aFie ca laturile ariei masurate sunt drepte, curbilinii sau o combinatie între acestea, în fapt se pune problema
stabilirii marimii proiectiei orizontale a suprafetei reale, acea suprafata utila mentionata.
Observatie. Suprafata utila este întotdeauna mai mica decât cea reala , desele inadvertente dintre
realitatea din teren si cea evidentiata în registrele agricole, planurile cadastrale, cartile funciare având ca origine
confundarea involuntara sau intentionata a celor doua suprafete.
În cazul când suprafata are un contur limitat de linii curbe (fig. 3.68) calculul ariei utile a acesteia se poate
face prin:
a) metoda trapezelor;
b) metoda Simpson;
c) metoda tangentelor;
d) metoda paralelelor;
e) metoda patratelor,
ultimele doua metode grafice abordate pe larg în acest capitol.
646g67g (3.173)
646g67g (3.174)
Atentie! daca si sunt masuri grafice la o scara a planului topografic 1:N atunci marimea din teren a acestora
va fi:
646g67g (3.174)/
b) Metoda Simpson
Suprafata se împarte în n parti de înaltime egala, n numar par. Ser înlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de
parabola duse prin trei puncte succesive, tinând cont de faptul ca:
(3.176)
unde este un trapez, este
un segment parabolic.
646g67g ( 3.177)
(3.178)
Cunoscând faptul ca aria segmentului parabolic este 2/3 din aria paralelogramului circumscris , iar
(3.179)
Va rezulta:
646g67g (3.179)n
(3.180)
c) Metoda tangentelor
Se înlocuieste, pe portiuni limitate arcul cu tangenta la curba în punctul sau mediu. Suprafata se împarte la
fel ca la metodele precedente. Se aproximeaza cu suprafata trapezului egala cu .
(3.181)
iar în final
Daca nu exista reperi de sprijin în zona, fie se îndeseste reteaua de sprijin aducând reperi în zona, fie
c) se creeaza un sistem particular x0y cu originea în unul din colturile suprafetei caruia pentru usurinta
calculului îi atribuim coordonate x si y egale cu 1000,000 m, orientarea spre punctul urmator considerând-o, în
sistemul ales, ca fiind nula.
Observatie. Solutionarea celor trei cazuri a fost facuta pe larg în cursul de Topografie generala, al aceluiasi
autor.Daca stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan, grafic, fiecare punct se va raporta la cel
mai apropiat colt de caroiaj, în raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri si harti din
manualul mentionat mai sus).
Dupa calculul coordonatelor punctelor de pe contur, aplicându-se una din relatiile:
Aceste metode constau în împartirea poligonului în figuri geometrice regulate, triunghiuri (fig. 3.75.a si b),
triunghiuri si trapeze (fig. 3.75.c) sau triunghiuri, dreptunghiuri, patrate, paralelograme, romburi, trapeze a caror
arie se determina în functie de marimile cunoscute cu relatiile prevazute în Anexa nr. 1, Memoriu matematic.
Suprafata totala va fi suma suprafetelor partiale, iar elementele (toate laturile si unghiurile, o latura si toate
unghiurile) se pot stabili prin masurare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral.
b) Metode grafice de calcul al
suprafetelor
Aplicând sabloane dintr-un material transparent (calc) cu laturi paralele (fig. 3.76.a) sau continând patrate
(3.76.b) peste suprafata a carei marime o cautam este posibila stabilirea acesteia astfel:
646g67g 646g67g
646g67g 646g67g 646g67g 646g67g (3.184)
646g67g
646g67g
Marimea grafica a suprafetei va fi deci: