Linia posterioaré este o linie curb’ cu concavitatea posterioara gi trebule situata anterior de linia Ah, aproximativ in regiunea me- ziala a ultimului dinte stalp, tolerdnd o zona decoletata de 5 mm In dreptul acestui dinte (fig. 1.7) In cazul existen{ei unei edentafii laterale sau la- tero-laterale, lafimea conec- torului principal (care are doar rol Ge legatur& dintre sei) nu trebuie s8 depaseasca 10 mm gi este Fig. l4.Conectorul principalvaficentrat situat pe aceeasi axa trans- pe axa transversala situata la nivelul jercaig descrisA mai sus molarlior de 6 a (fig. 1.8), ‘CAmpul protetic maxilar poate prezenta un torus proeminent situat in treimea posterioara. In aceasta situatie indiferent de edentatie (laterala sau terminal) conectorul principal trebuie s8 ocoleasc aceasta zona. Se configureaza astfel conectorul denumit plécujé in forma de .U" sau ,en fer a cheval” (fig. I.9), Tn cazul existefei unui tonus plasat tn regiunea miljlocie a boltii palatine se deseneazé asa-numita plécuté fenestrata cu doua bare transversale, una anterioara si alta posterioara in létime de aproximativ 6-7 mm fiecare (fig. 1.10). Acest conector principal foarte rigid poate fi folosit sila proteza frontala (fig. 1.11). Un alt conector principal destul de frecvent utilizat este placuja den- tomucozala situaté anterior. Fig. 11.5 Fig. 1.7. Limita posterioara a co- nectorului principal trebule situaté anterior de zona Ah. Fig, 1L8. Aspectul conectorul principal intr-o edentatie later lateralé maxilara G2 Sax CG Fig. 1.9. Conector principal: Fig. 1.10. a placuta in forma de ,U", ; arate fenestrata. Au indlcati tn: ~ edentafi! terminale tntinse cu persistenta doar a dinflor frontal; ~ ocluzii adanci acoperite sau in acoperig care nu permit plasare unui croget continuu suficient de lat (fig. 11.12). = edentafifrontale asociate sau nu le alte edentati (fig. 1.13) ~existenta tremelor sau diastemel Intre dinfifrontalirestanti (fig. 11.44= existenfa unui torus plasat in treimea mijlocie sau posterioara = (fig. 11.414) Qj iS) Lalimea acestei plécule nu trebuie 8 fie mai mica de 1,5 cm pentru a nui Fig, 11, Placuté fenestrata intr-o edentatie frontala intinsa. compromite rezistenta material si rigiditatea Cu toata distantarea de parodontiul marginal al dintilor restanti (0,20 mm), frecvent aceasta placuté favorizeaza aparitie unei iritatii cronice a mucoasel palatinale din imediata vecinatate a parodontiului marginal - asemanatoare, dar tn mai mica masura, cu aceea provocata de placute mandibularé. 3. Cum se precizeaza elementele de menfinere direct’, spi stabilizare? Ne imaginam baza protezei scheletate (sei + conector principal) supusé tendintelor de deplasare enumerate mai jos si incercdm sa le contractim pe rand (fig. 1.15). Fig. 12. Placuta dento-mucozala maxitara indicata in edentatil terminale asociate cu ocluzie adanca in acopetis, 3.1. Desprinderea involuntaré poate fi franata de elementele de mentinere (crogete sau sisteme speciale). In privinta crogetelor, ele trebuie plasate astfel inct axul care uneste bratele active s& treaca pe cat pos|bil prin mijlocul protezel. Pe dintii limitrofi ai bregei edentate terminale se plaseazé de obicel un croget divizat in ,T", pe dinfii izolafi un croget circular cu 4 brate, iar pe frontali un croget ct mai putin vizibil (posibil un croget mixt) (fig. 11.16), Tnedentatja terminalé unilaterala fara moditicari, ancorarea protezei se face inn hamiarrada intanré en ait itan tl inii eragat Ronwill (dublu Ackers) (fia. 11.17). ig. 1113, Placuta dento-mucozala fn edentatie termino, fronto, ter- minala. Fig. 11.14. Placuta dento-mucozalé intr-o edentatie termino-terminald 4 cu diastema interincisiva. Fig, 11.15. D = desprindere; infunciace; M = Mezializaro; talizere; Dt= Deplasare transversal; Bd = Basculare prin desprindere; B= Basculare prin infundare, Fig. 16, Axul care uneste bratele active trebule sé treaca pe cat posibil prin mijlocul protezel,Fig. 18. Liniile care unesc bratele Fig. 11.47. in edentatia terminalé u active tree prin mijlocul protezei. lateral, ancorarea protezei pe her arcada integra se face cu un croset Bonwill. In edentatia clasa a Ill-a Kennedy (edentate laterala Costa) cu o modificare (latero-laterala) care beneficiaza de restaurarea cu 0 proteza scheletaté, ancorarea se face cu crogete turnate sau mixte plasate pe tofi cei 4 dinti stalpi. in acest caz liniile care unesc bratele active se intersecteaza trecand prin mijlocul protezel (fig. II.18). In edentatia froniala proteza scheletata va fi mentinutd tot cu 4 crogete, plasate pe dinfi limitanti anteriori si pe molarii 1 si 2 de pe hemiarcadele restante. Pe primii premolari se vor plasa orogete Ackers, iat pe molarii 1 i 2 crogete Bonwill (care vor avea si actiune antibasculanta) (fig. 1.19). 3.2. Impiedicarea Infundaril — aspect esenttal al protezel scheletate — se realizeaza prin plasarea pintenilor pe dintii ce limiteazai bregele edentate. In edentatiile intercalate in scopul realizérii unui sprijin dentar, pintenii se plaseaz’ pe dintii st€ipi din imediata ve- cinatate a bregelor edentate (edentatiiclasa a I!Ia Kennedy, clasaa IV-a Kennedy, clasaaV-a Kennedy-Applegate) (fig. II.20). In edentatiile terminale in scopul realizarii unui spijin mixt rigid echilibrat (ce! mai eficient si recomandat, dupa experienia celor mai multi autori) pintenil se plaseaz in fosetele meziale Fig, 1119. Plasamentul crosotelor la proteza frontala. (fig. 11.21). Fig. 1121. tn edentatiletorminale pinteni ee plaseaza in fosetele moziale In edentatille terminale trebuie sa fie frénate si tendintele de deplasar orizontala. 3.3, Mezializarea. Prin portiunea distala a bratulul opozant (fig. 11.22 3.4. Distalizarea. Prin porfiunea meziala a bralului opozant si pri pintenul ocluzal (fig. 1.23). Fig, 1.22 Fig. 11.23Be 3.5. Deplasarea transversala. Prin bratul opozant in intregime gi prin pintenii cocluzali (fig. 11.24). 4, Rotatia protezelor scheletate in jurul unui ax transversal, cunoscuta sub denumirea de basculare sagitala, este prozenta la protezele terminale si frontale, 4.6, Bascularea prin desprindere se ~ produce tn jurul unui ax ce uneste bratele active ale crogetelor plasate pe dinti Fig. 1124 limitrofi ai bregelor edentate (linia Fulcrum secundara) (fig. I.25). Ce se poate face pentru a fréna aceasta tendinté de deplasare? Se plaseazA elemente contrabasculante (elemente indirecte de mentinere — indirect retainers) sub forma de pinteni ocluzali sau supracingulari pe dinti situati mezial de axa de basculare (in cazul edentaliei terminale). Fig. 1,25. Bascularea prin desprindore in jurul liniei ,Fulerum" (a, a). ‘Sagettle (b, b) indica locurile unde pot fi plasate elementele antibasculante, Putem avea trei variante la edentatia clasa | Kennedy: a) C&nd edentatia termino-terminala este redusa, elementele antibasculante vor fi reprezentate de pintenti plasaji tn foseta meviala a primului premolar (fig I.26). ) Cand edentatia termino-terminala este intinsa (lipsesc gi premolar secunzi) se vor plasa pinteni supracingulari pe canini (fig. I.27). c) Absenta tuturor dinfilor laterall obligé la plasarea ca element antibasculant a conectorului dentar (crogetul continu) pe dintii frontali restanti (fig. 1.28). In cazul edentatiei de clasa a Il-a Kennedy, elementul antibasculant va fi plasat pe partea opusa edentatiei terminale tn locul unde aproximativ © perpendiculera dusa pe linia fulcrum si care pleac& din extremitatee eli terminale atinge arcada dentara de pe partea opusa (fig. II.29). Fig. 11.26 ‘Tn edentajia frontalé intins, bascularea prin desprindere poate aparea ii, cntatulul (vocal sau cu anumite instrumente de suflat) sau chiar tn timpul masticatiei sub actiunea alimentelor lipicioase. Fig. 1.28 Fig. 11.29. Protez scheletata in edentatie de cl. IK. Perpendiculara pe linia Fulcrum indica locul plasar elementulul antibasculantop Impotriva acestel tendin{e actioneaza crogetul dublu Ackers (Bonwill) plasat pe molari (fig. 1.30). 4,7. Bascularea prin infundare nu poate fi contracarata prin elemente constructive — incluse in design, ci doar prevenita ca urmare a amprentet compresive pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de purtare a protezel Fig, 31, Heteromorfie: linia punctata (H) Fig. 30, La bascularea prin dos- q indica perimotrul dingior natural prindere a sell frontale se opun pintenii crogetelor Bonwill Apoi, datorita atrofiei crestel edentate, bascularea reapare dar poate fi atuncl corectata prin c&ptusire. 5, In conturarea arcadelor dentare artificiale la protezele frontale se vor utiliza dinti de forma, marime, culoare, corespunzatoare arcadelor restante si aspectului dintilor frontali disparuti. Fig. 1133, Selle protezei cuprind crestele edentate in intregime. Fig. 32. Desenarea bazei protezel necesitd folosirea acelolasi axe de simet In zonele laterale, pentru a evita supraincércareadintilor stalpi si bineinjeles gia crestelor alveolare, recomandam Utlizarea regullicelor 3 H’ 2 lui Ackermann (Heteromorfie, Heteronumér gi Hetero- topie) in oarecare masura modificat. Heteromorfie: se monteaz4 molari cu diametrul vestibulo-oral mai redus decat al dintilor naturali (fig. |1.31). Heteronumat: nu se aplic’ pe geile terminate molarul 3 (fig. 1.31). Heterotopie: plasarea unui premolar {n locul ultimulu’ dinte distal de pe sa ar reduce presiunea in regiunea posterioaré siac{iunea de desprindere a protezei datorata alimentelorlipicioase (Nig. 31). ‘Th conditiile respectarii principiilor ocluziei functionale, considerém c& aceasta heterotopie nu este necesar&, La mandibula desenarea bazei presupune folosirea aceleiasi axe de simetrie (fig. 11.32). Selle Vor cuprinde crestele edentate in intregime (inclusiv 2/3 din tubercull piriform) (fig. 11.33). De obicei conectorul principal este bara lingual, cand distanta dintre coletul dintilor frontali gi insertia frenului limbii este mai mic& de 8 mm (fig. 1.34). Desenarea bazei linguale trebuie s& {ind seama de aceeasi simetrie dirijaté de linia median’, Fig. 1.34. Distanta intre coletul dinfilor mandibular si insertia frenului limbii si a plangeului este de 8mm sau mai mare. om ust e YF fmm “Fig. 35, Imaginea barei linguale Fig. 11.36, Bara linguala va avea fin raport cu coletul dintilor si latimea de minim 4 mm. fronului gi plangeulut. 39ad ‘Se traseazé astfel doua linii curbe paralele intre ele gi cu coletul dinfilor ‘rontall p&né la nivelul geilor care trebuie s& cuprindé crestele edentate in ‘Intregime (fig. 1.35). Bara lingual va avea astfel pe sec{iune aspectul semipiriform, far latimea de 4-5 mm (fig. 1.38). ‘Atunei ond frenul si plangeul sunt sus inserate (fig. |1.37) (distanta = sub 8 mm) se recomanda plécuta dento-mucozala (fig: 11.38). ot Fig. 1.37 Fig. 11.38 Placuta dento-mucozalé se deseneazé cu marginea superioaré pana la nivelul supracingular de pe frontali si inferior aproape de inserta frenului si plangeului. La nivelul dintilor laterali se traseaza decoletarea (fig. 11,39). Din pacate, actiunea de diapneuzie a pl&cutei, asociat cu transmiterea integrala a temperaturii alimentelor, cu traumatismul mecanic si lipsa de igiend, favorizeaza apariia In scurt timp a inflamatiei gingivale in jurul dingilor restanti — In special tn zona linguala si lateralé si, foarte curénd, a carillor circularé de colet. Fig. 1.40. Un conector dentar mai lat gi mai rozistent intocuieste conectorul principal, Fig. 1.39. Placufé lingual dento-mucozala. ‘in aceste cazuri recomandam utilizarea ca milloc de legatura dintre sel a unui conector dentar mai lat gi deci mai rezistent (fig. 11.40), fara conector principal. In ceea ce priveste plasarea elementelor de mentinere, sprijin si stabllizare, toate consideratile prezentate mai sus (la proteza maxilara) ram&n valabile si pentru proteza mandibulara cu unele exemple diferentate. Astfel, deschiderea crogetelor de pe dinfilaterali se face cu predilectie vestibulo-mezial pe premolari si linguo-mezial pe molar (fig. 1.41). Fig. Il41, Designul unel proteze scheletate intr-o edentatie man- dibulard din clasa a ta K'cu doud modifi In designul acestui schelet crogetul Ney 6 de pe 4.7 este deschis mezio-ingual sare un ,brat" paraalveolar pentru intarirea bratului opozant. Crogetul Ney 6 de pe 4.5 este de obicel deschis mezio-vestibular, rar disto-vestibular si deloc proximo-lingual. 4Capitolul ti! Col ICEPTI RECENTE PRIVIND UTILIZAREA CROSETELOR LA PROTEZELE SCHELETATE ‘Indorinta de a proteja dinti stalpi la protezele scheletate terminale, de actiunea solicitanta a crogetelor — in special in timpul functiei masticat multi autori, in special europeni, au recurs la folosirea sistemelor articulate de spriin (ruptori de forta si amortizori). ‘Sunt insa i unii autori care au imaginat si crogete mai putin solicitante —asa-numitele .eliberatoare de stres" (Stress relasing clasps). Dintre aceste mentionam crogetele descrise de Prof. Krol din San Francisco, RPL si RPC, Crogetul R.PI. (Rest Proximal plate, brat activ in ,I") are un pinten (Rest) situat mezial pe dintele stalp al edentatiel terminale. Conectorul secundar care-| leag’ de conectorul principal nu trebuie s@ atinga dintele vecin, Pintenul trebuie s& aiba gi un plan de ghidare de 2-3 mm la nivelul = treimii ocluzale a spatiulul interdentar mezio-ocluzal. & Po peretele distal al dintelui stalp se plaseazé o plécuté (Proximal Ee plate) care are si ea un plan de ghidare preparat pe dinte de aproximativ 2-3 mm in indilime in sens ocluzo-gingival fig. Il.1). Cele dou planuri trebuie sa fie paralele intre ele (fig. IIl.2). Fig. lt. Vedere pe fata distala a § dintelui stalp pe care este plasat un la croget ,R.P.L” (dupa A. J. Krol). Fig, ll,2, Crogetul ,.R. dinspre ocluzal (dupa A. Portiunea gingivalé a pl&cutei proximale trebuie sé fie la distanta de parodonfiul marginal si sa fie foarte bine lustruita. Bratul in," va fi plasat pe fata vestibular a dintelul sub convexitate pe axul median al dintelui sau mai degraba mezial dar niciodata distal. ‘Avantajele acestui croget se pot concretiza astfel: © jn timpul masticatiei pintenul mezial efectueaza o rotalie in Facagul sau, @ Crosetul in ,I" si placuta proximala distal se dezangajeaz’ de pe dinte in direotie mezio-gingivala. © Forfele axiale se transmit pintenului mezial si dintele stélp se sprijina si pe dintele adiacent mezial (fig. 111.3). In acest fel dintele stalp este mai putin solicitat. Fig. lIL3. Imaginea crogetulul RPL.” & in timpul functiel masticato be. FO = forte ocluzale; A = Pintenul: © centru de rotatie; B= Planul de ghidaj al plicutei proximale; C = Placuta proximal care alunecd mezio- Vestibular ca si bratul tn," (dupa ‘Ad. Krol). © Alt avanta se obtine din realizarea reciprocitafi prin plasementu paralel al pintenului fafa de placuta proximala si face inuti existenta unui brat opozant lingual. © In sfarsit, crogetul in ,!" este mult mai puti brafe active. © proteza cu aceste crogete ar arata astfel (fig. Ill). vizibil decat alte »RP.C (C= circumferential) (dupa A. J. Kro Fig. Il1.4, Protez scheletata mandibulara cu crogete ,R.P.L”. Fig, llL8, Crogetul fn cazul existentei unui fund de sac vestibular prea putin adane cand exist mari retentivitati gingivale la nivelul dinfilor stalpi peste cai atrece cu greu conectorul secundar al bratului in ,I” $i cand acesti dinfi nu au convexitat! vestibulare favorabile crogetului divizat, se poate folosi crogetul RPC. (Rest Proximal plate, brat activ Circumferential") (fig. 111.5). Fo. lIL6. Sub actiunea fortelor ocluzale, si ~~ crogetuiRP.C. se dezangajeaza de pe dinte (dupa A. J. Krol). $i acest ctoget se dezangajeazé de pe dinte th timpul functie’ masticatorii, dar realizeaz4 o mai buna mentinere gi nu ere un conecior secundar care s& Interfereze cu péiriile moi principale (fig. II.6). Proteza scheletat& cu un astfel de croget araté ca in fig. 11.7 Fig, Ill. Proteza scheletat’ mandibulard cu crogete R.P.C.