Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
CONSULTANTA SI MANAGEMENT IN
AGRICULTURA

POTENTIALUL AGROTURISTIC AL COMUNEI


SUPLACU DE BARCAU

Craiova
2020

0
CUPRINS

1.POZITIA SI ACCESIBI.ITATEA .................................................................. 2


2.CADRUL NATURAL .......................................................................................3
2.1 Relieful ...........................................................................................3
2.2 Clima ..............................................................................................5
2.3 Reteau hidrografica ........................................................................6
2.4 Vegetatia .........................................................................................8
2.5 Fauna ..............................................................................................8
2.6 Solul ...............................................................................................9
3. CADRUL SOCIAL ECONOMIC ..................................................................11
3.1 Populatia .......................................................................................11
3.2 Economia locala ...........................................................................12
3.3 Agricultura ...................................................................................13
3.4 Serviciile .......................................................................................14
4. Cadrul cultural istoric .....................................................................................15
4.1 Statuia lui Iisus Redental ..............................................................15
4.2 Monumentul inchinat eroilor comunei .........................................17
5. SERVICII DE CAZARE ................................................................................20
6. ANALIZA SWOT AL COMUNEI SUPLACU DE BARCAU .....................21
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................27

1
1. POZITIA SI ACCESIBILITATEA

Din punct de vedere fizico-geografic, comuna este situată în nordul pantei


vestice a Munţilor Apuseni, la extramitatea nordică a Munţilor Plopişului(Seş),
ramificaţie care poartă denumirea de Muntii de Aramă, în plină zonă a
Dealurilor Sălajului, acoperiţi cu paduri de stejar, carpen şi fag în suprafaţă de 5%.
Seşul ocupă numai 25% din suprafata comunei. Predominante sunt dealurile cu o
înalţime de 250-300m, străbătute de vâi netede, roase de afluienţii mici ai
Barcăului care cuprind 70% din suprafaţă. Ele alcătuiesc terasele râului, sunt
alcătuite din roci sedimentare.
Aşezarea comunei ne dovedeşte că pe aceste meleaguri în timpuri
îndepărtate au avut loc eroziuni puternice sub influenţa factorilor de mediu. De aici
rezultă si serpentinele de alungul şoselei care străbate comuna.
Pe valea Barcăului găsim numeroase lunci care sunt înundate periodic de
revărsarea apelor Barcăului.
Înalţimea cea mai mare din cadrul comunei este de 671m şi este reprezentată
de vârful Huta Boiovski, la hotarul cu comuna şinteu, judetul Bihor.
Suprafata împâdurită este de 10% din teritoriu.
Distanta de la centrul de comună până la reşedinţa judeţului, municipiul
Oradea este de 76km. Cel mai apropiat oraş din judetul Bihor este Marghita situat
la 20km distanţă de centrul de comună. În partea opusă, cel mai apropiat oraş este
şimleul - Silvaniei, judeţul Sălaj, situat la 25km.

2
2. CADRUL NATURAL

2.1 Relieful

Regiunea avută în vedere este situată în sud-vestul bazinului Şimleu (în


depresiuneaPlopiş), la confluenţa cu Platforma Sălăjeană Marginală (piemonturile
Dernei şi colineleToglaciului), bazin dependent de depresiunea Panonică, care este
delimitată la sud şi vest de Barcău, parte componentă a unei unităţi de relief mai
mari: Dealurile de Vest. Aceste dealuri mărginite la sud de munţii Plopiş (sau Şes)
sunt caracterizate de numeroase golfuri. Ele au fost încadrate în categoria
piemonturilor şi prezintă două trepte de relief: una superioara (400 - 450 m) şi alta
inferioară (300-350 m), marcând trecerea spre Câmpia de Vest.

Fig. 1

3
În raza comunei, altitudinea maximă este înregistrată pe culmea ce se
învecinează cu Huta Marca, având o înălţime absolută de 568,8 m2. Alte înălţimi
semnificative se află la Dealul Mare, ce domină localitatea Borumlaca (532 m), şi
Dealul Popuri (354 m). Cea mai scăzută altitudine se înregistrează pe Valea
Săldăbagiului, la ieşire din raza comunei (180 m).

Fig.2

De multe ori apare greşit indicat vârful Huta Boiovski ca fiind cea mai mare
înălţime din raza comunei, cu altitudinea de 671 m. In realitate, vârful Huta
Boiovski are o altitudine de 611,8 m, iar vârful se află pe teritoriul comunei
Popeşti, graniţa între cele două judeţe constituind-o cumpăna de ape dintre
"bazinele" apelor Borumlăcii şi Varvizelului.

Ca geneză, regiunea avută în vedere s-a scufundat faţă de munţii


înconjurători în Neozoic (etapa badenian), ca şi celelalte depresiuni din nordul
Munţilor Apuseni. Dealurile de Vest sunt foste câmpii de acumulare litorală din
perioada Pliocenului, continuate pe uscat cu acumulări continentale de tip

4
piemontan. Depresiunea s-a scufundat pe linii de falii faţă de munţii limitrofi.
Dealurile din zona comunei Suplacu de Barcău s-au format prin depunerea
depozitelor sedimentare neozoice peste un fundament permo-triasic datorită
mărilor care s-au succedat în acest bazin sedimentar3, sedimentele depuse anterior
fiind apoi modelate, rezultând relieful actual. Modelarea reliefului a fost dată, în
primul rând, de către râurile care urmăreau marea în retragere.

2.2 Clima

Intreaga zonă are un climat temperat-continental de tranziţie, aflându-se sub


influenţa maselor de aer vestice, mai umede şi mai calde, ce vin dinspre Oceanul
Atlantic. Iarna mai influenţează şi mase de aer umede dinspre Oceanul Arctic şi M.
Baltică, iar vara mase de aer mai calde, dinspre Africa şi, respectiv, dinspre Marea
Mediterană.

Valorile termice medii ale zonei sunt în jur de 10˚C, media celei mai scăzute
temperaturi lunare fiind de -1,2˚C, iar media celei mai calde temperaturi lunare
este de 21,0˚C.

Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor atinge 608 mm/an, cu valorile


cele mai ridicate în lunile mai (75 mm) şi iunie (98 mm) şi cele mai scăzute în
februarie (35 mm). In sezonul rece precipitaţiile cad sub formă de ninsoare.
Ninsorile sunt determinate de masele de aer nordice, dinspre Oceanul Arctic şi
Marea Baltică şi, parţial, dinspre Atlantic.

Vânturile predominante sunt cele dinspre vest. Aceste mase de aer sunt
umede şi produc precipitaţii. Masele de aer vestice pătrund în zonă prin Valea

5
Barcăului. Pătrunderea peste Munţii Şes a acestor mase de aer face ca ele să-şi
piardă o parte din umezeală, ajungând în depresiune mai uscate. Masele de aer
sudice sunt prezente, cu influenţe variabile, în tot cursul anului. In perioadele de
intensitate mai mare, acestea determină încălziri ale vremii, cu zile caniculare vara
şi cu zile blânde în timpul iernii. Ele vin dinspre Marea Mediterană (mai umede)
sau dinspre Africa (uscate). Masele de aer nordice influenţează zona mai ales pe
perioada iernii. Venind dinspre Oceanul Arctic, determină formarea de precipitaţii
solid-lichide (lapoviţă şi ninsoare), iar în sezonul cald produce coborârea intensă a
temperaturilor şi precipitaţii lichide, cu durata de câteva zile (ploi "mocăneşti").

2.3 Reteaua hidrigrafica

Principalul curs de apă care străbate comuna este râul Barcău, un afluent
situat pe partea stângă a Crişului Repede (se varsă pe teritoriul Ungariei), care,
după traversarea DN 19B, constituie graniţa cu judeţul Sălaj.

Aşa cum se poate observa în teren, la ieşirea din defileul Marca, râul a avut
mai multe albii de-a lungul timpului, fapt ce în mod sigur a afectat locuirea
depresiunii. Acest fenomen are la bază influenţa omului asupra modelării reliefului
(despăduriri în primul rând), ceea ce conduce în zona noastră la accelerarea
proceselor de eroziune şi alunecări de teren care determină o instabilitate a albiilor
Barcăului. Valorile depunerilor de aluviuni sunt foarte mari, datorându-se în parte
şi înclinaţiei mici a Barcăului în această zonă, panta longitudinală fiind între

6
defileul Marca şi Balc de 1-2 m/km, fapt care favorizează inundaţiile (de unde şi
necesitatea construirii barajului de la Suplacu de Barcău). Lăţimea medie a Văii
Barcăului este de circa 20 m. Adâncimea Văii este de 2-3 m, în anumite porţiuni
ajungând chiar până la 4 m. Are maluri abrupte, supuse eroziunilor în mod
accentuat. Adâncimea medie a apei este de 0,5-1 m, exceptând anumite porţiuni,
unde adâncimea apei poate ajunge până la 2 m. Valea este caracterizată printr-o
foarte mare neuniformitate, atât în adâncimea apei, cât şi în ceea ce priveşte natura
fundului, forma malului etc. Debitul râului este foarte variabil, de la 0,5 mc/sec la
15 mc/sec în timpul revărsărilor. Debitul mediu este în jur de 1,5-2 mc/sec.

Fig.3

7
Cel de-al doilea curs de apă ca importanţă, ce străbate comuna pe o lungime
de cca. 15 km înainte de a se vărsa în Barcău, este Valea Borumlăcii, ce izvorăşte
din pădurile de deasupra localităţii Borumlaca.

2.4 Vegetatia

Vegetaţia comunei este cea specifică de trecere de la regiunea deluroasă spre


cea muntoasă, aparţinând în cea mai mare parte domeniului forestier, unde
predomină stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), fagul (Fagus
silvatica), tei (Tillia parviflora), cer (Quercus cerris), pin (Pinus), salcii (Sallix),
plopi (Pupullus sp.), gorun (Quercus petraea). În amenajamentele silvice a fost
introdus sporadic şi bradul.

Existenţa pădurilor de cer în zona acestei comune a dus la apariţia


toponimicului Valea Cerului pentru unul din satele comunei.

Arbuştii sunt reprezentaţi de alun (Corylus avellana), lemn câinesc


(Ligustrum vulgare), lemnul răios (Evonymus verrucosa). De remarcat este
existenţa în vâile reci din zonele înpădurite a unei specii endemice, liliacul carpatin
(Syringa josikaea), relicva a perioadei glaciare.

2.5 Fauna

Este reprezentată mai ales prin iepuri sălbatici, mistreţi, căprioare, vulpi,
jderul.

8
Datorită apropierii de domeniul fagului în zona Balc se semnalează prezenţa
sporadică a lupilor, iar păsările sunt reprezentate prin fazani, potârnici, raţe
sălbatice, corbi. De semnalat este prezenţa, în bazinul Barcăului, a pescăruşului
albastru, o specie de pasăre de apă cu un colorit deosebit. Totodată, paradoxal faţă
de poluarea fizico-chimică specifică zonelor petroliere, au fost semnalate
exemplare de ausel, pasăre specifică zonelor nepoluate. În ultimii ani se
semnalează o înlocuire a efectivelor de rândunici cu un număr mare de lăstuni.

În râul Barcău sunt bine reprezentaţi peştii ca cleanul, scobarul, mreana ,


carasul, crapul.

2.6 Solul

Felul solului prezintă o importanţă însemnată în ceea ce priveşte


ocupaţia locuitorilor şi producţia agricolă a comunei.

În comuna Suplacu de Barcău sunt urmatoarele soluri:

- Soluri brune de pădure pe cale de podzolire.


- Soluri negre de fâneţe.
- Soluri aluvionare.
Solurile brune de pădure sunt mai puţin fertile însă prin administrarea de
amendamente şi îngrăsăminte pot da recolte de bună calitate.

Solurile negre de fanete se întind pe terasa Barcăului, sunt fertile, prielnice


pentru cultivarea de legume şi zarzavaturi.

Solul este prielnic pentru cultivarea cerealelor, pe marginea Barcăului


se găsesc fâneţe naturale şi păşuni.
9
Dealurile din împrejurimile comunei sunt prielnice cultivării viţei de vie şi a
pomilor fructiferi.

Subsolul comunei este foarte bogat în cârbune şi ţiţei. Aceste bogăţii sunt
cunoscute şi au fost, într-o măsură mai mică sau mai mare exploatate din cele mai
vechi timpuri. Astfel, conform cercetărilor efectuate pe durată de peste trei decenii
de arheologul cel mai ataşat de istoria acestei comune, de d-na dr.Doina Ignaţ,
ceramica neolitică realizată de locuitorii zonei noastre, era decorată cu motive
geometrice, florale şi animale din bitum.

Fig. 4

10
3. CADRUL SOCIAL ECONOMIC

3.1 Populatia

Comuna Suplacu de Barcău are o suprafaţă de 4448 ha având o populaţie


totală de 4290 persoane, în componenţa sa 6 sate:
- Suplacu de Barcău atestat documentar în 1291-1294, având o suprafaţă de 2735
ha şi o populaţie de 2343 persoane.
- Borumlaca atestat documentar în anul 1327, având o suprafaţă de 689 ha şi o
populaţie de 953 persoane.
- Dolea atestat documentar în anul 1905, având o suprafaţă de 297 ha ş i o
populaţie de 184 persoane
- Foglaş atestat documentar în anul 1916, având o suprafaţă de 420 ha şi o
populaţie de 174 persoane.
- Valea Cerului atestat documentar în anul 1785-1786, având o suprafaţă de 216 ha
şi o populaţie de 390 persoane.

- Vilcelele atestat documentar în anul 1785-1786, având o suprafaţă de 91 ha şi o


populaţie de 246 persoane.

Populaţia totală stabilă a comunei Suplacu de Barcău era la data de 01


ianuarie 2011 de 4290 persoane.

11
3.2 Economia locala

Pe termen mediu si lung,dezvoltarea economica a comunei va fi gandita


in functie de oportunitatile aparute sau in curs de aparitie .Astfel,pot fi exploatate
urmatoarele premise de dezvoltare :

 asigurarea unei infrastructuri rutiere corespunzatoare,retelele de


drumuri fiind adevaratele artere sanguine ale oricarui sistem economic
sanatos si dinamic.
 realizarea unor retele de canalizare in fiecare localitate a comunei,cu
statiile de epurare aferenta,pentru rezolvarea unitara la nivel de
comuna a gestionarii apelor uzate.
 dezvoltarea unei zone rezidentiale cu utilitatile aferente,adiacente
lacului barajului de acumulare de pe raul Barcau.Aceasta zona de
constructii cu caracter turistic in prima faza,va conduce la atragerea
unor investitori,si cresterea potentialului economic si a plajei
activitatilor cu caracter lucrativ.
 realizarea unei statii moderne de tratarea apei,pe seama barajului de
acumulare de pe raul Barcau in vederea asigurarii necesarului de apa
potabila a comunei si a zonei.

 implementare tehnologiilor moderne in ceea ce priveste productia


agricola,in vederea obtinerii de produse biologice,ca alternativa la
actuala agricultura de subzistenta.In acest sens se impune cu
necesitate organizarea de cursuri de pregatire,in vederea diversificarii
tipurilor de exploatari agricole,precum si a metodelor de exploatare.

12
 diversificarea activitatilor industriale,pentru utilizarea potentialului
mare de mana de lucru calificata din comuna.
 Dezvoltarea infrastructurii turistice,pentru folosirea potentialului
natural si antropic al comunei ,cu traditii de exploatare a resurselor naturale
din cele mai vechi timpuri.Oportunitatile creeate de existenta siturilor
arheologice neolitice de pe raza comunei,trebuie sa fie exploatate in vederea
imbunatatirii perceptiei publice asupra comunei.

3.3 Agricultura

Agricultura este ramura de activitate cea mai răspândită în zona rurală


studiată. Oamenii din toate timpurile s-au ocupat de cultura plantelor, creşterea
animalelor şi alte activităţi care derivă din acestea, de aceea este normal ca ei să
perceapă agricultura ca şi activitatea care le poate oferi noi perspective de
dezvoltare.

Pe teritoriul comunei există numeroase posibilităţi de dezvoltare cum ar fi


realizarea de pieţe volante pentru promovarea produselor agricole, constituirea
de ferme noi prin comasarea terenurilor agricole sau întreprinderi sociale care să
prelucreze produsele agricole din zonă (legume, zarzavaturi, fructe de pădure,
ciuperci, mierea).

Aceste întreprinderi pot reprezenta viitorul zonelor rurale unde agricultura


este o importantă sursă de venit. Se pot crea venituri suplimentare prin vinderea
produselor, noile locuri de muncă contribuind la diminuare ratei şomajului, şi nu
în ultimul rând ar creşte încrederea locuitorilor faţă de zonele în care trăesc.
Efectul implementării acestor proiecte ar fi automat îmbunătăţirea calităţii vieţii
în mediul rural.

13
In sectorul zootehnic există o tendinţă ascendentă a activităţii de creştere a
numărului păsărilor şi al porcinelor

3.4 Serviciile

În domeniul serviciilor găsim firme active în ramuri ca transportul,


hoteluri şi restaurante, editare şi difuzare de presă, intermedieri, inginerie,
servicii sociale.

Actualmente forța de muncă ocupată în anterior în aceste domenii nu își


mai găsește locul pe piața muncii, iar acest fapt generează serioase probleme
sociale în zonă.

Micro-
Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi

Total întreprinderi

Comuna cu 10 – 50 cu 50 – 250 cu peste 250


întreprinderi cu 1-10
salariaţi salariaţi salariaţi
salariaţi

SUPLACU DE

82 72 4 4 2
BARCAU

Fig. 5

4. CADRUL CULTURAL ISTORIC

14
Obiectivele din această categorie sunt rezultatul evoluţiei activităţilor şi
gândirii umane în decursul istoriei.

Obiective turistice cu valenţe arhitectonice şi cultural – artistice:


reprezintă valori ale creaţiei umane realizate de-a lungul secolelor, care aparţin
unor curente artistice naţionale sau internaţionale.

4.1 Statuia lui Iisus Redentor

Statuia este o sculptură care reprezintă , în trei dimensiuni, imaginea


integrală a unor fiinţe, a unor figuri alegorice, expusă de obicei într-un spaţiu
deschis.

Statuia lui Iisus Redentor a fost construită în anul 1938 în satul Borumlaca de câtre
învăţătorul slovac Rudolf Docolomansky. Statuia are dimensiunile staturii unui
om, fiind singura statuie de acest gen din Europa, copie fidelă la o scară mai mică a
statuii cu acelaşi nume amplasată pe „căpăţâna de zahăr" ce domina oraşul Rio de
Janeiro. Pentru punerea în valoare a acestei piese de deosebită valoare istorică şi
culturală din comuna Suplacu de Barcău, în anul 2004 luna octombrie, au fost
efectuate unele lucrări de consolidare şi amenajare a amplasamentului. Totodata au
fost făcute unele reparaţii la şcoala slovacă din Borumlaca, în a cărei incintă se află
statuia. În luna noiembrie a fost ţinută ziua comunităţii slovace din Borumlaca, cu
care ocazie a fost resfinţită statuia.

Sub statuie învăţătorul Rudolf Docomansky a scris următoarele: “Sfânta inimă a lui
Iisus Cristos ocroteşte neamul slovac care ţi-a fost încredinţat”; “Pentru Dumnezeu
şi neam şi pentru întregul popor”.

15
Fig. 6

“Rudolf Docolomansky a fost învăţător de limba slovacă trimis în România în


anul 1932 din Slovacia în satul Borumlaca. Aici el a predat la trei clase limba
slovacă. Era un om gospodar, avea grădină, creştea animale; Tibor Rabčan îi ducea
16
vacile să pască la păşune aşa povesteşte bunicul. Era căsătorit şi avea 7 băieţi care
îl ajutau la treburile gospodăriei. Statuia a fost ridicată în anul 1938 ca şi o
amintire pentru săteni ca să-şi amintească de el”( Hercus Ioan, Borumlaca).

4.2 Monumentul închinat eroilor comunei

Monumentul reprezintă o lucrare de arhitectură, de sculptură destinată să


perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalităţi remarcabile.

fig. 7

În anul 2004,in zilele de 21-22 iulie,au fost sarbatorite „Zilele comunei


Suplacu de Barcau”-prima editie,cu care ocazie a fost dezvelit si sfintit
monumentul inchinat eroilor comunei care si-au jertfit viata in cele doua razboaie
se doreste totodata si un simbol al reconciliereii si bunei convietuiri a tuturor
17
locuitorilor comunei,fiind inscriptionat cu textul:”In cinstea eroilor comunei cazuti
in cele doua razboaie mondiale.”in patru limbi.Pe langa limbile romana,maghiara
si slovaca,deoarece locatia monumentului corespunde cu fostul amplasament al
unei sinagogi,textul a fost tradus si in aceasta limba,ca omagiu adus suferintelor
poporului evreu.

4.3 Castelul Degenfeld-Schomburg din Balc

Castelul a fost construit în jurul anului 1484 de episcopul oradean Pruisz


Janos, episcopul Oradiei.

Urmele construcţiei au fost vizibile până la mijlocul secolului XIX. Actualul


castel construit în stil romantic a fost ridicat la comanda familiei Degenfeld în
1896, iar mai târziu a ajuns în posesia familiei Károlyi. După 1918 bancherul
orădean Iosif Pincaş - provenit dintr-o familie evreiască cu descendenţă spaniolă -
a cumpărat castelul de la Károlyi Imre, groful sta După naţionalizarea din 1948, în
castel s-a înfiinţat un spital-sanatoriu pentru nevrotici, care a funcţionat până în
1978. Odată cu intensificarea exploatării zăcămintelor de ţiţei din zonă factorii de
decizie ai regimului comunist au hotărât mutarea sanatoriului la Nucet şi trecerea
castelului în administrarea Ministerului Economiei. Imobilul a căpătat şi o
destinaţie militară, aici fiind cantonaţi soldaţii în termen care serveau patria prin
muncă la schela de extracţie din Suplacu de Barcău. Castelul este brăzdat de râul
Barcău, iar apa de sondă care curge în ştrandul din interiorul castelului are efecte
terapeutice iar parcul dendrologic din jurul castelului are o suprafaţă de 15.97 de
hectare, 763 de arbori din specia raşinoase şi 1.108 din specia foioase. În 1996
castelul a fost preluat de PETROM cu o promisiune.

18
fig. 8

5. Servicii de cazare

Hotel Alex

19
Situat în Suplacu de Barcău, Hotelul Alex are un restaurant, un bar, o terasă
și acces gratuit la internet WiFi în întreaga proprietate. Acest hotel de 3 stele oferă
room service. Parcarea privată este disponibilă la un cost suplimentar.

Camerele hotelului includ TV cu ecran plat. Toate camerele Hotelului Alex


au o baie privată cu cadă.

Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internațional Oradea, situat la 78


km de proprietate.

Fig. 9

6. ANALIZA SWOT AL COMUNEI SUPLACU DE BARCAU

Asezare geografica si cadrul natural

20
Puncte tari • Asezare in zona apropiata Muntilor de Arama,linga defileul raului Barcau.

• Clima temperat continentala,fara geruri extreme.


• Teren pretabil activitatilor eco omice,agricole sau de alta natura(constructii).
• Paduri de foioase,cu potential cinegetic si economic.
• Resurse naturale semnificative de petrol si carbune,
.
Puncte slabe • Relief framantat,in majoritate deluros,intretaiat de numeroase cursuri de apa
• Situarea la circa 25 km. distanta de orasele Marghita si Simleul
Silvaniei,centre urbane cu potential de atractie.

Oportunitati • Posibilitatea accesarii programelor comunitare,structurale,etc.

Amenintari • Amplasarea intr-un areal predispus la calamitati naturale ( inundatii,alunecari de


teren datorate in special cauzelor antropice ).

Economie populatie si resurse umane

Puncte tari • Existenta fortei de munca cu inalt nivel de pregatire in domeniu industrial
(mecanici,electromecanici,soferi,sondori,mineri,specialisti cu pregatire
superioara,numar
semnificativ de absolventi de studii superioare).
• Comunitate locala de afaceri cu o diversitate si o dezvoltare semnificativa.
• Experienta in implementarea proiectelor (SAPARD,FRDSE,alte proiecte).
• Existenta unei comunitati cu o puternica diversitate etnica,bazata pe traditia unei
convietuiri armonioase.
• Organizarea anuala a Festivalului International de Folclor Slovac.
• Disponibilitae din partea comunitatii si autoritatilor locale pentru atragerea de

21
investitori privati.

Puncte slabe • Insuficienta diversificare a activitatilor industriale


• Locuri de munca insuficiente datorita restrangerii numarului de locuri de munca in
industria extractiva a petrolului.
• Incetarea activitatii de exploatare a carbunelui.
• Lipsa locurilor de munca pentru femei.
• Parcelarea terenului,degradarea acestuia datorita activitatilor industriale,cu efect de
scadere al productiei agricole,precum si lipsa formelor associative.
• Migrarea fortei de munca ,in special a tineretului,spre alte tari
(Ungaria,Slovacia,Italia,Spania),cu rezultat in imbatranirea populatiei,si depopulare.

Oportunităţi • Existenta la nivelul comunei a investitorilor de succes in afaceri,cu potential de oferire


de exemplu.
• Realizare din fonduri proprii si atrase,de investitii in infrastructura sport turism,cu
scopul de a oferi conditii atractive tineretului.
• Atragerea de investitori in activitati de industrie usoara,pentru creearea de locuri de
munca,si diversificarea activitatilor industriale.

Ameninţări • Reducerea natalitatii.


• O oarecare reticenta la schimbare,in special la nivelul populatiei de varsta adulta.
• Cresterea somajului in randul tinerilor absolventi.
• Existenta unei strategii gresite la nivel national in ceea ce priveste formarea fortei de
munca (profilul scolar neadaptat realitailor de azi).
• Populatia de varsta tanara are tendinta de a-si cauta un trai mai bun in alte tari sau in
aglomerarile urbane apropiate.

22
Infrastructura

Puncte tari • In comuna exista retea de apa in toate satele,iar in centrul de comuna exista
retea de distributie a gazelor naturale.

• Amplasarea comunei in zona DN 19 B,si DJ 191 B,precum si in traseul


Autostrazii Transilvania.Existenta haltei CFR,pe linia Sacuieni Sarmasag.
• Exista o retea CATV,cu furnizare servicii de telefonie si Internet,in masura a
asigura accesul la informatie.
Construirea barajului de acumulare de pe raul Barcau,va creea pe linga sursa de
apa potabila si functia de preventie a inundatiilor si un potential turistic al
comunei.

• Perspectiva extinderii retelei de canalizare in centrul de comuna,prin Ordonanta


7 /2006,precum si realizarea retelelor de canalizare in toate satele comunei
(USAID).
• Comuna poseda o infrastructura scolara puternica,constand din un Grup Scolar
Industrial,cinci scoli cu clasele I-IV si una cu clasele I-VIII, sapte gradinite cu
program normal si doua gradinite cu program prelungit.La nivelul GRI Suplacu
de Barcau,functioneaza un Centru de Documentare modern,ce asigura accesul la
facilitatile moderne de comunicatie tuturor locuitorilor comunei.

• La nivelul centrului de comuna functioneaza un cabinet al medicului de


familie,un cabinet medical de intreprindere,un centru de permanenta deservit de
cinci medici,si o statie de salvare.
• Parcuri de joaca pentru copii in fiecare localitate a comunei.
• Existenta unui serviciu local de salubrizare.
• Montarea cosurilor de gunoi stradal in centrul de comuna si extinderea la sate.

23
• Reteaua de strazi si drumuri din administratia comunei se prezinta in stare
Puncte slabe • Starea proasta de intretinere a drumului judetean DJ 191 B,precum si a
drumului national DN 19 B.
• Reteaua electrica apartinand SC Electrica S.A,necesita lucrari de
reparatii si modernizare.
• Sursa de apa este,pentru majoritatea comunei, Statia de Potabilizare a SC
PetroserviceSA.
Oportunităţi • Posibilitatea accesarii fondurilor guvernamentale si eurocomunitare pentru
proiecte de infrastructura.

• Realizarea de lucrari tehnico-edilitare,din surse proprii sau


atrase: -canalizare ape menajere
-construirea de camine culturale moderne cu posibilitatea de desfasurare a
nuntilor. -construirea unei Sali de sport

-construirea unui teren de fotbal cu suprafata artificiala si iluminat nocturn.

-construirea unei capele mortuare.

Ameninţări • Reducerea potentialului economic al comunei prin restrangerea activitatii


industriale extractive.

Turism
Puncte tari • Impletirea armonioasa a traditiilor culturale ale
romanilor,maghiarilor,slovacilor si rromilor.

• Existenta in satul Borumlaca a replicii statuii din Rio de Janeiro reprezentand pe


„Iisus Redentor”,singura cunoscuta in Europa.
• Existenta ansamblului de dansuri si cantece populare slovace „Cerovina” din
Valea
Cerului,infiintarea de majorete,etc.

• Organizarea Festivalului International de Folclor Slovac de la Valea Cerului.

24
• Construirea barajului de pe raul Barcau,cu potential turistic potentat si de
traversarea acestuia de catre Autostada Transilvania pe un viaduct de 1,75 km.
• Debuseu spre zona Marca-Huta,cu potential de realizare a caselor de vacanta.
Puncte slabe • Lipsa traditiilor in materie de activitate turistica la nivel de comuna.

• Pregatire profesionala insuficienta

Oportunităţi • Dezvoltarea activitatilor de punere in valoare a patrimoniului cultural si


istoric al comunei.

• Exploatarea turistica a siturilor arheologice neolitice de pe raza comunei.


• Dezvoltarea de parteneriate cu organisme interne si
internationale,guvernamentale si neguvernamentale.
Ameninţări • Existenta unor zone cu traditie turistica in vecinatatea apropiata.

Probleme de mediu

Puncte tari • Existenta serviciului local de colectare centralizata a deseurilor.

• Eforturi de implementare a cadrului legal in domeniul protectiei mediului.

• Asocierea cu celelalte administratii locale din zona Marghita,in vederea


realizarii unui

sistem zonal de de colectare si neutralizare a deseurilor .

Puncte slabe • Colectarea neselectionata a deseurilor.

• Lipsa unei rampe ecologice de depozitare.

• O oarecare lentoare in finalizarea lucrarilor necesare de combatere a efectelor

25
inundatiilor si a alunecarilor de teren.

• Poluare datorata specificului activitatii petroliere,cu risc de accidente majore.

Oportunităţi • Programe de ecologizare realizate de catre SC Petrom SA.

• Posibilitatea de atragere a programelor guvernamentale sau comunitare pentru

infrastructura de mediu sau educatia in domeniul protectiei mediului.

• Atragerea tineretului de varsta scolara in activitati specifice de prezervare a


mediului.

Ameninţări • Reticenta locuitorilor la masurile de protectie a mediului.

• Incetarea activitatii de salubrizare din cauza refuzului de plata a serviciilor


prestate

BIBLIOGRAFIE

- https://www.suplacudebarcau.ro/p
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Suplacu_de_Barc%C4%83u,_Bihor
- https://www.booking.com/hotel/ro/alex-suplacu-de-barcau.ro.html
- www.encyclopedia.com
- https://www.google.ro/search?q=SUPLACU+DE+BARCAU

26