Proiect

statistică

Anul 1 CIG FAGARAS

IVAN GABRIEL

UNITATEA 2 PROBLEMA 3

I. Alegeţi o baza de date,formata dintr-o populaţie statistică de 40 elemente, la

care să înregistraţi date privind 2 caracteristici diferite, cat mai omogene.
1. Efectuaţi gruparea elementelor colectivităţii pe variante şi calculaţi media,
mediana si modulul pentru fiecare caracteristica în parte.
2. Efectuaţi gruparea pe 5 intervale de grupare egale pentru fiecare caracteristică
aleasă în parte. Optaţi pentru una din cele 2 caracteristici grupate la punctul anterior şi
analizaţi:
 Efectuaţi graficul specific şi pozitionaţi pe acesta indicatorii medii ai
tendinţei centrale;
 Calculaţi şi interpretaţi indicatorii medii ai tendinţei centrale;
 Calculaţi si interpretaţi indicatorii variaţiei;
 Calculaţi şi interpretaţi indicatorii de asimetrie;
 Calculaţi şi interpretaţi gradul de concentrare; efectuaţi graficul de
concentrare.
3. Efectuaţi un tabel cu dublă intrare, în care colectivitatea aleasă să fie repartizată
concomitent după ambele caracteristici. Aplicaţi ANOVA şi arataţi în ce măsură variabila
independentă o influenţează pe cea dependentă.

II. Alegeţi din „Anuarul Statistic al Romaniei” indicatori statistici la care să puteţi
aplica calculul mărimilor relative de structură, de coordonare, de dinamică şi de
intensitate, apoi interpretaţi pe scurt rezultatele. Reprezentaţi grafic toţi aceşti indicatori.

2
I.Distribuţia a 40 de elevi dupa punctajul obţinut se prezintă astfel:

Nr. Crt. Cod candidat Punctaj examen (Yi) Medie BAC

1 37 50 9,39
2 253 50 9,4
3 349 50 9,35
4 361 51 9,41
5 385 52 8,63
6 121 53 8,88
7 157 53 9,3
8 241 53 9,57
9 277 53 9,28
10 457 54 8,96
11 109 55 9,26
12 145 55 8,85
13 181 55 7,6
14 289 56 9,44
15 301 56 9,59
16 193 57 8,94
17 433 57 9,15
18 73 58 9,58
19 85 58 9,21
20 97 58 9,66
21 409 59 9,2
22 493 59 9,99
23 61 61 9,75
24 169 62 8,9
25 49 63 9,75
26 313 63 9,35
27 421 63 9,86
28 265 64 9,77
29 469 64 9,85
30 217 65 9,44
31 325 65 9,79
32 373 65 9,9
33 397 65 9,89
34 445 65 9,65
35 25 66 9,54
36 133 67 9,85

3
 37 229 67 9,87
38 337 67 9,2
39 205 68 9,6
40 481 68 9,71

Centralizarea şi gruparea datelor pe variante de variaţie:

Punctaj Frecvenţa
examen de yi * fi
YYii iYYYi ))i 2 i* fi (yi)
2
((Y
apariţie
(fi)
50 3 150 -9,25 85,5625 256,6875
51 1 51 -8,25 68,0625 68,0625
52 1 52 -7,25 52,5625 52,5625
53 4 212 -6,25 39,0625 156,25
54 1 54 -5,25 27,5625 27,5625
55 3 165 -4,25 18,0625 54,1875
56 2 112 -3,25 10,5625 21,125
57 2 114 -2,25 5,0625 10,125
58 3 174 -1,25 1,5625 4,6875
59 2 118 -0,25 0,0625 0,125
61 1 61 1,75 3,0625 3,0625
62 1 62 2,75 7,5625 7,5625
63 3 189 3,75 14,0625 42,1875
64 2 128 4,75 22,5625 45,125
65 5 325 5,75 33,0625 165,3125
66 1 66 6,75 45,5625 45,5625
67 3 201 7,75 60,0625 180,1875
68 2 136 8,75 76,5625 153,125
Total 40 2370 1293,5

Media:

y
y f i i

2370
 59, 25 puncte
f i 40

În medie, fiecare din cei 40 de elevi a obţinut un punctaj mediu de 59

puncte.

Mediana:

4
 Pentru a determina mediana se ordonează termenii seriei crescător şi se
calculează media aritmetică a termenilor centrali, deoarece seria are un număr par.
50, 50, 50, 51, 52, 53, 53, 53, 53, 54, 55, 55, 55, 56, 56, 57, 57, 58, 58, 58,
59, 59, 61, 62, 63, 63, 63, 64, 64, 65, 65, 65, 65, 65, 66, 67, 67, 67, 68, 68.
Cei doi termeni centrali ai seriei sunt 58, respectiv 59. Deci mediana este
58,5 puncte. Aşadar, 50% din elevi au obţinut un punctaj sub 58,5 puncte, iar
restul de 50% de elevi au obţinut un punctaj peste 58,5 puncte.

Modulul:

Valoarea modulului este data de frecvenţa cea mai mare de apariţie.

Deoarece frecvenţa cea mai mare este 5 rezultă că valoarea modului este 65
puncte.
Cei mai mulţi candidaţi au obţinut un punctaj de 65 puncte.

Dispersia:

 2

 (y  y)
i
2
* fi

1293,5
 32,33
 fi 40

Abaterea medie patratica

   2  32,33  5,69 puncte

Valoarea medie a punctajului se va afla in intervalul 59,25 ± 5,69 puncte.

Coeficientul de variatie

 5, 69
v *100  *100  9, 6%
y 59, 25

Deoarece coeficientul de variaţie aparţine intervalului [0 – 17], spunem că

media este strict reprezentativă, iar seria este omogenă.

Asimetria

As  3  y  Me   3  59, 25  58,5   2, 25 puncte

5
 Gruparea pe 5 intervale egale de variaţie

 Intervale continue:

Calculăm mărimea intervalului de grupare I după formula:

A ymax  ymin
I  ,
k k
unde: A este amplitudinea, iar k reprezintă numărul de intervale.
68  50 18
I   3,8 4
5 5

Grupe de elevi Numărul

după punctaj elevilor fi ↑ fi ↓
(Yi) (fi)
50 - 54 10 10 40
54 - 58 10 20 30
58 - 62 4 24 20
62 - 66 11 35 16
66 - 70 5 40 5
Total 40 X X

Limita superioară este inclusă în interval

Yi fi
50 – 54 9
54 – 58 8
58 – 62 6
62 – 66 11
66 – 70 6
Total 40

Limita inferioară este inclusă în interval

6
 Intervale discontinue

Yi fi Yi fi
50 - 53 9 51 - 54 10
54 - 57 8 55 - 58 10
58 - 61 6 59 - 62 4
63 - 66 11
62 - 65 11
67 - 70 5
66 - 69 6
Total 40
Total 40

Histograma

12

10

8 50 - 54
54 - 58
6 58 - 62
62 - 66
4 66 - 70

0
50 54 58 62 66 70

Ogiva

7
 45
40 40 40
35 35
30 30
25 24 Serie1
20 20 20 Serie2
15 16

10 10
5 5
0
50 - 54 54 - 58 58 - 62 62 - 66 66 - 70

Yi fi y1 y1 * fi
50 - 54 10 52 520
54 - 58 10 56 560
58 - 62 4 60 240
62 - 66 11 64 704
66 - 70 5 68 340
Total 40 X 2364

Media aritimetică

Yi 
Y f i i

2364
 59,1 puncte
f i 40

În medie fiecare din cei 40 de elevi a obţinut un punctaj mediu de 61 puncte.

Mediana

locMe 
 fi  1 40  1
  20,5
2 2
Pentru a găsi intervalul din care face parte mediana adunăm frecvenţele (fi) până când
suma va fi mai mare sau egală cu 20,5.
Conform datelor din tabelul anterior mediana aparţine intervalului {58 - 62}.

locMe   fp 20,5  20
Me  x0  d *  58  4 *  58,5
Legenda f Me 4
x0= limita inferioară a intervalului din care face parte mediana;
d = mărimea intervalului;
fp = frecvenţe precedente 8
fMe= frecvenţa intervalului Me
 Primii 50% din elevi au obţinut un punctaj sub 58,5 puncte, iar cealaltă
jumatate peste 58,5 puncte.

Cuartile

locQ1 
 fi  1  40  1  10, 25
4 4

Pentru a găsi intervalul din care face parte Q1 adunăm frecvenţele (fi) până când
suma va fi mai mare sau egală cu 10,25.
Conform datelor din tabelul anterior Q1 aparţine intervalului {54 - 58}

locQ1   fp 10, 25  10
Q1  x0  d *  54  4*  54,1
fQ1 10

Legenda
x0= limita inferioară a intervalului din care face parte mediana;
d = mărimea intervalului;
fp = frecvenţe precedente
fQ1= frecvenţa intervalului Q1

Primii 25% din elevi au obţinut un punctaj sub 54,1 puncte, iar ceilalţi 75%
peste 54,1 puncte.

Decile

locD1 
 fi  1  40  1  4,1
10 10
9
 locD1   fp 4,1  0
D1  x0  d *  50  4*  51, 64 puncte
f D1 10

Primii 10% elevi au obţinut un punctaj sub 51,64 puncte, iar ceilalţi 90%
peste 51,64 puncte.

Modulul

1 7
M 0  x0  d *  62  4  64,15 puncte
1   2 76

1  f M  f M 1  11  4  7 M0   62  66
 2  f M  f M 1  11  5  6

Cei mai mulţi elevi au obţinut un punctaj de 64,15 puncte.

  2
Yi fi yi * fi yi  a y a  yi  a 
yi   i * fi     * fi
k  k 
50 - 54 10 52 520 -3 -30 90
54 - 58 10 56 560 -2 -20 40
58 - 62 4 60 240 -1 -4 4
62 - 66 11 64 704 0 0 0
66 - 70 5 68 340 1 5 5
Total 40 X 2364 -49 139

Media calculată prin formula simplificată:

yi  a
 k
* fi
49
y *k  a  * 4  64  59,1 puncte
 fi 40
10
a = 64
k=4

Punctajul mediu obţinut de cei 40 de elevi este de 59,1 puncte.

Amplitudinea variaţiei

A= xmax - xmin= 68 - 50= 18 puncte

Dispersia

2
 yi  a 
  k  * fi 139
    * k 2   y  a  *16   59,1  64   31,59
2 2 2

 fi 40

Dispersia nu are unitate de masură ea fiind un indicator care ajută la calculul

abaterii medii pătratice.

Abaterea medie patratică

   2  31,59  5, 62 puncte
Valoarea medie a punctajului se va afla in intervalul 59,1 ± 5,62 puncte.

Coeficientul de variaţie

 5, 62
v *100  *100  9,51%
y 59,1
Deoarece coeficientul de variaţie aparţine intervalului [0 – 17], spunem că
media este strict reprezentativă, iar seria este omogenă.

Coeficient de asimetrie Pearsom

y  Mo 59,1  64,15
Cas    0,9
 5, 62
Conform Cas calculat mai sus avem asimetrie negativă, întrucât Me < Mo.

11
 Punctaj examen
Nr. Crt. Cod candidat (Yi) Medie BAC
1 181 55 7,6
2 385 52 8,63
3 145 55 8,85
4 121 53 8,88
5 169 62 8,9
6 193 57 8,94
7 457 54 8,96
8 433 57 9,15
9 409 59 9,2
10 337 67 9,2
11 85 58 9,21
12 109 55 9,26
13 277 53 9,28
14 157 53 9,3
15 349 50 9,35
16 313 63 9,35
17 37 50 9,39
18 253 50 9,4
19 361 51 9,41
20 289 56 9,44
21 217 65 9,44
22 25 66 9,54
23 241 53 9,57
24 73 58 9,58
25 301 56 9,59
26 205 68 9,6
27 445 65 9,65
28 97 58 9,66
29 481 68 9,71
30 61 61 9,75

12
 31 49 63 9,75
32 265 64 9,77
33 325 65 9,79
34 469 64 9,85
35 133 67 9,85
36 421 63 9,86
37 229 67 9,87
38 397 65 9,89
39 373 65 9,9
40 493 59 9,99

Regula de adunare a dispersiilor

ANOVA

Media Yi 50 - 54 54 - 58 58 - 62 62 - 66 66 - 70  
  52 56 60 64 68 Total
7,6 - 8,08 0 1 0 0 0 1
8,08 - 8,56 0 0 0 0 0 0
8,58 - 9,04 3 2 1 0 0 6
9,04 - 9,52 6 4 1 2 1 14
9,52 - 10 1 3 2 9 4 19
Total 10 10 4 11 5 40

y0 
y  f
i i 52*10  56*10  60*4  64*11  68*5
 59,1
f i = 40

(52  59,1) 2 *10  (56  59,1) 2 *10  (60  59,1) 2 * 4 

 y  y 
2
i 0 * fi (64  59,1) 2 *11  (68  59,1) 2 *5
 2
   31,59
f
0
i 40

56*1
y1   56
1

(56  56) 2 *1
 21  0
1

y2  0

13
 22  0
52*3  56* 2  60*1
y3   54,66
6

(52  54, 66) 2 *3  (56  54, 66) 2 * 2  (60  54, 66) 2 *1

 23   8,89
6

52*6  56* 4  60*1  64* 2  68*1

y4   56,57
14
(52  56,57) 2 *6  (56  56,57) 2 * 4  (60  56,57) 2 *1 
(64  56,57) 2 * 2  (68  56,57) 2 *1
 24   27,10
14

52*1  56*3  60* 2  64*9  68* 4

y5   62,52
19

(52  62,52) 2 *1  (56  62,52) 2 *3  (60  62,52) 2 * 2 

(64  62,52) 2 *9  (68  62,52) 2 * 4
 2
5   20,56
19

y0 
 y fi  56*1  0  54, 66*6  56,57 *14  62,52*19  59,1
i

 fi 40

 20  
 2 fi 8,89*6  27,10*14  20,56*19
  20,58
 fi 40

(56  59,1) 2 *1  (0  59,1) 2 *0  (54,66  59,1) 2 *6  (56,57  59,1)2 *14

 (62,52  59,1) 2 *19
p2   19,77
40

14
 02  p 2   0  19, 77  20,58  40,35

p2 19, 77
kdet er  *100  *100  49%
0
2
40,35

Knedeter = 100% - 49%=51%

Coeficientul de determinare arată că media de la bac influenţează punctajul

de la test într-o măsură de 49%, aceasta fiind influenţată într-o proporţie de 51%
de alţi factori.

II. Din anuarul statistic al Romaniei, ediţia 2007, s-a ales indicele statistic
Situaţia populaţiei active din regiunea nord-est şi defalcarea judeţelor ce compun
aceste regiuni.

Anul 2005 (Mii Anul 2006 (Mii

persoane) persoane)
 
Regiunea NORD-
EST 1357,9 1329,1
Bacau 239,9 238
Botosani 163,4 159,8
Iasi 319,5 311,9
Neamt 212,8 206,1
Suceava 259 251
Vaslui 163,3 162,3

Să se calculeze mărimile relative şi să se efectueze reprezentările grafice pentru

fiecare mărime relativă.

Anul 2005 Anul 2006          

(Mii (Mii
gkgki2006
x2006
2005
x/ Bc %
/%
/ Bc
2006
2005
2005 persoane) persoane)
 
Regiunea
NORD-EST 1357,9 1329,1 100 100 X X 97,87
Bacau 239,9 238 17,67 17,9 100 100 99,2
Botosani 163,4 159,8 12,03 12,02 68,11 67,14 97,8
Iasi 319,5 311,9 23,53 23,47 133,18 131,05 97,62
Neamt 212,8 206,1 15,67 15,51 88,7 86,6 96,85

15
 Suceava 259 251 19,07 18,89 107,96 105,46 99,91
Vaslui 163,3 162,3 12,03 12,21 68,07 68,19 99,33

a) Mărimi relative de structură:

xi
g *i  *100
x i

- pentru anul 2005

239,9
g *Bc  *100  17, 67%
1357,9
163, 4
g *Bt  *100  12, 03%
1357,9
319,5
g *Is  *100  23,53%
1357,9
212,8
g * Nt  *100  15, 67%
1357,9
259
g *Sv  *100  19, 07%
1357,9
163,3
g *Vs  *100  12, 03%
1357,9

În anul 2005 ponderea cea mai mare a populaţiei active în regiunea nord-est o
deţine judeţul Iaşi cu 23, 53%, fiind urmat de judeţul Suceava cu 19,07%, ponderea cea
mai mică revenind judeţelor Botoşani şi Vaslui de 12,03%.

Reprezentarea grafică a populaţiei active din regiunea nord-est în anul 2005

16
 Vaslui; 12,03 Bacau; 17,67

Bacau
Suceava; Botosani
19,07 Botosani;
Iasi
12,03
Neamt
Suceava
Vaslui
Neamt; 15,67 Iasi; 23,53

- pentru anul 2006

238
g *Bc  *100  17,9%
1329,1
159,8
g *Bt  *100  12, 02%
1329,1
311,9
g *Is  *100  23, 47%
1329,1
206,1
g * Nt  *100  15,51%
1329,1
251
g *Sv  *100  18,89%
1329,1
162,3
g *Vs  *100  12, 21%
1329,1
În anul 2006 ponderea cea mai mare a populaţiei active în regiunea nord-est o
deţine judeţul Iaşi cu 23, 47%, fiind urmat de judeţul Suceava cu 18,89%, ponderea cea
mai mică revenind judeţului Botoşani de 12,02%.

Reprezentarea grafică a populaţiei active din regiunea nord-est în anul 2006

17
 Vaslui; 12,21 Bacau; 17,9

Bacau

Suceava; 18,89 Botosani

Botosani; 12,02 Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui

Neamt; 15,51 Iasi; 23,47

b) Mărimi relative de coordonare (corespondenţă)

xA
k *A/ B  *100
xB

- pentru 2005
163, 4
k *Bt / Bc 2005  *100  68,11
239,9
319,5
k *Is / Bc 2005  *100  133,18
239,9
212,8
k * Nt / Bc 2005  *100  88,7
239,9
259
k *Sv / Bc 2005  *100  107,96
239,9
163,3
k *Vs / Bc 2005  *100  68,07
239,9

În anul 2005 la o populaţie activă formată din 100 de persoane în judeţul

Bacău au revenit 68,07 de persoane din populaţia activă a judeţului Vaslui şi
133,18 persoane din populaţia activă a judeţului Iaşi.

18
 Reprezentarea grafică

140 133,18

120 107,96
100
100 88,7
80 68,11 68,07
60

40

20

0
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

- pentru 2006

159,8
k *Bt / Bc 2006  *100  67,14
238
311,9
k *Is / Bc 2006  *100  131, 05
238
206,1
k * Nt / Bc 2006  *100  86, 6
238
251
k *Sv / Bc 2006  *100  105, 46
238
162,3
k *Vs / Bc 2006  *100  68,19
238

În anul 2006 la o populaţie activă formată din 100 de persoane în judeţul Bacău
au revenit 67,14 de persoane din populaţia activă a judeţului Botoşani şi 131,05 persoane
din populaţia activă a judeţului Iaşi.

Reprezentarea grafică

19
 140 131,05

120
105,46
100
100 86,6
80 67,14 68,19
60

40

20

0
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

c) Mărimi de dinamică

x1
i*1/ 0  *100
x0

1329,1
i N  E 2006 / 2005  *100  97,87
1357,9
238
i Bc 2006 / 2005  *100  99, 2
239,9
159,8
i Bt 2006/ 2005  *100  97,8
163, 4
311,9
i Is 2006/ 2005  *100  97,62
319,5
206,1
i Nt 2006 / 2005  *100  96,85
212,8
251
i Sv 2006 / 2005  *100  99,91
259

20
 162,3
iVs 2006/ 2005  *100  99,33
163,3
Populaţia activă din regiunea de nord-est a scăzut în anul 2006 faţă de anul 2005
cu 2,13%. În judeţul Bacău populaţia activă din 2006, faţă de 2005, a scăzut cu 0,8%.

Reprezentarea grafică

1600

1400

1200 Serie1
Serie2
1000
Serie3
800 Serie4
Serie5
600
Serie6
400 Serie7
200

0
Anul 2005 (Mii persoane) Anul 2006 (Mii persoane)

d) Mărimi de intensitate

x
z
y

Populaţia activă Numărul şomerilor Rata şomajului

     

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2005 Anul 2006 Rata Rata
(Mii (Mii (Mii (Mii şomajului şomajului
persoane) persoane) persoane) persoane) în 2005 în 2006
 
Regiunea
NORD-
EST 1357,9 1329,1 9,226 82,878 0,68 6,24
Bacau 239,9 238 15,071 13,759 6,28 5,78
Botosani 163,4 159,8 10,085 8,668 6,17 5,42
Iasi 319,5 311,9 23,117 20,231 7,24 6,49
Neamt 212,8 206,1 11,857 10,086 5,57 4,89
Suceava 259 251 15,583 11,816 6,02 4,71
Vaslui 163,3 162,3 16,547 18,318 10,12 11,29

21
 - pentru 2005

9, 226
RS / PA 2005 N  E  *100  0, 68
1357,9
15, 071
RS / PA 2005 Bc  *100  6, 28
239,9
10, 085
RS / PA 2005 Bt  *100  6,17
163, 4
23,117
RS / PA 2005 Is  *100  7, 24
319,5
11,857
RS / PA 2005 Nt  *100  5,57
212,8
15,583
RS / PA 2005 Sv  *100  6, 02
259
16,547
RS / PA 2005Vs  *100  10,12
163,3

La o populaţie activă de 100 de persoane din judeţul Bacău, au revenit în anul

2005, 6,28 şomeri, rata cea mai mare a şomajului fiind în judeţul Vaslui de 10,12%, iar
cea mai mică rată în judeţul Neamţ, de 5,57%.

Reprezentare grafică

Populaţia activă 239,9 Mii persoane

Rata şomajului Număr şomeri din Bacău

6,28 15,071 Mii persoane

- pentru 2006

82,878 13, 759

RS / PA 2006 N  E  *100  6, 24 RS / PA 2006 Bc  *100  5, 78
1329,1 238

22
 8, 668 20, 231
RS / PA 2006 Bt  *100  5, 42 RS / PA 2006 Is  *100  6, 49
159,8 311,9
10, 086 11,816
RS / PA 2006 Nt  *100  4,89 RS / PA 2006 Sv  *100  4, 71
206,1 251
18,318
RS / PA 2006Vs  *100  11, 29
162,3

La o populaţie activă de 100 de persoane din judeţul Bacău, au revenit în anul

2006, 5,78 şomeri, rata cea mai mare a şomajului fiind în judeţul Vaslui de 11,29%, iar
cea mai mică rată în judeţul Suceava, de 4,71%.

Reprezentarea grafică
Populaţia activă 238 Mii persoane

Rata şomajului Număr şomeri din Bacău

5,78 13,759 Mii persoane

23