A treia bătălie de la Harkov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

A treia bătălie de la Harkov a fost ultima mare victorie strategică a
Germaniei Naziste din timpul celui de-al doilea război mondial. A treia bătălie de la Harkov
Harkovul fost cucerit pentru prima oară de naziști pe 25 octombrie 1941 Parte din luptelor de pefrontului de răsărit
și a fost eliberat de sovietici în februarie 1943, după înfrângerea suferită al celui de-al doilea război mondial
de germani la Stalingrad. Sub conducerea feldmareșalului Erich von
Manstein, germanii au contraatacat și după ce au distrus unitățile
avansate sovietice, au recucerit orașul după lupte grele de stradă.

Corpul al 2-lea SS Panzer, echipat cu tacuri grele Tiger, au jucat un rol

semnificativ în recucerirea orașului. Corpul de tancuri era format din
Divizia I SS Leibstandarte „Adolf Hitler” și Divizia a 2-a SS „Das
Reich”, care veneau pe front după o perioadă lungă de refacere, fiind la
maximă capacitate de luptă. sub comanda SS-Gruppenführerului Paul Informații generale
Hausser, tancurile germane s-au angajat în luptă cu sovieticii în ciuda Perioadă 16 februarie –15
disproporției de forțe de 6 la 1 în favoarea rușilor
. În condițiile în care era martie 1943
la un moment dat amenințat cu încercuirea, Hausser și-a retras tancurile Locație Harkov, RSS
Ucrainiană - Uniunea
în ciuda ordinelor explicite date de Adolf Hitler. Această retragere l-a Sovietică
înfuriat atât de rău pe Hitler, încât dictatorul a refuzat să-l decoreze pe 49°58′00″N 36°19′00″E
Hausser după câștigarea bătălie. Rezultat Victoria puterilor Axei
Beligeranți
Corpul al 2-lea SS Panzer (întărit cu Divizia SS Totenkopf) a fost atașat Uniunea Sovietică Germania Nazistă
contraatacului lui Manstein, care a distrus unitățile avansate sovietice și a Conducători
salvat Grupul de Armate Sud. Divizia Leibstandarte a recucerit mai apoi
Filipp Golikov Erich von Manstein
Harkovul, iar, în onoarea acestei victorii, Hitler a hotărât să Nikolai Vatutin †Theodor Eicke
redenumească piața centrală a orașului "Leibstandarteplatz". Această Efective
bătălie este considerată în general ultima ofensivă încununată de succes 300,000 soldați 160.000 soldați
în pe frontul de răsărit și este studiată până în ziua de azi în academiile Pierderi
48.000 morți, 180.000 necunoascute;
militare ca un bun exemplu deapărare mobilă. răniți raportate ca fiind
19.594 prizonieri "moderate"
Orașul a rămas numai temporar în mâinile Axei. Pe 23 august 1943 ,
Modifică date / text
după înfrângerea din bătălia de la Kursk, germanii au fost forțați
săpărăsească orașul.

În ciuda importanței ei, această bătălie a fost puțin studiată de istorici în epoca postbelică.

Bibliografie
Jean Restayn, The Battle of Kharkov, J.J. Fedorowicz Publishing,ISBN 0-921991-48-7
George Nipe & Remy Spezzano,Platz der Leibstandarte: The SS-Panzer-Grenadier-Division "LSSAH" și The Battle
of Kharkov January - March 1943, RZM Imports. ISBN 0-9657584-2-7
George M. Nipe Jr, Last Victory in Russia: The SS-Panzerkorpsand Manstein's Kharkov Counteroffensive February
- March 1943, Schiffer Publishing. ISBN 0-7643-1186-7

Vezi și
 Prima bătălie de la Harkov
A doua bătălie de la Harkov

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=A_treia_bătălie_de_la_Harkov&oldid=8843272

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 25 septembrie 2014, ora 17:23.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.