NOTE DE CURS

pentru

……(indicatorul+denumirea cursului) “

PuncteTrigger – terapie prin masaj

Profesor: Taina Avramescu

1
 CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………………………………………………Err
or! Bookmark not defined.
1. Istoric………………………………………..................................................................Error!
Bookmark not defined.
2.
Definitie………………………………………………………………………………………………………………………..Error!
Bookmark not defined.
3.Clasificare… ………………………………………………………………………………………………………………….5
4.Patogeneza……………………………………………………………………………………………………………………7
5. Vedere microscopic……………………………………………………………………………………………………….9
6. Simptomatologie clinica………………………………………………………………………………………………10
7.Terapia punctelor trigger…………………………………………………………………………………………….…12
8. Harta punctelor triggers …………………………………………………………………………………………………16
Bibliografie ………………………………………………………………………………………20

2
 Introducere

Prezentele note vin în sprijinirea cursantilor prin oferirea celor mai bune
informații legate de subiect, într-o manieră condensată și didactică, ca o revizuire
a literaturii disponibile actuale și site-urilor web interactive. Autorul a colectat
informatiile folosind cercetările publicate menționate în bibliografie. Pentru ca
acesta este doar un curs educațional sintetic mai multe informatii se poate
ajunge urmând link-urile externe.

Obiectivele cursului

Oferirea de informatii de baza cu privire la punctele trigger

Oferirea de informatii cu privire la tehnica de examinare folosita
pentru identificarea punctelor trigger
Oferirea de informatii cu privire la indicațiile și tehnicile cele mai
fiabile de masaj terapeutic

Anterior urmaririi acestui curs, cursantul trebuie sa posede urmatoarele

cunostinte:
 Cunostinte de baza in anatomia umana
 Cunostinte de baza in tehnicile generale de masaj

Dupa urmarea acestui curs cursantul trebuie sa posede cunostinte care

sa ii permita:

 Demonstreze si identifice punctele trigger miofasciale

 Sa realizeze terapia prin masaj a punctelor trigger

Obs. Aceste note de curs se vor vizualiza in paralel cu prezentarea PPT

3
1. ISTORIC

Timp de mulți ani, cercetatorii au descris existența unor zone indurate sensibile la nivel
muscular; s-au folosit mai multi termeni, cum ar fi reumatism muscular sau fibroza în
limba engleză, și miogeloză și mialgie în limba germană.
Pentru mai multe informatii cu privire la istoria trigger points vă rugăm să consultați

http://www.scienceofmassage.com/dnn/som/journal/0903/medical.aspx

2. DEFINITIE

Termenul "trigger point" (punct de declansare) a fost folosit pentru prima oara în 1942
de Dr. Janet Travell pentru a descrie o constatare clinică cu următoarele caracteristici:
• Durere în legătură cu un punct discret, iritabil din muschii scheletici sau fascie, care nu
este cauzata de traume locale acute, inflamatie, afectiuni degenerative, neoplasm sau
infectie.
• punctul dureros poate fi palpat ca un nodul sau o bandă de consistenta crescuta în
masa mușchiului (punct cu o sensibilitate crescuta pe o bandă musculară întinsă); se
descrie și un raspuns de tip *twitch* la stimularea punctului de declanșare.
• Palparea punctului trigger reproduce durerea acuzata de pacient (reproducerea durerii
uzuale); durerea radiază într-o distribuție tipică pentru musculature repectivă (durere
iradiata sau referită).
Durerea referită este definită ca fiind durerea resimtită într-un teritoriu situat la distanţa
de focarul stimulant.
• Durerea nu poate fi explicată prin identificarea unor cause la examenul neurologic.
• Slăbiciune/fatigabilitate fără atrofie
• Simptome vegetative
În acest fel punctele trigger pot fi definite ca arii/zone focale discrete, hiperiritabile în
structura musculaturii scheletice. Aceastea reprezintă un nodul palpabil, de consistent
crescuta chiar atunci cand muschiul este in repaus și consistenta ar trebuie să fie moale
și elastică. Produc durere la nivel local și la distantă, au o sensibilitate crescută, se
asociază cu disfuncții motorii și fenomene vegetative și pot însoți de multe ori afectiuni
cronice musculo-scheletice.
Punctele trigger pot genera o varietate de dureri, uneori foarte intense și de multe ori
departe de locația lor (durere referită, iradiata). Ele sunt nu numai dureroase, există, de
asemenea, o tendință pentru aparitia intinderilor muscular sau a altor leziuni să apară la
nivelul muschiului afectat.
Punctele trigger sunt prezente la toti pacientii cu dureri cronice musculo-scheletice.
Aceste puncte pot fi dezvoltate în oricare din cele 200 de perechi de muschi din corp,
care prezintă o suprafață mare, pretabila pentru intinderi musculare (Travel, Simons,
1999).
Cercetarile lui Travell și Simons sugereaza ca punctele trigger sunt responsabile de până
la 93% din durerea musculară și sunt singura sursă de durere în 83% din cazuri.
Punctele trigger sunt de obicei asociate cu diferite forme de disfunctie miofascială,
inclusiv dureri cronice, slăbiciune musculară, o gama limitata de miscare si fenomene
autonome. Persoanele cu puncte trigger în numeroase arii musculare și care se confruntă
cu diverse factori de mentinere si perpetuarea fenomenului pot suferi de o forma
generalizată a sindromului de durere miofascial sau fibromialgie.
Cand se aplica o presiune ferma, cu palma, perpendicular pe muschi, deseori, se obtine
drept raspuns, o mica contractie locala. Aceasta mica contractie temporara, vizibila si

4
palpabila, sub forma unei incretiturii a tegumentului, este datorata contractiei fibrelor
musculare tensionate din zona punctului trigger asupra caruia s-a exercitat presiunea.
Acest raspuns este obtinut prin schimbarea brusca a presiunii exercitate asupra punctului
trigger, prin inteparea cu un ac sau apasarea cu palma de-a lungul fibrelor musculare
tensionate. Astfel, un punct trigger clasic este definit ca o zona discreta, sensibila,
localizata in banda tensionata, palpabila a muschiului scheletic, care este responsabil atat
de durerea locala (zona de referinta), cat si de contactia locala. Punctele trigger ajuta la
definirea sindroamelor durerii miofasciale.
Sindroamele durerii miofasciale este un concept introdus de Travell (miofascial
referindu-se la combinatia dintre muschi si fascia musculara). Acesta este descris ca o
hipersensibilitate localizata la nivelul muschiului, care poate modula puternic functiile
sistemului nervos central. Travell si urmasii au distins o anumita forma, numita
fibromialgie, carcterizata prin durere si hipersensibilitate musculara extinsa, descrisa ca o
perceptie exagerata a stimulului nociceptiv de catre sistemul nervos central, ceea ce
determina o sensibilitate a tesutului profund, care include si muschii. Studiile au estimat
ca la 75–95 % dintre cazuri, durerea miofasciala reprezinta principala cauza a durerii
locale. Durerea miofasciala este asociata cu sensibilitatea musculara care isi are originea
in punctele trigger, puncte focale hipersensibile, de cativa milimetri diametru, localizate
in numeroase zone din muschi si in fascia tesutului muscular. Testele bioptice au
evidentiat ca punctele trigger din tesutul muscular sunt hiperexcitabile si active electric.
Acest subiect este aprins dezbatut printre experti. Teoriile principale afirma ca punctele
dureroase trigger apar in tesuturile musculare suprasolicitate perioade lungi de timp. In
acesti muschi apar zone localizate sau noduli de contractie exagerata. Aceste zone
localizate nu sunt bine irigate, deoarece fibrele contractate blocheaza capilarele
invecinate care aprovizioneaza fibrele musculare cu nutrienti esentiali si oxigen. In
continuare, pentru ca vascularizatia este deficitara, produsii de catabolism (ex. acidul
lactic), din muschi, care apar in timpul metabolismului bazal, nu pot fi eliminati
corespunzator. Ceea ce rezulta este un cerc vicios al durerii cronice in tesutul afectat,
foarte dificil de rupt.

3. CLASIFICARE

Potrivit clasificarii internationale unanim acceptate (Travel si Simmons, 1983), punctele

trigger din muschii scheletici sunt:
1. Punctele trigger active (PTA)
2. Punctele trigger latente sau "adormite" (PTL)
3. Punctele trigger satelite sau iradiate (PTS)
4. Punctele trigger secundare (PTSC)
5. Punctele trigger motorii (PTM)
6. Punctele sensibile (PS)

Un punct trigger activ este de fapt acela care caracterizeazala durerea musculara
localizata sau cu o alta localizare (majoritatea punctelor trigger caracterizeaza durerea
dintr-o alta zona a corpului, de-a lungul traiectelor nervoase). De asemenea, un punct
trigger produce durere in repaus. Dace este stimulat, produce o reactie reflexa a
muschiului, caracterizata print-o contractie vizibila si palpabila, inregistrata pe traseul
EMG. Este sensibil la palpare, avand un pattern de durere iradiata, similar cu acela al
durerii acuzate de pacient. Aceata durere iradiata nu este resimtita la originea punctului
trigger, ci la distanta de acesta. Durerea este deseori descrisa ca extinsa sau iradiata.
Durerea iradiata este o caracteristica importanta a punctului trigger. Diferentiaza un
punct trigger de unul sensibil, care este asociat cu durerea care provine numai din zona
palpata (Tabel 1).

TABEL 1. Punctele trigger versus Punctele sensibile (Am Fam Physician. 2002)

5
Punctele trigger Punctele sensibile
Sensibilitate locala, banda musculara Sensibilitate locala
tensionata, mica contactie locala, semnul
sariturii
Singular sau multiple Multiple
Pot apare in orice muschi scheletic Apar in locatii specifice care sunt simetric
dispuse
Pot determina un pattern al durerii Nu determina durere referita, dar deseori
referite specifice determina o crestere a sensibilitatii
organismului la durere

Un punct trigger latent nu provoaca durere spontana, dat poate restrictiona miscarea
sau cauza slabiciune musculara. Pacientul care se prezinta cu astfel de simptome, poate
constientiza durerea originara punctului trigger latent, doar cand asupra acestuia se
aplica direct o presiune.
In acest sens, putem afirma ca punctul trigger latent exista, dar inca nu este direct
responsabil de aparitia durerii, decat atunci cand o presiune sau solicitare este aplicata
asupra structurii mioscheletale ce contine punctul trigger respectiv. Punctele trigger
latente pot influenta pattern-urile activarii musculaturii, ceea ce se reflecta prin
coordonare musculara si echilibru deficitare. Un punct trigger latent arata slabiciunea
musculara locala, dar nu durerea localizata raspunsului reflex. Poate fi asociat cu o
senzatie de slabiciune musculara locala. Travell si Simions considera ca efectele pe
termen lung ale prezentei punctelor trigger latente, numite puncte fierbinti de Asociatia
Americana de Reumatologie, pot fi chiar mai ingrijoratoare decat durerea produsa de
acestea. Se contrazic asupra faptului, ca de-a lungul vietii, numarul punctelor trigger
latente creste, aceasta reprezentand principala cauza a redorii articulare si limitarii
gradului de miscare la oamenii in varsta. In plus, tensiunea musculara solicitata de
organele tendinoase senzitive tinde sa creasca chiar si la tineri, putand produce aparitia
artritei. Receptorii pot fi activati fara a realiza efort sau suprasolicitarea muschilor.
Un punct trigger cheie este acela care poseda un model de durere referita de-a lungul
traiectului nervos, care activeaza un punct trigger latent prezent pe traiect sau ii
determina aparitia. Un punct trigger satelit este acela activat de catre unul cheie.
Tratarea punctul trigger cheie cu succes, deseori rezolva punctul trigger satelit, fie prin
transformarea lui din activ in latent sau prin tratarea completa a acestuia din urma.

Prin contrast, un punct trigger primar, in multe cazuri va activa biomecanic un punct
trigger secundar din alta structura. Tratarea punctului trigger primar, nu inseamna
tratarea punctului trigger secundar.

Punctele sensibile, prin comparatie, sunt asociate cu durerea doar la locul palparii, nu
sunt asociate cu durerea referita si apar in zonele de insertie ale muschilor, nu in benzile
tensionate ale musculaturii abdominale. Prin definitie, pacientii cu fibromialgie prezinta
puncte sensibile. Concomitent, pacientii pot prezenta puncte trigger raspunzatoare de
sindroamele durerii mioafasciale. Astfel, aceste doua sindroame dureroase se pot
suprapune in ceea ce priveste simptomele si devine dificila diferentierea lor in lipsa unei
examinari riguroase a unui medic specialist.

Pentru mai multe informatii referitoare la tipurile de puncte trigger si evaluare,

va rog vizitati
http://www.scienceofmassage.com/dnn/som/journal/0905/medical.aspx

Pentru o sinteza a caracteristicilor punctelor trigger si diferitele tipuri de puncte

trigger, va rog consultati

6
http://www.sld.cu/galerias/pdf/sitios/rehabilitacion/scs_for_muscle_pain.pdf

4. PATOGENEZA

Punctele trigger sunt prezente doar in muschi. Se formeaza datorita unei contractii locale
a unui numar mic de fibre musculare apartinand unui muschi mare sau fascicul muscular.
Acestea pot cauza ruptura de tendoane sau ligamente si durere profunda articulara unde
nu sunt muschi. Ipoteza integrata a teroriilor afima ca punctele trigger se formeaza
datorita eliberarii excesive a acetilcolinei care produce o depolarizare sustinuta a fibrelor
musculare. Aceste contractii prelungite ale sarcomerelor musculare ingreuneaza
vascularizatia si astfel, restrictioneaza necesarul de energie al regiunii afectate. Aceasta
criza de energie genereaza secretia unor substante care influenteaza anumiti nervi
nociceptivi (ai durerii) ce traverseaza regiunea afectata, care pot genera durere localizata
in muschi la nivelul jonctiunii neruromusculare (Travell si Simons 1999). Cand sunt
prezente punctele trigger in muschi, frecvent se asociaza durerea si slabiciunea
musculara in structurile invecinate. Aceste modele de durere musculara urmeaza traiecte
nervoase specifice si au fost rapid reprezentate grafic sub forma unei harti, pentru a
permite identificarea factorului generator de durere. Multe puncte trigger au modele de
durere care se suprapun si altele creeaza relatii ciclice reciproce, care necesita tratament
pe scara larga, pentru a fi inlaturate.

Activare punctelor trigger poate fi cauzata de un numar de factori, incluzand

suprasolicitarea musculara acuta sau cronica, activarea de catre alte puncte trigger
(cheie/satelit, primar/secundar), boala, suferinta psihologica (via inflamatie sistemica),
dezechilibre homeostatice, traumatism direct al regiunii, accident al regiunii (cum ar fi
accidentul de masina care afecteaza multi muschi si genereaza instant puncte trigger),
radiculopatie, infectii si obiceiuri nesanatoase, cum ar fi fumatul.
Traumatismul acut sau microtraumatismele repetate, pot conduce la aparitia stresului
fibrelor musculare si formarea punctelor trigger. Sindromul de durere miofascial este o
afectiune musculara dureroasa, obisnuita, cauzata de punctele trigger miofasciale.
Trebuie diferentiat de sindromul de fibromialgie, care implica multiple zone si puncte
sensibile. Aceste sindroame dureroase sunt deseori concomitente si pot interactiona unul
cu celalalt.
Lipsa exercitiului fizic, postura defectuoasa prelungita, lipsa de vitamine, problemele
articulare, pot toate predispune la aparitia microtraumatismelor. Activitatile ocupationale
sau recreative care streseaza un anume muschi sau grupa musculara, produc stress
cronic al fibrelor musculare, conducand la aparitia punctelor trigger. Exemple de activitati
predispozante includ tinerea receptorului telefonului intre ureche si umar pentru a elibera
membrele superioare; aplecarea prelungita peste o masa; statul pe scaune cu speteze
necorespunzatoare si inaltime necorespunzatare a cotierelor sau lipsa acestora; mutarea
cutiilor folosind mecanica corpului in mod eronat.
Accidentarile sportive acute reprezentate de entorsa acuta sau stressul repetitiv (ex.
cotul aruncatorului de baseball sau jucatorului de tenis de camp, umarul jucatorului de
golf), cicatrici chirurgicale si tesuturi tensionate frecvent, in urma interventilor
chirurgicale la nivelul coloanei vertebrale si de protezare a soldului, pot de asemenea
predispune la aparitia punctelor trigger la un pacient.
Deci, de fapt, in orice muschi poate apare un punct trigger datorita unor multitudini de
motive.

7
Exista cateva teorii despre aparitia si evolutia ulterioara a durerii de la nivelul punctului
trigger, dar cercetarea este inca incompleta. Atat traumatismul, cat si microtraumatismul
pot fi implicate, alti factori includ tulburarile de somn si anxietatea.
Mens si Simmons au propus o teorie conform careia, stimularea nociceptorilor produce
edem local, congestie venoasa si ischemie. Ischemia interfera cu producerea energiei
(ATP), conducand la dereglari ale activitatii pompei de calciu si impiedecand decuplarea
actina-miozina.
Aplicatii Clinice ale Tehnicilor Neuromusculare de Leon Chaitow si Judith Walker-Delaney
(Vol 2, pg. 20) identifica urmatorii factori:
A. Factori activati primar:
 Contractie musculara persistenta, solicitare musculara, suprasolicitare (emotionala
sau fizica)
 Traumatism (reactie inflamatorie locala)
 Conditii ambientale adverse (frig, cald, umezeala, curent, etc)
 Imobilizare prelungita
 Afectiuni febrile
 Dezechilibru biochimic sistemic (ex. hormonal, nutritional)
B. Factori activati secundar:
 Muschi sinergisti si antagonisti compensatori celor care gazduiesc punctele trigger
pot de asemenea dezvolta puncte trigger
 Puncte trigger satelit aparute in zonele de referinta (din punctele trigger cheie sau
afectiuni viscerale, ex. infarct miocardic)
 Infectii
 Alergii (alimentare sau altele)
 Deficiente nutritionale (in special vitamina C, complexul B si fierul)
 Dezechilibru hormonal (tiroida, in particular)
 Oxigenare scazuta a tesuturilor.
Exista numeroase studii care au incercat sa demonstreze ca factorii predictori care pot
cauza tensiune in tesutul moale conduc la aparitia punctelor trigger: postura anormala
din timpul activitatii dinamice sau statice. Activitatile sportive nu protejeaza impotriva
afectarii tesutului moale sau a aparitiei punctelor trigger senzitive.
Rotatiile sau miscariile nefiziologice ale gatului, coloanei vertebrale sau soldurilor pot fi
de asemenea rezultatul activitatii sau sensibilitatii punctului trigger miofascial. Astfel,
incepe un cerc vicios care mentine si accelereaza transformarea tesutului muscular
profund investigat. In acest moment, circumstantele aparitiei punctelor trigger sunt dificil
de controlat. Foarte des, iregularitatile congenitale ale structurii osoase, postura,
obiceiurile de la locul de munca, contractiile repetate si lipsa exercitiului fizic pot contribui
la impiedicarea eliminarii punctelor trigger.
In cele doua grupuri studiate de noi, se poate observa un dezechilibru intre cele doua
parti ale corpului, chiar daca nu este clasificata drept disfunctie fizica.
Toti muschii de echilibru vor fi afectati chiar daca corpul uman va incerca sa compenseze.
Unii muschi sunt prea implicati in miscare sau mentinerea posturii, in timp ce altii, nu.
Unii muschi sunt intr-o stare constanta de tensiune sau contractie, astfel, dezvoltand un
voltaj, care indica un dezechilibru notabil in postura.
Pozitiile fortate sau nefiziologice pot perpetua existenta punctele trigger sau
hipersensibilitatea. Comfortul aparent sau familiaritatea unui obicei vechi pot induce
individului sa fie mai putin responsiv la efectele pe care acesta le are asupra muschilor.
Persoanele care nu practica sport au mai multe puncte sensibile cu diferite localizari
specifice si sensibilitate diferita.

Pentru mai multe informatii privind aparitia punctelor trigger, va rog consultati
http://www.scienceofmassage.com/dnn/som/journal/0903/medical.aspx

8
Pentru alte informatii despre cauzele care determina aparitia punctelor trigger,
fiziopatologia fibromialgiei/fibrozei/miodisneuriei si modificarilor musculare ale
pacientilor cu fibromialgie, va rog consultati
http://www.sld.cu/galerias/pdf/sitios/rehabilitacion/scs_for_muscle_pain.pdf

5. VEDERE MICROSCOPICA

Un punct trigger apare cand sarcomerele excesiv stimulate, sunt chimic impiedicate, de a
fi eliberate din starea lor de interconexiune.

Fig. 1. Vedere microscopica a unui punct trigger

(http://www.triggerpointbook.com/triggerp.htm)

A reprezinta o fibra musculara in stare normala, de repaus, nu intinsa sau contractata.

Distanta dintre doua linii Z succesive, situate in interiorul fibrei musculare, defineste
lungimea sarcomerelor. Aceasta lungime, este deci perpendiculara pe linile Z.

B reprezinta zona, sub forma unui nodul, din fibra musulara formata din masa
sarcomerelor aflate in stare maxima de contractie continua, ce caracterizeaza un punct
trigger. Aspectul bulbar al nodului contractat indica cum acel segment al fibrei musculare
a fost tractionat si a devenit mai scurt si mai larg. Liniile Z s-au apropiat mult una de
cealalalta.

C reprezinta partea din fibra musculara cuprinsa intre nodul contractat si locul de
prindere a muschiului de os (stern, in exemplul nostru). Se observa marea distanta
dintre liniile Z, ceea ce explica cum fibra musculara a fost intinsa de tensiunea prezenta
in interiorul nodului contract. Aceste segmente supraintinse ale fibrei musculare, sunt
cele care au determinat scurtarea si contractia muschiului. In mod normal, cand un
muschi lucreaza, sarcomerele sale functioneaza ca mici pompe, contractandu-se si
relaxandu-se, cu scopul de a favorzia circulatia capilara, responsabila de satisfacerea
nevoilor metabolice. Cand sarcomerul dintr-un punct trigger, ramane contractat, fluxul
sanguin se opreste in zona respectiva. Hipoxia si acumularea produsilor de catabolism
irita punctul trigger. Acest punct reactioneaza la aceasta stare de urgenta, trimitand
semnale dureroase.

9
5. SIMPTOMATOLOGIE CLINICA

Pacientii care prezinta puncte trigger, frecvent acuza durere locala, persistenta, care de
obicei este rezultatul scaderii amplitudinii de miscare a muschiului in cauza. Deseori,
muschii folositi in mentinerea posturii corpului sunt afectati, mai ales muschii gatului,
umerilor, centurii pelvine, incluzand fasciculul superior al trapezului, scalenii,
sternocleidomastoidianul, ridicatorul scapulei si patratul lombar. Desi durerea de obicei
este asociata activitatii musculare, poate fi prezenta si in repaus, deci este constanta.
Este reproductibila, nu urmeaza un dermatom sau distributia unei radacini nervoase.
Pacientii acuza putine simptome sistemice si semne asociate, precum inflamatia
articulara si deficitele neurologice, care in general sunt absente la examenul fizic.
Punctele trigger sunt raspunzatoare de aparitia cefaleei, durerilor de gat si mandibula,
din zona lombara, de cotul jucatorului de tenis de camp si sindromului de tunel carpian.
Reprezinta sursa durerii din articulatiile umarului, incheieturii mainii, soldului,
genunchiului si gleznei, de aceea prezenta lor este atat de frecvent confundata cu
afectiuni precum artrita, bursita sau traumatismul ligamentar.
De asemenea, punctele trigger pot cauza aparitia unor simptome diverse, ca ameteala,
dureri de ureche, sinuzita, greata, pirozis, falsa durere precordiala, aritimie, durere in
zona genitala si senzatie de amorteala in maini si picioare. Chiar si fibromialgia poate
debuta cu puncte trigger miofasciale.
Punctele trigger, pot de asmenea, sa se manifeste ca stare de teniune la nivel cranian,
tinitus, durere la nivelul articulatiei temporomandibulare, scaderea amplitudinii de
miscare la nivelul membrelor inferioare si zonei lombare. In zona capului si gatului,
sindromul de durere miofascial cu puncte trigger se poate mainifesta ca stare de teniune
la nivel cranian, tinitus, durere la nivelul articulatiei temporomandibulare, simptome
ocular si torticolis. Durerea de la nivelul membrelor superioare este frecvent iradiata, iar
durerea de la nivelul umerilor poate fi asemanatoare durererii viscerale sau mima
tendinita si bursita. In membrele inferioare, punctele trigger pot cauza aparitia durerii la
nivelul cvadricepsului si pot determina scaderea amplitudinii de miscare la nivelul
articulatiilor genunchiului si gleznei. Hipersensibilitatea punctelor trigger din muschii
glutei mare si mijlociu, deseori produce durere intensa in zona lombara.
Exemple ale localizarii punctelor trigger sunt ilustrate in Figura 2.

10
Fig. 2. Cele mai frecvente localizari ale punctelor trigger miofasciale (Am Fam
Physician. 2002)

Durerea la pacientii cu puncte trigger active, se poate accentua noaptea, este frecvent
asociata cu scurtarea musculara si scaderea mobilitatii. Exista o relatie semnificativa
intre prezenta punctelor senzitive si probleme legate de postura, este o corelatie
relevanta intre prezenta punctelor trigger, durere si scaderea nivelului functional al
activitatilor zilnice (activitati sportive sau nu).
Diagnosticarea gresita a durerii
Diagnosticarea gresita a durerii este cea mai importanta problema adusa in discutie de
Travell si Simons. Durerea referita, iradiata din punctele trigger mimeaza simptomele
unei foarte lungi liste de afectiuni obisnuite, iar medicii, in incercarea de a lua in
consideratie toate cauzele posibile responsabile de starea actuala, de cele mai multe ori,
uita de sursa miofasciala. Studiul punctelor trigger de-a lungul istoriei nu a fost parte
componenta a educatiei medicale. Travell si Simons au considerat ca cea mai obisnuita
durere de zi cu zi este cauzata de punctele trigger miofasciale si ca ignorarea conceptului
de baza poate conduce inevitabil la diagnostice false, esecul final fiind tratamentul
necorespunzator al durerii.
Niciun test de laborator sau tehnica imagistica nu a fost stabilit pentru diagnosticarea
punctelor trigger. Totusi, utilizarea ecografiei, electromiografiei, termografiei si biopsia
musculara a fost luata in calcul.
Evaluare
Palparea unui manunchi sau nodul de fibre musculare, hipersensibil, de consistenta
crescuta fata de normal, reprezinta semnul fizic caracteristic, asociat prezentei punctului
trigger. Palparea punctului trigger va cauza direct durere in zona afectata sau/si iradierea
durerii catre o zona de referinta si obtinerea unui raspuns, sub forma unei contractii mici,
locale.
Localizarea punctului trigger se bazeaza pe simtul tactil al medicului, ajutat de expresia
de durere a pacientului si de observarea vizuala si palparea zonei de contractie mici,
locale. Cele mai frecvent intalnite localizari ale punctelor trigger si zonele lor de referinta
ale durerii sunt compatibile. Multe dintre aceste localizari si zonele de durere referita au

11
fost ilustrate in Figura 3

Fig 3. Exemple a celor trei directii in care punctele trigger (Xs) pot referi
durerea (rosu). (A) Proiectie periferica a durerii din punctele trigger
suboccipitale si infraspinale. (B) In principal proiectie centrala a durerii din
punctele trigger situate in bicepsul brahial asociata cu durere din regiunea
distala a tendonului muschiului. (C) Durere locala a unui punct trigger din
muschiul dintat posteroinferior (Am Fam Physician. 2002)

Pentru mai multe informatii cu privire la durerea musculara, evolutia

disfunctiilor musculare si adaptarea progresiva, va rog consulatati
http://www.sld.cu/galerias/pdf/sitios/rehabilitacion/scs_for_muscle_pain.pdf

7. TERAPIA PUNCTELOR TRIGGER

Eliminarea punctelor trigger miofasciale reprezinta o componenta importanta a

managementului durerii cronice. Terapia punctelor trigger consta in studiul teoretic si
practic, cu scopul identificarii acestora la nivelul pacientului si stabilirii unui plan
terapeutic care sa atenueze durerea musculara si sa trateze disfunctiile miofasciale din
muschi, fascie, ligamente si tendoane, datorate prezentei punctelor trigger, prin aplicarea
unei presiuni asupra punctelor trigger ale durerii referite. Terapia punctelor trigger poate
de asemenea sustine recuperarea musculara si/sau ameliorarea miscarii articulare.
Exista cateva metode variate utilizate pentru a inactiva punctele trigger.
Tratamentul farmacologic al pacientilor cu durere musculoscheletala include analgezice,
somnifere si relaxante musculare. Antidepresivele, neurolepticele si antiinflamatoriile
nesteroidiene sunt frecvent prescrise acestor pacienti.
Metodele de tratament nonfarmacologice includ tehnici de stretching asociate cu
crioterapia (Travell si Simons), aplicatii diverse de terapie fizicala, la nivelul tesutului
moale, tehnici de presopunctura tip masaj si injectii miofasciale locale cu anestezic sau
corticosteroizi. Alte metode descrise includ acupunctura, terapie prin manipulare, tehnici
de medicina osteopatica, masaj, presopunctura, ecografie, aplicatii de caldura sau
gheata, diatermie, stimulare nervoasa electrica transcutanata, spray cu etilclorid si tehnci
de stretch, stimulare intramusculara cu ajutorului acului si injectii la nivelul punctului
trigger cu anestezic, solutii saline sau steroizi. Utilizarea sprayului si tehnicilor de stretch,
implica strectch pasiv al muschiului tinta, simultan cu aplicare sprayului cu
diclorodiflurometan-tricloromonofluorometan (fluori-metan) sau etil clorid. Aceste
substante continute in spray, aplicate la nivelul tegumentului, produc o anestezie locala,
temporara prin blocarea reflexului de stretch si a transmiterii senzatiei de durere la un

12
centru nervos superior. Senzatia de durere ameliorata, permite muschiului sa fie intins
pasiv catre lungimea sa normala, ceea ce ajuta la inactivarea punctelor trigger,
reducerea spasmului muscular si reducerea durerii referite. Tehnicile de stretch invoca
inhibitia reciproca din interiorul sistemului musculoscheletal.
Tehnicile fizicale se refera la puls ultrasunete, electrostimulare, compresiune ischemica,
terapie prin laser cu nivel energetic mic. Mai recent, in US, au inceput sa se foloseasca
aparate moderne, precum WellWave, care elibereaza unde de soc extracorporal. Acest
aparat utilizeaza pulsuri de unde de sunet, pentru a oferi compresie acustica ca
alternativa la tehnicile de compresiune manuala. Este o metoda extrem de eficienta, o
tehnologie de top pentru reducerea durerii datorate disfunctiilor miofasciale si punctelor
trigger.
Eficienta clinica pe termen lung a diferitelor terapii nu este clara, pentru ca informatiile
oferite de evaluarile pre si post tratament cu ajutorul grupurilor de control nu sunt
disponibile.
Terapeutii din cadrul Programului Medical Terapeutic pot utiliza mioterapia (presiune
profunda ca in abordarea Bonnie Prudden, masaj sau tapotament ca in abordarea Dr.
Griner's), vibratie mecanica, una dintre cele mai populare tehnici pentru tratarea
punctelor trigger este folosirea tehnicilor de compresiune manuala. Aceasta poate parea
similara cu masajul tesutului profund – totusi, un terapeut al terapiei punctelor trigger
este antrenat sa evalueze starea de santatate generala a musculaturii pacientilor sai, sa
identifice durerea si disfunctiile miofasciale, sa localizeze precis si sa trateze punctele
trigger asociate. Practicienii isi folosesc coatele, picioarele sau alte unelte diverse pentru
a aplica presiunea direct pe punctul trigger, pentru a-si proteja mainile.
Sunt prezentate trei efecte locale ale terapiei punctelor trigger prin masaj: stimularea
metabolismului local, secretia substantelor vasoactive si vasodilatatia reflexa dupa
terminarea compresiunii ischemice. Masajul punctelor trigger este una dintre cele mai
eficiente metode utilizate de terapeuti pentru a calma durerea si se bazeaza aproape in
intregime pe observtiile Dr. Travell, ca de altfel si tehnicile clinice inovative folosite
pentru tratarea durerii miofasciale. Dupa acest inceput, Dr. Simons David ofera o noua
valoare durerii miofasciale prin indelungata sa experienta ca om de stiinta. Cei doi
cercetatori au scris Manualul Punctului Trigger.

Pentru mai multe informatii, va rog consultati Manualul de Terapie a Punctelor

Trigger
http://www.pressurepointer.com/PressurePointerManual.pdf
http://kinetopro.blogspot.ro/2011/02/tehnica-trigger-point-release.html

Un protocol terapeutic de succes se bazeaza pe identificarea punctelor trigger,

tratarea lor si daca toate punctele trigger au fost dezactivate, intinderea structurilor
afectate in limita normala a amplitudinii lor de miscare si lungimii. In cazul tratamentului
muschilor, care implica majoritatea metodelor terapeutice, acest protocol include
stretching muscular, utilizand combinatia pasiv, activ, activ izolat, tehnici de obtinere a
energiei musculare si facilitarea neuromusculara proprioceptiva, pentru ca stretchingul sa
fie eficient. Fascia care inconjoara muschiul trebuie de asemenea tratata, posibil,
obtinand astfel o relaxare miofasciala, ceea ce permite intinderea muschiului si elucidarea
modelelor de solicitare musculara, altfel, muschii pur si simplu revin la pozitiile in care
punctele trigger este posibil sa reapara.
De obicei, punctele trigger sunt identificate prin semne obiective si subiective. Semnele
obiective includ o zona tensionata la nivelul muschiului, palpabila, dura, rezultatul
contractiei mici, locale, intindere musculara limitata, slabiciune musculara fara atrofie si
niciun deficit motor. Subiectiv, pacientul acuza rigiditate si oboseala musculara, durere
spontana cu o distributie predictibila punctelor trigger, o sensibilitate profunda exagerata,
specifica punctelor trigger. Presiune sustinuta asupra punctelor trigger induce durere
referita intr-un model prezis. Anumiti muschi este probabil sa produca simptome

13
aditionale obiective si subiective, independente. Semnele clinice considerate drept criterii
minime in vederea identificarii punctelor trigger sunt: sensibilitatea locala, recunoasterea
unei dureri si prezenta unei benzi musculare tensionate.
Mai mult, identificarea prin palpare necesita abilitati foarte dezvoltate in cadrul
examenului fizic musculr.
Desi, examinarile clinice si anamneza pacientului raman un standard in evaluarea
punctelor trigger miofasciale, exactitatea acestor evaluari ramane discutabila. Evaluarea
proprietatilor electrodermale in vederea identificarii punctelor trigger miofasciale este din
ce in ce mai mult luata in considerare. Rezistenta tegumentara a fost demonstrata a fi o
metoda optionala pentru identificarea obiectiva a localizarii punctelor trigger miofasciale,
comparate, confundate cu tesuturile invecinate. Cercetarile arata ca punctele trigger
miofasciale pot fi localizate utilizand dispozitive electrodermale.

Pentru mai multe informatii cu privire la cercetarile despre punctele trigger, va

rog consultati
http://lifeafterpain.com/vault/treat-your-triggers/finding-triggers/

Odata, ce kinetoterapeutul a gasit si confirmat prezenta punctului trigger, trebuie sa

stabileasca o bariera, care separa actina de miozina (proteinele contractile din sarcomer).
Actina si miozina sunt legate impreuna datorita contactiei cronice din banda specifica
musculara.
Bariera poate fi creata cu ajutorul degetelor (ca in fig. 4) sau cu oricare dintre
dispozitivele disponibile in ziua respectiva (ex. cilindru din spuma poliuretanica, bat,
dispozitivul de automasaj thera-cane, mingea de tenis de camp). Multi oameni au placere
in a folosi cilindrul de spuma poliuretanica pe care il ruleaza inapoi si inainte. Este foarte
bine, pentru ca ajuta la abordarea fasciei musculare, imbunatateste circulatia la nivelul
tesuturilor si distruge aderentele. Totusi, daca vrei sa dezactivezi punctele trigger,
trebuie sa te opresti asupra zonei sensibile, care iradiaza durerea si sa aplici presiune
pana cand incepe sa se relaxeze si durerea incepe sa dispara.
Perioada de timp in care se aplica presiune pe punctul trigger, a fost dezbatuta de-a
lungul anilor, dar este acceptata perioada de 8-12 secunde. Este important de mentionat,
ca daca presiunea este mentinuta un timp prea indelungat, poate distruge tesutul
superficial si/sau mai multe puncte trigger superficiale. De asemenea, daca punctul tigger
nu cedeaza dupa o perioada scurta de timp, se poate marca zona respectiva (cu un stilou
sau ceva care se poate spala), se lucreaza alte zone ale muschiului si se revine la cea
marcata, pe masura ce terapia punctului trigger poate deveni foarte intensa. Aceasta
intensitate poate sa nu permita punctului trigger sa se relaxeze, sa cedeze imediat. Cheia
este sa aplici punctului trigger o presiune suficienta, care sa ii permita sa cedeze
(confirmarea fiind ameliorarea usoara a simptomelor de referinta) si sa patrunzi mai in
profunzime si sa continui dupa urmatoarea bariera.

14
 Fig.4. Stabilirea unei bariere intr-un punct trigger

Cata presiune este suficienta ? In trecut, a fost sugerat, sa se aplice presiune pe punctul
trigger la o toleranta a individului la durere de 7-8/10 (10 fiind o durere chinuitoare).
Acum este acceptat, ca o durere de 7-8/10 poate fi prea mare, pentru a obtine o relaxare
corecta, astfel, autorii si cercetatorii au sugerat ca presiunea aplicata punctului trigger sa
fie la nivelul de toleranta a durerii de 5/10, pana cand individul afirma ca simptomele
incep sa se amelioreze. In acest moment, se poate patrunde mai in profunzimea tesutului
(se cauta punctele trigger din muschii profunzi) sau se trece la o alta locatie si se cauta
punctele trigger (grupurile de punct trigger la care s-a facut referire anterior).
Este important de stiut, ca aceasta compresiune sustinuta, este cea care va ajuta la
atenuarea punctului trigger. Daca se aplica presiunea o perioada scurta de timp si nu se
continua tratamentul, nodulul din interiorul muschiului, va reveni la starea sa anterioara
si se va obtine un beneficu terapeutic foarte mic.
Deci, sa recapitulam:
 Gasirea punctului trigger
 Mentinerea presiunii asupra punctului la o scala de toleranta a durerii de 5/10
 Se asteapta relaxarea tesutului (se simte o zona moale sub piele sau pacientul va
simti o diminuare a durerii iradiate)
 Odata ce tesutul s-a relaxat si durerea iradiata incepe sa dispara, fie se merge in
profunzimea tesutului, fie se trece la o alta zona si se cauta alte grupuri de puncte
trigger.
Odata ce punctele trigger au fost dezactivate si “ordinea s-a reinstaurat in muschi”, se
poate masa muschiul, pentru imbunatatirea vascularizatiei in zona respectiva, se intinde
muschiul (este un muschi care necesita stretching) si se fortifica muschiul.
Lucruri de luat in consideratie
Retineti, nu toate zonele tensionate reprezinta puncte trigger. Pot exista puncte sensibile,
unde tesutul este ischemiat, cicatrizat sau fibrozat. Acestea pot necesita alte forme de
terapie a tesului moale.
 Punctele trigger nu sunt (de obicei) singura problmea. De obicei, ei sunt parte
integranta a unei mari probleme care are legatura cu alte difunctii ale tesutului moale si
trebuie sa stabileasca care sunt problemele care stau la baza.
 Propria grija este importanta. Se discuta cu pacientul si ne asiguram ca programul
de antrenament este desfasurat corect, pentru a limita stresul si suprasolicitarea
tesutului. Trebuie sa cunoastem activitatile cotidiene ale pacientului si postura. Mare
parte din durere si disfunctii provin din modul cum ne desfasuram activitatile zilnic.

15
Modificare activitatilor cotidiene, desi dificila, este cruciala in producerea ultimelor
schimbarii in ceea ce priveste tesutul moale.
 Exercitiile asupra tesutului moale, utilizarea cilindrului de spuma poliuretanica si
exercitiile adecvate de crestere a fortei musculare sunt esentiale.
 Terapia punctelor trigger poate reduce durerea, creste mobilitatea si permite
muschilor sa se lungeaasca si sa devina puternici din nou. Pentru tratarea punctelor
trigger, o presiune puternica trebuie aplicata asupra acestora. Presiunea usoara nu este
eficienta in tratamentul punctelor trigger.
 Punctele, pot creste spasmele musculare, in timp ce muschii incearca sa se
autoprotejeze, conducand la aparitia unei dureri constante, de intensitate crescatoare. In
schimb, aplicarea unei presiuni moderate catre mari punctelor trigger determina initial
cresterea durerii, dar apoi pe masura ce muschiul se relaxeaza, durerea se va diminua.
 Presiunea trebuie aplicata usor si sistata usor, pentru a obtine rezultatele cele mai
bune. Presiunea trebuie mentinuta pana cand apare o modificare a durerii. Daca durerea
nu scade in intensitate dupa un minut, aplicarea presiunii este oprita – probabil acesta nu
este un punct trigger!
 Dupa aplicarea presiunii asupra punctelor trigger, muschiul relaxat trebuie intins.
Daca muschii nu revin la lungimea normala, este o mare probabilitate ca punctele trigger
sa reapara. Intinderea este mai sigura si mai putin dureroasa dupa ce punctele trigger au
fost tratate.

Fig. 5. Tehnica masajului punctelor trigger

Terapia punctelor trigger implica de asemenea, folosirea altor tehnici variate, ce includ
contractie activa/relaxare si relaxare postizometrica. Factorii predispozanti si de
intretinere a suprasolicitarii cronice sau traumatismelor de stres musculare trebuie
eliminati, daca este posibil.

16
Decizia de a trata punctele trigger prin metode manuale sau injectii depinde foarte mult
de antrenamentul si abilitatile medicului, in aceeasi masura ca si de tipul punctului
trigger. Pentru punctele trigger aflate in stadiul acut de formare (inainte ca modificarile
secundare sa apara), tratamentul eficient trebuie realizat prin terapie fizicala. Mai mult,
metodele manuale sunt indicate la pacientii care se tem foarte mult de ace sau cand
punctul trigger se afla in mijlocul musculaturii abdominale, greu accesibil injectiilor (ex.
muschii psoas si iliac). Obiectivul terapiei manuale este acela de a antrena pacientul sa
isi managerieze propria durere si disfunctie. Totusi, metodele manuale, cu siguranta vor
necesita mai multe sedinte si beneficiile pentru o zi, doua, pot sa nu fie atat de bune, in
comparatie cu cele oferite de injectii. Rezultatele terapiei manuale sunt direct relationate
cu abilitatile kinetoterapeutului.
Daca punctele trigger sunt comprimate prea putin timp, ele pot fi reactivate sau sa
ramana active; daca este comprimat prea mult sau prea puternic, pot fi iritate sau
muschiul poate fi zdrobit, aparand durerea in zona respectiva. Aceasta rana poate dura
1-3 zile dupa tratament si poate fi resimitita, desi nu este similara cu febra musculara
(debutul intarziat al durerii musculare), durerea se simte zile dupa ce muschii au fost
suprasolicitati. Durerea este obisnuita si dupa masaj, daca terapeutul foloseste presiunea
asupra punctului trigger latent nedepistat sau asupra punctelor trigger active sau nu este
experimentat in terapia punctului triger miofascial.

Daca vrei sa stii mai multe, va rog vizitati

http://www.scienceofmassage.com/dnn/som/journal/0907/medical.aspx

Poti afla mai multe detalii urmand protocolul terapiei punctelor trigger
http://www.scienceofmassage.com/dnn/som/journal/0909/medical.aspx

Pentru alte informatii cu privire la metodele de tratament general si alegerea

terapiei punctului trigger, poti consulta
http://www.sld.cu/galerias/pdf/sitios/rehabilitacion/scs_for_muscle_pain.pdf

8. HARTA PUNCTELOR TRIGGER

Muschii produc si acumuleaza produsi de catabolism. Cu cat un muschi este folosit mai
mult, cu atat rezulta mai multi produsi de catabolism. Asa cum a fost mentionat anterior,
folosirea repetata a unui muschi, va determina in final, acumularea produsilor de
catabolism si aparitia punctelor trigger. Punctele trigger produc sensibilitate musculara,
reducerea amplitudinii de miscare, limiteaza flexibilitatea musculara, slabiciune
musculara si durere iradiata in alte zone ale corpului.
Durerea iradiata poate determina aparitia simptomelor in zone indepartate de punctul
trigger. Durerea iradiata nu urmeaza traiectele nervoase si uneori poate exista in muschi
la departare de punctul trigger.
O buna intelegere a punctelor trigger si modalitatii de iradiere a durerii poate aduce
lumina asupra conditiilor de aparitie a durerii, care pare sa fie inexplicabila.
Sunt putin peste 620 de potential puncte trigger in muschii umani. Aceste puncte trigger,
cand devin active sau latente, apar in aceleasi zone din muschi la toti oamenii. Din acest
motiv, hartile punctelor trigger pot fi realizate si sunt corecte pentru toti oamenii.
Studiile care au fost facute acum 10 ani si au inclus 100 de oamenii (70 femei si 30
barbati) au indicat ca, fara exceptie, toti oamenii studiati, prezentau cel putin 8 puncte
trigger sensibile, care pot determina aparitia diferitelor simptome si forme de durere, in
special dureri de cap, gat si umeri, localizate mai ales, in urmatoarele zone
sternocleidomastoidian, trapez, suboccipital, splenius al capului si gatului, maseter,
zigomatic, oculari, temporali, scaleni, romboizi, infraspinos, deltoid, marele dorsal,

17
rotundul mare, extensor al indexului, triceps, flexor radial al carpului, flexor lung al
policelui, adductorul policelui, iliocostal, longissimus, dintat inferoposterior, patratul
lombar, glutei mare, mijlociu si mic, tensor al fasciei lata, vastul intrmediar, lateral si
medial, ischiogambieri, popliteu, tibial anterior, peroneu lung. Numarul si localizarea
punctelor trigger a fost diferita la barbati si femei.
Hartile punctelor trigger au aratat zone specifice identificate ca puncte trigger si modele
de durere tipica iradiata a punctelor trigger. Prin fortifierea, tonifierea si masarea acestor
zone, flexibilitatea si forta musculara pierdute, se pot recastiga. Modelul punctului trigger
explica iradierea frecventa a durerii neexplicate din aceste puncte sensibile catre zonele
invecinate, uneori la distanta de punctul trigger insusi. Practicantii pretind ca au
identificat corect modelele durerii referite, permitandu-le, astfel, asocierea durerii dintr-o
zona cu punctul trigger din alta zona. Multi chiropracticieni si maseuri au gasit modelul
folositor in practica de zi cu zi, dar comunitatea medicala, in mare, nu a imbratisat
terapia punctului trigger. Desi punctele trigger par sa fie un fenomen observabil cu
proprietati definite, lipseste metodologia consistenta pentru diagnosticul punctelor trigger
si teoriile care sa explice cum apar punctele trigger si de ce acestea produc modele de
durere referita specifica.

Fig.6. Puncte trigger obisnuite

Mai jos sunt prezentate numeroase harti ale punctelor trigger pentru zona superioara a
spatelui. Retineti ca punctele trigger se pot forma in orice muschi din organism, nu sunt
limitate doar la zona superioara a spatelui.

18
Legenda hartilor:
 'x' reprezinta localizarea punctului trigger.
 Zonele inchise la culoare de pe harta reprezinta localizarea primara a durerii
referite.
 Zonele deschise la culoare de pe harta reprezinta zonele de "iradiere" ale
durerii, care pot sau nu sa fie prezente.

19
20
 Fig. 7. Punctele trigger din zona superioara a spatelui.
http://www.aaachingback.com/Trigger_Point_pain_referral.html

Pentru mai multe informatii, va rog consultati gratis hartile punctelor trigger
miofasciale
http://www.youtube.com/watch?v=7_j9RJYII1k
http://www.triggerpointmaps.com/tp_finder.html

Bibliografie
1. Travell, Janet; Simons David; Simons Lois (1999). Myofascial Pain and
Dysfunction: The Trigger Point Manual (2 vol. set, 2nd Ed.). USA:
Lippincott Williams & Williams. ISBN 0-683-08363-5.
2. DAVID J. ALVAREZ, PAMELA G. ROCKWELL Trigger Points: Diagnosis and
Management, Am Fam Physician. 2002 Feb 15;65(4):653-661.
3. Leon Chaitow and Judith Walker-Delaney - Clinical Applications of Neuromuscular
Techniques – Elsevier, 2002, Vol 2
http://books.google.ro/books?id=utJagjr-
HuIC&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=one
page&q&f=false

Linkuri externe

1. Ross Turchaninov, MD si Boris Prilutsky- TERAPIA PUNCTELOR TRIGGER

 PARTEA I
http://www.scienceofmassage.com/dnn/som/journal/0903/medical.aspx

21
  PARTEA II TIPURI si Evaluarea PUNCTELOR TRIGGER
http://www.scienceofmassage.com/dnn/som/journal/0905/medical.as
px
 Partea III REZULTATELE TERAPEUTICE ALE TERAPIEI PUNCTELOR
TRIGGER
http://www.scienceofmassage.com/dnn/som/journal/0907/medical.aspx
 Partea IV PROTOCOLUL TERAPIEI PUNCTELOR TRIGGER
http://www.scienceofmassage.com/dnn/som/journal/0909/medical.as
px
2. Stimuarea nervilor spinali pentru durerea musculara (plus tehnica de
inhibitie neuromusculara integrata si auto-tratament)
http://www.sld.cu/galerias/pdf/sitios/rehabilitacion/scs_for_muscle_pain.pdf
3. wikipedia- http://en.wikipedia.org/wiki/Trigger_point
4. Ghidul durerii punctelor trigger - http://triggerpoints.net/
5. Ghidul simptomelor durerii referite - http://myofascialtherapy.org/symptom-checker/
6. Hartile punctelor trigger miofasciale
http://www.youtube.com/watch?v=7_j9RJYII1k
http://www.triggerpointcharts.com/
http://www.triggerpointmaps.com/tp_finder.html
7. Harta punctului trigger
http://www.aaachingback.com/Trigger_Point_pain_referral.html
8. Localizarea punctelor trigger
http://lifeafterpain.com/vault/treat-your-triggers/finding-triggers/
9. Manualul terapiei punctelor trigger
http://www.pressurepointer.com/PressurePointerManual.pdf
10. Punctul trigger si Ghdiul durerii referite
http://www.triggerpoints.net/
11. Perspective chiropractice ale terapiei
http://www.chiro.org/ACAPress/Myofascial_Therapy.html
12. Introducere in terapia punctelor trigger
https://itunes.apple.com/us/book/introduction-to-clinical-trigger/id591601476?mt=11

Video

1. Punctele trigger miofasciale: cause si tratament

http://www.youtube.com/watch?v=9Aakc59YFJE
2. Ce este un punct trigger si ce ii determina aparitia
http://www.youtube.com/watch?v=P-ljVkkBWQE
3. Punctele trigger si cum functioneaza
http://www.youtube.com/watch?v=f2R_d0eqDjY
4. Terapia punctelor trigger – Curs -Partea 1 of 7: Introducere
http://www.youtube.com/watch?v=aiKKCNIWXgs
5. Terapia punctelor trigger – Curs -Partea 2 of 7: Ce este un punct trigger?
http://www.youtube.com/watch?v=yCkYs8ISxyw
6. Terapia punctelor trigger – Curs -Partea 3 of 7: Fiziologia punctelor trigger si
efecte
http://www.youtube.com/watch?v=rghCYqMvLpc
7. Terapia punctelor trigger – Curs -Part 4 of 7: Durerea referita si simptome
http://www.youtube.com/watch?v=QuTtGG61SUk
8. Terapia punctelor trigger - Curs -Partea 5 of 7: Tratamentul punctelor trigger
http://www.youtube.com/watch?v=ZiXUritQxAk

22
9. Terapia punctelor trigger-Curs-Partea 6 of 7: Proceduri clinice
http://www.youtube.com/watch?v=RY-cHjIgxIg
10. Terapia punctelor trigger - Curs -Partea 7 of 7: Protocoale
http://www.youtube.com/watch?v=biRgQh-Khgk
11. Masajul punctelor trigger
http://massage-tutorials.wonderhowto.com/how-to/do-trigger-point-massage-5261/
12. Punctele trigger ale muschiului gluteu mediu si zonei inferioare a spatelui
http://www.youtube.com/watch?v=4W_RtAong-U
13. Tehnici de masaj ale punctelor trigger
http://www.youtube.com/results?search_query=trigger+point+massage+technique
s&page=2
14. Tehnici de masaj: Bazele masajului tesutului profund
http://www.youtube.com/watch?v=pihxy4iUkcE
15. Punctele trigger superioare - Terapie prin masaj
http://www.youtube.com/watch?v=i7yR4hn08yI

Bibliografie optionala

1. Tough EA, White AR, Richards S, Campbell J (March–April 2007). "Variability of

criteria used to diagnose myofascial trigger point pain syndrome—evidence from a
review of the literature". Clin J Pain 23 (3): 278–86.
doi:10.1097/AJP.0b013e31802fda7c. PMID 17314589.
 McPartland JM, (June 2004). "Travell trigger points--molecular and osteopathic
perspectives". Journal of the American Osteopathic Association 104 (6): 244–49.
PMID 15233331.
 Alvarez DJ, Rockwell PG (February 2002). "Trigger points: diagnosis and
management". Am Fam Physician 65 (4): 653–60. PMID 11871683.
 Dynamic Chiropractic
 Jantos M (June 2007). "Understanding chronic pelvic pain". Pelviperineology 26
(2). ISSN 1973-4913. OCLC 263367710. Full open-access article
 Lucas N, Macaskill P, Irwig L, Moran R, Bogduk N (2009 Jan). "Reliability of
physical examination for diagnosis of myofascial trigger points: a systematic

23
 review of the literature". Clin J Pain 25 (1): 80–9.
doi:10.1097/AJP.0b013e31817e13b6. PMID 19158550.
 Chen Q, Bensamoun S, Basford JR, Thompson JM, An KN (December 2007).
"Identification and quantification of myofascial taut bands with magnetic
resonance elastography". Archives of Physical Medicine and Rehabilitation 88
(12): 1658–61. doi:10.1016/j.apmr.2007.07.020. PMID 18047882.
 Davies Clair, Davies Amber (2004). The trigger point therapy workbook : your
self-treatment guide for pain relief (2nd ed.). Oakland, California: New Harbinger
Publications. p. 323. ISBN 978-1-57224-375-0.
 Myburgh, C; Larsen AH, Hartvigsen J. (2008). "A systematic, critical review of
manual palpation for identifying myofascial trigger points: evidence and clinical
significance". Arch Phys Med Rehabil. 89 (6): 1169–76.
doi:10.1016/j.apmr.2007.12.033. PMID 18503816. Retrieved 7/23/2012.
 Simons DG (2008). "New views of myofascial trigger points: etiology and
diagnosis". Archives of Physical Medicine and Rehabilitation 89 (1): 157–9.
doi:10.1016/j.apmr.2007.11.016. PMID 18164347.
 Shah JP, Danoff JV, Desai MJ, et al. (2008). "Biochemicals associated with pain
and inflammation are elevated in sites near to and remote from active myofascial
trigger points". Archives of Physical Medicine and Rehabilitation 89 (1): 16–23.
doi:10.1016/j.apmr.2007.10.018. PMID 18164325.
 Hong CZ (June 2000). "Myofascial trigger points: pathophysiology and correlation
with acupuncture points". Acupunct Med 18 (1): 41–47. doi:10.1136/aim.18.1.41.
 Melzack R, Stillwell DM, Fox EJ (February 1977). "Trigger points and acupuncture
points for pain: correlations and implications". Pain 3 (1): 3–23.
doi:10.1016/0304-3959(77)90032-X. PMID 69288.
 Dorsher PT (May 2006). "Trigger points and acupuncture points: anatomic and
clinical correlations". Medical Acupuncture 17 (3).
 Dorsher PT (July 2009). "Myofascial referred-pain data provide physiologic
evidence of acupuncture meridians". J Pain 10 (7): 723–31.
doi:10.1016/j.jpain.2008.12.010. PMID 19409857.
 Hsueh TC, Cheng PT, Kuan TS, Hong CZ (November–December 1997). "The
immediate effectiveness of electrical nerve stimulation and electrical muscle
stimulation on myofascial trigger points". American Journal of Physical Medicine &
Rehabilitation 76 (6): 471–6. doi:10.1097/00002060-199711000-00007.
PMID 9431265.
 "Fibromyalgia: diagnosis and treatment". Bandolier (90). August 2001.
ISSN 1353-9906.
 Ge HY, Nie H, Madeleine P, Danneskiold-Samsøe B, Graven-Nielsen T, Arendt-
Nielsen L (2009-12-15). "Contribution of the local and referred pain from active
myofascial trigger points in fibromyalgia syndrome". Pain 147 (1–3): 233–40.
doi:10.1016/j.pain.2009.09.019. PMID 19819074.
 Brezinschek HP (2008 December). "Mechanismen des Muskelschmerzes
[Mechanisms of muscle pain : significance of trigger points and tender points]" (in
German). Zeitschrift für Rheumatologie 67 (8): 653–4, 656–7.
doi:10.1007/s00393-008-0353-y. PMID 19015861.
 "Trigger point injection". Non-Surgical Orthopaedic & Spine Center. October 2006.
Archived from the original on 2006-10-26. Retrieved 2007-04-07.
 Lewit K (1979). "The needle effect in the relief of myofascial pain". Pain 6 (1):
83–90. doi:10.1016/0304-3959(79)90142-8. PMID 424236.
 Tough EA, White AR, Cummings TM, Richards SH, Campbell JL (2009 Jan).
"Acupuncture and dry needling in the management of myofascial trigger point
pain: a systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials".
European Journal of Pain 13 (1): 3–10. doi:10.1016/j.ejpain.2008.02.006.
PMID 18395479.

24
 Wilson VP (2003). "Janet G. Travell, MD: A Daughter's Recollection". Tex Heart
Inst J 30 (1): 8–12. PMC 152828. PMID 12638664.
 Bagg JE (2003). "The President's Physician". Tex Heart Inst J 30 (1): 1–2.
PMC 152826. PMID 12638662.

25