Argintaru Teodora 

Milcu Ana-Maria 
Nedelcu Ioana 
Nica Andreea 
335CC

Concurenta in era digitala: Studiu de caz Airbnb si

Uber

Introducere   

Economia colaborativă a produs schimbări drastice în comportamentul consumatorului. La

momentul apariției acestui model, a fost un subiect popular de discuții. Astăzi, unele dintre cele
mai mari și mai profitabile companii înfloresc folosind acest model dinamic de colaborare.

Liderii de piață care avansează conceptul de economie colaborativă nu mai sunt, în multe
privințe, nou intrați în piață. Mărimea și scara la care operează Uber, Airbnb și câteva alte
companii rivalizează, ba chiar surclasează, cele mai mari companii mondiale în transport, sistem
sanitar și alte sectoare. Cum puterea economica ale acestor companii cu orientare spre
tehnologie crește, continuă să apară ciocniri de reglementări și legislație pe toate fronturile, de-a
lungul orașelor și statelor din Statele Unite ale Americii, Europa și întreaga lume.

Ce este economia Peer-to-Peer (colaborativă)? 

Economia colaborativă se referă la persoanele care își oferă bunurile subutilizate altora
folosind platforme digitale: „activitatea peer-to-peer-based de obținere, acordare sau partajare a
accesului la bunuri și servicii, coordonată prin intermediul serviciilor online bazate pe comunitate”.
Economia colaborativă este, de asemenea, denumită și „economie de partajare” sau „economia
platformei” și include multe sectoare diferite, variind de la vânzarea de artă la furnizarea de servicii de
întreținere a locuințelor conduse de un număr tot mai mare de „lucrători independenți ”sau
micro-întreprinzători. Economia de partajare este termenul inițial pentru activități care s-au axat pe
partajarea activelor subutilizate. Acum, însă, ofertele promovate pe cele mai mari platforme digitale
de turism merg mult dincolo de partajarea bunurilor sub utilizate pentru a include cazare care este
deținută exclusiv pentru închiriere pe termen scurt, uneori de la proprietarii care sunt afaceri.
Rezultatul este că termenul „economie colaborativă” și-a pierdut semnificația în acest sector. Acest
raport se concentrează în schimb pe economia peer-to-peer , care se referă la sejururi temporare în
case întregi, apartamente, camere private sau camere comune. Locuința sau camera pot fi reședința
principală sau secundară a furnizorului / proprietarului și acesta poate fi prezent sau absent temporar.

Companiile care operează pe partajarea P2P sunt deseori dispuse să angajeze sau să
permită aproape oricui să „împărtășească” bunurile lor, atâta timp cât le dețin.
Deci, pentru Airbnb, atâta timp cât aveți o proprietate reală, sunteți eligibil să vă înscrieți ca gazdă.
Pentru Uber, angajații trebuie să treacă printr-un proces tipic de recrutare, dar nu trebuie să treacă de
aceleași dificultăți prin care trebuie să treacă șoferii de taxi tradiționali pentru a se califica la locul de
muncă.

Vinde serviciul, nu produsul 

În timp ce multe forme convenționale de profit din modelele de afaceri se bazează pe

vânzarea de obiecte, în economiile colaborative trebuie dezvoltate noi surse de venit, deoarece
achiziția este adesea omisă. Atunci când oamenii împart propriile resurse fizice în schimbul oricărui
fel de beneficiu (adică profit), compania însăși folosește resursele contribuabililor sau angajaților săi și
astfel profită (indirect) din serviciile pe care le oferă. Deci, pentru aceste companii, strategia de afaceri
este de a folosi mai degrabă conținut intangibil decât lucrurile fizice.

Cum afectează economia colaborativă piața? 

Cu toții am auzit de companii precum Airbnb și Uber, pe care cel mai probabil le-am și folosit.
Alăturându-se pe piață în 2008 și, respectiv, în 2009, acestea sunt două dintre cele mai mari companii
aflate în fruntea economiei colaborative. Să luăm exemplul uber Uber - câte proteste de șoferi de taxi
au fost necesare pentru ca oamenii să-și dea seama de concurența neloială cu care se confruntă
șoferii de taxi de când Uber s-a răspândit atât de brusc? Un alt exemplu pentru modul în care aceste
tipuri de businessuri afectează piața deja existentă este decizia Berlinului de a interzice închirierea pe
termen scurt prin Airbnb din cauza creșterii chiriilor.

Principalul avantaj al Uber este comoditatea. În loc să ofere servicii mai ieftine, aceștia se
bazează pe nevoia clientului de fiabilitate și comoditate. Aplicația este ușor de utilizat și include
călătorii, plăți și recenzii anterioare, aducând într-un singur loc toate informațiile de care au nevoie
clienții.

Airbnb a transformat industria hotelieră printr-o gândire viitoare care este în acord cu nevoile și
tendințele consumatorilor. Rețeaua peer-to-peer Airbnb permite oamenilor să interacționeze între ei
utilizând o platformă online pentru a partaja cazare, la prețuri (în mare parte) accesibile. Modelul lor
încurajează interacțiunea - și, ulterior, recenziile - între cei care oferă apartamente și cei care le
închiriază, sporind încrederea din partea ambelor părți în ceea ce privește interacțiunea.

De obicei, o companie de succes se asigură că menține un nivel specific de profesionalism și

calificare pentru angajații și serviciile sale pentru a fi legitimată pe piața de masă. Cu toate acestea,
cel care ‘’perturbă’’ piața este de obicei cunoscut pentru o calitate mai slabă a serviciilor. Acest lucru
ar putea face dificil pentru perturbator să țină pasul cu calitatea serviciilor companiilor tradiționale.

Gândiți-vă la experiențele pe care le-ați putea avea cu aceste companii. De câte ori ați simțit
că serviciul nu este de încredere sau instabil? De exemplu, de câte ori ai mers cu un șofer Uber care
știa exact cum să ajungă la destinație fără GPS? Cel mai probabil, aproape niciodată. Pe de altă
parte, dacă luați un black cab în Londra, șoferul vă poate duce la o anumită locație fără niciun sistem
de navigație. Acesta este un exemplu clasic, dar poate fi aplicat aproape tuturor companiilor de acest
gen din zilele noastre.
Așadar, atunci când perturbatorii sunt puțin performanți, marii jucători îi subestimează. Și atunci când
marii jucători ignoră clienții obișnuiți, relativ slab plătiți, perturbatorul îi atrage.

Deci, cu ce opțiuni rămân jucătorii tradiționali odată ce disruptorul a făcut o intrare? Ei tind să
treacă prin dilema fie de a urmări același drum pe care l-au urmat întotdeauna, fie de a concura prin
adoptarea unor scheme inovatoare. Unii au făcut-o, alții nu.
Lanțurile hoteliere nu fac prea multe în concurență cu Airbnb; de fapt, par suficient de încrezători că
Airbnb nu reprezintă un risc, așa cum este Uber pentru taxiuri. De fapt, pentru industria taxiurilor din
Marea Britanie există acum aplicația Gettaxi, care funcționează cam ca Uber în speranța de a reveni
la poziția sa inițială pe piață.

 
Cazările în economia peer-to-peer. Oportunități și 
provocări. 

Oportunități

★ Cazarea de pe platforme peer-to-peer poate

ajuta la atragerea de noi segmente de piață și
date demografice către destinații existente și
noi. Ori de câte ori se schimbă oferta de
produse de cazare, există potențialul de a crea
și de a captura piețe noi care caută alte locuri
de cazare decât hotelurile. De exemplu,
casele cu bucătărie și mai multe dormitoare
pot atrage familii sau alte grupuri care s-ar
putea să nu-și poată permite mai multe
camere de hotel sau să nu folosească
serviciile hoteliere. De asemenea, gazdele pot
 atrage călătorii interesați de experiențe autentice.
★ Cazarea P2P influențează tipul și natura achizițiilor, precum și al serviciilor vizitatorilor. Spre
exemplu, cei care preferă să gătească în locul mersului la restaurant atunci când călătoresc
sunt mai predispuși să frecventeze magazinele și piețele locale. Oaspeții care stau mai mult
într-un anumit loc au mai multe șanse de a face excursii și de cheltui în mai multe zone.
★ Platformele peer-to-peer pot ajuta la creșterea dorinței (sau chiar și a încrederii)
consumatorilor de a vizita o destinație nouă și pentru a încerca produse noi. Platformele
digitale - precum Airbnb, Booking.com și HomeAway - pot ajunge pe piețe și pot ajuta la
dezvoltarea unei destinații în țările care nu au recunoaștere internațională ca destinații
turistice. Acest lucru poate fi deosebit de important în cazul piețelor emergente, unde
vizitatorilor le poate lipsi încrederea în sistemele existente.
★ Cazarea de pe platforme peer-to-peer poate reduce barierele de intrare pe piața
antreprenoriatului.
★ Oferirea de servicii peer-to-peer poate aduce venituri suplimentare. Unele studii arată că acest
lucru este extrem de benefic pentru cei care sunt single parents sau pentru persoanele în
vârstă care trebuie să își întrețină locuințele sau să facă reparații.
★ Platformele de cazare peer-to-peer pot permite dispersia turiștilor într-o zonă geografică mai
largă. Un studiu al Universității din New York a constatat că apartamentele de închiriat de pe
Airbnb din New York City erau întinse pe o suprafață de 90% din oraș, comparativ cu
concentrația hotelurilor în doar 10% din zone.
★ Platformele P2P colectează date și informații în timp real despre vizitatori. Platformele digitale
pot vedea, la nivel agregat, ce caută călătorii, ce destinații iau în considerare, ce tipuri de
cazare și activități selectează, nivelul lor de cheltuieli, dispozitivele utilizate pentru rezervări,
perioadele de rezervare, sau cu cine călătoresc. Cu toate acestea, aceste informații sunt un
avantaj numai dacă sunt împărtășite și folosite pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor.

Provocări

★ Cazările de pe platforme peer-to-peer sunt adesea neînregistrate și nereglementate

 ★ Cazările de pe platforme peer-to-peer pot să nu respecte legile fiscale
★ Cazările de pe platforme peer-to-peer poate provoca perturbări într-o comunitate rezidențială.
Cercetările din Melbourne, Australia, au arătat că persoanele care au închiriat pe termen scurt
complexele de apartamente sunt de trei ori mai susceptibili de a face obiectul reclamațiilor
legate de comportament decât rezidenții pe termen lung.
★ Închirierea în economia peer-to-peer poate determina creșterea prețurilor locuințelor și a
chiriilor. O plângere cheie în marile orașe care se confruntă deja cu lipsa locuințelor la prețuri
accesibile este că închirierile pe termen scurt determină creșterea costurilor locuințelor și
restricționează disponibilitatea apartamentelor de închiriat. Acest lucru îi îndepărtează pe
rezidenți cu venituri mai mici de oraș și agravează piețele imobiliare deja strânse.
★ Cazarea in economia peer-to-peer poate pune vizitatorii la un risc mai mare. Majoritatea
cazărilor peer-to-peer sunt neînregistrate și fără licență și, prin urmare, nu sunt inspectate.
Acest lucru poate pune vizitatorii în pericol și poate afecta reputația destinației, în special pe
piețele în care codurile de construcție nu sunt bine puse în aplicare
★ Cazările de pe platformele peer-to-peer au fost criticate pentru că au contribuit la
suprasolicitarea turismului. Acest fenomen - adică supraaglomerarea unei destinații de către
turiști - a devenit o problemă politizată în orașele dezvoltate precum Amsterdam, Veneția și
Barcelona. Locuitorii din Amsterdam și Barcelona au susținut că închirierile pe termen scurt
contribuie la congestia turistică. O nouă mișcare de abordare a acestor probleme din
Amsterdam, capitala olandeză, a fost interzicerea închirierii pe termen scurt a cazărilor
peer-to-peer în zonele aglomerate.

Înverzirea orașului 
Știm cu toții că stilul de viață urban a dus la o varietate de probleme de mediu. Prin punerea în
comun a resurselor, economia colaborativă își propune să compenseze unele dintre aceste probleme,
reducând risipa și făcând modurile noastre de a cheltuieli mai durabile. În multiple industrii, beneficiile
ecologice ale economiei colaborative sunt clar vizibile. În lumea modei, piața ”second-hand” este
accesibilă prin intermediul unor platforme precum eBay și Depop (turning trash into cash). Oferind o
viață nouă hainelor vechi, consumatorii contribuie la reducerea emisiilor generate de producția de
bunuri și reducerea deșeurilor. Și lupta nu se oprește aici. Economia colaborativă își spune cuvântul și
în industria mâncării. Comunitățile lucrează împreună pentru a combate risipa de alimente cu aplicații
precum OLIO, care facilitează schimbul de produse alimentare în exces. În transporturi, ”rideshares”
oferă un exemplu important de soluții ecologice conduse de economia comună. BlaBlaCar este o
aplicație de carpooling care conectează șoferii cu pasagerii și șoferii care sunt dispuși să împartă
prețul benzinei. Într-un moment în care costurile de transport sunt din ce în ce mai mari iar stratul de
ozon din ce în ce mai afectat, beneficiile aplicațiilor de carpooling nu pot fi omise.

Uber 
Uber este o bine cunoscută aplicație care permite consumatorilor să comande o mașină
privată sau comună prin apăsarea a câteva butoane ale unei aplicații, respectiv cu plată preluată
automat din conturile utilizatorilor. Pe lângă faptul că este mai convenabil decât transportul unui taxi
tradițional, acesta oferă și servicii la un preț considerabil mai mic.

Înființată în 2009 de directorul executiv Travis Kalanick (demisionat, deși încă în funcție) și de
Garrett Camp, și lansat în anul următor, Uber a devenit rapid o opțiune de transport consolidată. Deși
o serie de concurenți încep de asemenea să se facă remarcați, Uber rămâne aplicația dominantă în
toată lumea.
Este de la sine înțeles că Uber a făcut ravagii în industria taxiurilor din marile orașe din
întreaga lume, fapt ce a dus și la numeroase controverse.

Key Uber Statistics

➢ 5 milioane de șoferi, Q4 2019

➢ 18.7 milioane de curse pe zi, Q1 2020
➢ Disponibil în 900 de orașe de pe glob, respectiv în 93 de țări
➢ Uber deține aprox. 37% din Yandex Taxi, Russia, 19% în Grab, Southeast Asia, respectiv
15% share în Didi Chuxing, China
 Uber trips per quarter, Q2 2017 – Q1 2020, billions

Uber - câștig anual, USD billions

2016 19

2017 34

2018 50

2019 65

În marile orașe din SUA, taxiul a fost demult un element de bază. Când trebuie să ajungi
undeva rapid, dar nu ai mașină, aceste cabine galbene prietenoase devin foarte utile. Cu toate
acestea, lucrurile se schimbă rapid - datorită apariției Uber.
Uber a perturbat industria transportului, oferind ceva mai ieftin, mai ușor de folosit și considerabil
modernizat. Spre deosebire de ridicarea unui taxi din locuri prestabilite, căutarea prin buzunare a
unor bancnote de câțiva dolari și apoi dezbaterea cu privire la cât să dați bacșiș, pur și simplu apăsați
un buton pe o aplicație. Toată plata are loc prin intermediul aplicației, așa că pur și simplu intrați și
ieșiți.

În New York, probabil ”casa

taxiurilor” din lume, Uber a devenit cea
mai populară formă de transport privat,
în ceea ce privește călătoriile zilnice
(din septembrie 2017). De atunci, cu
excepția a câteva scăderi minore, a
fost pe primul loc și a continuat mereu
să se îndepărteze de rivalii săi.

Potrivit lui Todd W. Schneider,

cursele zilnice Uber din New York au
atins nivelul maxim în martie 2019, la
556.000 (se crede că tarifele în
creștere au dus la o scădere
ulterioară). Totuși, la sfârșitul lunii
februarie 2020, cifrele aproape că s-au
întors la acest vârf zilnic, cu 543.000 de curse zilnice Uber, comparativ cu 231.000 de curse cu taxiul
și 184.000 de curse cu Lyft. Pandemia de coronavirus a dus, desigur, la un declin semnificativ, cu
103.000 de curse zilnice Uber înregistrate în aprilie 2020.

Unul dintre motivele pentru care concurenții Uber au fost atât de înfrânți se datorează
dimensiunii considerabil mai mari a flotei sale. Aproximativ 79.000 de vehicule Uber au fost
disponibile newyorkezilor în ianuarie 2019 (cifra de vârf), comparativ cu vehiculele 50.000 Lyft (deși
acestea au atins în aprilie 2019, 53.000) și doar 15.000 de mașini de taxi (numărul vehiculelor nu
reprezintă neapărat numărul de șoferi Uber existenți în New York - șoferii pot partaja sau, mai puțin
probabil, dețin mai multe vehicule).

După cum a arătat Uber, oamenilor le place simplitatea și personalizarea. Dacă poți să iei un
proces obișnuit și să-i dai o tentă modernă, tehnologizată, poți face o mare diferență. Și, dacă puteți
face acest lucru în timp ce îl faceți mai ieftin pentru consumator, șansele de a avea succes sunt
crescute dramatic.

Airbnb 
Airbnb este companie americană înființată în ​2008​ care deține o platformă online prin care se
pot închiria, oriunde în lume, camere, apartamente sau case întregi direct de la proprietar.
După ce a înregistrat rate de creștere ridicate în ultimii cinci ani, creșterea locurilor de cazare
”Peer To Peer” pare să încetinească acum pe piețele mature. Platformele de cazare ”Peer To Peer”
au fost inițial cele mai populare în destinațiile populare, unde accesul digital și frecvența de călătorie
sunt cele mai mari. Cu toate acestea, începând cu 2017, cazarea ”Peer To Peer” pare să se
stabilizeze atât din punct de vedere al cererii, cât și al ofertei. Un studiu din 2017 realizat de 4.000 de
consumatori adulți din SUA, Marea Britanie, francezi și germani de către compania de servicii
financiare Morgan Stanley a întrebat despre conștientizarea consumatorilor față de platforma digitală
Airbnb; gradul de conștientizare a ajuns la 80% pe piețele mature, ceea ce a dus la o creștere limitată
a cererii. Sondajul a arătat că în 2017, 25% dintre călători au folosit platforma în ultimele 12 luni, dar a
arătat, de asemenea, că rata de creștere a încetinit de la 7,9% în 2015 la 3,3% în 2017.

Datele primite de la Airbnb au arătat că numărul de oaspeți în țările cu venituri mici și cu

venituri medii mici a crescut cu 1160%, de la 323.100 în 2014 la peste 4 milioane în 2017.

Statele Unite și Europa par să fie principalele piețe în ceea ce privește numărul de furnizori de
cazare ”Peer To Peer”.

Oaspeții milenari domină anumite tipuri de cazare ”Peer To Peer”. Șaizeci la sută din toți
oaspeții care fac rezervări pe Airbnb au vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. În China, 83% dintre cei
care fac rezervări pe Airbnb sunt cu vârste cuprinse între 20 și 38 ani.
Oaspeții cazați în cazare ”Peer To Peer” pot călători în grupuri mai mari și pot sta mai mult. Studiul
firmei de servicii financiare Morgan Stanley realizat asupra consumatorilor americani și europeni a
constatat că turiștii care folosesc cazare ”Peer To Peer” rămân în medie mai multe nopți la destinație
decât cei din cazarea comercială. Cercetările efectuate în Norvegia au descoperit însă contrariul. Ar fi
necesare mai multe cercetări pentru a stabili factorii determinanți ai acestor modele și dacă șederile
mai lungi sau cele mai scurte sunt confirmate în studii independente. Oaspeții ”Peer To Peer” par să
aibă studii superioare și tind să călătorească mai mult decât media

Airbnb încasează un comision de 3% de la furnizori și o taxă de servicii de 6-12% de la

oaspeți. Oaspetele trebuie să plătească întreaga sumă (taxa de închiriere și taxa de tranzacție) în
avans; platforma plătește apoi furnizorul după sosirea oaspeților.
 Cum ajuta economia colaborativă micile afaceri și 
antreprenorii? 
Cu economia colaborativă, bunurile altfel neutilizate devin surse de venit. Companiile care
lucrează în cadrul economiei colaborative și oamenii care se angajează cu acestea sporesc veniturile
înțelegând cum să utilizeze mai bine aceste resurse.
Antreprenorii inovatori au posibilitatea de a conduce procesul de creare a resurselor
economice. Entuziasmul pentru economia colaborativă a creat peisajul perfect pentru antreprenori
pentru a lansa idei noi și avea succes fără prea multă cheltuială, schimbând modul în care privim
crearea de afaceri și stimulând creșterea economică într-un mod mai durabil.
Pe măsură ce economia colaborativă continuă să crească, este nevoie de un nou tip de
antreprenor care este gata să ia inițiativa și să conducă transformarea. Într-o lume în care ideile mai
bune valorează mai mulți bani, orice antreprenor are puterea de a crește și de a prospera.

Ce urmează pentru economia colaborativă? 

Pe măsură ce numărul de utilizatori și conștientizarea acestor tipuri de servicii cresc, mulți
jucători mari de pe scena economiei partajate încep să se extindă în noi industrii. Airbnb oferă acum
experiențe de călătorie unice concepute de localnici. De asemenea, Uber a făcut saltul în sectorul
alimentelor și băuturilor odată cu lansarea UberEats.

Desigur, modelele tradiționale de vânzare sunt încă o parte majoră a culturii moderne a
consumatorilor. În acest context, pare puțin probabil ca economia colaborativă să preia vreodată
majoritatea pieței. Cu toate acestea, oamenii devin din ce în ce mai convinși de avantajele colaborării
atât din punct de vedere al unei posibilități de câștig pe o astfel de platformă, cât și al consumului.
Perspectivele sunt obținerea încrederii comunității, a flexibilității forței de muncă, a oportunităților de
afaceri și a sustenabilității mediului. Astfel, se pare că într-adevăr economia colaborativă se va
dezvolta și mai mult în viitor.