copii cu probleme cognitive).

Etalonul reprezinta cadrul de referinţă al unui subiect cu populaţia. Un scor brut obţinut la un test
nu are nici o valoare deoarece pe baza lui nu putem şti unde se situează performanţa unui subiect.

Etalonarea se refera la stabilirea unui cadru de referinţă, a unei scări care să permită
determinarea locului ocupat de rezultatele unui subiect faţă de rezultatele unei populaţii de
referinţă, suficient de numeroasă, formată din persoane comparabile cu cea examinată.

Procedura de etalonare/normare

 Definirea populatiei/cadrului de referinta pentru care se doreste constructia testului

 Esantionarea
 Administrarea testului
 Constructia cotelor/normelor/etaloanelor testului

1. Definirea populatiei
 Populatia este un set complet a ceea ce dorim sa studiem
 Esantionul reprezinta un subset al populatiei
 un numar de participanti
 cum afecteaza utilizarea esantionului analiza datelor comparativ cu intreaga populatie
 esantionul trebuie sa fie reprezentativ populatiei pe baza unor variabile relevante
pentru instrument
2. Esantionarea
 Esantionarea in psihologie se constituie mult mai greu decât în alte domenii cum ar fi
sociologia deoarece examinările sunt costisitoare
 Esantionarea se poate realiza prin mai multe proceduri: aleatoriu, stratificate, pe cote

3. Administrarea testului
  poate fi standard - aceleasi instructiuni pentru toti subiectii, trainingul persoanelor
implicate in culegerea datelor, gestionarea cazurilor atipice
4. Construirea normelor
 orice persoana evaluata obtine la un instrument de evaluare un rezultat observabil
 se face colectia de date in urma aplicarii testelor, iar apoi analiza datelor
 Tipuri de scoruri:
 Transformari liniare - implică utilizarea mediilor şi abaterilor standard şi a scorurilor
brute
 Transformari non-liniare - sunt acelea care alterează forma distribuţiei şi, implicit
corelaţiile constructelor măsurate cu alte dimensiuni sau criterii externe
 Analiza modului de organizare a datelor
 Tipul distributiei
o Normala -> teste si chestionare care au la baza o distributie normala
(scoruri standard si clase normalizate)

I. TRANSFORMARI LINIARE
in scoruri standard

 se fac folosind media si abaterea standard a distributiilor. Cele mai frecvente cote standard:
Cote z, Cote T si Cote IQ.

Cotele z
 Media = 0 Cote T
 Abaterea standard=1  Media = 50 Scor IQ
 z = (x-media)/ab.st  Ab. std = 10  IQ = 100+Z(15)
 T = 50+10*z  Scor SAT = 500+Z(100)
  Scor ACT = 18+Z(6)
TESTUL trebuie raportat la NORMA pentru:
 a putea oferi o interpretare scorurilor
 a putea compara scorurile intre ele
 Indicatori ai tendintei centrale
 medie (M)
 mediana
 mod
 Indicatori ai dispersiei
 varianta (S2)
 abatere standard (SD)

TIPURI DE NORME
 care stau la baza distributiei normale:
 Cote standard: T, Z si IQ
 Clase normalizate: 5 clase, 7 clase, 9 clase (stanine)
 care sunt construite pentru distributii asimetrice:
 Percentile
 Decile
 Quartile

II. TRANSFORMARI NON-LINIARE

 altereaza forma distributiei si, implicit, corelatiile constructelor masurate cu alte dimensiuni de
criterii externe.

1. Centilele/Percentilele (100 clase)

 sunt scoruri standardizate (obtinute prin raportarea la un etalon), obtinute prin transformare
non-liniara. Scorul brut se raporteaza la o ierarhie ipotetica de 100 de clase egale.
 scoruri procentuale/ranguri percentile/ranguri sau pozitii intr-un grup de subiecti
 indica procentul din populatie care se afla sub un anumit scor!!!
 cate persoane s-ar afla in urma unui subiect daca acesta ar face parte dintr-un grup de 100 de
subiecti? – valori intre 1 si 99

Formula Percentile:

[(n+0,5*e)/N]*100
 se inmulteste frecventa absoluta a scorului cu 0,5 si apoi se aduna cu numarul scorurilor
mai mici decat scorul de interes; rezultatul obtinut se imparte la numarul total de
scoruri/subiecti, iar rezultatul obtinut se inmulteste cu 100 ✓
e = frecventa absoluta a scorului
n = cate valori mai mici de valoarea x exista
N = numarul total de scoruri/subiecti
P95 = 95% din subiecti au scorurile mai mici decat un subiect/un scor
P30 = 30% din subiecti au scorurile mai mici decat un subiect/un scor

84.62% dintre studentii anului tau au obtinut medii mai mici sau egale cu a ta.
15,38% dintre studentii anului tau au obtinut medii mai mari decat a ta.

Clasele normalizate
 modifica procentul de subiecti care intra in fiecare clasa astfel:
 5 clase: 7%, 24%, 38%, 24%, 7%
 7 clase: 5, 11%, 21%, 26%, 21%, 11%, 5%
 9 clase (stanine): 4%, 7%, 12%, 17%, 20%, 17%, 12%, 7%, 4%
 2. Stanine (9 clase)
 se ordoneaza scorurile;
 se stabileste frecventa pt fiecare scor;
 se stabileste frecventa cumulata;
 se calculează procentul fiecărei clase;
 se face corespondenta scor + procent din distributia de frecventă cumulată;
 se raportează procentul teoretic corespunzător fiecărei stanine la datele existente (cu
regula de 3 simplă). In cazul în care obţii ca rezultat un număr cu zecimală, rotunjeşte-l la
un număr întreg. Atenţie! Deoarece staninele inferioare le includ pe cele superioare,
pentru calcularea limitei unei stanine inferioare vom lua în calcul inclusiv procentele
teoretice corespunzătoare staninelor superioare.
 se raportează valoarea obţinută pentru fiecare stanină la frecvenţele cumulate din tabel;
pentru stabilirea limitei staninei, vei alege valoarea existentă cea mai apropiată de
valoarea pe care ai obţinut-o.

4%, 7%, 12%, 17%, 20%, 17%, 12%, 7%, 4%

Stanina 9:
201........100%
x................4% → x = 201*4/100 = 8
Stanina 8:
201.........100%
x...............11% → x = 201*11/100 =
22
Stanina 7:
201..........100%
x................23% → x = 201*23/100
= 46
Stanina 6:
201..............100%
x....................40% → x = (201*40)/100 = 80
Stanina 5:
201..............100%
x....................60% → x = (201*60)/100 = 120
Stanina 4:
201..............100%
x....................77% → x = (201*77)/100 = 154
Stanina 3:
201..............100%
x....................89% → x = (201*89)/100 = 178
Stanina 2:
201..............100%
x....................96% → x = (201*96)/100 = 192

*valorile din casuta

„stanina” corespund cu
casuta „frecventa
cumulata”
Scorul de 3 se
incadreaza in stanina 9,
deoarece 3 este mai
apropiat de 8 decat de
22.
Scorul 102 corespunde
staninei 6, deoarece 102 este apropiat de 80.

III. CRITERIU DE PERFORMANTA

scoruri criteriale

 scorurile criteriale se bazeaza pe conventii diagnostice (analiza itemilor critici) si pe teorie

 scalele contin criteriile din manualele de diagnostic si scopul este identificarea absentei
sau prezentei simptomelor (ex: ADHD)
 scorurile criteriale bazate pe teorie sunt utilizate in acele scale care masoara constructe
diferite la nivel teoretic, dar care nu au intrunit consensul unei comunitati relevante
pentru a fi ridicate la rang de criteriu obiectiv (ex: Tipologiile de personalitate ale lui Jung)
 interpretarea este ghidata de criteriu, care este constituit din teoria pe care se bazeaza
testul