Sunteți pe pagina 1din 8

Calculul suprafetelor în lucrarile de cadastru

Suprafata unui teren în topografie, reprezentata pe plan si cu


valoare de întrebuintare, este proiectia pe un plan orizontal, de referinta, a perimetrului ce o marcheaza pe teren.
Denumirea curent folosita pentru aceasta este suprafata utila.
În cadastru identificarea terenului, prin parcele se face având la baza urmatoarele caracteristici:
- suprafata utila a parcelei
- numarul topo-cadastral
- vecinatatile (parcele vecine)

aFie ca laturile ariei masurate sunt drepte, curbilinii sau o combinatie între acestea, în fapt se pune problema
stabilirii marimii proiectiei orizontale a suprafetei reale, acea suprafata utila mentionata.
Observatie. Suprafata utila este întotdeauna mai mica decât cea reala , desele inadvertente dintre
realitatea din teren si cea evidentiata în registrele agricole, planurile cadastrale, cartile funciare având ca origine
confundarea involuntara sau intentionata a celor doua suprafete.
În cazul când suprafata are un contur limitat de linii curbe (fig. 3.68) calculul ariei utile a acesteia se poate
face prin:
a) metoda trapezelor;
b) metoda Simpson;
c) metoda tangentelor;
d) metoda paralelelor;
e) metoda patratelor,
ultimele doua metode grafice abordate pe larg în acest capitol.

a) Metoda trapezelor, consta în împartirea


suprafetei în trapeze.
Calculul suprafetei , ce are o latura curba sau serpuita se face împartind-o în trapeze, de înaltime egala a.
Daca laturile (masurate în teren sau grafic pe plan) sunt
, aria trapezelor va fi:

646g67g (3.173)

646g67g (3.174)
Atentie! daca si sunt masuri grafice la o scara a planului topografic 1:N atunci marimea din teren a acestora
va fi:

646g67g 646g67g 646g67g 646g67g


(3.175)

646g67g (3.174)/
b) Metoda Simpson

Suprafata se împarte în n parti de înaltime egala, n numar par. Ser înlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de
parabola duse prin trei puncte succesive, tinând cont de faptul ca:
(3.176)
unde este un trapez, este
un segment parabolic.

646g67g ( 3.177)

(3.178)
Cunoscând faptul ca aria segmentului parabolic este 2/3 din aria paralelogramului circumscris , iar

reprezinta lungimea , va rezulta:

(3.179)
Va rezulta:

646g67g 646g67g (3.179)/


646g67g

646g67g (3.179)n

(3.180)

c) Metoda tangentelor
Se înlocuieste, pe portiuni limitate arcul cu tangenta la curba în punctul sau mediu. Suprafata se împarte la
fel ca la metodele precedente. Se aproximeaza cu suprafata trapezului egala cu .
(3.181)
iar în final

646g67g 646g67g 646g67g (3.182)


3.8.1. Calculul suprafetelor poligonale
În general parcelele au forme poligonale, iar daca una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin operatiuni de
rectificare de hectar suprafetele se transforma în aceste forme. Calculul suprafetelor în acest caz se poate face prin:
a) metode numerice;
b) metode grafice;
c) metode mecanice
a) Metode numerice de calcul al suprafetelor poligonale
În prezent, cea mai utilizata, statiile topografice totale având programe de calcul automat a suprafetelor
delimitate pe contur de un numar de puncte masurate.
Practic, într-o prima faza (daca coordonatele nu s-au determinat prin operatiuni topografice anterioare) trebuiesc
stabilite coordonatele tuturor punctelor ce se gasesc pe conturul suprafetei de calculat.

Daca masuratorile se fac pe teren stabilirea coordonatelor se poate


face (fig. 3.72):

Daca exista reper de sprijin în zona (ex.: 21 si 22):


a) prin drumuire planimetrica în circuit închis;
b) prin radiere planimetrica (metoda utilizata în ridicarile efectuate cu statia totala).

Daca nu exista reperi de sprijin în zona, fie se îndeseste reteaua de sprijin aducând reperi în zona, fie
c) se creeaza un sistem particular x0y cu originea în unul din colturile suprafetei caruia pentru usurinta
calculului îi atribuim coordonate x si y egale cu 1000,000 m, orientarea spre punctul urmator considerând-o, în
sistemul ales, ca fiind nula.
Observatie. Solutionarea celor trei cazuri a fost facuta pe larg în cursul de Topografie generala, al aceluiasi
autor.Daca stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan, grafic, fiecare punct se va raporta la cel
mai apropiat colt de caroiaj, în raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri si harti din
manualul mentionat mai sus).
Dupa calculul coordonatelor punctelor de pe contur, aplicându-se una din relatiile:

646g67g 646g67g (3.183)


se calculeaza marimea suprafetei utile considerate.
Observatie. Relatiile (3.176) au fost demonstrate în volumul Note de curs. Topografie generala de acelasi
autor.
a.2. Metode geometrice si trigonometrice

Aceste metode constau în împartirea poligonului în figuri geometrice regulate, triunghiuri (fig. 3.75.a si b),
triunghiuri si trapeze (fig. 3.75.c) sau triunghiuri, dreptunghiuri, patrate, paralelograme, romburi, trapeze a caror
arie se determina în functie de marimile cunoscute cu relatiile prevazute în Anexa nr. 1, Memoriu matematic.
Suprafata totala va fi suma suprafetelor partiale, iar elementele (toate laturile si unghiurile, o latura si toate
unghiurile) se pot stabili prin masurare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral.
b) Metode grafice de calcul al
suprafetelor

Aplicând sabloane dintr-un material transparent (calc) cu laturi paralele (fig. 3.76.a) sau continând patrate
(3.76.b) peste suprafata a carei marime o cautam este posibila stabilirea acesteia astfel:

b1) Metoda paralelelor

Se masoara pe plan , se cunoaste echidistanta paralelelor a si se stie ca:

646g67g 646g67g
646g67g 646g67g 646g67g 646g67g (3.184)

646g67g

646g67g
Marimea grafica a suprafetei va fi deci:

646g67g 646g67g 646g67g(3.185)


iar marimea din teren

646g67g 646g67g 646g67g (3.185)/


Observatie. Operativ, suma laturilor poate fi obtinuta prin cumulare cu un compas.
b2) Metoda patratelor
Aplicându-se o grila peste suprafata de pe plan, în perimetrul acesteia vor exista un numar n1 de patrate
întregi (ca de exemplu s1) si un numar n2 de patrate obtinute prin cumularea a doua sau mai multe fragmente
incluse (ca de exemplu s2). Suprafata grafica va fi:
646g67g 646g67g 646g67g (3.186)
fiind suprafata unitara a unui patrat al grilei de latura a, deci:
646g67g 646g67g 646g67g 646g67g (3.187)
Suprafata din teren va fi:

646g67g 646g67g 646g67g (2.188)


c) Metoda mecanica (pag.84 – 89 N.Bos, Cadastru general)
3.8.2. Calculul suprafetelor în lucrarile de cadastru funciar general pentru un teritoriu administrativ rural
sau urban
Dupa actualizarea planurilor cadastrale (reambularea) si numerotarea cadastrala a tarlalelor si parcelelor
formeaza un teritoriu administrativ se trece într-o prima faza la stabilirea trapezelor în care se încadreaza acel
teritoriu (fig. 3.77).
Trapezul Suprafata
h i j (m2)
Strâmtura

Budesti Rozavlia 1 L 3 1 A a 1 I 567,2050


5 3
2 2 II 567,2050
k l m 3 3 I 567,2050
Botiza Ieud 4 1 III 567,4150
7
Baiut 5 1 IV 567,4150
8
n o p 6 1 I 567,4150
9
7 3 I 567,6150
3
Suciu de Sus 8 3 II 567,6150
4
9 3 I 567,6150
5
Fig. 3.77 Stabilirea trapezului
Se stabileste, pe baza tabelului prezentat în Anexa 2, suprafata fiecarui trapez.
Calculul suprafetelor pe trapez se va face pornind cu trapezul notat 1 (cel mai Nord – Vestic) si va urma
succesiunea:
a) Calculul suprafetelor pe masive;
b) Calculul suprafetelor pe tarlale;
c) Calculul suprafetelor pe parcele.