CURS 1

NURSING IN GERIATRIE

IMBATRANIREA UMANA – NOTIUNI GENERALE

GERIATRIA [gr. gerôn = batran ; iatreia = tratament] este ramura medicinei care se ocupa cu
preventia, diagnosticul, tratamentul bolilor si a disabilitatilor, recuperarea persoanelor
varstnice. Recuperarea are rolul de a realiza reintegrarea varstnicilor in societate.

Gerontologia se defineste ca stiinta care studiaza modificarile survenite in functionarea

organismului si problemele (altele decat cele medicale) legate de procesul de imbatranire.

Factori care influenteaza imbatranirea umana

O serie de teorii au incercat sa explice procesul de imbatranire, implicand contributia importanta
a unor factori precum cei:
- genetici,
- psihologici,
- socio-culturali
- factorii somatici

Factorii genetici

Teoriile genetice afirma ca ceasul biologic al fiecarei specii este setat la o anumita "ora" si,
potrivit lor, omul este programat sa traiasca 110 - 120 de ani.
Ipoteza conform careia imbatranirea survine datorita programului inscris in codul genetic este
sustinuta si de faptul ca perioada vietii este diferita in functie de:
- specie (calul traieste 20-25 de ani, cainele 12-14 ani, furnicile 1-4 ani, elefantul 50-60 de
ani etc.),
- longevitatea este ereditara
- agentii genotoxici modifica durata vietii (de exemplu, radiatiile)
Factorii socio-culturali

Conditiile fizice si sociale diferite de la o generatie la alta din societatile aflate intr-o perpetua
schimbare si transformare determina o serie de efecte asupra indivizilor.

Factorii psihologici

Modificarile asociate procesului de imbatranire se coreleaza cu:

- tipul de personalitate,
- particularitatile etnice, profesionale si cele_habituale ale fiecarui individ in parte.
Unele evenimente pot precipita imbatranirea psihologica:
- retragerea din activitatea profesionala,
- plecarea copiilor,
- decesul partenerului de viata,
- apar frecvent starile anxioase, depresia, labilitatea emotionala, insomnia nocturna si
somnolenta diurna intermitenta.
Studiile intreprinse de catre psihologi au constatat ca urmatoarele categorii de varstnici au o
sanatate fizica si intelectuala mai buna:
- cei implicati activ in viata sociala,
- care au putere de influenta si de a lua decizii
Varstnicii au urmatoarele caracteristici psihocognitive:
- scade spontaneitatea gandirii, cu inertii si stereotipii, in schimb
- creste capacitatea organizatorica,
- se perfectioneaza functiile de sinteza, generalizare si abstractizare.

Factorii somatici

Fiecare organism imbatraneste dupa un orar propriu, batranetea fiind cel mai frecvent rezultatul
suprapunerii unor boli cronice si degenerative pe un organism modificat prin inaintarea in varsta.
Pe parcursul procesului de imbatranire apar o serie de modificari in organism:
- parul incarunteste,
- pielea isi pierde elasticitatea,
- apar ridurile,
- expunerile la soare pot duce la aparitia unor pete maronii.
Senescenta senzoriala apare constant:
- scad acuitatea vizuala, auditiva,
- scade sensibilitatea tactila, mirosul si gustul.
- diminueaza atentia si memoria.
- scade spontaneitatea gandirii, iar limbajul reflecta dificultatile gandirii.
- scade fluxul verbal, apare lentoarea ritmului si a vocabularului.
Afectivitatea este compromisa adeseori. Comportamentul este emotional, apar irascibilitatea si
labilitatea emotionala. Si personalitatea reflecta deteriorarile prezentate.

Modificarile fiziologice produse de batranete

Organul sau sistemul Modificari fiziologice Consecinte

asociate varstei
Ochi Rigiditatea cristalinului
Opacifierea cristalinului
Retina este mai putin sensibila
la lumina
Urechi Scaderea capacitatii de
perceptie a sunetelor cu
frecventa inalta
Scaderea acuitatii auditive
Gustul si mirosul Scaderea numarului de muguri Multe a,limente au gust amar
gustativi
Scaderea capacitatii de a
detecta mirosurile
Cardio-vascular Scaderea fortei de contractie a
Scade acomodarea
Apar dificultati la vederea
obiectelor apropiate
Dificultati de vedere la o
lumina slaba
Apar dificvultati de distingere
a cuvintelor daca exista un
zgomot de fond
Presbiacuzia/surditatea
sau nu au gust deloc
Scade apetitul
accidente legate de scapari de
gaze nedetectate olfactiv
Lipotimie, sincopa
 miocardului si a debitului
cardiac
Rigiditatea miocardului
Scade sensibilitatea baro-
receptorilor si automatismul
cardiac
Respirator Scaderea elasticitatii
parenchimului pulmonar si a
cutiei toracice
Scaderea oxigenarii tesuturilor
Gastro-intestinal Ficatul se micsoreaza, fluxul
sangvin hepatic se reduce
Sistemele enzimatice sunt mai
putin active
Renal Rinichii se micsoreaza fluxul
sangvin renal se reduce
Scade functia de concentrare a
urinei, urina este mai putin
concentrata
Scade capacitatea de excretie a anormale ale electrolitilor
sarii
Slabeste muschiul detrusor al
vezicii urinare
Scade controlul sfincterului
vezical
Intestinul gros Scade capacitatea de eliminare
a materiilor fecale
Scade toleranta la efort
Insuficienta cardiaca este mai
frecventa
Oscilatii ale TA
Tulburari de conducere a
simulilor (bloc cardiac)
Scade volumul de aer respirat
Creste volumul rezidual
Tulburari respiratorii la efort
si la altitudine
Efectele medicamentelor
dureaza mai mult, scade
capacitatea de epurare a
toxinelor
Medicamentele ating
concentratii mai mari in
organism, creste riscul
efectelor secundare nedorite.
Scade capacitatea de epurare a
toxinelor
Deshidratarea este mai
frecventa
Apar mai frecvent niveluri
Urinarea devine mai dificila
Incontinenta urinara frecventa
Constipatie, fecalom
Piele Scade grasimea subcutanata
Metabolism Glicemia creste mai mult dupa
masa
Grasimea corporala creste
Scad nivelurile de vitamina D
si Calciu, creste excretia
calciului
Sistem imunitar Imunitatea dobandita slabeste
Scade sinteza de anticorpi
Vaccinurile au o actiune mai
scurta si mai putin eficienta
Creier Reducerea fluxului sangvin
Modificarea nivelului unor
substante chimice
Reducerea functionarii
sistemului nervos central
Organele reproducatoare Marirea de volum a prostatei
masculine Scaderea nivelului de
testosteron
Reducerea fluxului sangvin
pelvin
Organele reproducatoare Scade productia de estrogeni
feminine Atrofia mucoasei vaginale
Creste consumul de grasime si
tesut fibros al sanilor
Riduri pronuntate, pielea
friabila, hipotermia mai
frecventa
Crested incidenta diabetului
zaharat de tip 2
Obezitate
Osteoporoza
Infectiile sunt mai frecvente si
mai grave
Tulburari de echilibru,
lipotimie, confuzie
Functiile mintale se reduc
Scade capacitatea de
mentinere a echilibrului static
si in mers
Retentia urinara frecventa
Disfunctia erectila, impotenta
sexuala
Creste riscul de boli
coronariene si de osteoporoza
Menopauza, bufeuri
Dispareunie
Examinarea sanilor pentru
depistarea cancerului de san
este dificila
Sange Scade productia de eritrocite Anemie

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECŢIUNILE PERSOANELOR VÂRSTNICE

• Durerea la pacientul varstnic

• Anorexia
• Pruritul senil
• Constipatia
• Incontinenţa fecală
• Incontinenţa urinară
• Retenţia de urină
• Adenomul de prostata
• Infecţiile urinare
• Escara
• Atrofiile musculare
• Anchilozele

DUREREA LA PACIENTUL VÂRSTNIC

Caracteristici:

- 50% până la 70% dintre vârstnicii internaţi în spitale şi 40-50% dintre cei aflaţi la
domiciliu se plâng de dureri.
- durerea la vârsta a treia este simţită in mod mai accentuat decât la adult.
- în ţările dezvoltate au luat naştere aşa numitele "centre de durere" (independente)
sau "nuclee de durere" (în cadrul spitalelor).
- atât durerea acută, cât şi durerea cronică reprezintă aspecte majore în patologia
vârstei a treia, fiind recunoscută ca o boală în sine.

ANOREXIA
Caracteristici:

- Anorexia este o afecţiune obişnuită în rândul persoanelor în vârstă, în special în

cazul persoanelor aflate în aziluri sau alte instituţii de îngrijire şi tratament.
- „anorexia îmbătrânirii”, are cauze psihologice şi contribuie la dezvoltarea
anorexiei patologice şi a subnutriţiei.

PRURITUL SENIL

Caracterisitici:

- apare dupa 60 de ani,

- lipsesc leziunile cutanate,
- se întâlneste mai frecvent la batrânii de sex masculin
- este foarte rezistent la tratament
- nu are o etiologie cunoscuta bine.
- Suferinta este chinuitoare, împiedica somnul, se însoteste de depresii care pot merge
pâna la suicid.
Modificari ale pielii ce apar odata cu inaintarea in varsta:
- pielea devine mai aspra
- apar leziuni, precum tumorile benigne
- pielea devine mai slabita.
- pielea devine mai transparenta.
- pielea devine mai fragila.
- echimozele (vanataile) apar mult mai usor. Acest fapt se datoreaza subtierii vaselor de sange
de la nivelul pielii

CONSTIPATIA
Constipatia poate fi:
- acuta - dureaza cateva zile
- cronica - cea care persista mai mult de trei luni
Etiologie
- tubul digestiv este afectat de procesul de imbatranire
- digestia este mai lenta,
- stresul, sedentarismul favorizeaza constipatia
- musculatura abdominala care are rol in defecatie slabeste pe masura inaintarii in
varsta
- flora bacteriana intestinala cu rol protector scade la varstnici, din cauza reducerii
secretiei enzimelor digestive.
- administrarea de medicamente pentru alte boli ale batranetii favorizeaza constipatia:
• opiacee,
• analgezice
• antiacide,
• antispatice,
• antidepresive,
• antiparkinsoniene,
• antiepileptice,
• antihipertensive (blocante de calciu),
• antibiotice,
• sulfat de bariu,
• laxative in exces
- constipatia apare de asemenea in unele boli:
• hipotiroidism,
• diabet,
• hiperparatiroidism,
• boala Parkinson,
• depresie,
 • colon iritabil,
• diverticuloza,
• hemoroizi,
• fisuri anale.
Tratament
- se va elimina cauza
- tratarea hemoroizilor – deseori ei pot fi cauza constipatiei
- scoaterea din medicatie a unui medicament ce ar putea fi cauza constipatiei
- o dieta bogata in fibre: cruditati, legume fierte, legumimoase, fructe bogate in pectina
(mere, pere, piersici, fructe de padure), dar in special cereale integrale.
- administrarea de laxative

INCONTINENŢA FECALĂ

- consta în pierdere involuntara a materiilor fecale si a gazelor prin orificiul anal.

- se asociaza de obicei cu incontinenta de urina si cu deteriorarea psihica avansata.
- Etiologie:
• demente,
• accidente vasculare cerebrale,
• afectiuni ale maduvei,
• polinevrite,
• diabet,
• abcese rectale,
• hemoroizi,
• fisuri anale,
• cancere rectosigmoidiene si
• constipatia cronica.
Tratamentul este descurajant si se reduce:
- la încercări de reeducare si la îngrijiri generale.
- se pot practica clisme, administra purgative
INCONTINENŢA URINARĂ

- este una din marele probleme ale asistentei geriatrice, alaturi de incontinenta anala, de
imobilizare, escare si dementa.
- este foarte frecvent întâlnita si creste frecventa cu înaintarea în vârsta.
- examenul prostatei la barbat si examenul ginecologic la femei este obligatoriu.
Incontinenta de urina poate fi:
• de stres, sau de efort, prin pierderea involuntara, dupa un efort de tuse, râs, stranut etc.
Este mai frecventa la femei si prognosticul este benign.
• tranzitorie
Apare ca reactie fie:
- la o afectiune acuta (infectie urinara, pneumonie, febra, stari confuzionale, accidente vasculare
cerebrale),
- fie la o schimbare psihologica (spitalizare, pierderea independentei etc). Alteori apare datorita
faptului ca unii batrâni, nu reusesc sa amâne declansarea voluntara a mictiunii pâna ce ajung la
toaleta.
• incontinenta definitiva,
- este de obicei neurogena
- rareori cauzata de un adenom de prostata sau de o retentie de urina cu mictiuni prin
"prea plin".
Tratamentul este sarac:
- psihoterapie,
- suprimarea obstacolului,
- exercitii fizice
- tratamentul infectiei,
- reeducare.
Retenţia de urină - este o tulburare a mictiunii, frecventa în geriatrie, constând în
imposibilitatea eliminarii urinii din vezica.
Retentia acuta apare brusc si este pasagera. Dispare dupa tratament sau sondaj vezical.
Retentia cronica apare la vârstnici, datorita în special hiperfrofiei de prostata.
Adenomul de prostata afecteaza aproape totalitatea bolnavilor vârstnici.
Diagnosticul se pune însa de obicei tardiv, medicul fiind consultat în stadii avansate.
Mictiunile frecvente (polakiuria, disuria, nicturia), sunt semnele principale.
Anxietatea este prezenta în special în caz de retentie de urina.
Lentoarea jetului este semnificativa.

Infecţiile urinare, sunt bolile cele mai frecvent întâlnite la persoanele vârstnice (20% dintre
femei si 10% dintre barbati, dupa 65 ani).
Adeseori sunt latente, asimptomatice.
Simptomatologie
- alterare inexplicabila a starii generale,
- tulburari digestive sau o febra izolata, la un vârstnic atrag atentia asupra bolii.
Imobilizarea la pat, deteriorarea psihica si incontinenta urinara contribuie la aparitia acestei
boli.

ESCARA

D:Este o necroza ischemica a tesuturilor cuprinsa între planul osos si structura de

sustinere si planul de compresiune (planul dur al patului sau fotoliului).
- Zonele cele mai afectate sunt:
• proeminenta sacrala - în pozitia culcat pe spate,
• trohanterul mare - în pozitia culcat pe o parte si
• tuberozitatea ischionului - în pozitia sezânda.
- escarele sunt provocate de lipsa de oxigen, datorita presiunii prelungite.

Factori favorizanti:

- Imobilizari prelungite prin boli grave mai ales neurologice;

- imobilizari prin terapii cu neuroleptice si tranchilizante;
- aparate ghipsate,
 - anestezice;
- factori care diminua presiunea arteriala si împiedica aportul de oxigen(hipotensiune,
hipovolumie, colaps), etc

Profilaxia vizeaza:

- calitatea lenjeriei,
- mentinerea acesteia uscata prin schimbare frecventa,
- îndepartarea cutelor si firimiturilor de pâine,
- igiena riguroasa a pielii,
- alimentatie corecta.

ATROFIILE MUSCULARE

Sarcopenia reprezinta:
- scaderea masei musculare
- insotita de declinul fortei musculare si a functionalitatii,
- intalnita la varsta a treia.
Scaderea este de 8%/ decada pana la 70 ani, iar dupa aceasta varsta pierderea este de
15%/decada.
 Forta musculara a membrelor inferioare scade cu 10-15%/decada pana la 70 ani, apoi scaderea
se accelereaza, la aproximativ 25-40%/decada.

Factori care contribuie la pierderea de masa musculara si la scaderea fortei musculare odata cu
inaintarea in varsta:

- atrofia fibrelor musculare, predominant afectate fiind cele de tip II (fibre rapide), care
contribuie decisiv la efortul fizic de intensitate mare.
- Cresterea factorilor de inflamatie, ca urmare a modificarilor sistemului imun, odata cu
varsta.
- Lipsa activitatii fizice, care determina scaderea fortei si masei musculare,
- Apoptoza (moartea celulara) miocitelor, care este accelerata la varstnici,.
- Factorii genetici
- Aportul nutritional si proteic scazut este frecvent la varstnici.

Casexia - este asociata cu pierdere musculara, cu sau fara pierdere de tesut adipos.

- Se poate intalni la orice varsta , fiind asociata cu o boala.

- Scaderea in greutate este principala manifestare.

ANCHILOZELE
 Reprezinta imobilizarea unei articulaţii (parţiala sau totala) survenita fie prin atrofierea sau
dispariţia cartilajului articular şi aderenţa consecutiva a capetelor articulare(artrite, TBC,
blenoragie, reumatism) fie in urma unor leziuni periarticulare (cicatrici ale pielii, scurtarea
tendoanelor, etc).
Caracteristici:
- sunt prezente la cei cu afecţiuni cronice in mai mare sau mai mica masura
- constau in imposibilitatea mişcarilor unui segment a unei articulaţii.
- mişcarea poate fi uneori foarte dureroasa sau in cazurile mai grave, anchilozele duc la
imposibilitatea de a misca articulaţia respectiva.