1.

Metodologia cercetarii reprezinta strategia si tehnica investigarii Si include urmatoarele clase de

elemente:

a. ansamblul procedeelor de prelucrare a datelor

b. ansamblul principiilor teoretice referentiale
c. ansamblul principiilor de analiza a datelor
d. ansamblul metodelor si tehnicilor
e. operatiuni concrete de prelucrare statistica

2.Ce reprezinta modul specific de a investiga realitatea in scopul cunoasterii si transformarii ei:

a. orientarea psihologica
b. metoda
c. scopul
d. problema de cercetare
e. interpretarea integrative

Tehnica de cercetare se refera la:

a. operatiuni concrete de colectare a informatiilor

b. instrument de informare
c. metode de recoltare a informatiilor
d. diagnoza
e. prognoza

4 In raport cu necesitatile procesului de decizie sunt constituite:

a. cercetari teoretice
b. cercetari aplicative
c. cercetari fundamentale
d. cercetari psihosociale
e. cercetari metateoretice

5 Din punct de vedere al aspectului epistemologic ce caracterizeaza scopul cercetarii stiintifice, avem:

a. studii expozitive
b. studii exploratorii
c. studii descriptive
d. studii anticipative
 e. studii intuitive

Descrierea caracteristicilor fenomenelor psihosociale este data de:

a. cercetari descriptive
b. cercetari aplicative
c. cercetari exploratorii
d. cercetari fundamentale
e. cercetari psihanalitice

3.Caracteristica cercetarii descriptive consta in:

a. posibilitatea cunoasterii legaturilor dintre variabile

b. obtinerea informatiilor din studierea multitudinii teoriilor
c. clasificarea datelor colectate
d. intensitatea legaturilor intre variabile
e. procedee de analiza statistica

4.Cercetarile cauzale sunt menite sa descopere explicatia influentelor si efectelor date de:

a. variabile
b. analiza
c. informatii
d. proces
e. probabilistic

5.Cercetarile cantitative sunt absolut necesare in:

a. cunoasterea cat mai exacta

b. cuantificarea realitatii sociale
c. obtinerea informatiilor generale
d. stabilirea conditiilor fenomenelor sociale
e. evaluarea teoriilor

6.Pe baza cercetarilor cauzale se pot realiza previziuni a:

a. starilor psihice
b. tendintelor viitoare probabile
c. fenomenelor
d. variabilelor
e. realitatii

7.Alegerea temei de cercetare presupune:

a. formulare la alegere
b. formulare riguroasa
c. formulare alternativa
d. pastrarea ambiguitatii
e. corectitudine gramaticala

8.Conditiile unei bune ipoteze sunt:

a. sa fie verificabila
b. sa se confirme
c. sa aduca ceva nou
d. sa nu aduca nou
e. sa nu se confirme

9.Ancheta pilot urmareste:

a. finalizarea cercetarii
b. testarea instrumentelor de cercetare elaborate in faza anterioara
c. obtinerea concluziilor finale
d. stabilirea documentelor
e. prelucrarea datelor

10.Prelucrarea informatiilor presupune:

a. codificarea si numerotarea datelor obtinute

b. transpunerea lor sub forma tabelara
c. prelucrarea propriu-zisa
d. ancheta pilot
e. alegerea temei de cercetare

11.Conditiile unei bune observatii cuprind: abcde

a. stabilirea clara a scopului

b. selectarea formelor celor mai potrivite ce vor fi utilizate
c. selectarea mijloacelor necesare
d. elaborarea unui plan riguros de observatie
e. discretia ei

12.Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru interviu:

a. raspunsurile sunt greu de structurat

b. este impersonal si anonim
c. necesita examinatori calificati
d. nu cere subiectului sa citeasca
e. nu cere subiectului sa scrie

13.Interviul poate fi conceput ca:

a. tehnica integrata altor metode

b. metoda de- sine-statatoare
c. nefiind o metoda
d. nefiind o tehnica
e. strategie de conturare a altor metode

14.Prin convorbire, ca metoda de cercetare a psihicului, se realizeaza:

a. investigarea conduitelor
b. sondarea mai directa a vietii interioare a subiectului, a intentiilor ce stau la baza
comportamentului
c. sondarea atitudinilor, intereselor, convingerilor, prejudecatilor
d. sondarea sentimentelor si valorilor subiectului
e. analiza reactiilor subiectului fata de grupul de referinta

15.Prin convorbire, ca metoda de cercetare a psihicului, se realizeaza: abcde

a. investigarea conduitelor
b. sondarea mai directa a vietii interioare a subiectului, a intentiilor ce stau la baza
comportamentului
c. sondarea atitudinilor, intereselor, convingerilor, prejudecatilor
d. sondarea sentimentelor si valorilor subiectului
e. analiza reactiilor subiectului fata de grupul de referinta

16.In convorbirea psihanalitica se impune:

a. contact vizual direct cu psihologul

b. absenta contactului vizual cu psihologul
c. intreruperea relatarilor subiectului
d. restrangerea ariei de relationare
e. lungirea in pat fara contact vizual

17. Interviurile in grup se caracterizeaza prin:

a. evidentierea unor noi aspecte

b. generatoare de noi idei
c. analiza relatiilor
d. analiza jocurilor de putere ce au condus la formularea unor opinii
e. realizarea intr-un timp relativ scurt

18.Brainstorming-ul este o tehnica:

a. de creativitate in grup
b. individuala de creatie
c. de dezvoltare a fluentei ideationale individuala
d. de acomodare cu grupul
e. de a gasi idei inovatoare

19.Intr-o sedinta de brainstorming:

a. conducatorul este obligat sa vegheze la respectarea anumitor reguli
b. va urmari si construirea de noi idei bazate pe cele deja emise
c. regleaza procesul discutiei
d. favorizeaza participarea tuturor la discutii
e. deschide noi directii de abordare

20.Paradigma constituie:

a. ansamblul elementelor epistemologice

b. ansamblul elementelor teoretice
c. ansamblul elementelor conceptuale
d. cadrul de referinta al comunitatii cercetatorilor dintr-o anumita ramura
e. mecanism perceptiv si cognitiv de selectare, combinare si recombinare

21.Esantionarea este:

a. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei se alege o parte ce va

fi supusa investigatiei
b. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei nu se alege o parte ce
va fi supusa investigatiei
c. prelucare statistica
d. set de probleme ce trebuie rezolvate de cercetator
e. set de probleme ce trebuie rezolvate de subiecþi

22.Modul de actiune asupra fenomenului studiat este stabilit de:

a. ansamblul principiilor teoretice referentiale
b. ansamblul procedeelor de prelucrare a datelor
c. metodologia cercetarii
d. scolile psihologice
e. orientarile psihologice

23.Ca urmare a sintetizarilor si interpretarilor integrative au aparut:

a. metodologii obiective
b. metodologii interpretative
c. metodologii mixte
d. metodologia cercetarii
e. scolile si orientarile psihologice

24.Metodologia cercetarii reprezinta strategia si tehnica investigarii Si include urmatoarele clase de

elemente:
a. ansamblul procedeelor de prelucrare a datelor
b. ansamblul principiilor teoretice referentiale
c. ansamblul principiilor de analiza a datelor
d. ansamblul metodelor si tehnicilor
e. operatiuni concrete de prelucrare statistica

25.Ce reprezinta modul specific de a investiga realitatea in scopul cunoasterii si transformarii ei:
a. orientarea psihologica
b. metoda
c. scopul
d. problema de cercetare
e. interpretarea integrative

26.Tehnica de cercetare se refera la:

a. operatiuni concrete de colectare a informatiilor
b. instrument de informare
c. metode de recoltare a informatiilor
d. diagnoza
e. prognoza

27.Caracteristicile unei bune teorii stiintifice sunt:

a. definitiile ei sa fie caracterizate de consistenta logica
b. sa se bazeze pe fapte cunoscute si pe observatii viitoare
c. sa poata fi testata
d. sa poata fi validata
e. sa se bazeze pe presupuneri

28.Caracteristicile unei bune teorii stiintifice sunt:

a. definiþiile ei sa fie caracterizate de consistenta logica
b. sa se bazeze pe fapte cunoscute si pe observatii viitoare
c. sa poata fi testata
d. sa poata fi validata
e. sa se bazeze pe presupuneri

29.Rolul cercetarilor fundamentale este de:

a. a extinde granitele cunoasterii cu privire la diferite aspecte ale vietii
psihice
b. a aborda psihicul din perspectiva cunoasterii fenomenelor psihosociale
c. a aborda din perspectiva fenomenologica
d. a aborda din perspectiva cognitiva
e. a aborda din perspectiva biologica

http://www.calcule.ro/SHMCPPI.aspx#&&/wEXBwUQUGFnZVN0YXRlS2V5UXVpegUBNwURUGFnZUN
vbW1lbnRzU3RhdGUFATAFCVQ1X1Q0MF9UNQUBMAUhU2NlbmFyaW9QcmVzZW50ZXJfU2Vzc2lvblN
0YXRlS2V5BSRiNmIwNmVmZS00ZWY2LTRjMjItOTcwMC04NDM1ZWM1NWRmZjEFEkRvbm5vdFJlc3Rv
cmVTdGF0ZQUBMQUQTmV3c1BhZ2VTdGF0ZUtleQUBMAUfU2NlbmFyaW9QcmVzZW50ZXJfSGFzU3Rh
dGVTYXZlZAUEdHJ1ZZjdw5CDXMH7uNof+KHZt8NaJOni

30.In raport cu necesitatile procesului de decizie sunt constituite:

a. cercetari teoretice
b. cercetari aplicative
c. cercetari fundamentale
d. cercetari psihosociale
e. cercetari metateoretice
31.Din punct de vedere al aspectului epistemologic ce caracterizeaza scopul cercetarii stiintifice, avem:
a. studii expozitive
b. studii exploratorii
c. studii descriptive
d. studii anticipative
e. studii intuitive

32.Aspectele legate de problemele vagi in urmarirea intelegerii mai aprofundate a unui fenomen complex
sunt date de:
a. cercetarea aplicativa
b. cercetari fundamentale
c. cercetari exploratorii
d. cercetari descriptive
e. cercetari psihanalitice

33.Descrierea caracteristicilor fenomenelor psihosociale este data de:

a. cercetari descriptive
b. cercetari aplicative
c. cercetari exploratorii
d. cercetari fundamentale
e. cercetari psihanalitice

34.Caracteristica cercetarii descriptive consta in:

a. posibilitatea cunoasterii legaturilor dintre variabile
b. obtinerea informatiilor din studierea multitudinii teoriilor
c. clasificarea datelor colectate
d. intensitatea legaturilor intre variabile
e. procedee de analiza statistica

35.Identificarea relatiilor dintre variabile de tip cauza – efect este caracteristica cercetarilor:
a. descriptive
b. aplicative
c. exploratorii
d. cauzale
e. fundamentale

36.Cercetarile cauzale sunt menite sa descopere explicatia influentelor si efectelor

date de:
a. variabile
b. analiza
c. informatii
d. proces
e. probabilistic

37.Cercetarile cantitative sunt absolut necesare in:

a. cunoasterea cat mai exacta
b. cuantificarea realitatii sociale
c. obtinerea informatiilor generale
d. stabilirea conditiilor fenomenelor sociale
e. evaluarea teoriilor

38.Pe baza cercetarilor cauzale se pot realiza previziuni a:

a. starilor psihice
b. tendintelor viitoare probabile
c. fenomenelor
d. variabilelor
e. realitatii

39.Alegerea temei de cercetare presupune:

a. formulare la alegere
b. formulare riguroasa
c. formulare alternativa
d. pastrarea ambiguitaþii
e. corectitudine gramaticala

40.Literatura de specialitate – istorie, beletristica, memorii, etc. este folosita in:

a. esantionare
b. documentarea teoretica
c. stabilirea variabilelor
d. stabilirea ipotezelor
e. alegerea temei de cercetare

41.Ipotezele sunt formulate pentru:

a. verificarea lor prin cercetare
b. obtinerea unei cercetari care sa le confirme
c. formularea temei
d. stabilirea variabilelor
e. verificarea teoriilor

42.Conditiile unei bune ipoteze sunt:

a. sa fie verificabila
b. sa se confirme
c. sa aduca ceva nou
d. sa nu aduca nou
e. sa nu se confirme

43.Prin selectia unei parti in scopul realizarii inferentei asupra intregului cu un grad de eroare cat mai
redus posibil, se realizeaza prin:
a. documentarea
b. esantionarea
c. stabilirea unei ipoteze
d. stabilirea obiectivului
e. alegerea temei

44. Ancheta pilot urmareste:

a. finalizarea cercetarii
b. testarea instrumentelor de cercetare elaborate in faza anterioara
c. obtinerea concluziilor finale
d. stabilirea documentelor
e. prelucrarea datelor

45.Adecvarea metodelor si tehnicilor la obiectivele cercetarii, verificarea fidelitatii si validitatii

instrumentelor se face prin:
a. documentare
b. stabilirea ipotezei
c. ancheta pilot
d. alegerea temei de cercetare
e. redactarea raportului de cercetare

46.Prelucrarea informatiilor presupune:

a. codificarea si numerotarea datelor obtinute
b. transpunerea lor sub forma tabelara
c. prelucrarea propriu-zisa
d. ancheta pilot
e. alegerea temei de cercetare

47.Prelucrarile cantitative se realizeaza pe baza:

a. numararii si masurarii
b. numerotarii datelor
c. codificarii datelor
d. transpunerea tabelara
e. identificarii

48. Analiza datelor permite cercetatorului sa analizeze calitativ si cantitativ informatiile, stabilind in ce
masura a fost confirmata sau infirmata:
a. tema de cercetare
b. documentarea
c. ipoteza de lucru
d. concluziile
e. elaborarea instrumentelor

49. Redactarea raportului de cercetare se face in scopul de a:

a. analiza calitativ
b. comunica rezultatele
c. analiza cantitativ
d. stabili ipotezele
e. schimba tema de cercetare

50.Metoda observatiei din stiintele fizice si ale naturii a fost impusa sociologiei si psihologiei de catre:
a. Auguste Comte
b. Emile Durkheim
c. Theodule Ribout
d. Claude Bernard
e. Francois Parrot
51. Observatia ca metoda de cercetare consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a:
a. diferitelor manifestari comportamentale ale individului (sau grupului)
b. contextului situational al comportamentului
c. analiza datelor
d. redactarea raportului de cercetare
e. alegerea temei de cercetare

52. Continutul observatiei inseamna:

a. simptomatica stabila
b. simptomatica labila
c. contextul situational
d. analiza cantitativa
e. rezultatele obtinute

53.Care sunt problemele pe care le ridica observatia in fata psihologului:

a. ce observam
b. cum formulam ipoteza
c. care sunt conditiile unei bune observatii
d. ce instrumente de prelucrare statistica avem
e. cum pot fi combatute unele obstacole ce apar in calea observatiei

54. Multitudinea comportamentelor si conduitelor flexibile ale individului constituie pentru observatie:
a. simptomatica stabila
b. simptomatica labila
c. comportamentul ocazional
d. context situational
e. aspect bioconstitutional

55. Calitatea observatiei depinde de o serie de particularitati psihoindividuale ale observatorului, precum:
a. gradul de sugestibilitate
b. capacitatea de a sesiza esentialul
c. potentialul managerial
d. capacitatea de a-si concentra atentia
e. potentialul mnezic

56.Observatia directa implica:

a. prezenta observatorului
b. prezenta cercetatorului in spatele geamurilor cu vedere unilaterala
c. constientizarea de catre subiecti a prezentei cercetatorului
d. distanta mare fata de subiecti
e. inregistrarea cu aparatura video

57.In cazul in care observatia este efectuata prin circuit inchis de televiziune avem:
a. observatia directa
b. observatia indirecta
c. observatia ocazionala
d. autoobservatia
e. observatia intamplatoare
58.Conditiile unei bune observatii cuprind:
a. stabilirea clara a scopului
b. selectarea formelor celor mai potrivite ce vor fi utilizate
c. selectarea mijloacelor necesare
d. elaborarea unui plan riguros de observatie
e. discretia ei

59.Chestionarul
a. o reprezinta modul specific de a interoga realitatea in scopul recunoasterii
si transformarii ei
b. include ansamblul principiilor teoretice referentiale ce stau la baza
metodologiei
c. reprezinta o lista de intrebari
d. reprezinta o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de imagini grafice cu
functie de stimul, care determina din partea celui anchetat un comportament verbal sau
nonverbal
e. reprezinta modul specific de a clarifica notiunile supuse documentarii

60.Dupa continutul si calitatea informatiilor putem intalni:

a. chestionare de date factuale
b. chestionare de opinie
c. chestionare speciale
d. chestionare cu intrebari inchise
e. chestionare colective

61.Chestionarele administrate de operatorii de ancheta sunt mai costisitoare dar au avantajul ca:
a. se pot da lamuriri
b. lamuririle pot fi date la orice nivel de scolarizare
c. sunt mai multi operatori
d. nu sunt acceptate lamuriri suplimentare
e. subiectii formuleaza intrebari

62.Trecerea la o noua grupa de intrebari se realizeaza prin:

a. intrebari introductive
b. intrebari „de ce”
c. intrebari tampon
d. intrebari de identificare
e. intrebari filtru

63.Verificarea primei experiente se face prin:

a. intrebari „de ce”
b. intrebari tampon
c. intrebari de identificare
d. intrebari filtru
e. intrebari de control

64. Eroarea datorata raspunsului gresit sau a codarii gresite este:

a. eroarea sistematica
b. eroarea intamplatoare
c. eroarea intentionata
d. eroarea neta
e. eroarea bruta

65.Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru interviu:

a. raspunsurile sunt greu de structurat
b. este impersonal si anonim
c. necesita examinatori calificati
d. nu cere subiectului sa citeasca
e. nu cere subiectului sa scrie

66. Interviul poate fi conceput ca:

a. tehnica integrata altor metode
b. metoda de- sine-statatoare
c. nefiind o metoda
d. nefiind o tehnica
e. strategie de conturare a altor metode

67.Interviul presupune:
a. intalnirea, dar nu se confunda cu aceasta
b. stabilirea de relatii ca de la mijloc la scop
c. stabilirea unei relatii de comunicare
d. stabilirea unei relatii de afectiune
e. intalnirea in vederea obtinerii altui interviu

68. In interviu subiectul:

a. este obligat a raspunde la toate intrebarile
b. nu accepta intrebari
c. are posibilitatea de a raspunde sau nu la intrebari
d. nu i se pun intrebari
e. vorbeste ceea ce doreste

69. Dialogul si interviul:

a. se exclud reciproc
b. se presupun reciproc
c. sunt distincte
d. se capata informatii pe care nu le cunoastem dinainte
e. vizeaza strangerea de informatii

70. Prin convorbire, ca metoda de cercetare a psihicului, se realizeaza:

a. investigarea conduitelor
b. sondarea mai directa a vietii interioare a subiectului, a intentiilor ce stau la baza
comportamentului
c. sondarea atitudinilor, intereselor, convingerilor, prejudecatilor
d. sondarea sentimentelor si valorilor subiectului
e. analiza reactiilor subiectului fata de grupul de referinta
71.Convorbirea, ca o discutie angajata intre cercetator si subiectul investigat, presupune:
a. recoltarea sistematica a unor informatii despre viata psihica a unui
individ sau a unui grup social si interpretarea acestora in vederea
desprinderii semnificatiei lor psihocomportamentale
b. abilitatea cercetatorului de a obtine antrenarea subiectilor in conversatie
c. relatia directa, de tipul fata in fata, intre cercetator si subiect; schimbarea locului si
rolurilor partenerilor; sinceritatea deplina a subiectilor
d. strangerea a cat mai multor informatii despre principalele evenimente parcurse de individ in existenta
sa, despre relatiile prezente intre ele si despre semnificatia lor, in vederea cunoasterii „istoriei personale”
a fiecarui individ

72.Printre avantajele interviului sunt:

a. flexibilitate
b. observarea comportamentelor nonverbale
c. sporeste cantitatea informatiilor
d. sporeste calitatea informatiilor
e. abordarea unor teme mai complexe

73. Apar ca dezavantaje ale interviului:

a. cost ridicat
b. numar mare de raspunsuri
c. raspunsuri greu de structurat
d. asigurarea anonimatului
e. sunt cunoscute datele personale ale intervievatului

74. Interviul poate avea:

a. scop explorator
b. identificare a variabilelor si a relatiei dintre acestea
c. tinta de recoltare a informatiilor in vederea testarii ipotezelor
d. rol de recoltare suplimentara a informatiilor obtinute prin alte metode
e. rol de clarificare a unor informatii, ramase ambigue, obtinute din alte metode

75. Din punct de vedere al gradului de libertate al operatorului in formularea si succesiunea intrebarilor
avem:
a. interviuri nondirective
b. interviuri directe
c. interviuri de grup
d. interviuri repetate
e. interviuri unice
76. Interviurile nondirective sunt caracterizate prin:
a. numar redus de intrebari
b. formularea spontana a intrebarilor
c. directionare a intervievatului
d. durata nelimitata
e. raspunsuri complexe si particulare
77. Interviurile directive prezinta:
a. formularea spontana a intrebarilor
b. durata nelimitata
c. intrebari prestabilite
d. centrare pe tema
e. desfasurare limitata in timp

78. Desfasurarea limitata in timp si centrarea pe tema de cercetat este intalnita in:
a. interviu nondirectiv
b. interviu directiv
c. interviu unic – durata nelimitata
d. interviu de grup – durata nelimitata
e. nu este posibil

79. In convorbirea psihanalitica subiectul este:

a. incurajat sa vorbeasca liber despre el
b. incurajat sa exteriorizeze tot ce ii trece prin minte
c. dirijat sa vorbeasca doar despre ce-l intreaba psihoterapeutul
d. invitat sa se descarce de pulsiunile si tendintele inconstiente
e. invitat sa-si cenzureze limbajul

80. Convorbirea psihanalitica este o convorbire:

a. structurata
b. nestructurata
c. centrata pe expuneri spontane ale subiectului
d. centrata pe sugestiile psihologului
e. limitata doar de anumite aspect

81. In convorbirea psihanalitica se impune:

a. contact vizual direct cu psihologul
b. absenta contactului vizual cu psihologul
c. intreruperea relatarilor subiectului
d. lungit in pat
e. fara contact cu psihologul

82. Initiatorul convorbirii nondirective:

a. Sigmund Freud
b. Carl Rogers
c. Alfred Binet
d. Karl Popper
e. Alfred Bandura

83. Interviul nondirectiv presupune:

a. relatia fata-in-fata
b. absenta contactului vizual
c. lungirea in pat fara contact vizual
d. situatie de egalitate cu psihologul
e. situatie de inferioritate cu psihologul
84. Interviurile de grup au avantajul inducerii unui:
a. mediu stimulativ
b. sentiment de afectiune
c. mediu bine iluminat
d. mediu propice relaxarii
e. mediu propice reflexiei

85. In interviurile de grup se:

a. reconstruieste o situatie de comunicare sociala
b. reconstruieste o situatie de relaxare
c. reconstruieste mental o situatie de comunicare sociala
d. elimina situatiile deranjante
e. directioneaza subiectii catre autocunoastere

86. Interviurile de grup ofera:

a. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime nemultumirile
b. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime frustrarile
c. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime satisfactiile
d. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime realizarile
e. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime cu un vocabular elevat nemultumirile, frustrarile si insatisfactiile

87.Interviurile focalizate sunt:

a. costisitoare
b. mai putin costisitoare
c. greu de realizat comparativ cu alte tehnici
d. mai usor de realizat
e. desfasurate pe o perioada lunga de timp

88.Interviurile in grup comparativ cu metoda chestionarului sunt caracterizate prin:

a. mai mare flexibilitate
b. rigiditate
c. generatoare de noi idei
d. raspunsuri conventionale
e. raspunsuri spontane si mai putin conventionale

80. Interviurile in grup se caracterizeaza prin:

a. evidentierea unor noi aspecte
b. generatoare de noi idei
c. analiza relatiilor
d. analiza jocurilor de putere ce au condus la formularea unor opinii
e. realizarea intr-un timp relativ scurt

89.Discutiile in grup:
a. pot fi inregistrate video
b. pot fi inregistrate audio
c. nu pot fi inregistrate
d. se pastreaza secretul
e. nu pot fi analizate si interpretate

90.Brainstorming-ul este o tehnica:

a. de creativitate in grup
b. individuala de creatie
c. de dezvoltare a fluentei ideationale individuala
d. de acomodare cu grupul
e. de a gasi idei inovatoare

91.Organizarea sesiunii de brainstorming se face in mai multe faze:

a. faza de punere in tema cu problema
b. faza productiva in care are loc asaltul de idei
c. faza de relaxare
d. faza de selectare
e. faza de redactare a raportului de cercetare

92. Conducatorul sedintei de brainstorming are rolul de:

a. a anunta regulile de desfasurare
b. a nu anunta regulile de desfasurare
c. critica anumite idei care i se par prea extravagante
d. a evita orice critica
e. evita orice evaluare pozitiva sau negative

93. Intr-o sedinta de brainstorming:

a. conducatorul este obligat sa vegheze la respectarea anumitor reguli
b. va urmari si construirea de noi idei bazate pe cele deja emise
c. regleaza procesul discutiei
d. favorizeaza participarea tuturor la discutii
e. deschide noi directii de abordare

94. Grupul sinectic are la baza:

a. transformarea a ceea ce este strain in familiar
b. transformarea familiarului tot in familiar
c. impune reguli de mentinere a familiarului
d. transformarea familiarului in neobisnuit
e. transpunerea modurilor cotidiene de a privi realitatea in moduri noi, diferite de cele
cunoscute.

95. Paradigma este:

a. conceptie dominanta intr-un camp al cunoasterii
b. conceptie persoanala
c. conceptie colectiva
d. curent de opinie
e. obstacol in calea progresului

96. Paradigma constituie:

a. ansamblul elementelor epistemologice
b. ansamblul elementelor teoretice
c. ansamblul elementelor conceptuale
d. cadrul de referinta al comunitatii cercetatorilor dintr-o anumita ramura
e. mecanism perceptiv si cognitiv de selectare, combinare si recombinare

97. In cadrul paradigmei structural – expresive:

a. psihicul constituie un modelator in exprimarile subiectului
b. comportamentul isi are originile in organizarea interna a psihicului
c. exprimarea verbala isi are originile in organizarea interna a psihicului
d. obiectul de studiu il constituie organizarea interna a psihicului exprimata de
personalitatea subiectului
e. se surprind formele comunicarii verbale

98. Paradigma formal – tranzactionala pune in evidenta:

a. formele comunicarii ce devin in mare masura exterioare
b. modalitati de conlucrare a starii rationale
c. modalitati de conlucrare a starii afective
d. modalitati de conlucrare a starii normative
e. subiectul apeleaza la situatii analogice cu scopul de a ajunge la un nivel
al tranzactiilor in diferite forme

99. Paradigma relational – sistematica aduce in atentie:

a. relatia dintre indivizi
b. comunicarea nonverbala
c. organizarea interna a psihicului uman
d. mecanisme de combinare
e. mecanisme de recombinare

100. Paradigma fenomenologica si praxiologica conduce la:

a. explicitarea semnificatiilor exprimate de subiecti
b. investigarea sistematica a subiectivitatii si continuturilor constiintei
c. exprimarea verbala
d. exprimarea afectivitatii
e. exprimarea formelor comunicarii

101. Factorii perturbatori ai evaluarii celuilalt constituie:

a. distorsiuni perceptive
b. diferente culturale
c. absenta feedback-ului
d. factori fizici
e. lungimea excesiva canalelor de comunicare

102. Contextul situational are un rol important in dezvoltarea cercetarii si este determinat de:
a. teritoriu
b. spatiu
c. pozitia spatiala
d. abilitatile psihice
e. grad de cunoastere stiintifica
103. Factori perturbatori in evaluarea celuilalt sunt:
a. diferente de perceptie
b. concluzii grabite
c. stereotipii
d. lipsa de interes
e. emotii

104. Functiile principale ale comunicarii vizuale sunt:

a. cererea de informatii
b. posibilitatea creata altor persoane de a lua cuvantul
c. natura relatiei
d. compensarea distantei fizice
e. diminuarea anxietatii

105. Semnele cele mai diferentiate si specifice ale emotiilor particulare sunt emise de:
a. fata
b. corp
c. maini
d. picioare
e. inclinatia corpului

106. Afectiunea pentru o persoana se exprima prin:

a. distanta interpersonala redusa
b. distanta interpresonala marita
c. inclinarea in fata a corpului
d. inclinarea in spate a corpului
e. frecventa ridicata a contactului visual

107. Durata si frecventa contactului ocular sunt determinate de:

a. subiectul conversatiei
b. distanta interpersonala
c. personalitate
d. factori situationali
e. implicarea afectivitatii

108. Semnalele nonverbale functioneaza pentru exprimarea:

a. statutului emitatorului
b. motivatiilor emitatorului
c. scopurilor emitatorului
d. intentiilor emitatorului
e. atitudinile emitatorului

109. Voluntariatul in cadrul cercetarii stiintifice presupune:

a. subiectul sa poata alege
b. subiectul sa inteleaga la ce se angajeaza
c. subiectul nu are drept de alegere
d. subiectul executa ordinele cercetatorului
e. subiectul nu comunica cu cercetatorul
110. Cercetatorul isi asuma:
a. responsabilitatea de a trata corect din punct de vedere etic participantii
b. responsabilitatea de a trata corect din punct de vedere etic colaboratorii
c. stabileste acord clar cu subiectii prin care se clarifica responsabilitatiile fiecaruia
d. stabileste acord clar cu subiectii prin care se clarifica obligatiile fiecaruia
e. obligativitatea de a respecta angajamentul

111. Psihologul practician trebuie sa aiba in vedere:

a. a nu aduce prejudicii persoanei
b. ca orice eroare de diagnoza poate dauna personalitatii subiectului
c. orice investigatie care prezinta riscul prejudicierii persoanei va fi sistata
d. evitarea apelarii la principiul autoritatii
e. respectarea secretului professional

112. Standardele eticii cu privire la cercetarea efectuata cuprind:

a. corectitudinea rezultatelor
b. claritatea prezentarii
c. corectitudinea datelor de identificare
d. corectitudinea autorilor
e. semnalarea erorilor prin erate

113. Conditiile de exercitare a profesiunii de psiholog cuprind:

a. psihologul se va asigura de consimtamantul celor pe care ii consulta
b. va acepta doar misiunile pe care le va estima ca fiind compatibile cu competentele,
tehnica si functiile sale
c. va impune celorlalti respectarea exercitarii profesiunii si autonomia sa tehnica
d. va exercita profesia in domenii legate de calificarea sa
e. va informa participantii asupra modalitatii obiectivelor si limitelor interventiei sale

114.Documentatiile eliberate de un psiholog trebuie sa cuprinda:

a. numele acestuia
b. functia
c. semnatura
d. mentionarea exacta a destinatarului
e. nu va accepta ca altcineva sa modifice, sa semneze sau sa anuleze documente relevante
ale activitatii sale

115. Colectarea datelor in functie de tehnica folosita se clasifica in:

a. colectarea directa de catre cercetator
b. colactarea cu ajutorul unor mijloace mecanice
c. colactarea cu ajutorul unor mijloace electronice
d. colectare prin autoaplicare
e. colectare prin operatori

116. Scopurile unei cercetari pot constitui:

a. punctul de plecare pentru ideea ce se doreste investigata
b. testarea ipotezelor
c. ghiduri pentru dirijarea cercetarii
d. asigurarea continuitatii operatiilor
e. in unele cazuri ipoteze

117. Ipoteza este:

a. formulare de relatii intre fenomene
b. de cele mai multe ori utilizata la verificarea relatiei ce se stabileste intre doua variabile
c. enunt cu caracter probabilistic
d. directioneaza domeniul de cercetare si analiza
e. este o formulare interogativa

118. Criteriile de formulare corecta a ipotezelor pot fi:

a. relatia dintre variabile sa fie adevarata indiferent de conditiile sptio-temporale
b. compexitatea
c. specificitatea
d. recapitularea
e. verificarea teoriilor

119. Falsificabilitatea (fasifiability) implica:

a. formularea ipotezei complexe
b. formularea ipotezei specifice
c. formularea clara a ipotezei
d. formularea ipotezei fara inducere de erori
e. verificabilitatea

120. Predictibilitatea implica:

a. ipoteza sa descrie si sa explice anticipativ desfasurarea unui fenomen
b. ipoteza sa exprime o intrebare
c. ipoteza nu trebuie sa descrie neaparat variabilele
d. ipoteza cu caracter probabilistic
e. verificabilitatea

121. Corectitudinea formularii ipotezelor cuprinde:

a. specificitatea
b. falsificabilitatea
c. testabilitatea
d. comunicabilitatea
e. utilitatea

122.Corectitudinea formularii ipotezelor cuprinde:

a. utilitatea
b. complexitatea
c. generalitatea
d. predictibilitatea
e. testabilitatea

123. Ipoteza de cercetare descrie:

a. conceptul utilizat in cercetare fara a aborda aspectele particulare pe care le poate avea
b. cel putin o variabila
c. instrumentele de lucru
d. importanta cecetarii
e. utilitatea proiectului de cercetare

124. Ipoteza alternativa poate fi:

a. directionala
b. nondirectionala
c. omisa
d. o variabila
e. o teorie

125. Formularea ipotezei de cercetare respecta regulile logicii formale:

a. trebuie sa fie operationala
b. sa precizeze operatiile concrete ce trebuie efectuate pentru determinarea aparitiei
fenomenlui
c. riguroase din punct de vedere stiintific
d. valabila in momentul in care enuntul este confirmat pe parcursul studiului
e. sa precizeze activitatile

126. Esantionarea este:

a. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei se alege o parte ce va fi supusa investigatiei
b. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei nu se alege o parte ce va fi supusa investigatiei
c. prelucare statistica
d. set de probleme ce trebuie rezolvate de cercetator
e. set de probleme ce trebuie rezolvate de subiecti

127. Gradul de reprezentativitate al unui esantion depinde de:

a. caracteristicile populatiei ce urmeaza a fi studiate
b. marimea esantionului
c. procedura de esantionare folosita
d. nu aduce in discutie marimea populatiei
e. nu intereseaza procentul din populatia cuprinsa in esantion

128. Procedura de esantionare este aleatorie in momentul in care:

a. fiecariu individ din populatie i se asigura o sansa calculabila, dar nenula de a fi inclus in
esantion
b. se asigura unui procent din populatie sanse calculabile de a fi inclus in esantion
c. nu se poate asigura fiecariu individ din populaþie o sansa de a fi inclus in esantion
d. sansa este nula pentru unii indivizi de a fi inclusi in esantion
e. nu este posibila

129. Obtinerea unui grad marit de obiectivitate si evitarea aparitiei erorilor in observatie presupune:
a. planificarea riguroasa a cercetarii
b. stabilirea exacta a tehnicilor de cercetare
c. alcatuirea unei grile cat mai complete
d. alegerea observatorilor in functie de experienta
e. instruirea tuturor observatorilor
130. Avantaje ale metodei observatiei:
a. cost relativ scazut
b. selectarea relativ simpla a subiectilor de cercetare
c. permite inregistrarea comportamentelor in conditii naturale
d. ofera informatii referitoare la cauzele unor actiuni
e. permite obtinerea informatiilor din interior in cazul observatiei participative

131. Dezavantajele principale ale metodei observatiei sunt:

a. nu poate patrunde in profunzimea unor comportamente intime
b. nu se pot identifica relatii cauzale pentru determinarea comportamentelor grupurilor
mari;
c. ridica probleme etice cu privire la observarea indivizilor fara consimtamantul prealabil a
acestora
d. interpretarea gresita a informatiilor furnizate de comportamentul nonverbal
e. focalizarea atentiei pe anumite detalii in detrimentul altora

132. Modalitatea sistematica de inregistrare a datelor observatiei este:

a. ghid de cercetare
b. chestionar
c. grila de raspuns
d. protocol de observatie
e. inregistrarea video

133. Numarul unitatilor din grila de observare trebuie:

a. marit
b. limitat
c. amplificat
d. dezvoltate
e. standardizat

134. Continutul unui protocol de observatie cuprinde

a. data
b. locul
c. ora
d. durata observatiei
e. membrii participanti la observatie

135. Pe parcursul inregistrarii notelor de observatie:

a. se pot face caracterizari
b. nu se vor face caracterizari
c. nu se vor trage concluzii
d. faptele pot fi comentate de cercetator
e. faptele vor fi prezentate fara nici un fel de comentarii

136. Atitudinea clinicianului trebuie:

a. sa induca dialog
b. sa nu exprime dezacordul
c. sa nu afiseze semne de nerabdare
d. sa indrepte atentia catre lupta interioara a subiectului cu sinele
e. sa nu afiseze anticipare atotstiutoare

137. Ascultarea rogeriana are drept caracteristici:

a. utilizarea limbajului simplu
b. observare evolutiva
c. observare multidimensionala
d. neimplicare emotionala profunda
e. absenta abordarii teoretice

138.Principiile de baza ale Brainstormingului cuprind:

a. amanarea criticii
b. necesitatea elaborarii cat mai multor idei
c. criticarea ideilor fanteziste
d. incurajarea tuturor ideilor
e. stimularea, combinarea si imbunatatirea ideilor

139. Structura optima a unui grup de brainstorming cuprinde:

a. doi conducatori
b. un conducator
c. doi secretari cu bogata experienta in brainstorming
d. cinsprezece invitati
e. 4 – 5 invitati

140. Conducatorul sedintei de brainstorming are rolul de:

a. a anunta regulile de desfasurare
b. a nu anunta regulile de desfasurare
c. critica anumite idei care i se par prea extravagante
d. a evita orice critica
e. evita orice evaluare pozitiva sau negative

141. Sinectica presupune urmatoarele etape:

a. enuntarea problemei si analiza acesteia
b. sugestii imediate
c. utilizarea analogiei pentru cresterea ,,distantei metaforice”
d. adaptarea fortata a fanteziei
e. generarea unor solutii posibile

142. Metoda Delphi are drept caracterisitici:

a. utilizarea feedback-ului
b. consultare reciproca periodica
c. sugestii imediate
d. adaptarea la conditiile de mediu
e. utilizarea analogiilo
143. Metoda Delphi presupune parcurgerea urmatorilor pasi:
a. fixarea temei
b. intocmirea chestionarului
c. organizarea consultarii
d. desfasurarea consultarii
e. valorificarea raspunsurilor si obtiunea finala

144. Obiectivele metodei Philips 6-6 constau in:

a. abordarea mai multor aspecte in timp nelimitat
b. abordarea mai multor aspecte in timp limitat
c. facilitarea exprimarii in grupuri mari
d. colectarea deciziilor in timp scurt
e. favorizarea confruntarii perceptiilor si creativitatii individuale cu munca

145. Discutia Panel se desfasoara dupa urmatoarea metodologie:

a. grup 5 – 6 persoane
b. lider animator
c. auditoriul este amplasat in semicerc
d. auditoriul urmareste tacut desfasurarea discutiilor
e. auditoriul poate trimite mesaje sub forma de cartonase

146. Interventia verbala in cadrul interviului clinic non-directiv din partea psihologului:
a. doar in vederea reformularii unei probleme cu care se confrunta clientul
b. va neutraliza parerile subiectului imediat ce acestea sunt emise
c. va cauta sa-si impuna punctul de vedere
d. va apela la autoritatea sa pentru linisirea clientului
e. absenta

147. Dezvoltarea abilitatilor de intervievator pot fi dezvoltate prin:

a. familiarizarea cu cercetarile
b. familiarizarea cu teoria
c. practica indelungata
d. atitudine de acceptare pe tot parcursul interviului
e. atitudine de deschidere si implicare in cadrul interviului

http://www.calcule.ro/SHMCPPI.aspx#&&/wEXBwUQUGFnZVN0YXRlS2V5UXVpegUDMTM5BRFQYW
dlQ29tbWVudHNTdGF0ZQUBMAUJVDVfVDQwX1Q1BQEwBSFTY2VuYXJpb1ByZXNlbnRlcl9TZXNzaW9u
U3RhdGVLZXkFJDJmNWJjZjI2LTFkMDktNGUwOS1iNWIxLTU4MmUxZDEzNDhiOAUSRG9ubm90UmVzd
G9yZVN0YXRlBQExBRBOZXdzUGFnZVN0YXRlS2V5BQEwBR9TY2VuYXJpb1ByZXNlbnRlcl9IYXNTdGF0ZV
NhdmVkBQR0cnVlhYE6RLAMOGqLiy0Zc5znI5zIi9o=

148.Din punct de vedere al aspectului epistemologic ce caracterizeaza scopul cercetarii stiintifice, avem:

a. studii expozitive
b. studii exploratorii
c. studii descriptive
d. studii anticipative
e. studii intuitive

149.Descrierea caracteristicilor fenomenelor psihosociale este data de:

a. cercetari descriptive
b. cercetari aplicative
c. cercetari exploratorii
d. cercetari fundamentale
e. cercetari psihanalitice