Sunteți pe pagina 1din 7

JOCUL DIDACTIC MUZICAL

Ce reprezintă un joc didactic?


Jocul didactic reprezintă un mijloc de facilitare a trecerii unui copil de la
activitatea dominantă de a se juca la activitatea de învatare.
Jocul didactic prezintă ca notă definitorie îmbinarea armonioasă a elementului
instructiv cu elementul distractiv, asigurând o unitate deplină între sarcina didactică si
actiunea de joc.
Această îmbinare a elementului instructiv-educativ cu cel distractiv face ca, pe
parcursul desfășurării sale, copiii sa trăiască stări afective complexe care declanșează,
stimulează, intensifică participarea la activitate, cresc eficiența acesteia si contribuie la
dezvoltarea diferitelor componente ale personalității celor antrenati în joc.
Jocul didactic, încadrandu-se în categoria jocurilor cu reguli, este definit prin
obligativitatea respectării regulilor care precizează căile ce trebuie urmate de copii in
desfășurarea acțiunii ludice.
Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiective educaționale variate și
complexe. Acestea pot viza dezvoltarea fizică a copilului în cazul jocurilor motrice,
sportive, sau dezvoltarea unor subsisteme ale vieții psihice (procesele psihice senzoriale,
intelectuale, volitive, trasaturi de personalitate). De asemenea jocurile didactice pot
contribui la rezolvarea unor sarcini specifice educației morale, estetice.
Prin jocul didactic se precizează, se consolideaza, se sintetizează, se evoluează și
se imbogățesc cunoștințele copiilor, acestea sunt valorificate in contexte noi, inedite.
Spre deosebire de alte tipuri de jocuri, jocul didactic are o structură aparte.
Elementele componente ale acestuia sunt:
Ø         scopul jocului
Reprezintă o finalitate generală spre care tinde jocul respectiv și se formulează pe
baza obiectivelor de referință din programa activitaților instructiv-educative.
Ø         conținutul jocului
Include totalitatea cunostințelor, priceperilor si deprinderilor cu care copiii
operează în joc. Acestea au fost insușite în activitățile anterioare. Conținutul poate fi
extrem de divers: cunoștințe despre plante, animale, anotimpuri, viata si activitatea
oamenilor, cunostinte matematice, istorice, geografice, continutul unor basme, povești.
Ø         sarcina didactică
Indică ce anume trebuie sa realizeze efectiv copiii pe parcursul jocului pentru a
realiza scopul propus. Se recomandă ca sarcină didactică să fie formulată sub forma unui
obiectiv operațional, ajutandu-l pe copil sa conștientizeze ce anume operații trebuie să
efectueze. De asemenea se recomandă ca sarcină didactică să nu solicite doar sau in
primul rând, procese numerice, ci să implice in rezolvarea sa și gandirea (operațiile
acesteia), imaginația, creativitatea copiilor.
Ø         regulile jocului

Concretizează sarcina didactică si realizează legătura dintre aceasta și acțiunea


jocului. Precizează care sunt căile pe care trebuie sa le urmeze copiii in desfășurarea
acțiunii ludice pentru realizarea sarcinii didactice.

Sunt prestabilite si obligatorii pentru toți participanții la joc si reglementează


conduita si acțiunile acestora in funcție de structura particulară a jocului didactic.

Regulile jocului prezintă o mare varietate:


-indică acțiunile de joc;

-precizează ordinea, succesiunea acestora;

-reglementează acțiunile dintre copii;

-stimulează sau inhibă anumite manifestări comportamentale.


Cu cât regulile sunt mai precise și mai bine insușite, cu atât sarcinile didactice sunt
ușor de realizat, iar jocul este mai interesant și mai distractiv.

Regulile trebuie să fie simple, ușor de reținut prin formulare și posibil de respectat
de către toți copiii, accesibile.

Joc didactic muzical?


-Muzica o găsim în orice mediu, la orice vârstă, la orice oră, oriunde.
-Muzica poate atinge orice om, cu o mângâiere fină si plăcută.
-Muzica este un element care dezvoltă capacitatea memoriei vizuale prin partiturile
si notele muzicale specifice, dezvoltă capacitatea de a putea asculta un sunet dorit intr-o
multime de zgomote, are rol de terapie și combinat cu un joc didactic poate ajuta o
persoană de orice vârstă sa învețe, în special copiii.

Exemplu:
Punând o poezie pe o linie melodică, un copil o poate memora mult mai repede
datorită atracției pe care o oferă, aceasta fiind percepută ca un cântecel si oferind
copilului sensibilitatea si expresivitatea recitării acesteia, plus că oferă elevului senzația
de joacă, uitând de faptul că aceasta poate să fie o temă pentru acasă sau un exercițiu la
clasă.
Prin această metodă putem face școlarul să învețe mai ușor alfabetul sau
numărătoarea.

Jocurile didactice muzicale ajută copiii să socializeze mult mai ușor, multe dintre
ele fiind concepute pentru joc în colectiv, multe dintre ele fiind puse in practică de la
grădiniță.

Exemplu:
-Jocul „Deschide urechea bine”
Un copil este ales să stea cu ochii închişi (sau legat cu o eşarfă), iar ceilalţi cântă.
Unul dintre copii, îl va striga pe nume pe copilul care a stat cu ochii închişi , acesta
trebuind să ghicească cine l-a strigat.Pentru amuzament, copiii îşi pot schimba vocea, iar
cei care nu recunosc vocea, vor primi porunci hazlii.

„Deschide urechea bine,


Să vedem  ghiceşti, ori ba?
Cine te-a strigat pe tine?
Hai, ghiceşte nu mai sta!”

-Jocul  “Înfloresc grădinile”

 Copiii formează un cerc simbolizând o grădină înflorită.În interiorul cercului se


aşează 5-6 copii ce reprezintă diferite flori. Se mai stabilesc câţiva copii-albine, şi câţiva
copii-fluturi, care stau în afara grădinii.Jocul începe cu intonarea melodiei de către copiii
din cerc şi de către copiii-flori.La versurile”Prin livezi albinele”, aceştia ocolesc grădina
(cercul) şi intră în ea, oprindu-se la câte o floare.
La versul „Fluturii cu miile”,fluturii înconjoară în zbor grădina sau intră în cerc,
unde îşi continuă zborul.Când melodia ajunge la versurile „Joacă fete şi băieţi”, copiii din
cerc încep să joace o horă.
Jocul se reia, mereu cu alţi copii în rolurile de flori, albine şi fluturi.

“Înfloresc grădinile,
Ceru-i ca oglinda,
Prin livezi, albinele,
Şi-au pornit colinda.
Cântă ciocârliile ,
Imn de veselie,
Fluturii cu miile,
Joacă pe câmpie.
Joacă fete şi băieţi
Hora-n bătătură,
Ah, de ce n-am zece vieţi,
Să te cânt,natură!”
-Jocul “Copilul neastâmpărat”

Copiii merg în cerc, unul după altul, cântând şi executând mişcările.


Acestea sunt: 
  sus- copiii vor merge pe vârfuri, cu mâinile deasupra capului;
           râdea- vor bate din palme;
           trosc- vor tropăi;
           buf- se vor ghemui;
           uite-aşa- vor imita cu mâinile morişca;
           plângea- se vor preface că plâng.

„S-a suit  copilu-n pom


Sus,sus,sus
Şi pe-o cracă  mi s-a pus
Sus,sus,sus.

Îi părea grozav de bine şi striga:


Cine e mai sus ca mine?
Şi râdea.

Atunci craca se  rupea.


Trosc, trosc, trosc!
Şi copilul jos cădea:
Buf, buf, buf!

A căzut din deal  în vale .


Uite-aşa,
Ştiu că n-a căzut pe moale,
Că plângea.”
-Jocul „Un elefant”

Copiii fac un cerc iar unul stă în mijloc şi se învârte  destul de încet, în timp ce
copiii cântă :”Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen/ Şi fiindcă ea nu se rupea / A
mai chemat un elefant/ şi copilul alege alt copil, acesta din urmă prinzându-l  de mijloc
pe primul  etc. Şi tot aşa pâna la zece elefanţi, moment în care toţi elefanţii vor cădea!

Acest joc facilitează învățarea numărătorii până la zece sau până la numărul stabilit
de educator/profesor.
“Un elefant, se legăna,
Pe o pânză de păianjen,
Şi fiindcă ea nu se rupea,
A mai chemat un elefant.
Doi  elefanti se legănau
Pe o pânză de păianjen
Şi fiindcă ea nu se rupea ,
Au mai un elefant.
Trei elefanţi se legănau
Pe o pânză de păianjen
Şi fiindcă ea nu se rupea,
Au mai chemat un elefant.
Patru  elefanţi se legănau
Pe o pânză de păianjen,
Şi fiindcă ea nu se rupea
Au mai chemat un elefant.
Cinci elefanţi se legănau
Pe o pânză de păianjen,
Şi fiindcă ea nu se rupea,
Au mai chemat un elefant.
Şase  elefanţi se legănau
Pe o pânză de păianjen
Şi fiindcă ea nu se rupea,
Au mai chemat un elefant.
Şapte elefanţi se legănau
Pe o pânză de păianjen
Şi fiindcă ea nu se rupea,
Au mai chemat un elefant.
Opt  elefanţi se legănau
Pe o pânză de păianjen
Şi fiindcă ea nu se rupea,
Au mai chemat un elefant.
Nouă elefanţi se legănau
Pe o pânză de păianjen
Şi fiindcă ea nu se rupea,
Au mai chemat un elefant.
Zece elefanţi se legănau
Pe o pânză de păianjen
Şi pentru că pânza s-a rupt
Toţi elefanţii au căzut!!!
Buff!”

S-ar putea să vă placă și