Încălcarea drepturilor omului, discrimarea

Omul -ființa care are totul la discreția sa începînd de la

drepturi,sentimente,emoții și pîna la inovații din toate domeniile.Și totuși omul
are prioritate la totul însă în microuniversurile noastre sociale există o
dezarmonie și un dezechilibru ceea ce duce la distrugerea relației dintre om și
societate.Aceasta este nimic altceva decît încălcarea drepturilor.Drepturile
reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror
principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii
societății organizate.Avem dreptul la viață, la informare,sănatate, muncă, la
familie,opinie,învățamint etc.,indiferent de etnie,sex,culoare,vîrstă, stare socială
avem avem drepturi egale , și nimeni nu trebuie să încalce aceste legi
fundamentale ale omenirii.
Pentru acestea au luptat în  războiul civil din Anglia între susținătorii regelui și
tabăra parlamentară în 1640.Drepturile erau limitate, nu existau atîtea libertăţi
ca astăzi deci în 1688 este semnat pentru prima data Declarația drepturilor
omului și ale cetățeanului .
Ideea este că nimic nu se poate creea fară sacrificiu la fel ca strămoşii nostri care
au vărsat sînge pentru aceste Libertăţi,o istorie extrem de violentă de care avem
nevoie şi atunci noi trebuie să le respectăm . Iar noi astăzi ce ne permitem ?
Desigur! încălcarea lor.
Din păcate acest fenomen de încălcare a drepturilor persista nu anual ci zilnic,
nu la nivel de republică ci mondial este un comportament agonistic.
De ce noi ne permitem aceasta? De ce chiar și eu încalc unele drepturi a unor
persoane? Raspunsul este simplu: noi, nu suntem informați, nu avem, nu
prezentăm un interes, nu depunem un efort pentru cunoașterea acestor reguli, iar
cînd cădem intr-o situație dificilă în loc să aplicăm cunoștințele deseori aplicăm
forța,ceea ce nu rezolvăm nimic doar apar pagube ,consecințe.Aceasta reprezintă
problemă societății .
După parerea mea o data cu încălcarea acestor drepturi în crisalida trupului ia
naștere un demon care ne incită să repetăm acest lucru, şi în acelaşi timp să
încălcăm valorile nostre spirituale .Se creează acea confruntare între forţele
interioare şi cele a dispersiei.
Un exemplu de încălcare a dreptului trăit chiar pe pielea mea . Aceasta sa
întîmplat recent luna octombrie în cadrul unui proiect de aviaţie , erau formate
grupuri a cîte 4 elevi , în echipa mea erau prezenti 2 băieţi si 2 fete printre care
şi eu.Sarcina principală era crearea unei maşini zburătoare din materiale date în
care se va afla un ou şi condiţia era că la aterizare maşinei oul să nu se strice
atunci funcţia va fi finalizată deplin. Deci noi , fetele începem să discutăm şi
propunem sa creăm un plan strategic pe cînd băieţii deja începuse
confecţionarea maşinei... iar noi întrebăm „de ce nu va consultaţi cu noi ? de ce
nu gîndiţi logic, nu meditaţi şi apoi creaţi?” Răspunsul chiar fiind unul dur
„voi sunteţi fete deci închideţi gura şi nu interveniţi în chestiile băieţilor!”
Care chestia a băieţilor-maşinele ?
Deseori se întîmplă să fie această diferenţă între genuri chiar şi în viaţa de
familie aceasta fiind discriminare şi incălcarea dreptului la opinie.
Un alt fenomen actual este discriminarea ceea ce reprezintă orice deosebire,
excludere, restricție sau preferință, pe baza unor criterii .
Avem o viaţa , creată de mîna Domnului şi fiecare avem problemele lor care
concentrează acţiunea unui discomfort ,iar atragerea atenţia lor , deosebirea
duce la un blocaj spiritual, emoţional în care se creează despresia-coma
spirituală.
Înainte de a discrimina pe cineva gîndeştete la consecinţele care le avea acea
persoana,chiar dacă ele nu sunt vizibile.Va distruge toate aşteptările ,scopurile
propuse, îi va arde speranţele... deci intr-o măsură oarecare toţi suntem afectaţi
de discriminare.
Eram clasa a III şi am fost martor a discriminării unui coleg de clasă.Acel
coleg provinea dintr-o familie social vulnerabilă,frecventa şcoala cam rar însă
nu învaţa atît de rău , avea competenţe însă nu avea timp liber pentru temele de
acasa.Era unicul baiat din familie din 5 membri,tatăl sau consuma alcool deci
toată povara familiei cădea pe umerii colegului.
În şcoală se organiza serbarea Anul Nou, la fiecare elev profesoara împărţise
poezii,uratură,cîntece şi colegului meu nu-i dăduse nimic şi spuse „lasă că
el provine dintr-o familie nu prea bună şi nu-i trebuie poezie”. Deci fiind copii
încă la minte am rîs în hohote.....Aceasta ne fiind unicul caz, 7 ani de şcoala
profesoara l-a aşezat în ultima bancă de la perete fară nici un partener .
De abia acum realizez cît de dureros şi cît incomod se simţea . Nu contează
starea socială trebuie să îl acceptăm aşa cum este şi să ne stăruim să îl
încadrăm în colectivul nostru. Acel băiat chiar avea multe plusuri în caracterul
său , era harnic şi foarte darnic.Cu timpul noi,toţi colegii am devenit prieteni cu
el şi îl susţineam moral.
În concluzie, timpul este ireversibil iar forţele răului continuă să activeaze
mereu , noi trebuie sa fim mai buni indiferent de situaţie să nu discriminăm , să
nu încălcăm drepturile persoanelor, să traim clipa frumos cu fapte bune.
Gherţescu Claudia, elevă în L.T.”I.L. Caragiale” ,clasa a XI-C