PADUREANU LILIANA

AMGII

GASTRITA
AFECTIUNILE STOMACULUI

            Stomacul este organ cavitar musculo-glandular, este un segment al tubului digestiv, situat
intre intestinul subtire si esofag.
Fiziologic: primeste alimentele pe care le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le
evacueaza in duoden.
Prin functia sa excretorie, stomacul intervine in digerarea in special a proteinelor care se face cu
ajutorul acidului clorhidric si pepsinei.
Simptomele caracteristice afectiunilor gastrice:
 Senzatie de presiune si balonare in regiunea epigastrica.
 Durere epigastrica (epigastralgia) cu iradiere retrosternala in hipocondrul drept si stang si
care apare imediat dupa masa.
 Eructatia care defineste evacuarea gazelor din stomac pe cale bucala.
 Regurgitatia care reprezinta refluxul alimentelor din stomac pe gura.
 Pirozisul defineste arsura produsa dupa masa.
 Varsatura care defineste eliminarea continutului gastric pe gura
 Hematemeza – varsatura cu sange

GASTRITELE

            Se definesc ca afectiuni care se manifesta printr-un sindrom de suferinta gastrica care
intereseaza mucoasa si submucoasa stomacului.
Clasificare se face dupa criterii multiple:
 Criteriului evolutiv care imparte gastritele in gastrite acute si cronice
 Criteriul etiologic care consta in factori etiologici exogeni si endogeni.
Factorii etiologici exogeni sunt de regula de natura mecanica si constau din mese abundente,
puternic condimentate, masticatie insuficienta a alimentelor, consecinta a unei danturi deficitare.
Alt factor exogen este factorul termic: alimente consumate foarte fierbinti sau reci care
reprezinta cauza gastritelor acute. Medicamentele: aspirina, fenilbutazona sunt cauza gastritelor
acute. Factori endogeni reprezentati de bolile infecto-contagioase, de anemii si de uremie.

GASTRITELE ACUTE

Se impart in:
 Gastrite acute simple (gastrita catarala sau prin indigestie)
 Gastrite acute corozive sau toxice
 Gastrite acute alergice
 Gastrita acuta simpla: este forma frecventa de boala, consecinta in special a consumului
de alcool in cantitati mari sau a unor mese copioase, condimentare sau cu alimente greu
digerabile.
Simptomatologie:
-Epigastralgia (durere in epigastru) care apare imediat dupa masa, urmata de gust neplacut in
gura, sialoree, greturi si varsturi car einitial pot fi alimentare, ulterior bilioase sau mucoase. De
PADUREANU LILIANA
AMGII

obicei, tranzitul intestinal nu este modificat, fara a exclude posibilitatea de aparitie fie de diaree
sau de constipatie.
 Afectiunea include si simptome generale precum: cefalee, astenie, inapetenta, repulsie
alimentara.
La examenul obiectiv al bolanvului, se remarca faptul ca este slabit, cu piele uscata si palida, cu
limba saburala, iar abdomenul este sensibil la palpare in zona epigastrica.
Diagnosticul pozitiv se pune in principal pe epigastralgia imediat dupa masa, sialoree, greturi si
varsaturi.
Diagnosticul diferential se va face cu apendicita acuta, colecistita acuta sau debutul unei hepatite
acute.
Evolutie
Evolueaza intre 2-5 zile, dupa care prin tratament se vindeca, fara se cronicizeaza
Tratamentul
 Tratamentul profilactic care obliga bolnavul la evitarea alcoolului, tutunului, grasimilor si
prajelilor, a meselor copioase, etc
 Tratamentul curativ: regim dietetic, in primele zile regim hidric constand in ceai de menta,
musetel, tei; dupa 2 zile supe de zarzavat, lactate, oua fierte, carne fiarta.
 Durerile se calmeaza prin injectii cu Papaverina sau Atropina.
Gastrita acuta toxica este consecinta ingestieie de substante caustice, precum acidul sulfuric,
clorhidric, azotic care produc necroza mucoasei gastrice.
Simptomul dominanta este durerea extrem de intensa cu localizare epigastrica si retrosternala,
urmata de difsfagie, varsaturi puternice si hematemeza repetate.
Starea bolnavului este extrem de grava. Tratamentul se impune de urgenta, nu sunt admise
spalaturile gastrice prin sonda (risc de perforatie gastrica).
Sunt administrate solutii neutralizante ca bicarbonat de sodiu, lapte, albus de ou in apa, etc.
Alimentatia bolnavului se face prin clisma alimentara sau alimentatie parenterala.
Durerile sunt calmate prin antispastice si analgezice in supozitoare.
Gastrita acuta alergica este produsa de regula de un alergen alimentar. Pentru unele persoane
poate fi laptele, pestele, racii, ouale, etc.
Tablou clinic:
 Dureri epigastrice violente imediat dupa ingerarea alergenului.
 Sunt insotite de greturi si varsaturi si de aparitia pe tegumente de urticarie uneori
Tratamentul este asemanator cu cel al gastritei acute simple fiind completat cu medicamente
antihistaminice.

GASTRITELE CRONICE

Diagnosticul acestor afectiuni prezinta dificultati intrucat simptomatologia poate fi

absenta.
La inceput, gastrita cronica se manifesta prin dureri epigastrice fara orar fix si se prezinta e
evolutie inconstanta, uneori benefica alteori cu fenomene grave.
Durerea este determinata in special de consumul cronic de alcool, de mese condimentate si este
insotita de pirozis, balonari dupa masa (postprandiale), uneori varsaturi.
La examenul obiectiv al bolnavului se constata o sensibilitate la palpare a epigastrului, abdomen
meteorizat, limba saburala.
Evolutia este lenta, adesea insotita de anemie.
PADUREANU LILIANA
AMGII

Gastrita cronica determina complicatii, cele mai frecvente sunt enterocolita cronica, anemia
feripiva.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe tablou clinic al bolii, pe examenul radiologic si pe
endoscopie.
Etiologia
 Gastrite toxice cronice determinate de abuzul de alcool, tutun, medicamente
 Gastrite cronice determinate de parazitozele intestinale care reprezinta o cauza frecventa a
acestor boli si sunt produse in special de ascaridioza (limbrici) si teniaza.
 Afectiuni abdominale in special pancreatitele cronice
 Diverse boli endocrine in special hipertiroidia.
Tratament
Profilactic: obliga la o igiena alimentara si care consta in mese la ore regulate, evitarea abuzului
de alcool, cafea, tutun, prajeli, tratarea danturii
Curativ: de lunga durata, are la baza regimul dietetic cu evitarea alimentelor greu digerabile,
cafea si ciocolata, alcool, fumat.
Medicamentos care se bazeaza pe:
 Pansamente gastrice cu carbonat de calciu, Caolin
 Substante antispatice
 Sedative si tranchilizante: Diazepam, Rudotel
 Folosirea preparatelor cu rol de protejare a mucoasei gastrice (Muthesa, Metoclopramid –
estompeaza varsaturile)
 In perioada de acalmie tratament balnear la Slanic Moldova, Borsec, Covasna.