Sunteți pe pagina 1din 8

Electroencefalograma (EEG) este o procedura care înregistrează activitatea

undelor cerebrale.

Biopotentialele corticale provin din activitatea metabolica si functionala a celulelor


neuronale, in special a celulelor piramidale din cortexul cerebral. Inregistrarea
acestor biopotentiale sub denumirea de EEG permite analiza activitatii electrice a
tesutului nervos excitabil.

Scop

Explorator

 Pentru a determina prezenţa si tipul de epilesie

 Ajuta in diagnostiarea leziunilor intracraniene.

 Pentru a evalua activitatea electrica a creierului in boli metabolice si


degenerative, traumatism cranian, meningita, encefalita.

 Pentru a confirma moartea cerebrala.

Indicații

 In diagnosticul epilepsiei si diferentierea acesteia de alte stari convulsive


(convulsiile psihogenice, sincopele, tulburarile extrapiramidale ale miscarii).
 In diagnosticul encefalopatiilor (EEG este practic unica metoda de diagnostic a
encefalitei spongiforme subacute).

 Ca test de stabilire a mortii cerebrale

 In monitorizarea si pronosticul pacientilor comatosi

 Psihiatrie – boli psihice, nevroze

 Neuro-chirurgie – traumatisme cranio-cerebrale, tumori, malformatii vasculare

Materiale necesare

 Tampoane de vata

 Alcool sanitar

 Electrozi de unica folosinta

 Aleza, musama

 Tavita renala

 Manusi de unica folosinta

 Pasta electrolictica

 Solutie salina

Pregatirea mediului

o Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator

o Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade

o Schimbarea lenjeriei de pat (cearceaf din bumbac) sau hartie de unica


folosinta.

Pregatirea pacientului

• Pregatirea psihica:

 Se informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii


 Trebuie sa explice pacientului, necesitatea si modul in care se desfasoara
procedura

 Se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlatura factorii


emotionali

 Asigurarati pacientul ca electrozii nu vor provoca socuri electrice

 Inainte de a incepe procedura de inregistrare, pacientul este instruit sa se


relaxeze cu ochii inchisi si sa nu vorbeasca decat daca i se cere.

• Pregatirea fizica:

 Se transporta bolnavul în sala de procedura, cu 10 – 15 min înainte

 Înainte cu 12-24 ore de înregistrarea EEG, pacientul nu va consuma ceai


negru, cafea, cacao, ciocolată, alcool, iar dacă urmează un tratament cu
antihistaminice, vitamine din grupul B, hormoni, hipotensoare, somnifere, sedative,
tranchilizante, acesta va fi întrerupt.

 Pacientul nu trebuie să fie febril, să fi fost traumatizat fizic si psihic, glicemia și


calcemia în limite normale.

 Pacientul va sta în clinostatism, cu ochii închisi si gura usor întredeschisă,


relaxat fizic si psihic.

Pregatirea asistentei medicale

 Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise

 Sa cunoasca eventualele alergii ale pacientului

 Sa pregateasca pacientul fizic si psihic

 Sa pregateasca materialele necesare tehnicii

Tehnica – etapele de executie

Aplicarea si fixarea electrozilor pe scalp se efectuează după prealabila degresare a


tegumentului cu alcool si umezirea electrozilor cu o solutie salină saturată sau pastă
electrolitică, pacientul putând rămâne în pozitie sezândă sau poate fi culcat în
decubit dorsal cu un suport în regiunea cervicală.

Contactul perfect între tegument si electrod este una din conditiile esentiale
pentru obtinerea unui EEG de calitate.

Etapele înregistrării EEG

 Traseu de referintă in stare de veghe, ochii închisi, relaxare fizică si psihică;

 Traseu la deschiderea ochilor;

 Traseu cu ochii închisi si activare prin hiperpnee;

 Stimulare luminoasă intermitentă cu 6 Hz i 12 Hz

 Activări suplimentare.

Metode de activare EEG

Traseul EEG trebuie înregistrat atât în conditii de repaus, cât si în conditii de


activitate electrică corticală evocată. Metodele de activare corticală prin diversi
stimuli au ca scop declansarea manifestărilor electrice patologice, absente pe un
traseu EEG spontan.

Hiperpneea. Efectuarea voluntară a 25-30 de respiratii/min timp de 3 minute,


determină alcaloză respiratorie (hipocapnie) secundară hiperventilatiei, ce va induce
fiziologic cresterea excitabilitătii corticale si amplificarea efectelor sincronizatoare ale
formatiunilor subcorticale. În conditii patologice, hiperventilatia poate determina
vasoconstrictie, spasme cerebrale, ischemie si hipoxie cerebrală.

Stimularea luminoasă intermitentă (SLI). Este efectuată cu ajutorul stroboscopului


care generează stimuli luminosi intermitenti, cu frecventa între 4-30 flash-uri/sec.
(Hz) Cele mai utilizate frecvente sunt cele de 6 Hz i 12 Hz, aplicate timp de 2-3
minute.

Activări suplimentare. Se referă la metode de activare ale traseului EEG efectuate


în scopul diagnosticului epilepsiei, efectuate numai de către medicul specialist
neurolog, cu posibilitatea acordării primului ajutor în cazul declansării crizei
epileptice:

– activare prin sunet – pentru diagnosticul epilepsiei reflexe audiogene;

– activare medicamentoasă – pentru stabilirea pragului convulsivant;

– activare prin somn medicamentos – se efectuează mai ales la copii deoarece


manifestările iritative apar în momentul adormirii si la trezire, sau activare prin
privare de somn, timp de 36-48 de ore – utilă pentru toate formele de epilepsie.

Se ataseaza 16 pana la 25 electrozi, folosind o pasta speciala, lipicioasa. Uneori se


poate folosi o casca ce are atasati direct pe ea electrozi stabili, iar ocazional acestia
pot fi prevazuti cu mici ace.

Este posibil ca inregistrarea datelor sa fi oprita la anumite intervale de timp pentru a


permite pacientului sa isi schimbe pozitia.

Îngrijirea pacientului dupa tehnică

 Se face toaleta locala a pielii

 Se schimba cearsaful

 Ajuta pacientul sa se imbrace

Notarea tehnicii in foaia de observatii

 Se noteaza tehnica si rezultatul ei

 Se ataseaza rezultatul EEG

 Se noteaza numele persoanei care a efectuat tehnica

Coronarografia

Accidente / Incidente
Electroencefalograma este unul dintre cele mai sigure teste, deoarece desi testul
masoara activitatea electrica a creierului, in nici un moment impulsuri electrice  nu
sunt transmise in organism.

Cei ce sufera de epilepsie sau atacuri de apoplexie este posibil ca acestea sa apara
in timpul testului. Daca acest lucru se intampla nu trebuie sa va ingrijorati deoarece
tehnicianul are pregatirea necesara pentru a va acorda primul ajutor.

 Defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice

 Atasarea necorespunzatoare a electrozilorPacientul se misca prea mult in


timpul efectuarii testului;

 Administrarea tratamentelor pentru atacurile de epilepsie (medicamente


antiepileptice), sedative, calmante sau barbiturati;

 Aplicarea produselor cosmetice sau de intretinere direct pe par inainte de


efectuarea testului, situatie care poate ingreuna plasarea electrozilor la nivelul
scalpului.

Reorganizarea locului de munca

 Electrozii si gelul sunt indepartati

 Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale

 Se indeparteaza manusile

 Se spala mainile

Observatii

 Interpretarea se face de catre medicul neurolog

 Durata normala a electroencefalogramei este de 1-2 ore.

Rezultatele EEG

Rezultatele normale ale electroencefalogramei trebuie sa cuprinda:

-la adulti, in stare de veghe cu precadere unde alfa si beta;

-doua parti ale creierului cuprind acelasi tip de unde;


-EEG nu inregistreaza pulseuri sau incetiniri ale activitatii electrice a creierului;

-daca se recurge si la stimularea stroboscopica, partea occipitala a creierului poate


sa reactioneze usor, dar per ansamblu undele creierului ar trebui sa
pastreze parametrii nomali.

Rezultate anormale ale electroencefalogramei pot cuprinde urmatoarele


manifestari:

-doua parti ale creierului prezinta tipuri diferite ale activitatii electrice. Acest lucru
se poate datora anumitor probleme ale unei parti a creierului;

-EEG inregisreaza pulseuri sau incetiniri ale activitati undelor formate la nivel


cerebral. Aceste schimbari se pot datora unor tumori cerebrale, infectiillor, leziunilor,
atacurilor cerebrale sau epilepsiei. In cazurile de epilespsie localizarea si tipul
undelor poarta un rol esential in stabilirea tipului epilepsiei sau al atacului de
apoplexie. Cu toate acestea la cei mai multi dintre pacientii care sufera de epilepsie,
rezultatele electroencefalogramei se pot incadra in parametrii normali daca este
efectuata intre doua manifestari ale bolii);

Histerosalpingografia (HSG) - Rolul asistentului medical

-EEG inregistreaza variatii ale undelor, manifestate in mai multe zone ale


creierului. Acest lucru se poate datora intoxicatiilor medicamentoase, infectiilor
(encefalita), disfunctii metabolice (cetoacidoza diabetica). Toate aceste conditii
medicale influenteaza echilibrul chimic al intregului organism.

-EEG inregistreaza prezenta undelor delta sau a unui nivel ridicat al undelor theta


la adultii in stare de veghe. Acest lucru poate fi cauzat de leziuni ale creierului,
anumite boli ale sistemului nervos, sau poate fi pur si simplu cauzat de anumite
medicamente;
-EEG nu inregistreaza nici un fel de activitate electrica la nivel cerebral (pe foaia de
hartie se imprima o linie dreapta). Acest lucru indica faptul ca activitatea cerebrala a
incetat, avand de obicei drept cauza lipsa de oxigen sau de sange a creierului.

S-ar putea să vă placă și