3.

STRUCTURA DE LUCRU A PROIECTULUI DE CONSTRUCŢIE

Realizarea unui proiect de construcţie este în primul rând o artă şi apoi o ştiinţă. Atunci
cînd se iniţiază un astfel de proiect, se cunoaşte doar scopul urmărit, eventual momentul
de începere şi/sau de terminare a acestuia. Paşii care trebuie parcurşi şi modul cum se va
face acest lucru este numai la îndemîna managerului de proiect şi depind în foarte mare
măsură de talentul acestuia.

La proiectele de construcţii mici, foarte simple, pentru a căror realizare sunt necesare un
număr mic de activităţi, managerul de proiect face un inventar mintal al acestora, iar
pentru organizarea, planificarea, excuţia şi controlul acestora, nu foloseşte metode grafice,
tehnici şi instrumente sau programe computerizate. În general, în astfel de situaţii,
experienţa profesională este suficientă pentru rezolvarea tuturor problemelor.

Însă marea majoritate a proiectelor de construcţie sunt de mari dimensiuni şi foarte

complexe. Realizarea lor presupune mii de activităţi, care trebuie corelate, organizate,
planificate, estimate, analizate, controlate şi chiar modificate în timp. Tehnicile şi
instrumentele tradiţionale de management, cum ar fi graficele CPM sau graficele MPM,
permit stabilirea unei soluţii de organizare şi planificare a lucrărilor, rezultând desene de
foarte mari dimensiuni, cu numeroase condiţionări, care nu pot fi urmărite şi analizate în
integralitatea lor pe ecranul unui computer sau pe o planşă de foarte mari dimensiuni. Într-
o astfel de situaţie, managerul de proiect va trebuie să „dividă” proiectul în „părţi
componente” de mai mici dimensiuni şi complexitate, pe care are posibilitatea să le
gestioneze separat într-un mod mai simplu şi eficient. Această tehnică poarta denumirea
de „Structura de Lucru a Proiectului” – SLP (în limba engleză sub denumirea de Work
Breakdown Structure-WBS).

3.1. CONCEPTUL DE STRUCTURĂ DE LUCRU A PROIECTULUI – S.L.P

Structura de Lucru a Proiectului – S.L.P, este o structură logică, ierarhic ramificată a

tuturor activităţilor necesare pentru realizarea completă a unui proiect de construcţie.
Conform Project Management Institute şi a ghidului de management a proiectului PMBOK
Guide, S.L.P este „ o descompunere ierarhică-orientată spre rezultate, a activităţilor care
trebuie executate pentru realizarea proiectului, atingerea obiectivelor şi obţinerea
rezultatelor cerute, definind domeniul de aplicare al proiectului. Fiecare nivel ierarhic de
descompunere, reprezintă o descriere din ce în ce mai detaliată a proiectului. S.L.P
descompune proiectul în „pachete de lucru” care sunt analizate, organizate, planificate,
controlate, estimate individual”.

În vîrful S.L.P este întotdeauna proiectul care trebuie realizat şi care este obiectul activităţii
managerului de proiect. În continuare, nivele inferioare ale S.L.P reprezintă acele „părţi din
proiect” care trebuie executate pentru a realiza proiectul în proporţie de 100%. Există mai
multe modalităţi de reprezentare a S.L.P, respectiv:
a) Reprezentare grafică sub forma unei structuri ierarhice ramificate (figura 7)

PROIECT
nivelul 1

diviziune proiect diviziune proiect diviziune proiect

nivelul 2

Subdiviziune Subdiviziune Subdiviziune

nivelul 3 proiect proiect proiect

Figura 7. Structură ierarhică ramificată a S.L.P

b) Reprezentare grafică sub forma unei structuri ierarhice centralizate (figura 8)

diviziune proiect

diviziune proiect PROIECT diviziune proiect

diviziune proiect

Figura 8. Reprezentare grafică sub forma unei structuri ierarhice centralizate

c) Reprezentare sub formă de listă (figura 9)

1.0. PROIECT
1.1. Diviziune proiect
1.1.1. Subdiviziune proiect
1.1.2. Subdiviziune proiect
1.2. Diviziune proiect

Figura 9. Reprezentare sub formă de listă

Prin analiza şi reprezentarea proiectului sub forma S.L.P, se urmăreşte:

 descompunerea proiectului în elemente componente, fără a detalia conţinutul

acestora, resursele pe care le consumă, legături de interdependenţă între ele;

 facilitarea stabilirii legăturilor existente între diferitele elemente ale proiectului în

vederea planificării şi programării execuţiei proiectului;

 facilitarea realizării unei structuri organizatorice de execuţie a proiectului;

 facilitarea realizării unei structuri care să asigure pre-estimarea costurilor;

 facilitarea realizării unei structuri care să asigure controlul costurilor şi consumurilor

de resurse necesare execuţiei proiectului;

 facilitarea realizării unei structuri care să asigure analiza şi controlul riscurilor la

realizarea proiectului;

 facilitarea realizării unui sistem de raportare a evoluţiei execuţiei proiectului.

3.2. PRINCIPII DE REALIZARE A S.L.P

Realizarea unei S.L.P presupune parcurgerea următoarelor etape:

 formarea unei echipe interdisciplinare prin efortul şi experienţa căreia se realizează

S.L.P. În general existenţa unei echipe permite să fie luate în considerare absolut
toate aspectele, legate de realizarea unui proiect şi evită apariţia riscurilor pe
perioada de execuţie a proiectului;

 stabilirea clară a scopului proiectului şi a obiectivelor urmărite a fi realizate;

 realizarea S.L.P prin divizarea proiectului. În acest sens trebuie respectate cîteva
reguli generale:

o la nivelul cel mai înalt al S.L.P, este scopul pentru care se realizează
proiectul (în cazul proiectelor de construcţii la nivelul cel mai înalt se află
obiectul de construcţie/investiţia în totalitatea sa);

o la nivelul 2 al S.L.P sunt precizate acele subdiviziuni ale proiectului prin

intermediul cărora se ating obiectivele definite ale proiectului. Aceste sub-
diviziuni se pot gestiona, planifica şi controla în mod independent dar pot fi
integrate în managementul general al proiectului, permiţînd masurarea
evoluţiei proiectului şi a performanţelor sale în termeni de cost, resurse şi
programe;

o fiecare sub-diviziune a proiectului este descompusă în atîtea nivele cîte se

consideră necesare. Fiecare nivel de detaliere a S.L.P va reprezenta o
activitate, bine definită şi delimitată, cu un rezultat măsurabil şi care se poate
programa şi controla ca o entitate separată
 o fiecare sub-diviziune a proiectului de la nivelul 2 poate sau nu să fie în
continuare descompusă în nivele inferioare iar numarul de nivele inferioare
poate fi diferit;

 realizarea S.L.P într-o structură ierarhică, presupune ca fiecare nivel de detaliere să

fie un nivel al planificării proiectului. Pentru fiecare nivel se pot culege şi analiza
informaţii şi fiecare element al nivelului se caracterizează prin propriile sale
performanţe;

 în practică nu este recomandat ca descompunerea fiecărui nivel să fie fără de

sfîrşit. În general fiecare nivel al S.L.P trebuie să fie unul semnificativ şi important
pentru realizarea întregului proiect, pentru evaluarea şi analiza modului de
îndeplinire a scopului şi obiectivelor propuse. De asemenea nivelul de detaliere
depinde şi de nivelul managerial la care se face analiza execuţiei proiectului. Astfel
pentru managerii din vîrful ierarhiei unei firme, sunt suficiente 2 maxim 3 nivele de
divizare a proiectului. Pentru managerii operaţionali este necesar ca proiectul să fie
divizat în 7 sau chiar mai multe nivele, deoarece obiectul lor de studiu sunt
activităţile şi procesele de muncă;

 la proiectele de construcţii mari care implică contractori numeroşi pot fi realizate

SLP corespunzătoare fiecărui tip de activitate specifică acestor contractori, în final
realizîndu-se o S.L.P integrată;

 din punct de vedere al costurilor, cea mai importantă regulă care trebuie respectată
este aceea că în cadrul unei S.L.P trebuie să fie cuprinse obligatoriu toate
elementele care generează costuri.

In figura 10 este reprezentată grafic structura ierarhică centralizată a S.L.P pentru

proiectul unei locuinţe individuale.
 CASA

PREGATIREA FUNDATII STRUCTURA DE COMPARTIMENTARI ACOPERIS UTILITATI FINISAJE

TERENULUI REZISTENTA

armaturi

betoane
tavane
defrisare

cofraje

invelitoare
sapaturi
trasare

accesorii
Holuri, camere

Plansee
Pereti electric gaz sanitare

Structura
Scari

acoperis
Instalatii Instalatii Instalatii
Planseu cota 0
Pereti parter

interioare interioare interioare

exterior
obiecte probe Racorduri
si obiecte
interior
probe racorduri
Pereti etaj

probe
Planseu peste
parter

zugraveli pardoseli fatada Placaj timplarie Instalare obiecte

e casnice
pereti

Figura 10 S.L.P. pentru proiectul „locuinţă individuală tip vilă”

 3.3. ELABORAREA UNEI S.L.P.

Esenţa elaborării S.L.P. este aceea de a creea un cadru comun pentru:

 prezentarea întregului proiect ca o serie de elemente ce interacţionează în mod

logic;

 facilitarea planificării proiectului;

 furnizează fundamentul pentru estimarea şi determinarea costurilor proiectului şi

elaborarea bugetelor;

 furnizează mecanismul pentru urmărirea performanţelor, costului şi programului de

realizare a proiectului;

 furnizează fundamentul pentru determinarea resurselor necesare pentru

îndeplinirea obiectivelor proiectului;

 furnizează mecanismul pentru generarea programului de realizare a proiectului şi a

rapoartelor de execuţie;

 stă la baza întocmirii graficelor reţea de execuţie a proiectului şi a sistemului de

control a acestuia;

 facilitează stabilirea responsabilităţilor pentru fiecare activitate a proiectului.

La elaborarea unei S.L.P. trebuie avute în vedere:

 definiţia unei S.L.P., formulată în conformitate cu Project Management Institute şi a

ghidului de management a proiectului PMBOK Guide;

 principiile generale de realizare a unei S.L.P.;

 obiectivele urmărite prin elaborarea S.L.P.

Întotdeauna în vîrful structurii ierarhice, la nivelul 1 a S.L.P., se află scopul proiectului,

respectiv obiectul de construcţie/investiţia în construcţie, care materializează îndeplinirea
în proporţie de 100% a obiectivelor proiectului. La nivelul imediat inferior de divizare,
nivelul 2, sunt descrise acele „părţi” ale proiectului a căror execuţie integrală, garantează
realizarea 100% a proiectului. Aceste „parţi” poartă numele generic de elemente ale
proiectului sau produse (conform Project Management Institute şi a ghidului de
management a proiectului PMBOK Guide ele se numesc bunuri livrabile-deliverable).
Prin elemente ale proiectului se înţeleg orice rezultate, tangibile care pot fi măsurate şi
uşor de verificat ca fiind executate şi a căror realizare este obligatorie pentru finalizarea
completă a proiectului. Uneori atunci cînd proiectul este foarte complex este posibil ca şi
la nivelul 3 al S.L.P. să fie descrise sub-elemente ale proiectului. S.L.P. elaborată astfel
mai este cunoscută şi sub denumirea de Structură de Realizare a Produsului – S.R.P. (în
literatura de specialitate este întilnită sub numele de Product Breakdown Structure – PBS).
În figurile 11 şi 12 este prezentată o S.L.P. orientată pe elemente componente ale
proiectului.

CLADIRE

Structura de Finisaje Instalatii Instalatii

rezistenta electrice sanitare

Fundatii Suprastructura Structura

de rezistenta acoperis

Figura 11. S.L.P. sub forma de structură ierarhica ramificată

1. CLADIRE

1.1. Structura de rezistenţă

1.1.1. Fundaţii

1.1.2. Suprastructura de rezistenţă

1.1.3. Structură acoperiş

1.2. Finisaje

1.3. Instalaţii electrice

1.4. Instalaţii sanitare

Figura 12. S.L.P. sub formă de listă

S.L.P. astfel elaborată permite prezentarea logică a întregului proiect şi facilitează

planificarea acestuia, respectiv stabilirea unor relaţii de condiţionare între elementele şi
sub-elementele proiectului. Se pun astfel bazele pentru planificarea proiectului şi
elaborarea programelor de execuţie. Astfel analizînd S.L.P. prezentată în figurile 11 şi 12
se poate stabili o interdependenţă între elementele şi sub-elementele proiectului, aşa cum
se prezintă în figura 13.
 Strucra de rezistenta Instalatii
electrice
Fundatii Suprastructura Structura Finisaje
de rezistenta acoperis Instalatii
sanitare

Figura 13. Interdependenţa între elementele şi sub-elementele proiectului

Divizarea în continuare a S.L.P. presupune stabilirea pentru fiecare element şi/sau sub-
element al proiectului a activităţilor şi proceselor care trebuie să fie executate. Astfel la
nivelul 4 sunt descrise activităţile iar la nivelul 5 procesele de muncă . Procesele de
muncă sunt la nivelul cel mai de jos al unei S.L.P. şi ele descriu „munca” care trebuie
executată pentru îndeplinirea tuturor activităţilor stabilite. S.L.P. elaborată astfel mai este
cunoscută şi sub denumirea de Structură de Activităţi a Proiectului – S.A.P. (în literatura
de specialitate este întilnită sub numele de Activity Breakdown Structure – ABS). În
exemplu considerat pentru sub-elementul „fundaţii” activităţile corespunzătoare sunt:
trasare, terasamente şi betoane. Pentru activitatea „terasamente” procesele sunt: săpătură
şi transport auto. S.A.P. sub formă de listă, este prezentată în figura 14.

1. CLADIRE

1.1. Structura de rezistenţă

1.1.1. Fundaţii

1.1.1.1. Trasare

1.1.1.2. Terasamente

1.1.1.2.1. Săpături

1.1.1.2.2. Transporturi

1.1.1.3. Betoane

1.1.2. Suprastructura de rezistenţă

1.1.3. Structură acoperiş

1.2. Finisaje

1.3. Instalaţii electrice

1.4. Instalaţii sanitare

Figura 14. S.A.P. sub formă de listă

SLP elaborată sub această formă (S.A.P.) permite: programarea activităţilor şi întocmirea
graficelor reţea şi a planurilor calendaristice de execuţie, estimarea costurilor şi
proiectarea bugetelor, etc.

Fiecare proces de muncă consumă resurse şi timp contabilizate sub formă de costuri. În
continuare, avînd deja elaborată SLP, se pot suma de jos în sus costurile, ataşîndu-se
fiecărui element al SLP un cost de realizare şi în final costul întregului proiect. Diagrama
care rezultă poartă numele de Structură de Cost a Proiectului – S.C.P. ( în literatura de
specialitate este întilnită sub numele de Cost Breakdown Structure – CBS ). Această
structură grafică este utilizată atît pentru calculul costului total şi al costurilor parţiale ale
unui proiect cît şi pentru proiectarea bugetelor şi analiza soluţiilor tehnice, organizatorice şi
administrative de realizare a unui proiect. S.C.P. este folosită şi pentru controlul şi
conducerea execuţiei proiectelor. Astfel în mod obişnuit cînd se începe realizarea unui
proiect, sunt formulate o serie de cerinţe de execuţie care în marea lor majoritate se
materializează în costuri limită de execuţie pentru fiecare nivel al S.L.P. Responsabilii cu
execuţia la fiecare nivel şi pentru fiecare element al nivelului au obligaţia de a respecta
limitele de cost astfel impuse. În figura 15 este prezentată S.C.P. utilizată ca instrument
pentru estimarea costului total al unui proiect, iar în figura 16 este prezentată S.C.P. ca
instrument de conducere prin costuri a execuţiei proiectului.
Cod: 1

Cost:1025

Cod: 1.1. Cod: 1.2. Cod: 1.3. Cod: 1.4.

Cost: 225 Cost: 300 Cost: 350 Cost: 250

Cod: 1.1.1. Cod: 1.1.2.

Cost: 125 Cost: 100

Figura 15. Estimarea costurilor unui proiect utilizînd SCP

Cod: 1

Cost: 1000

Cod: 1.1. Cod: 1.2. Cod: 1.3. Cod: 1.4.

Cost: 200 Cost: 300 Cost: 350 Cost 250

Cod: 1.1.1. Cod: 1.1.2.

Cost: 100 Cost: 75

Figura 16. Controlul şi conducerea prin costuri a proiectului

S.L.P. astfel elaborată, permite stabilirea responsabililor pentru execuţia conform
planificării şi programării, a întregului proiect. Astfel dacă pentru fiecare activitate (în
general la nivel de proces de muncă responsabilitatea este transmisă celui care
coordonează activitatea de la nivelul imediat superior al S.L.P.), sub-element şi element al
S.L.P. se stabileşte de către managerul de proiect persoana responsabilă, va rezulta o
structură organizatorică a proiectului care are în vîrf managerul de proiect. Această
reprezentare grafică se numeşte Structură Organizatorică a Proiectului – S.O.P. ( în
literatura de specialitate este întilnită sub numele de Organizational Breakdown Structure
– OBS).

În figura 17 este prezentată S.O.P. pentru exemplu ales.

Manager de proiect

Cladire

Practician in ingineria costurilor

Costuri şi bugete

Inginer constructor civile Inginer instalatii in

constructii
Structura de Finisaje Electrice Sanitare
rezistenta

Figura 17. S.O.P. sub formă ierarhică ramificată