Sunteți pe pagina 1din 7

REFERAT

MOBILA

Conf.univ.dr. Angela Albu

Burla Mirel Constantin

ECTS, ID, An II, sem II


Inceputul industriei romanesti de mobila este dupa anul 1900. Astfel, in anul 1915
functionau 12 fabrici de mobila si 70 de tamplarii, iar in anul 1944 erau 73 fabrici de mobila si
86 de tamplarii - care produceau usi, ferestre si piese de mobila.
Din anii '50 a inceput constructia a noi fabrici de mobila, cu masini si utilaje la nivelul
perioadelor respective, iar in anul 1990 se realiza mobila in 497 fabrici care functionau, in
principal, in structurile organizatorice ale unor combinate sau mari intreprinderi de prelucrare a
lemnului. Dupa anul 1990, toate aceste unitati de productie a mobilei au fost reorganizate ca
societati comerciale, care sunt si in prezent in functiune.
In anul 2003 erau inregistrate peste 3.876 societati comerciale avand ca obiect principal
de activitate fabricarea mobilei, din care cca. 80 sunt intreprinderi mari, cca. 295 sunt
intreprinderi mijlocii, iar celelalte sunt intreprinderi mici. In afara de acestea, functioneaza
ateliere de mobila cu mai putin de 10 angajati, precum si unitati de productie pentru mobila in
cadrul unor societati comerciale cu alt obiect principal de activitate.
Fabricile romanesti de mobila au fost proiectate si realizate ca sisteme complet integrate,
fara cooperari cu alte fabrici sau sectii specializate in productia de prefabricate din lemn si de
componente. In ceea ce priveste utilarea acestora, majoritatea fabricilor si-au modernizat partial
dotarile, dar fara sa ajunga la nivelul performantelor pe plan extern, ceea ce afecteaza nivelul
productivitatii muncii si al calitatii produselor.
Privind tipurile de mobila fabricate, acestea acopera toata gama de mobilier: pentru
locuinte, pentru birouri, pentru scoli, pentru spatii comerciale si social-culturale, etc., accentul
fiind pus atat pe mobila de epoca, imitand stiluri vechi, cat si pe mobila moderna, corespunzator
cerintelor pietei interne si externe.
Structura principalelor sortimente de mobila romaneasca este urmatoarea: dormitoare -
12,5%, sufragerii - 21,9%, mobilier pentru birouri - 2,6%, mobilier tapitat - 7,7%, bucatarii -
2,8%, scaune - 10,6%, mic mobilier - 22% si alte sortimente - 19,9%. Peste 50% din productia de
mobila este din lemn de fag, 20% - din stejar, 15% - din rasinoase si restul, din alte esente
lemnoase.
Forta de munca folosita in industria mobilei este de cca. 89.400 persoane, care reprezinta
6,3% din totalul fortei de munca din industria Romaniei.
Productia de mobila realizata in anul 2005 a fost de 1.195 mil. Euro, din care circa 75% a
fost exportata.
In industria mobilei din Romania, societatile comerciale sunt cu capital privat. Nu exista
monopol in productia de mobila sau in comercializarea acesteia, iar exportul de mobila este
liberalizat in totalitate. Volumul exportului de mobila romaneasca, in anul 2005, a fost de 896
mil. Euro, din care 77% s-a livrat in tarile UE (in principal, in Germania - 17%, in Franta -
18,25%, in Olanda - 8,1%, in Italia - 12,5%). Exportul de mobila romaneasca reprezinta 4% din
totalul exporturilor romanesti.
In privinta conditiilor de fabricare a produselor de mobila, pana in prezent o serie de
standarde nationale de profil au fost aliniate la standardele europene si internationale, respectiv la
CEN si la ISO. Legislatia specifica include reglementari in domeniul protectiei mediului,
certificarii, calitatii, protectiei consumatorilor si folosintei generale.
Calitatea materiilor prime
In vederea asigurarii unor premise optime pentru desfasurarea procesului de productie
este necesar sa se exercite un control riguros in receptia, depozitarea si prezentarea celor doua
grupe de materii prime lemnoase utilizate, materii prime brute cum ar fi : lemn rotund pentru
industrializare, lemn pentru prelucrarea chimica, lobde, lemn despicat etc si materii prime
semifabricate obtinute in urma debitarii si prelucrarii mecanice. Conditiile dimensionale si
calitative, atat cele din grupa materiilor prime brute si a semifabricatelor superioare sau primare
din lemn sunt stabilite de de standarde sau norme interne cu indicatii privind prescriptii de
marcare, receptie cat si depozitare.
Odata cu receptia cantitativa si calitativa a materiilor prime este necesara sa se verifice
parametrii dimensionali si daca acestia se incadreaza in limitele admisibile.
Calitatea mobilierului lemnos
Produsele din lemn trebuie sa aiba insusiri numeroase, dar numai unele din ele pot
determina la un moment dat calitatea, iar aceasta poarta denumirea de caracterisitici de calitate.
Caracteristicile de calitate sunt specifice fiecarui tip de produs si sunt prevazute in proiectele
intocmite, in standarde, norme interne, normative, etc.
Caracteristile de calitate commune tuturor produselor de mobila sunt:

a. caracteristici functionale  legate nemijlocit de utilizarea unui anumit produs de mobile,


cum ar fi : gradul de confort al tapiteriei, rezistenta piesei de mobile, dimensionarea
corecta a sezutului si spatarului la un scaun si fotoliu;

Dupa caracteristicele functionale mobile poate fi unifunctionala si cu functionalitate multipla,


cerintele consumatorilor orientandu-se tot mai mult spre mobile cu caracteristici de calitate
multifunctionala, care este mai practica, se incadreaza mai economic in spatiile apartamentelor.

b. caracterisitici psiho-senzoriale  sunt acelea care pot fi determinate cu ajutorul


simturilor omenesti sau al senzatiilor produse de acestea; in cazul mobilei caracteristica
psiho-senzoriala cea mai importanta este cea estetica; valoarea estetica a mobilei poate
satisface intr-o masura mai mica sau mai mare gustul pentru frumos al consumatorului;
valoarea estetica este pusa in evidenta prin: desenul , textura si culoarea lemnului, prin
tehnica executarii finisarii, prin dimensiunile si armonia formelor, prin combinarea
diferitelor materiale si culori, prin calitatea si aspectul feroneriei, prin perfectionarea
executiei etc.
Factorii care concura la realizarea calitatii  principalii factori care contribuie la realizarea
unor produse conforme cu documentatia tehnica se pot grupa in : materie prima si materiale,
masini ( utilaje, scule si dispozitive), muncitori ( salariati din toate compartimentele), metoda de
lucru (tehnologia si organizarea lucrului), masurarea ( controlul si aparate de masura folosite) si
mediul ( microclimat, ambianta, spiritual de colaborare) .

Calitatea semifabricatelor
In ceea ce priveste semifabricatele din lemn masiv, pentru verificarea calitatii se face un
control visual pentru depistarea eventualelor crapaturi, carii, sufocari, putregaiuri, etc.
Semifabricatele se sorteaza si se inlatura elementele cu defecte de structura sau dimensionale.
Ele trebuie sa prezinte supradimensiuni de prelucare conform documentatiei tehnice.
Lemnul debitat din cherestea isi schimba forma si variaza dimensional in mod diferit pe
cele trei directii caracteristice: longitudinala, radiala si tangentiala.
Contragerea lemnului are loc din momentul cand umiditatea initiala a piesei este de 30 %,
corespunzatoare punctului de saturatie al fibrei si creste odata cu scaderea umiditatii acesteia
pana la valoarea zero ( u = 0 % ). Raportul dintre contragerea radiala si cea tangentiala este in
mod obisnuit unu la doi. Contragerea variaza in functie de densitatea lemnului, de structura sa
mai mult sau mai putin uniforma, de prezenta nodurilor etc . Ea difera de la specie la specie.
Calitatea materialelor auxiliare
Materialele auxiliare folosite in vederea realizarii mobilierului:

 Materiale de colorare si finisare


 Geamuri si oglinzi
 Hartie abraziva
 Carton ptr ambalare
 Accesorii ( suruburi ptr lemn, balamale, broaste, chei , buton, manere tragatoare,
accesorii de glisare).
Pentru buna functionare a mobilierelor este necesar ca toate materialele auxiliare sa fie
verificare din punct de vedere calitativ.
Influenta fazelor procesului tehnologic asupra calitatii.
Fazele procesului tehnologic:
1. Prelucrarea mecanica
2. Montajul
3. Colorarea
4. Finisarea

Verificarea calitatii se realizeaza pe parcursul si dupa fiecare faza a procesului tehnologic.


Inainte de demararea prelucrarii mecanice, semifabricatele se sorteaza si se inlatura
elementele cu defecte de structura sau dimensionala. La introducerea semifabricatelor in sectie,
controlul se face visual pentru depistatrea eventualelor crapaturi, carii, sufocari, putregaiuri si cu
ajutorul ruletei pentru verificarea dimensiunilor. Semifabricatele trebuie sa prezinte
supradimensiuni de prelucrare conform documentatiei tehnice.
Pentru operatiile mecanice verificarea tehnica de calitate se face cu ajutorul urmatoarelor
instrumente:

 Cu ruleta ptr operatiile de scurtare la dimensiunile din proiectul de executie, pentru


gauriri, cepuiri, etc.;
 Cu sublerul la strunjiri, la masurarea cepurilor si a scobiturilor;
 Verificatoare pentru gauriri, cepuiri.

La montaj, verificarea calitatii presupune inlaturarea scursurilor de adeziv si slefuirea


manuala cu hartie de slefuit.
Controlul tehnic de calitate la operatia de colorare vizeaza depistarea urmatoarelor defecte:

 Fisuri
 Gauri de carii
 Pete de adeziv
 Desprinderi de fibre
 Urme ale sculelor de la prelucrarile mecanice
 Pete de culoare
In timpul si dupa operatia de finisare, se urmareste depistarea si inlaturarea urmatoarelor
defecte:

 Neslefuiri intre suprafetele de lac


 Scurgeri de lac
 “coaja de portocala” ( aparitia unor cratere in stratul de lac)
 Bule de aer in stratul de lac
 Pelicula incretita
 Pelicula cu rupture
 Pelicula opalescenta
 Pelicula valorata
 Pelicula cu imprimari
 Pelicula albita
 Pelicula exfolita

Ambalarea, transportul si depozitarea mobilei


Marcarea se face pe fiecare piesa de mobilier, prin stampilare sau etichetare, pe una din
partile ascunse, accesibile , cu urmatoarele specificatii:

 Marca intreprinderii
 Tipul mobilierului, denumirea sau simbolul
 Seria ( cu exceptia micului mobilier si a scaunelor)
 Anul si luna de fabricatie
 Categoria de stofa ( pentru mobilierul tapitat)
 Semnul organului CTC
Ambalarea mobilierului se face dupa uscarea stratului de finisare si verificarea calitatii
pieselor de mobilier. Materialele folosite la ambalare sunt urmatoarele:

 Hartie matase
 Hartie tip sulfite
 Hartie de uz general
 Hartie bituminata
 Carton ondulat
 Benzi adezive din hartie cu Kraft
 Cherestea de diverse specii
 Placi din fibre de lemn
 Placi aglomerate din fibre de lemn
 Sfoara de canepa
 Benzi din otel laminat la rece
 Benzi de polipropilena
 Folii de polietilena
 Cuie de sarma

Transportul mobilierului se realizeaza, in functie de conditiile stipulate in contractele


incheiate cu partenerii, cu mijloacele proprii sau cu mijloacele beneficiarului, respectiv camioane
( pentru transportul intern) si vagoane ( pentru transportul extern) acoperite, dotate cu mijloace
adecvate de fixare si protejare a mobilierului, pentru a se evita deteriorarea acestuia in timpului
transportului si manipularii.
Depozitarea mobilierului se face numai in stare ambalata, in incaperi inchise, ferrite de
actiunea agentilor atmosferici.
Fiecare fabrica dispune de capacitati proprii de depozitare si pastrare a pieselor de
mobilier pana in momentul livrarii catre beneficiari. Fiecare deposit este prevazut cu instalatii de
aerare ( ventilatoare) si prevenire a incendiilor, avand in vedere ca sunt marfuri usor inflamabile.
In scopul prevenirii incendiilor se folosesc instalatii cu Spinkler ( se prezinta ca un system de
dusuri, prevazute sa se declanseze automat in momentul in care temperature in deposit depaseste
o anumita limita).
Stivuirea unitatilor de ambalaj in incaperi si in mijloacele de transport se face in ordinea
greutatii, pentru a se preveni deteriorarile prin stivuire sau rasturnare. Inaltimea de stivuire se
precizeaza prin normele tehnice ale produsului respective si se marcheaza pe unitatea de ambalaj.
Concluzie
Inca de acum 30 de ani, lemnul a inceput o adevarata reconvertire, cedand noilor
materiale multe pozitii bine stabilite dar mentinandu-se in majoritatea sectoarelor importante si
cucerind noi utilizari prin materiale derivate, in special a semifabricatelor superioare innobilate.

Se pare deci ca lemnul isi pastreaza in viitor un loc de prima importanta intr-o economie
echilibrata, ca si in cursul secolelor trecute, dar sub o forma si intr-un mod de intrebuintare
adesea diferit si in cadrul unei adevarate industrii consacrata progresului, atat din punctul de
vedere al structurii cat si al tehnologiei.

Bibliografie

Oprisan Maria - Valorificarea superioara a lemnului, Editura Tehnica, Bucuresti, 1989