Sunteți pe pagina 1din 172

Diagnosticul diferențial în sindromul de condensare pulmonară

1. Debutul brusc cu tuse seacă, ulterior expectoraţie, des spută ruginie, durere pleuretică,
frisoane, febră până la 40 C, semne clinice de condensare pulmonară cu matitate, crepitaţie şi
suflu tubar sunt caracteristice pentru:
A. - pneumonia francă lobară +
B. - bronhopneumonie
C. - pneumonia interstițială
D. - pneumonia la persoanele cu imunitatea compromisă
E. - iInfiltratul pulmonar eozinofil
2. Opacitatea omogenă pe clișeul radiologic al plămânilor, de intensitate subcostală, bine
delimitată, cu topografie lobară sau segmentară este caracteristică pentru:
A. - pneumonia francă lobară
B. - bronhopneumonie
C. - pneumonia interstițială
D. - pneumonia la persoanele cu imunitatea compromisă
E. - infiltratul pulmonar eozinofil
3. Pneumonia francă lobară cel mai frecvent este cauzată de:
A. - Klebsiella pneumoniae
B. - Streptococcus pneumoniae
C. - Legionella pneumophila
D. - Pneumocystis jiroveci
E. - Streptococcus pyogenes
4. Pneumonia cu Pneumocystis jirovecii se întâlnește mai frecvent la subiecții cu:
A. - SIDA
B. - diabet zaharat
C. - insuficiență renală cronică
D. - insuficiență cardiacă
E. - bronhopneumopatie obstructivă cronică
5. Ce tumoare se dezvoltă intrabronşic, nu produce o imagine proprie vizibilă radioscopic,
este foarte vascularizată, sângerează uşor şi poate produce hemoptizie?
A. - hamartomul
B. - adenomul bronşic +
C. - fibromul
D. - miomul
E. - lipomul
6.

1
6. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:
A. - bronhopneumonie
B. - pneumonia interstițială
C. - pneumonia franca lobară
D. - pneumonia atipică
E. - tuberculoza pulmonară infiltrativă
7. Aflarea într-un spațiu cu aer condiționat sau la piscină poate cauza pneumonii predominant
prin:
A. - anaerobii
B. - bacilii Gram negativi
C. - Chlamydophila psittaci
D. - virusuri
E. - Legionella spp
8.

8. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:


A. - pneumonie francă lobară
B. - bronhopneumonie
2
C. - abces pulmonar
D. - tuberculoză fibro-cavitară
E. - edem pulmonar
9. Infiltratul pulmonar localizat în părţile apicale şi posterioare ale plămânului se întâlnește
mai des în:
A. - pneumonia francă lobară
B. - bronhopneumonie
C. - pneumonia interstițială
D. - tuberculoza pulmonară
E. - infiltratul pulmonar eozinofil

10.

10. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:


A. - pneumonie francă lobară
B. - bronhopneumonie
C. - pneumonie interstiţială (atipică)
D. - abces pulmonar
E. - tuberculoză fibro-cavitară
11. Radiologic: opacitate sau opacităţi de dimensiuni diverse, rău delimitate, în unul sau
ambii câmpi pulmonari sunt caracteristice pentru:
A. - pneumonia francă lobară
B. - bronhopneumonie
C. - abcesul pulmonar
D. - tuberculom
E. - revărsatul pleural

12. Factorul ce prezintă o asociaţie polimicrobiană, este caracteristic pentru:


A. - pneumonia francă lobară

3
B. - bronhopneumonie
C. - infiltratul pulmonar eozinofil
D. - tuberculom
E. - atelectazia pulmonară
13.

13. În imagine este prezentat clișeul radiologic al unui pacient cu:


A. - pneumonie francă lobară
B. - bronhopneumonie
C. - abcese pulmonare multiple
D. - pneumonie interstițială
E. - infiltrat pulmonar eozinofil
14.

14. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:


A. - bronhopneumonie
B. - pneumonia interstițială
C. - pneumonia franca lobară
D. - pneumonia atipică
E. - tuberculom

4
15.

15. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:


A. - abcesul pulmonar
B. - pneumonia franca lobară
C. - tuberculoza miliară
D. - adenomul bronșic
E. - tuberculom
16.

16. Imaginea radiologică este suspectă pentru:


A. - abcesul pulmonar
B. - infarctul pulmonar
C. - tuberculoza miliară
D. - adenomul bronșic
E. - tuberculom

5
17. Junghiul toracic este caracteristic pentru:
A. - bronhopneumonie
B. - pneumonia francă lobară
C. - tuberculoza miliară
D. - adenomul bronșic
E. - tuberculom
18. Ralurile crepitante în plămâni sugerează:
A. - alveolită
B. - astm bronșic
C. - bronhopneumopatie obstructivă cronică
D. - adenom bronșic
E. - tuberculom
19. Сavitatea cu conţinut hidroaeric şi nivel de lichid în imaginea radiologică este
caracteristică pentru:
A. - pneumonia francă lobară
B. - carcinomul bronșic
C. - abcesul pulmonar
D. - eozinofilia pulmonară
E. - sarcoidoză
20. Pneumonia cu evoluție severă la pacienţii cu imunosupresie profundă, de exemplu la cei
cu SIDA (sindromul imunodeficienței umane dobândite), cel mai de e cauzată de:
A. - Haemophilus influenzae
B. - Moraxella catarrhalis
C. - Pneumocystis jirovecii
D. - Chlamydophila psittaci
E. - Staphylococcus aureus
21. Cancerul bronho-pulmonar cel mai des (în mai mult de 90%) are punct de plecare în:
A. - celulele bronşice
B. - celulele parenchimului pulmonar
C. - celulele vaselor limfatice
D. - celulele vaselor sangvine
E. - celulele traheei
22. Sindromul de condensare pulmonară apare când aerul din alveole este înlocuit de:
A. - lichid şi fibrină (în pneumonie)
B. - sânge (infarctul pulmonar)
C. - ţesut conjunctiv (pneumoscleroză)
D. - ţesut tumoral (tumori maligne sau benigne, metastaze)
E. - lichid pleural (revărsat pleural)
23. Sindromul de condensare pulmonară în pneumonia francă lobară se manifestă prin:
A. - dispnee de tip polipneic, intensitatea căreia poate varia de la absenţa ei până la
manifestare foarte pronunţată

6
B. - dispnee expiratorie, intensitatea căreia poate varia de la absenţa ei până la
manifestare foarte pronunţată
C. - accentuarea transmiterii vibraţiilor vocale în zona afectată (accentuarea
freamătului pectoral)
D. - submatitate sau matitate în zona afectată
E. - suflu tubar, bronhofonie accentuată, raluri crepitante
24. Indicați cauzele posibile de dezvoltare a infiltratului pulmonar eozinofil:
A. - invaziile parazitare
B. - acţiunea medicamentelor şi altor substanţe chimice
C. - astmul bronşic
D. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
E. - afecţiunile sistemice ale ţesutului conjunctiv
25. Cele mai frecvente organe în care metastazează cancerul bronho-pulmonar sunt:
A. - creierul
B. - oasele
C. - ficatul
D. - suprarenale
E. - miocardul
26. Pneumonia interstiţială (atipică):
A. - se caracterizează prin afectarea interstiţiului pulmonar (infiltrate celulare) cu
interesarea slabă a alveolelor (exsudat alveolar)
B. - mai des este cauzată de Streptococcus pneumoniae
C. - mai des este cauzată de micoplasmă, clamidii, rikketsii, virusuri
D. - de regulă afectarea pulmonară este unilaterală
E. - de regulă afectarea pulmonară este bilaterală
27. Agenții etiologici potențiali ai pneumoniei la alcoolici sunt:
A. - Streptococcus pneumoniae
B. - anaerobii
C. - bacillii Gram negativi (mai frecvent Klebsiella pneumoniae)
D. - Staphylococcus aureus
E. - clamidiile
28. Radiografia pulmonară în tuberculoză poate să prezinte:
A. - infiltrat sau infiltrate
B. - opacităţi nodulare mai mult sau mai puţin confluente
C. - cavităţi (caverne)
D. - opacităţi liniare dispuse peri- şi infrahilar
E. - hipertransparență pulmonară
29. Semnele clinice de diagnostic ale emboliei pulmonare sunt:
A. - dispnea, polipnea, tusea, hemoptizia
B. - bradicardia, sincopa, anxietatea
C. - simptomele congestive cardiace drepte
D. - simptomele congestive cardiace stângi
E. - palpitațiile, tahicardia și anxietatea
7
30. Diagnosticul de tromboembolism pulmonar poate fi confirmat prin:
A. - angiografie pulmonară prin tomografie computerizată+
B. – creșterea nivelului fibrinogenului seric
C. - scintigrafie pulmonară de ventilație-perfuzie+
D. – creșterea proteinei C-reactive
E. - electrocardiografie +
31.

32. În imaginea morfopatologică sunt prezentate:


A. - Nr. 1 = pneumonie francă lobară
B. - Nr. 1 = bronhopneumonie
C. - Nr. 1 = Infiltrat pulmonar eozinofil
D. - Nr. 2 = bronhopneumonie
E. - Nr. 2 = pneumonie francă lobară
33. Pneumoniile la persoanele cu cavitatea bucală nesanată și în aspirația masivă (dereglări de
conștiință) sunt cauzate predominant de:
A. - anaerobii
B. - bacilii Gram negativi
C. - Chlamydophila psittaci
D. - virusuri
E. - rikketsii
34. Infiltratul pulmonar eozinofil:
A. - poate evolua asimptomatic şi fi o descoperire radiologică
B. - poate evolua cu febră, indispoziţie, cefalee, transpiraţii nocturne, tuse, spută gălbuie,
dispnee, semne fizice de condensare pulmonară

8
C. - poate evolua cu febră, tuse, hemoptizie sau spută ruginie, dispnee, semne fizice de
condensare pulmonară
D. - se manifestă radiologic prin opacităţi pulmonare rău delimitate, de intensitate
moderată, migratoare
E. - se manifestă prin eozinofilie în sângele periferic
35. Ce maladii frecvent se manifestă prin hemoptizie?
A. - pneumonia francă lobară
B. - bronhopneumonia
C. - carcinomul bronșic
D. - tromboembolismul pulmonar
E. - tuberculoza pulmonară
36. Pneumonia interstiţială (atipică) mai des este cauzată de:
A. - micoplasmă
B. - clamidii
C. - rikketsii
D. - virusuri
E. - bacili gram negativi
37. Tuberculoza pulmonară, în funcție de formă, se manifestă radiologic prin:
A. - infiltrat sau infiltrate pulmonare
B. - opacităţi nodulare mai mult sau mai puţin confluente
C. - cavităţi (caverne)
D. - opacitate omogenă, de intensitate subcostală, bine delimitată, cu topografie lobară
E. - hipertransparență pulmonară
38. Carcinomul bronșic poate să se manifeste clinic prin:
A. - tuse
B. - hemoptizie
C. - durere toracică
D. - dispnee
E. - raluri crepitante
39. Carcinomul bronșic metastazează mai frecvent în:
A. - pericard
B. - creier
C. - oase
D. - ficat
E. - suprarenale
40. Cauzele infiltratului pulmonar eozinofil pot fi:
A. - invaziile parazitare
B. - acţiunea unor medicamente sau substanţe chimice
C. - astmul bronşic
D. - afecţiunile sistemice ale ţesutului conjunctiv
E. - tromboembolismul pulmonar
41. Tusea seacă sau cu expectoraţie mai mult de 3 săptămâni și hemoptizie ne sugerează:

9
A. - pneumonie francă lobară
B. - carcinom bronșic
C. - tuberculoză pulmonară
D. - eozinofilie pulmonară
E. - sarcoidoză
42. Care sunt factorii de risc pentru cancerul bronho-pulmonar?
A. - consumul excesiv de alcool
B. - fumatul
C. - asbestul
D. - vârsta mai mare de 50 ani
E. - hipercolesterolemia
43. Dereglarea de tip restrictiv a ventilației pulmonare apare în:
A. - astmul bronșic
B. - fibroza pulmonară idiopatică
C. - pneumonie
D. - silicoză
E. - bronhopneumopatie obstructivă cronică
44. Pneumonia nosocomială cu debut tardiv mai des este cauzată de:
A. - Mycoplasma pneumoniae
B. - bacili Gram negativi
C. - Streptoccocus pneumoniae
D. - Pseudomonas aeruginosa
E. - Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA)
45. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa se caracterizează prin:
A. - evoluţie ușoară
B. - evoluţie gravă
C. - tendinţă spre diseminaţie şi abcedare
D. - tendinţă spre complicaţie cu piopneumotorax
E. - vindecare rapidă
46. Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae şi alţi bacili gram negativi:
A. - cauzează pneumonii cu evoluție usoară
B. - cauzează pneumonii deosebit de grave
C. - evoluează cu tendinţă la supuraţie, necroză şi cronizare (abcese, bronşiectazii)
D. - are un aspect radiologic ce constă din opacităţi multilobulare confluente cu
microclarităţi (abcese) în interior şi localizare frecventă în lobul superior drept
E. - are un aspect radiologic asemănător cu cel din bronhopneumonia uzual
47. În pneumonia cauzată de bacili gram negativi:
A. - complicaţiile sunt rare
B. - complicaţiile sunt frecvente
C. - letalitatea este mică
D. - letalitatea este de 20-50 %
E. - aspectul radiologic constă din infiltratele (opacităţi) confluente ce se necrotizează
din prima zi
10
48. Pneumoniile micotice apar pe fond de:
A. - avitaminoză
B. - tratament antibacterian de durată
C. - terapie de durată cu citostatice
D. - tratament de durată cu doza mari de statine
E. - intoxicație cu ciuperci
49. Prin ce se caracterizează pneumonia cu Pneumocystis jiroveci?
A. - prin dispnee şi tuse neproductivă care durează mai multe săptămâni, febră,
adenopatii generalizate
B. - are o evoluţie gravă şi pronostic rezervat
C. - are o evoluţie ușoară și pronostic favorabil
D. - radiologic – anomalii variabile: infiltrate interstiţiale difuze bilaterale, noduli
pulmonari, formaţiuni chistice, caverne, pneumotorax etc.
E. - radiologic – opacitate omogenă, de intensitate subcostală, bine delimitată, cu
topografie lobară sau segmentară
50. Infiltratul pulmonar eozinofil se caracterizează prin următoarele:
A. - poate evolua asimptomatic şi fi o descoperire radiologică
B. - poate evolua сг febră, indispoziţie, cefalee, transpiraţii nocturne, tuse, spută gălbuie,
dispnee
C. - radiologic – opacitate omogenă, de intensitate subcostală, bine delimitată, cu
topografie lobară sau segmentară
D. - radiologic – prin opacitate sau opacităţi pulmonare rău delimitate, de intensitate
moderată, migratoare
E. - eozinofilie în sângele periferic
51. Pneumonia cu Legionella spp este favorizată de:
A. - vârsta până la 40 de ani
B. - contactul cu sisteme de condiționare a aerului
C. - contactul cu apa din piscine
D. - bolile cronice insotite sau nu de imunodeficiență +
E. - sexul feminin
52. Despre pneumonia comunitară sunt adevărate urmatoarele:
A. - sunt dobândite în afara spitalului
B. - survin la pacienții ce nu au fost spitlizați cu 14 zile înainte de debutul pneumoniei
C. - debutează la mai mult de 72 de ore după momentul internării
D. - apar la persoane ce au fost internate pentru altă boală
E. - debutează în primele 48 de ore după spitalizare
_______________________________________________________________________

Diagnosticul diferențial în sindromul bronhoobstructiv


1. În diagnosticul diferențial al bronhopneumopatiei obstructive cronice și astmului bronșic
poate fi utile următoarele investigații:

11
A. - testul de bronhodilataţie
B. - testul de bronhoconstricție
C. - testul de mers pe jos timp de 6 minute
D. - scara Borg
E. - indicele fumătorului
2. Respirația aspră cu expir prelungit, cu raluri uscate ronflante şi sibilante sunt semne de:
A. - condensare pulmonară
B. - obstrucție bronșică
C. - inflamație bronșică
D. - hodrotorax
E. - inflamație alveolară
3. În baza cărei investigații putem evalua severitatea astmului bronșic?:
A. - hemoleucograma
B. - valoarea volumului expirator maxim în prima secundă
C. - radiografia toracică
D. - analiza sputei
E. - electrocardiograma
4. Dispneea inspiratorie este caracteristică pentru:
A. - astmul bronșic
B. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
C. - mucoviscidoză
D. - alveolită
E. - carcinomul bronșic
5. Ce investigație permite diferențierea astmului bronșic și bronhopneumopatiei obstructive
cronice?
A. – radiografia torcelui
B. - spirografia
C. - tomografia computerizată
D. - rezonanța magnetică nucleară
E. – ultrasonografia toracelui
6. Pentru astmul bronșic este caracteristică:
A. – obstrucția bronșică ireversibilă
B. - obstrucția bronșică reversibilă
C. - dereglarea restrictivă ireversibilă a ventilației pulmonare
D. - dereglarea restrictivă reversibilă a ventilației pulmonare
E. - dereglarea mixtă a ventilației pulmonare
7. Pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică este caracteristică:
A. - obstrucția bronșică ireversibilă
B. - obstrucția bronșică reversibilă
C. - dereglarea restrictivă ireversibilă a ventilației pulmonare
D. - dereglarea restrictivă reversibilă a ventilației pulmonare
E. - dereglarea mixtă a ventilației pulmonare

12
8. Expectorația de spută în cantitîți mari este caracteristică pentru:
A. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
B. - astmul bronșic
C. - bronșiectazii
D. - piopneumotorax
E. - carcinomul bronșic
9. Sputa vâscoasă, gelatinoasă, albicioasă este caracteristică pentru:
A. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
B. - astmul bronșic
C. - bronșiectazii
D. - piopneumotorax
E. - carcinomul bronșic
10. Pentru ce maladie este caracteristică hemoptizia?
A. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
B. - astmul bronșic
C. - carcinomul bronșic
D. - piopneumotoraxul
E. – fibroza pulmonară idiopatică
11. Cauza hipertensiunii pulmonare precapilare poate fi:
A. - cordul pulmonar cronic
B. - hipertensiunea arterială esențială
C. - hipertensiunea arterială secundară
D. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
E. – revărsatul pleural
12. La ce vârstă se dezvoltă mai deы bronhopneumopatia obstructivă cronică?:
A. - mai mică de 30 de ani
B. - 20 – 30 ani
C. - 15 – 20 ani
D. - mai mare de 40 ani
E. - 30 – 40 ani
13. Testul spirometric pentru bronhodilatație se face cu:
A. - beta2-adrenomimetice
B. - beta2-adrenoblocante
C. - metilxantine
D. - anticolinergice
E. - acetilcisteină
14. Diagnosticul sindromului bronhoobstructiv se face prin:
A. - bronhoscopie
B. - bronhografie
C. - spirometrie
D. - radiografie pulmonară
E. - tomografie computerizată

13
15. Diagnosticul reversibilității sindromului bronhoobstructiv se face prin:
A. - testul de mers de 6 minute
B. - spirometrie și testul cu beta2-adrenoblomimetice
C. - bronhoscopie
D. - radiografie pulmonară
E. - tomografie computerizată
16. Indicați criteriile de diagnostic ale stării de rău astmatic:
A. - criza de astm bronșic e însoțită de hipotensiune arterială
B. - bradicardia
C. – accesul de astm bronșic se dezvoltă pe fundal de febră
D. - criza de astm bronșic durează peste 24 ore
E. – bolnavul este dependent de corticosteroizi
17. Pentru astmul bronșic sunt valabile următoarele devieri ale indicilor ventilației
pulmonare:
A. - creșterea volumului expirator maxim în prima secundă
B. - scăderea volumului expirator maxim în prima secundă
C. - creșterea capacității vitale pulmonare
D. - scăderea capacității vitale pulmonare
E. - scăderea capacității pulmonare totale
18. Starea de rău astmatic este condiționată de:
A. - întreruperea tratamentului cu corticosteroizi
B. - contact cu alergeni
C. - insuficiența acută a ventriculului drept
D. - infecții virale respiratorii acute
E. – folosirea abuzivă a beta2-adrenomimeticelor
19. Imaginea radiologică este a unui pacient cu:
A. - sindrom de condensare pulmonară
B. - bronhopneumopatie obstructivă cronică de tip emfizematos
C. - cord pulmonar cronic decompensat
D. - astm cardiac
E. - atelectazie pulmonară

20. Imaginea radiologică este:


A. - a unui bolnav cu pneumonie francă lobară
B. - a unui subiect sănătos
C. - cord pulmonar cronic decompensat
D. - a unui bolnav cu astm cardiac
E. - a unui bolnav cu atelectazie pulmonară

14
21. Ce diagnostic ne sugerează poziția pacientului şezândă, cu mâinile fixate de marginea
patului, cu dispnee expiratorie, tuse seacă spasmodică şi respiraţie zgomotoasă, şuierătoare
(wheezing)?
A. - сriză de astm bronșic
B. - atelectazie pulmonară
C. - revărsat pleural
D. - Insuficiența cardiacă dreaptă
E. - astm cardiac
22. Ralurile crepitante apar în afectarea:
A. - traheii
B. - bronhiilor de calibru mare
C. - bronhiilor de calibru mic
D. - alveolelor
E. – interstițiului
23. Sindromul bronhoobstructiv se manifestă prin:
F. - dispnee expiratorie
G. – dispnee inspiratorie
H. - raluri uscate, ronflante şi sibilante
I. - raluri crepitante
J. - respiraţie zgomotoasă, şuierătoare („wheezing”)
24. Pentru sindromul bronhoobstructiv sunt caracteristice următoarele modificări ale
ventilației pulmonare:
F. - volumul expirator maxim în prima secundă (VEMS) este micșorat
G. - volumul expirator maxim în prima secundă este mărit
H. - indicele Tiffeneau (VEMS/Capaciatea vitală x 100) < 70 %
I. - indicele Tiffeneau (VEMS/ Capaciatea vitală x 100) > 70 %
J. - volumul rezidual este micșorat
25. Criza de astm bronşic se manifestă prin:
A. - dispnee cu bradipnee +
B. – dispnee cu tahipnee

15
C. - raluri uscate, ronflante şi sibilante
D. - raluri crepitante
E. - respiraţie zgomotoasă, şuierătoare („wheezing”)
26. În criza severă de astm bronşic se poate constata:
A. - torace cu toate diametrele mărite
B. - fosele supraclaviculare bombate
C. - retracții intercostale (tiraj intercostal)
D. - raluri crepitante
E. - coborârea bazelor plămânilor
27. Starea de rău astmatic se manifestă prin :
A. - dispnee foarte pronunţată cu tahipnee
B. - dispnee foarte pronunţată cu bradipnee
C. - scurtarea ambelor faze respiratorii
D. - lungirea ambelor faze respiratorii
E. - discordanţă dintre respiraţia puţin zgomotoasă şi puţin şuierătoare şi severitatea
tabloului clinic
28. Starea de rău astmatic se manifestă prin :
A. - raluri uscate, ronflante şi sibilante, sonore, diseminate ?
B. - auscultativ – teritorii cu respiraţie atenuată sau lipsa ei şi a ralurilor (murumurul
este diminuat sau absent, ralurile sunt prezente ; eu nu inteleg bine formularea
raspunsului)
C. - cianoză difuză
D. - acrocianoză
E. - tahicardie şi aritmii cardiace posibile
29. Hiperinflația pulmonară se manifestă prin:
A. – micșorarea tuturor diametrelor toracice
B. - mărirea tuturor diametrelor toracice
C. - coborârea bazelor pulmonare
D. - ridicarea bazelor pulmonare
E. - limitarea mişcărilor toracelui în inspir profund
30. În bronhopneumopatia cronică avansată cu insuficiență respiratorie se va constata:
A. – acrocianoză
B. - cianoză difuză
C. - extremități (mâini, picioare) calde
D. - extremități (mâini, picioare) reci
E. - bradicardie
31. Manifestările caracteristice ale bronhopneumopatiei obstructive cronice sunt:
A. - tusea
B. - expectorația
C. - dispnea
D. - hemoptizia
E. - stridorul
32. În sputa pacienților cu astm bronșic se va depista:
16
A. - eozinofile
B. - spirale Kurschmann
C. - cristale Charcot-Leyden
D. - striuri de sânge
E. - celule atipic
33. Din punct de vedere morfologic bronhopneumopatia obstructivă cronică include:
A. - emfizemul centrolobular
B. - emfizemul panlobular
C. - emfizemul paracicatricial
D. - bronsita cronică simplă
E. - bronsita cronică obstructivă
34. Radiologic emfizemul pulmonar se manifesă prin:
A. - semne de condensare pulmonară
B. - hipertransparenţă pulmonară cu siluetă cardiacă mică
C. - coborârea şi aplatizarea hemidiafragmelor cu mişcări extrem de reduse
D. - semne de dilatare a bronhiilor
E. - diminuarea desenului pulmonar în periferia plămânilor
35. Semnele clinice de hiperinflație pulmonară sunt:
A. - mărirea tuturor diametrelor toracice
B. - coborârea bazelor pulmonare
C. - limitarea mişcărilor toracelui în inspir profund
D. - limitarea mişcărilor toracelui în expir profund
E. - sunet timpanic la percuţie
36. Criza de astm bronşic trebuie diferențiată de:
A. - insuficiența cardiacă stângă acută
B. - insuficiența cardiacă dreaptă
C. - aspirarea de corpi străini
D. - acutizarea bronhopneumopatiei obstructive cronice
E. - bronșita acută -
37. Torace destins, fixat “in inspir”, hipersonor la percuție poate fi observat în:
A. - сriză severă de astm bronșic
B. - atelectazie pulmonară
C. - stadiu avansat de bronhopneumopatie obstructivă cronică
D. - insuficiență cardiacă dreaptă
E. - astm cardiac
38. Ce diagnostic ne poate sugera tusea cu o durată mai mult de 3 săptămâni?
A. - tuberculoză pulmonară
B. - pneumonie francă lobară
C. - carcinom bronșic
D. - insuficiență cardiacă dreaptă
E. - astm cardiac
39. Ralurile uscate pot fi auzite în:

17
A. - astmul bronșic
B. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
C. - revărsatul pleural
D. - bronșiolită
E. - hipertensiunea arterială pulmonară
40. Cauzele dereglării permeabilităţii bronşice sunt:
A. - spasm al musculaturii bronhiilor
B. - edem şi congestie în peretele bronhiilor
C. - hipersecreţie de mucus vâscos
D. - atrofia mucoasei bronhiilor
E. - hipertensiunea pulmonară
41. Stenoză bronşică locală poate fi cauzată de:
A. - carcinom bronșic
B. - aspiraţie de corpi străini
C. - schimbări cicatriceale posttuberculoase sau de altă geneză
D. - atrofia mucoasei bronhiilor
E. - compresiune din afară a bronhiilor
42. În bronhopneumopatia obstructivă cronică obstrucția bronșică este cauzată de:
A. - spasm al musculaturii bronhiilor
B. - edem şi congestie în peretele bronhiilor
C. - hipersecreţie de mucus vâscos
D. - atrofia mucoasei bronhiilor
E. - compresiune din afară a bronhiilor
43. Ce modificări ale indicilor ventilației pulmonare se vor constata în bronhopneumopatia
obstructivă cronică și hiperinflație pulmonară?
A. - volumul expirator maxim în 1 secundă (VEMS) va fi mărit
B. - volumul expirator maxim în 1 secundă (VEMS) va fi micșorat
C. - indicele Tiffeneau (VEMS/Capaciatea vitală x 100) va fi micșorat
D. - volumul rezidual va fi micșorat
E. - volumul rezidual va fi mărit
44. În tratamentul medicamentos al bronhopneumopatiei obstructive cronice se utilizează:
A. - antitusive
B. - beta2-adrenomimetice
C. - beta2-adrenoblocante
D. - metilxantine
E. - anticolinergice
45. Astmul bronșic controlat se caracterizează prin:
A. - absența acceselor de astm nocturne și în timpul zilei
B. - necesitatea tratamentului de urgenţă lipseşte sau este ≤ 2 episoade pe săptămînă
C. - ventilația pulmonară este normală
D. - pacientul prezintă 3 exacerbări pe săptămână
E. - activitatea fizică a pacientului este limitată
_____________________________________________________
18
Pleureziile
1. Care sunt afirmațiile corecte pentru revarsatele pleurale:
a) reprezintă o acumulare intrapleurală de lichid liber
b) reprezintă o acumulare intrapleurală de lichid închistat
c) reprezintă expresia afectării pleurale
d) sunt expresia a numeroase afecţiuni pulmonare şi extrapulmonare.
e) nu reprezintă expresia afecțiunilor extrapulmonare

2.Selectați rolul foițelor pleurale:


a) răspuns local la infecție
b) răspuns local la particule inhalate
c) sinteza proteinelor
d) drenajul lichidului pleural
e) raspuns al organzmului la agresiuni tumorale

3.Enumerați funcțiile cavității pleurale:


a) Permite expansiunea optimă a țesutului pulmonar
b) Asigură alunecarea ușoară a foițelor pleurale
c) Nu permite colabarea alveolelor
d) Permite colabarea alveolelor
e) Participă la schimbul de gaze

4.Enumerați căile fiziologice de drenaj a lichidului pleural:


a) Pleura viscerală
b) Pleura parietală
c) Porii diafragmali
d) Alveolele
e) Nici una nu este corectă

5. Numiți afirmațiile corecte pentru revărsatul pleural:


a) Este un transsudat
b) Este un exsudat
c) Este o acumulare de sânge
d) Este o acumulare de puroi
e) Toate sunt corecte

6. Selectați mecanismele de formare a revărsatelor pleurale:


a) Creşterea presiunii hidrostatice în capilarele

b) Scăderea presiunii hidrostatice în capilare

c) Scăderea presiunii oncotice plasmatice

d) Creșterea drenajului limfatic

e) Scaderea drenajului limfatic

19
7. Enumerați mecanismele de formare a transsudatului pleural:
a) Cresterea presiunii hidrostatice în capilare
b) Creșterea presiunii oncotice plasmatice
c) Creșterea permeabilității capilare
d) Scăderea presiunii oncotice plasmatice
e) Scăderea permeabilității capilare

8. Enumerați mecanismele de formare a exsudatului pleural:


a) Cresterea presiunii hidrostatice în capilare
b) Scăderea presiunii oncotice plasmatice
c) Creșterea permeabilității capilare
d) Alterarea permiabilității pleurale
e) blocaj limfatic la nivel pleural

9. Selectați cauzele transsudatului pleural:

a) Insuficienţă cardiacă congestivă


b) Ciroză hepatică decompensată vascular
c) Sindrom nefrotic
d) Pancreatita
e) Abces hepatic

10. Numiți cauzele exsudatului pleural:

a) Hipoalbuminemia
b) Sindrom de venă cavă superioară
c) Artrita reumatoidă
d) Perforatia esofagului
e) Pneumonia bacteriană

11.Enumerati situațiile clinice preexistente exsudatului pleural:

a) Abces subfrenic
b) Cancer pulmonar
c) Embolie pulmonară
d) Glomerlonefrita
e) Ciroza hepatică

12.Selectați situațiile clinice preexistente transsudatului pleural:

a) Pneumonia fungică
b) Tuberculoza
c) Insuficiența cardiacă congestivă
d) Malnutriția
e) Cancer ovarian

20
13. Enumerați cauzele durerii toracice în revarsatul pleural:

a) Cauza bronșică
b) Cauza alveolară
c) Cauza pleurală
d) Cauza musculo-scheletală
e) Toate cele enumerate

14. Selectați afirmațiile corecte pentru durerea toracică în revărsatul pleural:

a) Durerea este de obicei acută, intensă


b) Localizarea durerii corespunde zonei afectate
c) Durerea este accentuată de inspirul profund si tuse
d) Durerea se calmează de imobilizarea hemitoracelui respectiv
e) Toate afirmațiile sunt corecte

15. Enumerați caracteristicile tusei în revărsatul pleural:

a) Tusea uscată
b) Tusea cu expectorații mucoase
c) Tusea cu expectorații muco- purulente
d) Tusea cu expectorații sangvinolente
e) Toate cele enumerate

16. Selectați afirmațiile corecte:

a) Sindromul pleural se prezintă cu matitate deplasabilă la percuție


b) Sindromul pleural este prezentat de matitate fixă la percuție
c) Sindromul pleural se poate prezenta fară modificări percutorii
d) Llimita superioară a matităţii este determinată de volumul lichidului pleural
e) Toate afirmațiile sunt corecte

17. Numiți fenomenele auscultative în revărstul pleural:

a) Murmur vezicular abolit


b) Murmur vezicular accentuat
c) Frotații pleurale
d) Raluri buloase mari
e) Raluri buloase medii

18.Numiți investigațiile necesare pentru diagnosticul revarsatului pleural:

a) Examenul radiologic
b) Examenul ecografic
c) Tomografia computerizată

21
d) Fibrobronhoscopia
e) Spirografia

19. Care sunt aspectele radiologice în revarstul pleural:

a) Opacitate bazală limitată superior de o linie cu concavitatea superior şi intern (linia


Damoiseau)
b) Opacitate a sinusurilor costo-diafragmatice
c) Deplasarea mediastinului în partea opusă în acumulari mari de lichid
d) Deplasarea mediastinului în partea opusă în acumulări mici de lichid
e) Toate cele enumerate

20. Enumerați situațiile clinice cand trebuie efectuată ecografia pleurală: (in prelegere este
specificat doar b si c)

a) Revărsate pleurale cu cantitate mare de lichid


b) Revărsate pleurale cu cantitate mică de lichid
c) Colecții lichidiene închistate
d) Detectarea septurilor pleurale
e) Infiltrațiile pulmonare

21. Care sunt afirmațiile corecte pentru tomografia computerizată în revărsatele pleurale:

a) Este o investigație de rutină


b) Diferențiază exsudatul de transsudat
c) Precizează prezența leziunilor parenchimatoase pulmonare
d) Precizează prezența leziunilor mediastinale
e) Precizează prezența insuficienței cardiace

22. Aspectul macroscopic hemoragic al lichidului pleural este orientativ pentru:

a) Traumatizme
b) Tumori
c) Empiem pleural
d) Chilotorax
e) Insuficiența cardiacă

23. Care afirmații sunt corecte pentru hemotorax:

a) Este o acumulare de sânge în cavitatea pleurală


b) Hematocritul revărsatului pleural este cel puțin 50% din hematocricul sângelui
periferic
c) Apare în hemofilie
d) Este revărsat pleural prin acumulare de limfă
e) Este revărsat pleural prin acumulare de puroi

24. Numiți cauzele hemotoraxului:

22
a) Traumatism toraco-pulmonar
b) Disecție de aortă cu ruptură în pleură
c) Hemofilia
d) Trombocitopenii severe
e) Toate sunt corecte

25.Selectați afirmațiile corecte pentru chilotorax:

a) Este revărsat pleural prin acumulare de limfă


b) Este revărsat pleural prin acumulare de sânge
c) Apare în urma afectării ductului limfatic toracic
d) Apare în urma afectării parenchimului pulmonar
e) Este o manifestare a insuficienței cardiace

26. Numiți criteriile lui Light pentru exsudatul pleural:


a) Raportul proteine pleurale / proteine serice >0,5
b) Raportul proteine pleurale / proteine serice <0,5
c) Raportul LDH pleural/ LDH seric >0,6
d) Raportul LDH pleural/ LDH seric < 0,6
e) Raportul glucozei pleurale /glucozei serice >0,5

27. Numiți criteriile lui Light pentru transsudatul pleural:


a) Raportul proteine pleurale / proteine serice >0,5
b) Raportul proteine pleurale / proteine serice <0,5
c) Raportul LDH pleural/ LDH seric >0,6
d) Raportul LDH pleural/ LDH seric < 0,6
e) Raportul glucozei pleurale /glucozei serice >0,5

28. Selectați afirmațiile corecte:


a) pH lichidului pleural poate fi scăzut în exsudatele purulente, tuberculoase
b) pH lichidului pleural poate fi scăzut în exsudatele neoplazice, reumatoide
c) Trigliceridele și acizii grași au nivel crescut în chilotorax
d) Amilaza pleurală crește semificativ în pancreatită sau pseudochist pancreatic
e) Glucoza pleurală crește semnificativ în pancreatită

29. Enumerați exsudatele pleurale in care glucopleuria este scăzută:


a) Pleurezia parapneumonică
b) Pleurezia neoplazică
c) Pleurezia tuberculoasă
d) Pleurezia din poliartrica reumatoidă
e) Toate cele enumerate

30. Selectați testele de diagnostic comune pentru exsudatul pleural:


a) Proteinele totale
b) Lactatdehidrogenaza

23
c) Glucoza (nu este in prelegere)
d) Anticorpii antinucleari
e) Factorul reumatoid

31. Care sunt testele specifice de diagnostic pentru exudatul pleural:


a) Glucoza
b) Amilaza
c) Complement (C3,C4)
d) Celulele LE
e) Lactatdehidrogenaza

32. Care afirmație este corectă:


a) Glucoza în lichidul pleural este egală cu cea din ser
b) Amilaza pleurală creşte semnificativ în pancreatită sau cancer pancreatic
c) Trigliceridele şi acizii graşi au nivele crescute în chilotorax
d) Celulele atipice în lichidul pleural sunt sugestive de infecţie cu germeni atipici
e) pH lichidului pleural creste semnificativ în exsudatele tuberculoase

33. Numește afirmațiile corecte la examenul citologic al lichidului pleural:


a) Creşterea neutrofilelor peste 10 000/mm3 este caracteristică pentru exsudatele
parapneumonice, tuberculoase, neoplazice
b) Predominarea limfocitelor orientează spre etiologia tuberculoasă, neoplazică sau
virală
c) Creşterea hematiilor peste 10 000/mm3 este caracteristică pleureziilor hemoragice
d) Euzinofilia pleurală este caracteristică pleureziei tuberculoase
e) Celulele atipice în lichidul pleural sunt sugestive de infecţie cu germeni atipici

34. Enumerati caracteristicele revărsatului pleural din insuficiența cardiacă:


a) Se produce prin creșterea presiunii hidrostatice
b) Se produce prin creșterea presiunii oncotice
c) LDH pleural < 200 Un
d) LDH pleural > 200 Un
e) Nivel crescut de NT-proBNP pleural

35. Care sunt caracteristicile pleureziilor neoplazice:


a) Lichidul pleural are aspect lăptos
b) Lichidul pleural frecvent are aspect hemoragic
c) Este excluziv unilateral
d) Revărsatul pleural este un exudat
e) Revărsatul pleural este un transudat

36. Enumerați situațiile clinice in care revărsatele pleurale conțin un număr de eritrocite
peste 100 000/mm3:

24
a) Pleurezia neoplazică
b) Pleurezia postembolică
c) Pleurezia virală
d) Traumatisme
e) Pleurezia tubercloasă

37.Selectați afirmațiile corecte pentru empiem pleural:


a) Este o colecție pleurală purulentă
b) Este o colecție pleurală femoragică
c) Are la bază atât infectiile pulmonare cât si extrapulmonare
d) Are la bază în exclusivitate infecțiile pulmonare
e) Niciodată nu necesită asocierea cu tratament chirurgical

38. Care sunt caracteristicile licidului pleural in artrita reumatoidă:


a) Lichidul este un transsudat
b) Lichidul este un exsudat
c) Lichidul conține un nivel scăzut de glucoză
d) LDH pleural peste 200 Un
e) Factorului reumatoid pleural egal sau mai mare decât cel din sânge

39. Selectați afirmațiile corecte referitor la mezoteliom:


a) Este o pleurezie malignă primară
b) Este o pleurezie malignă secundară
c) Există o legătură directă cu expunerea profesională îndelungată la azbest
d) Identificarea celulei neoplazice mezoteliale se face prin biopsie pleurală
e) Mezotelina este un marcher tumoral prezent în lichidul pleural

40. Enumerați caracreristicile pleureziei parapneumonice:


a) Lichid pleural bagat în proteine
b) Lichid lpeural sărac în proteine
c) Lichid pleural bogat în neutrofile
d) Glucopleuria semnificativ crescută
e) Este un exudat pleural

Pneumopatiile interstițiale difuze


1. Selectați componentele difiniției de pneumopatii interstițiale difuze:
a) Îngroșarea difuză a perețiolor alveolari
b) Fibroză
c) Disfuncție ventilatorie obstructivă
d) Disfuncție ventilatorie restrictivă
e) Bloc alveolo-capilar

2. Care structuri pulmonare se afectează în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:


a) Spațiul dintre membrana bazală epitelială și membrana bazală endotelială
b) Căile aeriene mici

25
c) Căile aeriene mari
d) Vasele pulmonare
e) Spațiul perilimfatic și perivascular

3. Selectați factorii care provoacă pneumopatii interstițiale difuze:


a) Medicamente
b) Boli sistemice
c) Sarcoidoza
d) Infecțiile (citomegalovirus, Pn. Carinii, legionella, aspergilus)
e) Toate variantele sunt corecte

4. Marcați factorii care inițiază leziunea în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:


a) Regenerarea anormală
b) Injuria epitelială repetată
c) Defecte ale mecanismelor endogene de apărare
d) Remodelarea vasculară
e) Regenerare normală

5. Selectați factorii care favorizează perpetuarea leziunii în cadrul pneumopatiilor


interstițiale difuze:
a) Injuria epitelială repetată
b) Regenerarea anormală
c) Caracterul continuu al răspunsului fibrotic
d) Alterarea mediului citokinic
e) Toate variantele sunt corecte

6. Alegeți factorii care duc la progresarea leziunii în cadrul pneumopatiilor interstițiale


difuze:
a) Pirderea epiteliocitelor de tip I
b) Proliferarea epiteliocitelor de tip I
c) Pirderea epiteliocitelor de tip II
d) Proliferarea epiteliocitelor de tip II
e) Nu se produce reepitelizarea

7. Selectați simptomul major în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:


a) Febră
b) Degete hipocratice
c) Cianoză
d) Dispnee progresivă de efort
e) Toate cele enumerate

8. Alegeți manifestările întâlnite în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:


a) Dispnee progresivă de efort
b) Tuse seacă
c) Crepitante difuz bilatelal ((„velcro”))
d) Modificări radiologice difuze bilateral
e) Lipsa modificărilor radiologice

26
9. Care sunt manifestările radiologice ale sindromului interstițial în cadrul
pneumopatiilor interstițiale difuze:
a) Noduli//micronoduli
b) Opacități reticulare fine
c) Opacități reticulo-nodulare
d) Opacități infiltrative „vatoase” bilateral
e) Toate cele enumerate

10. Care sunt cele 4 tipuri de leziuni HRTC în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:
a) Patternul linear
b) Patternul nodular
c) Patternul alveolar
d) Patternul chistic
e) Toate variantele sunt corecte

11. Ce reprezintă patternul linear la examenul tomografic computerizat:


a) Îngroșări ale septurilor interlobare
b) Multiple opacități rotunde
c) Aspect de sticlă mată
d) Aspect de „fagure de miere”
e) Bronșectazii de tracțiune

12. Ce reprezintă patternul nodular la examenul tomografic computerizat:


a) Îngroșări ale septurilor interlobare
b) Multiple opacități rotunde, cu diam<1cm
c) Aspect de sticlă mată
d) Aspect de „fagure de miere”
e) Bronșectazii de tracțiune

13. Ce reprezintă patternul alveolar la examenul tomografic computerizat:


a) Îngroșări ale septurilor interlobare
b) Multiple opacități rotunde, cu diam<1cm
c) Aspect de sticlă mată (daca CS)
d) Aspect de „fagure de miere”
e) Condensări

14. Ce reprezintă patternul chistic la examenul tomografic computerizat:


a) Îngroșări ale septurilor interlobare
b) Multiple opacități rotunde, cu diam<1cm
c) Aspect de sticlă mată
d) Aspect de „fagure de miere” (daca CS)
e) Bronșectazii de tracțiune

15. Care sunt componentele sindromului restrictiv la spirografie:


a) CPT (capacitatea pulmonară totală) scăzută
b) CVF (capacitatea vitală forțată) scăzută
c) Raportul VEMS/CVF (indicele Tiffeneau) normal sau crescut
d) Raportul VEMS/CVF (indicele Tiffeneau) scăzut

27
e) CVF (capacitatea vitală forțată) crescută

16. Care indicatori pot fi apreciați doar la bodypletismografie:


a) CPT (capacitatea pulmonară totală)
b) CRF (capacitatea reziduală funcțională)
c) VR (volumul rezidual)
d) CV (capacitatea vitală)
e) CVF (capacitatea vitală forțată)

17. Cum se modifică indicatorii de mai jos în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:
a) DLCO (capacitatea de difuziune a gazelor) scade
b) DLCO (capacitatea de difuziune a gazelor)crește
c) DLCO (capacitatea de difuziune a gazelor) nu se modifică
d) Raport DLCO/CVF scade
e) Raport DLCO/CVF crește

18. Selectați componentele lavajului bronhoalveolar normal:


a) macrofage alveolare 80-90%
b) macrofage alveolare 20-30%
c) limfocite 5-15%
d) polimorfonucleare - 1-3%
e) polimorfonucleare - 5-15%

19. Sarcoidoza este o afecțiune multisistemică cu afectarea frecventă a:


a) Ganglionilor limfatici
b) Plămânilor
c) Tegumentelor
d) Cordului
e) Sistemului nervos central

20. Care ganglioni limfatici sunt cel mai des afectați în cadrul sarcoidozei:
a) Axilari
b) Cervicali
c) Intratoracici
d) Retroperitoneali
e) Inghinali

21. Criteriul de diferențiere între granulomul sarcoid și cel tuberculos (selectați ce


caracterizează doar sarcoidoza):
a) Celulele gigante Langhans
b) Macrophage epitelioide
c) Caseous necrosis
d) Lipsa caseificării
e) Limfocite

22. Care este frecvența formei asimptomatice a sarcoidozei:


a) 50%
b) 1%
c) 15-25%
28
d) 90%
e) 70%

23. Care sunt componentele sindromului Löfgren din cadrul sarcoidozei:


a) Uveită
b) Parotidită
c) Adenopatie hilară
d) Eritem nodos
e) Artralgii

24. Care sunt componentele sindromului Heerfordt-Waldenström din cadrul sarcoidozei:


a) Uveită
b) Parotidită
c) Pareza n. facial
d) Adenopatii hilare
e) Eritem nodos

25. În favoarea sarcoidozei sunt următoarele afirmații:


a) Adenopatie hilară bilaterală
b) Eritem nodos
c) Hipercalcemie
d) Hipercalciurie
e) Toate cele enumerate mai sus

26. Care din următoarele modificări de laborator sunt în favoarea diagnosticului de


sarcoidoză?
a) Hipercalcemie
b) Hipocacalcemie
c) Hipercalciurie
d) Creșterea nivelului seric al enzimei de conversie a angiotensinei serice
e) Micșorarea nivelului seric al enzimei de conversie a angiotensinei serice

27. Selectați preparatul de bază în tratamentul sarcoidozei:


a) Perindopril
b) Propranolol
c) Prednisolon
d) Procarbazin
e) Penicilamina

27. Selectați semnele distinctive ale pneumonitei interstițiale commune (UIP):


a) Mozaicitatea leziunilor morfologice
b) Localizarea preponderant subpleurală
c) Localizarea parahilară
d) Predominanța fibrozei asupra inflamației
e) Predominanța inflamației asupra fibrozei

28. Care afirmații sunt în favoarea fibrozei pulmonare idiopatice (IPF):


a) Evoluție cronică, progresivă
b) Evoluție acută
c) Modificări ireversibile
d) Modificări reversibile
e) Evoluție fatală

29
29. Cea mai frecventă cauză a decesului în fibroza pulmonară idiopatică (IPF) este:
a) Insuficiența cardiacă
b) Infecțiile
c) Cancerul pulmonar
d) Trombembolia arterei pulmonare
e) Insuficiența respiratory

30. Selectați criteriile majore de diagnostic ale fibrozei pulmonare idiopatice (IPF):
a) Vârsta peste 50 ani
b) Dispnee inexplicabilă la efort fizic
c) Durata bolii peste 3 luni
d) Disfuncție respiratorie de tip restrictiv
e) Opacități lineare și reticulare neregulate bazal bilateral

31. Selectați criteriile minore de diagnostic ale fibrozei pulmonare idiopatice (IPF):
a) Vârsta peste 50 ani
b) Dispnee inexplicabilă la efort fizic
c) Durata bolii peste 3 luni
d) Disfuncție respiratorie de tip restrictiv
e) Opacități lineare și reticulare neregulate bazal bilateral

32. Care sunt semnele distinctive ale pneumonitei interstițiale nespecifice (NSIP):
a) Inflamație cronică slab pronunțată
b) Fibroză fină
c) Lipsa modificărilor în „fagure de miere”
d) Prezența modificărilor în „fagure de miere”
e) Formarea granuloamelor

33. Pneumonita organizată criptogenică (COP) are următoarele caracteristici:


a) Fibroză intraluminală
b) Corpusculi Masson
c) Radiologic multiple opacități alveolare
d) Focare de necroză
e) Semne de vasculită
34. Pneumonita interstițială acută (AIP) are următorul sinonim:
a) Sindromul Hermanski-Pudlak
b) Sindromul Hamman-Rich
c) Sindromul Churg-Strauss
d) Sindromul Goodpasture
e) Sindromul Raynaud

35. Alegeți semnele caracteristice pentru pneumonita interstițială acută (AIP):


a) Debut acut
b) Debut treptat
c) Evoluție rapid progresivă
d) Evoluție lent progresivă
e) Mortalitate 60% în primele 6 luni

36. Selectați particularitățile distinctive ale pneumonitei interstițiale acute (AIP):


a) Opacități de „sticlă mată” bilateral simetric
b) Consolidări bilaterale

30
c) Leziuni alveolare difuze, membrane hialine
d) Eficacitatea corticoterapiei prezentă
e) Eficacitatea corticoterapiei absent

37. Pneumonita interstițială asociată bronșiolitei (RB-ILD) are următoarele particularități:


a) Mai des la bărbați
b) Mai des la femei
c) Anamnestic de tabagism sever
d) Nefumătorii
e) IF >30pachete/an

38. Semnele distinctive ale Pneumonitei interstițiale asociate bronțiolitei (RB-ILD) sunt:
a) Fibroză interstițială masivă
b) Fibroza moderată a pereților bronhiolelor respiratorii
c) Opacități de „sticlă mată”
d) Aspect de „fagure de miere”
e) Toate variantele sunt corecte

39. Pneumonita interstițială descuamativă (DIP) are următoarele caracteristici:


a) Asociată tabagismului
b) Debut lent
c) Debut acut
d) Ameliorare la administrarea corticoteraoiei
e) Prognostic favorabil în 75% cazuri

40. Alegeți particularitățile pneumonitei interstițiale limfocitare (LIP):


a) Incidență crescută la copiii cu SIDA
b) Incidență crescută la femei
c) Incidență crescută la bărbați
d) Formele asimptomatice >5%
e) Formele asimptomatice <5%

41. Selectați cele mai frecvente simptome ale pneumonitei interstițiale limfocitare (LIP):
a) Tusea
b) Dispneea lent progresivă
c) Fatigabilitate
d) Artralgii
e) Dureri pleurale

42. Care din preparatele de mai jos pot provoaca pneumopatie interstițială difuză indusă
medicamentos:
a) Amiodarona
b) Bleomicina
c) Metotrexat
d) Ciclofosfamida
e) Nitroglicerina

43. Care este frecvența afectării sistemului respirator în poliartrita reumatoidă:


a) 100%
b) 15-50%
c) 1%

31
d) 5%
e) 0 %

44. Cele mai frecvente manifestări pleuropulmonare în poliartrita reumatoidă sunt:


a) Pleurite
b) Îngroșări pleurale
c) Pneumonite interstițiale
d) Noduli reumatoizi pulmonary
e) Hemoragie alveolară pulmonară

45. Cele mai frecvente manifestări pilmonare în LES sunt:


a) Obstrucția căilor respiratorii superioare
b) Vasculita pulmonară
c) Pleurită fibrinoasă/exudative
d) Atelectazii
e) Pneumonită acută

46. Cele mai frecvente manifestări pulmonare în sclerodermie sunt:


a) Aderențe și îngroșări pleurale
b) Pneumothorax
c) Fibroză pulmonară
d) Hipertensiune pulmonară
e) Hemoragii pulmonare

47. Manifestările pleuropulmonare în dermato/polimiozite sunt:


a) Alveolita fibrozantă
b) Hipoventilație și insuficiență respiratorie
c) Pneumonia de aspirație
d) Hemoragii pulmonare
e) Trombembolie a arterei pulmonare

48. Atingerea respiratorie în sindromul Sjögren se caracterizează prin:


a) Rinită atrofică
b) Xerostomia
c) Xerotraheea
d) Pneumopatie interstițială difuză
e) Noduli pulmonari solitari

49. Pentru afectarea pulmonară din cadrul granulomatozei cu poliangeită (Wegener) sunt
caracteristice:
a) Afectarea căilor respiratorii superioare
b) Afectarea căilor respiratorii inferioare
c) Leziuni pulmonare nodulare cu tendință de excavare
d) Infiltrate pulmonare
e) Toate variantele sunt corecte

50. Afectarea sistemului respirator în cazul sindromului Churg-Strauss (granulomatoza


eozinofilică cu poliangeită) include:
a) Rinită alergică
b) Sinuzită
c) Infiltrate pulmonare eozinofilice tranzitorii
d) Astm grav

32
e) Revărsat pleural

51. Selectați caracteristicile limfangioleiomiomatozei (LAM):


a) Proliferarea de fibre musculare netede
b) Radiologic – imagini chistice
c) Pneumothorax recurrent
d) Chilotorax
e) Toate sunt corecte

52. Limfangioleiomiomatozei (LAM) are următoarele particularități:


a) Afectează cu precădere femeile de vârstă fertilă
b) Evolutie progresivă
c) Prognostic rezervat
d) Prognostic benign
e) Asociată cu scleroza tuberoasă

53. Care sunt determinativele pentru pneumonita eozinofilică simplă (sindromul Löffler):
a) Infiltrate pulmonare migratorii
b) Infiltrate pulmonare fixe
c) Eozinofilie periferică prezentă
d) Eozinofilie în LBA
e) Rezolvare spontană în 3-4 săpt.

54. Selectați modificările radiologice în cadrul sindromului Löffler:


a) Consolidări pulmonare migratorii
b) Localizare preponderant periferică
c) Localizare difuză
d) Prezența colecțiilor pleurale
e) Lipsa colecțiilor pleurale

55. Pneumonita eozinofilică cronică se caracterizează prin:


a) Predominant la femei
b) Predominant la bărbați
c) Vârsta medie
d) Vârsta înaintată
e) Istoric de astm >50% cazuri
56. Alegeți manifestările clinice dominante în Pneumonita eozinofilică cronică:
a) Hemoptizie
b) Tuse
c) Febră
d) Dispnee
e) Transpirații nocturne

57. Selectați modificările radiologice în Pneumonita eozinofilică cronică:


a) Consolidări periferice omogene
b) Consolidări centrale
c) Aspect de „future inversat”
d) Colecții pleurale
e) Adenopatie

Alergozele

33
1. Selectați tipurile de reacții alergice:
a) Reacția prin complexe imune
b) Reacția citotoxică
c) Reacția anafilactică
d) Reacția de hipersensibilitate intârziată
e) Reacția nespecifică
2. Enumerați testele nespecifice de diagnostic a alergozelor:
a) Titrurile Ig E totale
b) Eozinofilele în sânge
c) Testul prin înțepătură
d) Testul epicutan
e) Testul intradermic
3. Enumerați testele specifice de diagnostic a alergozelor:
a) Titrurile Ig E totale
b) Eozinofilele în sânge
c) Testul prin înțepătură
d) Testul prin scarificare cutanată
e) Testul intradermic
4. Numiți principiile de bază în tratamentul alergozelor:
a) Eliminarea alergenului
b) Imunoterapia alergospecifică
c) Medicația antihistaminică
d) Antibioticoterapia
e) Corticoterapia
5. Numiți substanțele biologice ale animalelor de casă care pot provoca reacții alergice:
a) Saliva
b) Sângele
c) Urina
d) Masele fecale
e) Blana
6. Selectați varianat corectă pentru testul intradermic pozitiv:
a) Papula de diametrul 2 mm
b) Papula de diametrul 3 mm
c) Papula cu edem și eritem de diametrul 3mm
d) Papula cu edem și eritem de diametrul 4mm
e) Papula cu edem și eritem de diametrul peste 5mm
7. Selectați testele utilizate pentru diagnosticul alergiei alimentare:
a) Teste de provocare
b) Teste cutanate prin ințepare
c) Aprecierea Ig E specifice
d) Hemoleucograma
e) Analiza biochimică a sângelui
8. Selectați tipurile de alergeni ce provoacă Rinita alergică:
a) Inhalatori
b) Alimentari
c) Medicamentoși
34
d) Infecțioși
e) Epidermali
9. Rinita alergică este o afecțiune alergică condiționată de reacția de hipersensibilitate:
a) Determinată de Ig E
b) Mediată de IgG
c) Mediată de IgM
d) Determinată de CIC
e) Determinată de limfocitele T
10. Enumerați criteriile de diagnostic a Rinitei alergice:
a) Anamneza alergologică agravată
b) Manifestările clinice
c) Depistarea Ig E specifice
d) Depistarea polenului din frotiul nazal
e) Depistarea CIC
11. Numiți simptomele caracteristice Rinitei alergice:
a) Congestie nazală
b) Prurit nazal
c) Rinoree apoasă
d) Rinoree purulentă
e) Erupții cutanate
12. Numiți manifestîrile clinice frecvent intâlnite în Rnita alergică:
a) Rinoree, congestie nazală și stărnut induse de polen
b) Conjunctivită alergică indusă de polen
c) Dermatită atopică
d) Alveolită alergică
e) Disfagie
13. Severitatea manifestărilor clinice a Rinitei alergice depinde de:
a) Concentrația polenului în aer
b) Presiunea barometrică
c) Durata sezonului de polenizare
d) Genul plantelor
e) Gradul sensibilității individuale
14. Selectați afirmațiile corecte pentru Rinita alergică sezonieră:
a) Are caracter sezonier
b) Apare numai toamna
c) Diminuează după ploaie
d) Apare numai în perioadele reci ale anului
e) Nu este caracterictică manifestarea sezonieră
15. Numiți terapia medicamentoasă a Rinitei alergice:
a) Antihistaminice
b) Antileucotriene
c) Antibiotice
d) Costicosteroizi topici
e) Sedative
16. Numiți afirmația corectă pentru Urticaria alergică:
a) Eruptie cutanată instalată brusc
35
b) Eruptie cutanată pruriginoasă
c) Erupție cutanată non pruriginoasă
d) Este implicat dermul superficial
e) Este implicat hipodermul
17. Numiți factorii declanșatori a Urticariei colinergice:
a) Stresul
b) Iradierea ultravioletă
c) Alimente bogate în tiamină
d) Efort fizic
e) Mediu ambiant cald
18. Enumerați mecanismele patofiziologice în Urticaria alergică:
a) Reacție imunologică de tip I
b) Reacție imunologică de tip III
c) Este mediată de Ig E
d) Este mediată de bradikinine
e) Deficit a inhibitorului C1 esterazei
19. Numiți afirmația corectă pentru Angioedem:
a) Este erupție edematoasă din hipoderm
b) Este implicare cutaneo-mucoasă
c) Este implicat dermul superficial
d) Este erupție edematoasă din țesutul subcutanat
e) Edemul regresează promt la diuretice
20. Selectați elementele celulare ce participă în reacția urticariană:
a) Mastocitele
b) Bazofilele
c) Eozinofilele
d) Fagocitele
e) Neutrofilele
21. Selectați afirmațiile corecte pentru Angioedem alergic:
a) Mediat de Ig E
b) Non Ig E
c) Frecvent însoțit de urticarie și prurit
d) Erupțiile edematoase sunt asimetrice
e) Răspunde promt la diuretice
22. Selectați afirmațiile corecte pentru Angioedem non -alergic:
a) Mediat de Ig E
b) Non Ig E
c) Frecvent însoțit de urticarie și prurit
d) Edem nepruriginos, indolor
e) Erupțiile edematoase sunt simetrice
23. Care sunt preparatele efective în edemul angioneurotic ereditar non-alergic:
a) Adrenalina
b) Glucocorticosteroizi
c) Antihistaminice
d) Plasmă proaspăt congelată
e) Concentrat de C₁INH
36
24. Selectați mediatorii implicați în dezvoltarea reacțiilor anafilactice:
a) Prostaglandinele
b) Histamina
c) Serotonina
d) Leucotrienele
e) Toate variantele sunt corecte
25. Selectați testele utile pentru confirmarea anafilaxiei:
a) Triptaza serică
b) N-metilhistamina urinară
c) Teste alergice cutanate
d) Ig E
e) Toate variantele sunt corecte
26. Care teste sunt contraindicate în perioada acută a anafilaxiei:
a) Testele alergice cutanate
b) Eozinofilia
c) Titrul Ig E
d) Triptaza serică
e) N-metilhistamina urinară
27. Anafilaxia are următoarele caracteristici:
a) Reacție sistemică acută
b) Reacție locală acută
c) Mediată de IgE
d) Mediată non-Ig E
e) Apare la o persoană anterior sensibilizată
28. Care sunt simptomele clasice ale anafilaxiei:
a) Eritem
b) Urticarie
c) Bronhospasm
d) Crampe abdominale
e) Toate variantele sunt corecte (daca CS)
29. Selectați după care tip de reacție se dezvoltă boala serului:
a) Tip I
b) Tip II
c) Tip III
d) Tip IV
e) Nici o variantă nu e corectă
30. Selectați antihistaminicele de generația I:
a) Difenhidramina
b) Clemastina
c) Ciproheptadina
d) Loratadina
e) Cetirizina
31. Selectați antihistaminicele de generația II:
a) Levocetirizina
b) Desloratadina
c) Difenhidramina
37
d) Clemastina
e) Toate variantele sunt corecte
32. Reacția de hipersensibilitate de tip I este:
a) Reacție de anafilaxie
b) Reacție de citotoxicitate
c) Reacție indusă de CIC-uri
d) Reacție întârziată mediată de limf.T
e) Reacție nespecifică
33. Reacția de hipersensibilitate de tip II este:

a) Reacție de anafilaxie
b) Reacție de citotoxicitate
c) Reacție indusă de CIC-uri
d) Reacție întârziată mediată de limf.T
e) Reacție nespecifică
34. Reacția de hipersensibilitate de tip III este:
a) Reacție de anafilaxie
b) Reacție de citotoxicitate
c) Reacție indusă de CIC-uri
d) Reacție întârziată mediată de limf.T
e) Reacție nespecifică
35. Reacția de hipersensibilitate de tip IV este:
a) Reacție de anafilaxie
b) Reacție de citotoxicitate
c) Reacție indusă de CIC-uri
d) Reacție întârziată mediată de limf.T
e) Reacție nespecifică
36. Selectați reacțiile de hipersensibilitate mediate de anticorpi:
a) Tip I
b) Tip II
c) Tip III
d) Tip IV
e) Toate variantele sunt corecte
37. Selectați reacția de hipersensibilitate mediată de celule:
a) Tip I
b) Tip II
c) Tip III
d) Tip IV
e) Nici o variantă nu e corectă
38. Alegeți mecanismul de producere a reacției pseudoalergice:
a) Intoleranța la medicamente
b) Tulburări de metabolizare
c) Reacție mediată de IgE
d) Eliberarea directă a mediatorilor
e) Reacția depinde de doza medicamentului

38
39. Selectați medicamentele care cel mai des provoacă reacții alergice:
a) Antibioticele betalactamice
b) Antiinflamatoriile nesteroidiene
c) Substanțele de contrast
d) Vaccinurile
e) Antacidele
40. Selectați caracteristicile reacției Arthus:
a) Reacție inflamatorie locală severă
b) Reacție generalizată
c) Apare în locul injectării unui antigen
d) Se dezvoltă după tipul III
e) Se manifestă ca o vasculită locală

_________________________________________________________
Aritmiile

1. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizează prin:

a) Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde (Gradul 1)


b) Alungirea progresivă a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial
c) Blocarea bruscă, neasteptată a unor unde P fără modificări ale intervalului PR (Mobitz 2)
d) Lipsa totală de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi
e) Ritm jonctional de scăpare in condițiile unei bradicardii sinusale severe

2. Blocul sino-atrial de iesire de grad II :

a) Nu poate fi diagnosticat pe ECG de suprafață ----


b) Se manifestă prin absența intermitentă a undelor P
c) Se caracterizează prin absența activității atriale ----
d) Se caracterizează prin aparitia unui pace-maker atrial ectopic ----
e) Inseamna alungirea timpului de conducere de la un nodul sinusal la țesutul atrial inconjurator ----

3. In care din următoarele situații tratamentul de elecție pentru fibrilația atrială este cardioversia electrica:
a) Intoxicația alcoolică
b) Tireotoxicoza
c) Pericardita
d) Starea clinică a pacientului sever alterată
e) Febra

4. Proprietatea celulelor cardiace de a se depolariza spontan având ca rezultat formarea unui impuls este:

a) Inotropism
b) Contractilitate
c) Automatism
d) Electricitate
e) Conductibilitate

39
5. Tratamentul de elecție al bolnavilor cu WPW și fibrilație atrială instabili hemodinamic este:

a) Cardioversie electrică
b) Dopamină
c) Electrostimulare
d) Verapamil iv
e) Lidocaină i/v bolus

6. Blocul AV gradul 2 de tip 1 se caracterizează prin:


a) Nici o undă P nu este urmată de complex QRS----(gradul 3)
b) Undele P sunt blocate in mod intermitent in timp ce intervalele PR sunt de durata constantă---
c) Alungirea intervalului PR, fara unde P blocate(Gradul 1)
d) Blocarea unei unde P, dupa alungirea progresivă a intervalului PR
e) Unde P total disociate de undele (GRADUL 3)

7. Care dintre următoarele blocuri atrio-ventriculare (BAV) au un prognostic benign? SIGUR


a) Blocurile infrahisiene
b) Blocurile tronculare 
c) Blocurile de ramura dreaptă
d) Blocurile nodale
e) Blocurile de hemiramuri stângi

8. Cel mai frecvent mecanism al stopului cardiac este: SIGUR

a) Fibrilația ventriculară
b) Bradiaritmii severe persistente
c) Asistolia
d) Disociația electromecanică
e) Tahicardia ventriculară susținută (așa debutează,care degenerează în FV) 

9. Următoarele afirmații cu privire la sincopele vasovagale sunt false, cu o exceptie:


a) Sunt consecința directă a stopului cardiac-
b) Cauza insidioasă a scăzut efectiv fluxul sanguin
c) Multe dintre acestea sunt reversibile spontan
d) Este reversibil numai după intervențiile terapeutice-
e) Sunt cauze frecvente de moarte subită cardiacă-

10. Următoarele condiții se asociaza cu stop cardiac prin scăderea acuta a debitului cardiac(VS*FCC), cu
exceptia:

a) Embolismul pulmonar acut masiv -


b) Anafilaxia severa
c) Anevrism de aorta rupt cu hemoragie interna
d) Tahicardie ventriculară nesusținută, fara transformare in Fibrilație ventriculară
e) Ruptura miocardica post infarct miocardic -

11. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:

40
a) Dispozitive externe de electrostimulare
b) Intubatie orotraheala
c) Defibrilare
d) Adrenalina
e) Atropina

12. Următoarele medicamente pot conduce la disfuncția nodulului sinusal: SIgur

a) Glicozide
b) Alfa blocante
c) Beta blocante
d) Chinidina
e) Verapamil

13. În tratamentul farmacologic de urgență al tahicardiei ventriculare sustinuțe monomorfe se pot


administra: SIGUR

 Initial choice of pharmacologic agents includes:

 Intravenous lidocaine (1 to 1.5 mg/kg [typically 75 to 100 mg] at a rate of 25 to 50 mg/minute; lower

doses of 0.5 to 0.75 mg/kg can be repeated every 5 to 10 minutes as needed), which may be more

effective in the setting of acute myocardial ischemia or infarction

 Intravenous procainamide (20 to 50 mg/minute until arrhythmia terminates or a maximum dose of 17

mg/kg is administered)

 Intravenous amiodarone (150 mg IV over 10 minutes, followed by 1 mg/minute for the next six

hours; bolus can be repeated if VT recurs)

a) Procainamid
b) Lidocain (sau amiodaronă)
c) Digoxin
d) Furosemid
e) Diltiazem

14. Sindromul de preexcitație WPW se caracterizează ECG prin: SIGUR

a) Interval PR scurt (<0,10 s)


b) QRS ingust
c) Prezența undei delta
d) Fibrilație atrială cu alura ventriculară lentă
e) Fibrilație atrială cu alura ventriculară rapidă

15. Care din următoarele afirmații privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate:

a) Circuitul de reintrare include un fascicul atrioventricular accesor ascuns


b) Fasciculul accesor poate conduce în sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau in timpul altor
tahiaritmii atriale
c) Initierea tahicardiei paroxistice supraventriculare de catre o extrasistola ventriculară este virtual
diagnostica pentru reintrarea AV
d) Undele P apar de obicei dupa complexele QRS

41
e) Undele P apar de obicei înaintea complexelor QRS

16. Sindromul bradicardie - tahicardie din cadrul bolii nodului sinusal: sigur
a) Se referă la o aritmie atriala paroxistica urmata de pauze sinusale lungi +++
b) Se manifestă în principal prin tahiaritmie cu perioade debradiaritmie neglijabile urmate de stop
c) Pe ECG se manifestă sub forma de bradiaritmie
d) Se manifesta ca o aritmie în care exista perioade alternative de tahiaritmie si bradiaritmie +
e) Se manifesta pe ECG standard sub forma tahiaritmiilor (CM)+

17. Ritmul idioventricular accelerat poate apare în : (Harrison)(SIGUR)


a) Infarct miocardic
b) După operația cardiacă
c) Cardiomiopatii
d) Intoxicații cu Digitalis
e) Tulburări intracraniene

18. Care din următoarele pledează pentru localizarea blocului AV grad III la nivelul distal His:

a) Daca complexul QRS al ritmului de scăpare este cu durata normală


b) Daca frecvența ritmului de scăpare este < sau = cu 40 bătăi pe minut
c) Ritmul de scăpare este instabil
d) La unii pacienti cu bloc infrahisian se poate intilni conducerea retrograda ventriculo-atriala
e) Ritmul de scăpare este influențat de atropină

19. In flutterul atrial conversia la ritm sinusal dupa scăderea frecventei ventriculare se poate face cu ( 1 A și 1 C)

a) Procainamida 1a
b) Fenitoina 1b
c) Mexiletina 1b
d) Flecainida 1C
e) Amiodarona 3

20. Torsada vârfurilor poate apărea:

a) In hipomagneziemie
b) In hiperkaliemie (Hipokaliemie)
c) Dupa tratament cu chinidină
d) Dupa tratament cu blocante de calciu
e) Dupa tratament cu antidepresive triciclice

21. Tratamentul chirurgical este indicat în cazurile de tahicardie ventriculară asociate cu: Sigur
a) Tetralogie Fallot
b) Boala coronariana
c) Cardiomiopatie dilatativa 
d) Anevrism idiopatic al ventriculului stâng
e) Infarctul miocardic acut

22. Cauzele care pot produce disfuncții ale nodului sinusal sunt:

a) Degenerarea fibrelor nodului sinusal

42
b) Stenoza mitrala reumatismala -
c) Amiloidoza la varstnici CM+
d) Infiltrarea miocardului atrial CM+
e) Ischemia arterei nodului sinusal CM+

23. Undele F de pe ECG in flutterul atrial au următoarele caractere:

a) Sunt mai ample in derivatiile anterioare (2,3 AVF)


b) Frecvența atrială realizată este de circa 450/minut (250-350)
c) Au aspect regulat
d) Sunt conduse la ventricul cu o frecvență uzuală de 150/minut
e) Sunt complet neregulate

24. Criteriile ECG ce sugerează tahicardia ventriculară sunt:

a) Disociația atrioventriculară
b) Durata QRS>0.14 s cu aspect de bloc de ram drept
c) Neconcordanța complexelor QRS în derivațiile precordiale (concordanța)-
d) Deviație axială stângă cu aspect de bloc de ram drept (trebuie să fie deviație dreaptă)
e) Tahicardie cu frecvența sub 100/min -

25. Alungirea intervalului PR poate fi întalnită în:


a) Bloc AV de gradul 1
b) Sindromul Wolff-Parkinson-White-
c) BAV de gradul III
d) Pericardita acută
e) Nici un raspuns nu este corect

26. Din cadrul tulburărilor de conducere intraventriculară fac parte:


a) Blocul trifascicular(CM)
b) Hemiblocul anterosuperior stâng
c) Blocul de ramura alternant(CM)
d) Blocul atrioventricular de tip 2 sau Mobitz-
e) Blocul sinoatrial-

27. In etiologia blocului AV pot fi implicate:Sigur


a) Sincopa vasovagală
b) Hipercalcemia
c) Sindromul coronarian acut
d) Cardiopatie valvulară (stenoza aortică)
e) Cauze iatrogene (digitalice, betablocante)

28. In prezența unui bloc de ram stâng este imposibil diagnosticul ECG al următoarelor afecțiun Sigur
a) Hipertrofie atriala stânga-
b) Infarct anterior V1-V4
c) Infarct posterior V1-V4
d) Bloc AVgr.I-
e) Hipertrofie ventriculară stânga

29. Hemiblocul posteroinferior stâng se caracterizează prin:


a) QRS îngust (<120ms)(normă)
b) Rotatie axială stângă (>120°)-

43
c) Rotatie axială dreaptă (>120°)
d) QRS larg (>120ms)
e) Rotatie axială stângă (<-30°)

30.In blocul de ram drept apar de obicei următoarele modificari ECG:


a) Anomalii de repolarizare in V1,V2,V3
b) Aspect RSR' in V5 si V6(stâng)------
c) QRS larg
d) Aspect RSR' in V1
e) Modificarea axului frontal spre dreapta

31.Trecerea unui bloc atrioventricular (BAV) într-un BAV complet este mai probabila atunci când : SIgur

a) Se asociază unei tulburari de conducere intraventriculară


b) Există o cardiopatie subiacentă
c) Există un tratament bradicardizant
d) Sediul blocului este suprahisian
e) Este vorba de un bloc AV gradul I

32. Care din pacienții cu block AV (BAV) gradul II au indicație de pacemaker întrebăm SIGUR

a) BAV gr II peranent, asimptomatic


b) BAV gr II intermitent cu bradicardie simptomatică (clasa 1.Subpunctul 2)
c) BAV gr II asimptomatic cu blocaj infrahisian dovedit (Clasa 2a.Puntul 3)
d) BAV gr II tip Mobitz I asimptomatic cu blocaj
e) BAV gr II asociat cu insuficiența cardiacă

33. Flutterul atrial se caracterizează electrocardigrafic prin:

a) Frecvența atriala intre 250 - 350 / min


b) Unde atriale cu aspect de dinti de ferestrau
c) Intervale izoelectrice între undele de flutter atrial
d) Conducere AV cu blocaj 2/1 - alura ventriculară 150/min
e) Modificarea blocajului AV la manevre vagale

34.Segmentul QT prelungit poate fi întalnit în:


a) Postmedicamentos (antiaritmice, macrolide, antihistaminice)
b) Ischemie cardiacă
c) Hipokaliemie
d) Hipercalcemie(HIpocalcemie)
e) Nici un raspuns nu este corect

35. Care din următoarele afirmații privind blocul AV grad I sunt adevărate:
a) Interval PR>0.20 s
b) Interval PR<0.20 s
c) Prelungirea duratei QRS, alaturi de prelungirea intervalului PR este produsa de intirzierea impulsului la
nivelul nodului AV
d) Daca durata QRS este prelungită, întârzierea poate fi produsă la nivelul nodului AV sau a sistemului
His Pukinje
e) Locul precis la dereglării conducerii poate fi stabilit prin inregistrari intracardiace

44
36. Torsada varfurilor are următoarele particularități: (Sigur)
a) Poate apare dupa administrarea de chinidină
b) Răspunde la tratamentul cu isoproterenol
c) Poate determina embolii periferice
d) Beneficiază de tratament cu magneziu
e) Beta-blocantele reprezintă tratamentul principal (în cel congenital)

37. Preparatele utilizate in tratamentul Fibrilației ventriculare sunt: corect(SIGUR)

a) Bretilium tosylat
b) Lidocaina alternativă la amiodaronă
c) Procainamida 
d) Digoxina
e) Atropina

38. In stopul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:

a) Nu este necesar șocul extern


b) Este necesar șocul extern
c) Adrenalina se administrează intravenos
d) Atropina se administrează intravenos
e) Pacientul nu necesită intubare

39. Care sunt disritmiile mai putin frecvente (20-30%) implicate în generarea stopului și morții subite cardiace:?
(Sigur)

a) Fibrilația ventriculară
b) Asistolia
c) Disociația electromecanică
d) Bradiaritmiile severe, persistente
e) Tahicardia ventriculară susținută

40.Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm:SIgur


a) Automatism normal
b) Creșterea automatismului normal
c) Apariția automatismului patologic
d) Postdepolarizări precoce
e) Posdepolarizări tardive

Cardiomiopatiile
1. În prezent se acceptă drept criteriu de diagnostic pentru cardiomiopatia dilatativă:
a) Diametrul telediastolic al ventricului stâng >3,7cm/m2 suprafață corporală (mai
mare de 2,7)
b) Fracția de ejecție a ventricului stâng 25%(mai mică ca 25)
c) Disfuncţie diastolică a ventricului stâng (restrictică
d) Hipertrofia septului interventricular (Hipertrofică)
e) Ventricul stâng cu dimensiuni normale (restrictivă)

45
2. Care dintre urmǎtoarele nu reprezintǎ cauză cunoscută de cardiomiopatie dilatativă:
SIGUR
a) Hemocromatoza-
b) Consumul cronic de alcool -
c) Distrofia miotonicǎ -
d) Boala Fabry
e) Dermatomiozita

3. Morfopatologic, cardiomiopatiile dilatative se caracterizează prin următoarele, cu o


excepție. Care este aceasta?
a) Dilatarea celor 4 cavități cardiace
b) Arii extinse de fibroză interstițială și perivasculară
c) Valve cardiace modificate
d) Variații de mărime a miocitelor-
e) Trombi intracavitari frecvent -

4. În cardiomiopatia dilatativǎ pentru stabilirea diagnosticului se utilizeazǎ urmǎtoarele


explorǎri paraclinice, cu o excepție. Care este aceasta?
a) Cateterismul cardiac
b) Ventriculografia radionuclearǎ
c) Spirometria
d) Coronarografia
e) Biopsia endomiocardicǎ

5. Cardiomiopatia dilatativă idiopaticǎ, urmare a unei miocardite virale incomplet vindecate,


poate apare prin afectare miocardicǎ determinatǎ de următoarele virusuri, cu o excepţie. Care
este aceasta? SIGUR
a) Citomegalovirusurile -
b) ECHO-virusurile -
c) Influenza virusurile (UPtoDAte)
d) Virusul imunodeficienţei umane-
e) Herpesvirusurile -

6.Radiografia toracică în cardiomiopatia dilatativă relevă următoarele, cu o excepție. Care


este aceasta?
a) Cardiomegalie
b) Semne de redistribuție a circulației pulmonare
c) Creșterea indexului cardiotoracic
d) Cord de dimensiuni normale
e) Edem interstițial și alveolar

7. Numiți cea mai frecventă cardiomiopatie:


a) Aritmogenă (1/5000)
b) Dilatativă(1/250)
c) Hipertrofică(1/500)

46
d) Restrictivă
e) Alcoolică

8. Menționați care componentă se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia


dilatativă:100%
a) Sistola
b) Diastola
c) Tensiunea arterială
d) Pulsul
e) Rezistența periferică

9. Menționați valorile fracției de ejecție caracteristice pentru pacienții cu cardiomiopatie


dilatativă:
a) 25-39 %(mai mult nici nu poate să fie )
b) 50%
c) 60%
d) 70%
e) 100%

10.Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia dilatativă:


a) Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
b) Dilatarea izolată a ventriculului stâng
c) Majorarea fracției de ejecție
d) Dilatarea izolată a ventriculului drept
e) Hipertrofia septului interventricular

11. Menționați componenta care se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia hipertrofică:


a) Sistola
b) Diastola
c) Tensiunea arterială
d) Pulsul
e) Rezistența periferică

12. Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia


hipertrofică: SIGUR
a) Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
b) Dilatarea atriului stâng
c) Majorarea fracției de ejecție
d) Dilatarea izolată a ventriculului drept
e) Hipertofia septului interventricular

13.Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei restrictive:


a) Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a ventriculului stâng,
uneori a ventriculului drept
47
b) Hipertrofia miocardului ventriculului stâng
c) Dezvoltarea cardiomegaliei
d) Subțierea pereților ventriculului drept
e) Miocard spongios

14. Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept


(VD):
a) Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal al ventricului stâng (VS),
uneori a VD
b) Hipertrofia miocardului VS
c) Dezvoltarea cardiomegaliei
d) Efilarea (subțierea) pereților VD
e) Miocard spongios

15. Menționați cardiomiopatia în care tratamentul este efectiv şi prognosticul favorabil:


SIGUR
a) Cardiomiopatie hipertrofică
b) Cardiomiopatie alcoolică
c) Cardiomiopatie dilatativă
d) Cardiomiopatia restrictivă
e) Cardiomiopatia aritmogenă

16. [M] Clasificarea afecțiunilor necoronarogene ale miocardului include:


a. Cardiomiopatia hipertrofică
b. Cardiomiopatia dilatativă
c. Cardiomiopatia restrictivă
d. Cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept
e. Cardiomiopatia hipertensivă

17. Lista bolilor întâlnite mai des ce necesită diferențiere cu cardiomiopatia dilatativă
include:
a) Boala coronariană
b) Insuficiența mitrală
c) Amiloidoza
d) Cardiomiopatia tireotoxică
e) Miocardita

18. Lista bolilor întâlnite mai des ce necesită diferențiere cu cardiomiopatia hipertrofică
include:
a) Hipertensiunea arterială
b) Stenoza aortică

48
c) Afectarea valvei mitrale
d) Cardiomiopatia hipertrofică la atleți
e) Mixom atrial

19. Lista bolilor întâlnite mai des ce necesită diferențiere cu cardiomiopatia restrictivă
include:
a) Hipertensiunea arterială
b) Insuficiență cardiacă
c) Boala coronariană
d) Stenoza aortică
e) Cardiomiopatie dilatativă

20. Criterii ale cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept includ:


a) Înlocuirea cardiomiocitelor ale ventricului drept prin țesut fibro-adipos
b) Mutații ale genelor ce codifică proteinele desmozomului
c) Apariția undelor epsilon în V1-V3
d) Risc de moarte subită
e) Hipertrofia peretelui ventricular drept
21. Numiți modificările hemodinamice care survin în cardiomiopatia dilatativă:
a) Scăderea fracției de ejecție a VS
b) Reducerea debitului sistolic
c) Majorarea volumelor cavităților cordului
d) Creșterea presiunii intracavitare
e) Creșterea fracției de ejecție

22. Numiți cele mai informative metode în diagnosticarea cardiomiopatiilor: SIGUR


a) Biopsia miocardului
b) Ecocardiografia
c) Transaminazele-
d) Electrocardiografia
e) Monitoringul ECG

23. Menționați ce medicamente veți administra în cardiomiopatia dilatativă:


a) Diuretice
b) Inhibitori ai enzimei de conversie
c) Antiaritmice
d) Anticoagulante
e) Antipiretice

24. Menționați formele cardiomiopatiei hipertrofice

49
a) Obstructivă
b) Neobstructivă
c) Apicală
d) Restrictivă
e) Dilatativă

25.Menționați manifestările clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică


cu obstrucția tractului de ejecție: SIGUR
a) Dispnea inspiratorie
b) Dureri retrosternale constrictive independente de efort
c) Stări sincopale
d) Palpitații cardiace
e) Anasarca

26.Menționați modificările ECG în cardiomiopatia dilatativă:SIGUR


a) Hipertrofia VS
b) Bloc complet de ram stâng
c) Fibrilație atrială
d) Unde Q patologice inexplicabile
e) Voltaj scăzut

27. Numiți modificările ECG caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică


a. Hipertrofia VS
b. Voltaj mărit
c. Fibrilație atrială
d. Unde Q patologice în derivațiile inferior-laterale
e. Voltaj scăzut

28. Menționați ce medicamente nu veți administra pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică


obstructivă: SIGUR
 Nitrates

 ACE, ARB: . . . .prils and  . . . .sartans

 Dihydropyridine CaCB:  Nifedipine, Amlodipine; . . . pines

 Alpha blockers: Terazosin (Hytrin), Tamsulosin (Flomax), Doxazosin (Cardura), . . .sins

 PDE5 inhibitors: Sildenafil (Viagra), Vardenafil (Levitra), . . . .enafils

 Dobutamine, Dopamine, Digoxin

 Sympathomimetics: Pseudophedrine, Methylphenidate (Ritalin, Concerta), Amphetamine (Adderall)

a) Glicozide cardiace(idiopathic hypertrophic subaortic


stenosis)
50
b) Beta blocante-
c) Nitrați(CS)
d) Diuretice-
e) Antiaritmice-

29. Enumeraţi metodele chirurgicale folosite în tratamentul pacienților cu cardiomiopatie


hipertrofică obstructivă semnificativă
a) Mioectomie parțială
b) Ablație septală cu alcool
c) Embolizarea primei septale (SIGUR)
d) Implantarea defibrilatorului – cardioverter
e) Mioectomie totală

30. Menţionați patologiile care pot dezvolta o cardiomiopatie restrictivă:


a) Fibroza endomiocardică eozinofilică (Sindromul Loffler)
b) Amiloidoza cardiacă
c) Lupusul eritematos sistemic
d) Hemocromatoza
e) Leziunile cardiace prin iradiere

31. Numiți cauzele principale de deces a pacienților cu cardiomiopatii:


a) Fibrilaţie atrială
b) Fibrilaţie ventriculară
c) Tromboembolii
d) Insuficienţa cardiacă progresivă
e) Fluter ventricular

32. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la manifestǎrile clinice ȋn cardiomiopatia dilatativǎ:


a) Simptomatologia predominantǎ este datǎ de insuficienţa cardiacǎ dreaptǎ – edeme
periferice, turgescenţa jugularelor, hepatomegalie de stazǎ
b) Presiunea pulsului este ȋn general crescutǎ ---
c) Poate evolua asimptomatic, chiar și la pacienţii cu dilataţie ventricularǎ stāngǎ 
d) În prezenţa hipertensiunii arteriale pulmonare componenta pulmonarǎ a zgomotului
II poate fi accentuatǎ
e) Suflul diastolic se datoreazǎ insuficientei mitrale 

33. Urmǎtoarele afirmaţii privind fiziopatologia cardiomiopatiei dilatative sunt adevǎrate?


a) Datoritǎ insuficienţei contractile a fibrei miocardice, fracţia de ejecţie și volumul
sistolic scad
b) Dilataţia se realizeazǎ prin creșterea presiunii de umplere ventricularǎ 
c) În timp apare un dezechilibru ȋntre lungimea aparatelor valvulare și diametrul
crescut al ventriculilor, urmat de regurgitǎri atrioventriculare
d) Dilataţia și staza intracavitarǎ favorizeazǎ formarea de trombi murali

51
e) Pe mǎsurǎ ce dilataţia progreseazǎ, complianţa ventricularǎ crește---

34. Selectaţi afirmaţiile adevǎrate cu privire la tratamentul cardiomiopatiei dilatative (CMD):


SIGUR
a) Terapia vasodilatatoare reprezintǎ tratamentul iniţial pentru orice pacient cu CMD
idiopaticǎ simptomatic-
b) CMD idiopatică este principala indicație de transplant cardiac
c) Amiodarona în doze mici pe termen lung și-a dovedit eficienţa ȋn reducerea aritmiilor
ventriculare
d) Terapia de resincronizare cardiacă nu este indicată
e) Cardiodefibrilatorul implantabil este indicat ȋn prevenţia secundarǎ a pacienţilor cu CMD
ȋnsa s-a dovedit a fi inferior amiodaronei

35. Selectaţ afirmaţiile corecte cu privire la cardiomiopatia dilatativǎ (CMD):


a) Reprezintǎ principala indicaţie a transplantului cardiac
b) Terapia de resincronizare cardiacǎ este indicatǎ la pacienţii cu durata QRS>120ms
cu insuficienţǎ cardiacǎ de clasǎ III-IV NYHA refractarǎ la terapia medicamentoasǎ
optimǎ 2
c) Hipertrofia peretelui ventricului drept -
d) Mișcarea anterioară sistolică a valvei mitrale anterioare ȋn forma obstructivǎ -
e) Hipertrofia asimetricǎ, interesând cel mai frecvent septul interventricular -

36.Diagnosticul pozitiv ȋn cardiomiopatia hipertroficǎ se pune în baza:SIGur


a) Monitorizare Holter ECG 24 ore
b) Demonstrarea hipertrofiei cardiace, cel mai simplu ecocardiografic
c) Demonstrarea prezenței suflului sistolic pe marginea stângă a sternului
d) Demonstrarea dilatǎrii cordului
e) Efectuarea testului de efort

37. Diagnosticul diferenţial al suflului sistolic din cardiomiopatia hipertroficǎ se face cu


suflul din: Sigur
a) Stenoza aorticǎ
b) Regurgitarea aortică
c) Prolapsul de valvǎ mitralǎ
d) Insuficienţa mitralǎ
e) Stenoza mitralǎ

38. Principalele grupe de medicamente utilizate pentru tratamentul simptomatic al


cardiomiopatiei hipertrofice sunt: SIGUR
a)Beta-blocantele
b) Antagoniștii canalelor de calciu
c) Antagoniștii receptorilor de angiotensinǎ II
d) Antiagregantele plachetare 
e) Anticoagulantele orale 

52
39. Alegeţi afirmaţiile adevǎrate privind tratamentul chirurgical ȋn cardiomiopatia
hipertroficǎ obstructivǎ:+++
a) Este indicat la pacienţii cu simptomatologie severǎ, refractarǎ la tratamentul
medicamentos
b) Este indicat la pacienţii cu gradient subaortic de minim 50 mmHg
c) Este indicat la pacienţii cu gradient subaortic cuprins ȋntre 30-50 mmHg
d) Intervenţia chirurgicalǎ de elecţie este miotomia-miectomia septalǎ-operaţia Morrow
e) Intervenţia chirurgicalǎ de elecţie este ablaţia cu alcool a septului intervetricular

40. Alegeţi afirmaţiile adevǎrate privind ablaţia cu alcool a septului interventricular ȋn


cardiomiopatia hipertroficǎ obstructivǎ: +++
a) Reduce obstrucția în tractul de ejecție al ventricolului stâng
b) Este indicatǎ la pacienţii cu gradient subaortic <30 mmHg ȋn repaus
c) Este indicatǎ la pacienţii simptomatici, refractari la tratament, cu gradient subaortic
>50 mmHg ȋn repaus
d) Constǎ ȋn alcoolizarea primei sau a celei de-a doua septale din artera descendentǎ
anterioarǎ
e) Procedura prezintǎ riscul apariţiei bloc AV de grad 3 temporar sau permanent

HTA
Maladie ce necesită diferențiere în cazul prezenței sindromului de hipertensiune arterială
întâlnite cel mai des:
a) Hipertensiunea arterială esențială
b) Glomerulonefrita
c) Stenoza unilaterală de arteră renală
d) Acromegalia
e) Hiperaldosteronismul primar
 
1. Cauză endocrină ce necesită diferențiere în cazul prezenței sindromului de
hipertensiune arterială întâlnite mai rar:
a) Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv
b) Sarcina
c) Hiperplazia adrenală congenitală
d) Nefroptoza
e) Coarctația de aortă

2. Maladii care denotă hipertensiunea arterială secundară renovasculară:


a) Glomerulonefrita
b) Polichistoza renală
c) Ateroscleroza stenozantă a arterelor renale,
d) Displazia fibromusculară a arterelor renale
e) Hidronefroza

53
3. Maladie ce asociază hipertensiune arterială secundară renovasculară:
a) Pielonefrita cronică
b) Nefropatia diabetică
c) Nefropatia interstițială medicamentoasă
d) Tromboembolia arterelor renale
e) Glomerulonefrita

4. Menționați ce determinăm în gradul I de evoluţie a hipertensiunii arteriale:


a) Hipertrofia ventriculului sting
b) Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
c) Proteinurie lejeră şi/sau sporirea uşoară a creatininei plasmatice
d) Lipsa semnelor obiective de afectare a organelor ţintă
e) Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele iliace,
femurale şi în aortă

5. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială sistolică izolată:


a. Sistolică130-139 mmHg,diastolică 85-89 mmHg
b. Sistolică ≥180 mmHg, diastolică ≥110 mmHg.
c. Sistolică ≥140 mmHg, diastolică < 90 mmHg.
d. Sistolică 160-179 mmHg, diastolică 100-109 mmHg.
e. Sistolică 140-159 mmHg, diastolică 90-99 mmHg.

6. Menționați ce atestă turgescenţa marcată a venelor jugulare la pacientul cu


hipertensiune arterială:
a) Coarctaţie aortică
b) Obezitate trunculară
c) Decompensarea gravă biventriculară
d) Sindrom Cushing
e) Tromboflebită superficială

7. Indicați ce semnalează asimetria pulsului la membrele superioare la un hipertensiv în


stare critică:
a) Criză hipertensivă
b) Disecţie de aortă
c) Obezitate
d) Personalitate astenică
e) Afectare cerebrovasculară
f)
9..Menționați ce semnalează apariţia suflului diastolic în punctul de auscultaţie a aortei la un
pacient cu hipertensiune arterială:
a) Stenoza aortei
b) Disecţia aortică cu extensie proximală spre valva aortică

54
c) Complianţă cardiacă afectată
d) Majorarea presiunii telediastolice în VS
e) Prezenţa zgomotului III şi IV la auscultaţia cordului

10.Indicați caracteristică electrocardiografică a indicelui Socolov-Lyon:


a) Voltaj crescut a undei R în toate derivaţiile toracice
b) Unda S în derivaţia toracică V1 + unda R în derivaţiile toracice V5-6 va fi
mai înaltă de 35 mm (SV1 + RV5-6>35 mm)
c) Unda T este aplatizată sau negativă
d) Segmentul ST subdenivelat
e) Devierea axei electrice ale cordului spre stânga.

11. Indicați care combinaţie de medicamente antihipertensive nu este recomandată


pacienţilor cu sindrom metabolic:
a) Beta blocant şi diuretice tiazidice
b) Blocant al canalelor de calciu şi inhibitori a enzimei de conversie
c) Blocant al canalelor de calciu şi antagonist al receptorilor angiotensinei
d) Blocant al canalelor de calciu şi diuretic tiazidic
e) Beta blocant şi blocant al canalelor de calciu

12. Indicați care grupă de preparate în hipertensiunea arterială la diabetici întârzie


apariţia nefropatiei:
a) Beta blocantele
b) Diureticele tiazidice
c) Diureticele care economisesc potasiu
d) Antagonişti ai receptorilor de aldosteron
e) Inhibitorii enzimei de conversie
13. Notați medicamentul de elecţie folosit în disecţia de aortă:
a) Captopril
b) Enalapril
c) Lisinopril
d) Ramipril
e) [x]Nitroprusiat de natriu

14.Diureticele tiazidice dau ca reacții secundare frecvente urmptoarele modificări biochimice cu o excepție:

a) Hipopotasemie
b) Hiperuricemie
c) Hiperglicemie
d) Hipercolesterolemie
e) Hipocalcemie

15.La care din următoarele diuretice se notează ca efect secundar ginecomastia:

55
a) Tiazidice
b) Furosemid
c) Spironolactona
d) Triamteren
e) Amilorid

16.Care dintre urmatorii factori de risc nu indică un prognostic nefavorabil al hipertensiunii:

a) Sexul feminin
b) Fumatul
c) Diabetul zaharat
d) Consumul exagerat de alcool
e) Varsta tanara

17.Rezultatul final al defectului de membrană celulară responsabilă de creșterea reactivității vasculare în


hipertensiune este:

a) Creșterea intracelulară a concentrației ionului de sodiu


b) Creșterea intracelulară a concentrației ionului de potasiu
c) Creșterea intracelulară a concentrației ionului de clor
d) Creșterea intracelulară a concentrației ionului de calciu
e) Creșterea intracelulară a concentrației ionului de magneziu

18.Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmațiile:


a) Medicamentul de elecție este furosemidul
b) Medicamentul de elecție este metoprololul administrat intravenos
c) Medicamentul de elecție este nitroglicerina
d) Medicamentul de elecție este fentolamina
e) Medicamentul de elecție este enalaprilul administrat intravenos

19.Care reacție adversă este caracteristică administrării de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei:

a) Cefaleea
b) Tusea
c) Tahicardia
d) Insuficiența cardiacă
e) Hiperglicemia

20.Pentru hipertensiunea malignă sunt caracteristice următoarele cu excepția:

a) Edem papilar
b) Cecitate tranzitorie
c) Disurie
d) Paralizii tranzitorii
e) Insuficiența cardiacă

21.Hipertensiunea arterială e considerată un factor de risc cardio-vascular prin:


a)Aparitia unei insuficiențe cardiace
b)Risc de accident vascular cerebral
c)Morbiditate cardio-vasculară crescută

56
d)Risc fatade o arteriopatie a membrelor inferioare și a aortei
e)Apariția unei coronaropatii

22.Tratamentul igieno-dietetic al hipertensiunii arteriale esențiale constă în:


a)Reducerea consumului de lipide nesaturate
b)Activitate fizică regulată
c)Diminuarea consumului de alcool și al altor excitante
d)Limitarea aportului de sare
e)Normalizarea greutății în caz de suprasarcină ponderală

23.Incazul unei hipertensiuni arteriale esențiale, la o pacientă gravidă medicamentele


recomandate sunt următoarele cu excepția:
a)Beta blocante
b)Diuretice tiazidice
c)Metildopa
d)Inhibitori calcici
e)IEC

24.Semnele paraclinice de rasunet ale hipertensiuni arteriale sunt următoarele:


a)Hipertrofieventriculară dreaptă
b)Discreta creștere a creatininei
c)Microalbuminurie semnificativă 30-350 mg/zi
d)Clearance-ul creatininic < 60 ml/ min
e)Hipertrofie ventriculară stangă

25.Despre antagoniștii receptorilor de angiotensină II următoarele afirmații sunt corecte:

a) Sunt mai eficienți decat IECA


b) Nu cauzează tuse
c) Inhibă competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei II
d) Cauzează mai frecvent angioedem
e) Utilitatea este similară cu a IECA

26.Cele mai frecvente efecte secundare ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei sunt:

a) Hipotensiune
b) Tahicardie
c) Tuse
d) Bradicardie
e) Diaree

27.Referitor la diagnosticul diferențial hipertensiunii arteriale secundare sunt corecte următoarele afectiuni:

a) Metoda de diagnostic de elecție a hipertensiunii renovasculare este dozarea metabolitilor catecolaminelor


din urina de 24h
b) Supresia nivelului cortizolului plasmatic sub 140nmol/l (5microg/dl) confirma sindromul Cushing
c) Întarzierea unilateralaa aparitiei și excretiei substantei de contrast
d) In feocromocitom metodade diagnostic util este dozarea nivelului plasmatic de catecolamine
e) Hiperkalemia este caracteristica hiperaldosteronismului primar

57
28.Care sunt țintele tratamentului la un pacient cu hipertensiune malignă:

a) Corectarea complicațiilor medicale


b) Scăderea presiunii diastolice cu 25%
c) Scăderea presiunii diastolice cu o treime, dar nu sub 95 mm Hg
d) Scăderea presiunii diastolice la 80 mm Hg
e) Scăderea presiunii diastolice la 90 mm Hg

29.Care din următoarele antihipertensive sunt indicate în feocromocitomul dovedit:


a) Fentolamina
b) Fenoxibenzamina
c) Rezerpina
d) Guanetidina
e) Metildopa

30.Care din următoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare din sindromul
Cushing:

a) Determinarea metanefrinelor urinare/24h


b) Determinarea catecolaminelor urinare/24h
c) Testul de supresie nocturna cu dexametazona (dozarea matinala a cortizolului plasmatic dupa
administrarea a 1 mg dexametazona seara precedenta)
d) Determinarea catecolaminelor plasmatice
e) Determinarea cortizolului in urina/24h

31.Care dintre următoarele investigatii sunt utilizate în diagosticarea hipertensiunii arteriale


renovasculare:
a)Ecografia Doppler
b)Angio-IRM
c)Arteriografie
d)Scintigrafie renală
e)Radiografie toracică

32.Care dintre următoarele semne fizice apar in insuficiența aortică:


a)Semnul Musset
b)Angor funcțional, prin scăderea debitului coronar în diastolă legat de regurgitare
c)Presiunea arterială diastolică < 50mmHg
d)Semnul Durozier
e)Suflu diastolic Flint în focarul mitral

33.Menționați datele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența aortică:


a)Hipertrofie ventriculară dreaptă diastolică cu inversarea undelor T în V5 și V6
b)Hipertrofie ventriculară stângă: S in V1 + R in V5 < 35mm
c)Hipertrofie ventriculară stângă sistolica cu inversarea undelor T in V5 si V6

58
d)Dimensiuni normale ventriculare
e)Hipertrofie ventriculară stângă: S în V1 + R în V5 > 35mm

34.Menționați semnele caracteristice pentru hipertensiunea arterială endocrină din sindromul


Cushing:
a) Obezitate trunculară (redistribuirea de tip androgen a ţesutului adipos)
b) „Faţă în lună plină”
c) Atrofia pielii cu desen vascular manifest
d) Striuri rozacee în regiunea inferioară a abdomenului
e) „Livedo reticularis”

35.Mentionati factorii etiologici ce conduc la dezvoltarea insuficienței aortice acute:


a)Endocardita infecțiosă acută
b)Lupus eritematos diseminat
c)Spondilartrita anchilozantă
d)Endocardita subacută
e)Lues

36.Enumerați criteriile utilizate pentru aprecierea riscului cardiovascular la pacienţii cu


hipertensiune arterială:
a) Dislipidemie (colesterol seric total >6,5 mmol/l, sau LDL-colesterol > 4,0 mmol/l)
b) HDL-colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi < 1,2 mmol/l la femei
c) Proteina C-reactivă ≤ 1 mg/dl
d) Obezitate abdominală (circumferinţa abdominală la bărbaţi ≥102 cm, la femei
≥84cm)
e) Fumat

37. Indicați afirmațiile adevărate pentru afectarea subclinică de organ:


a) Scăderea ratei de filtrare glomerulare < 60 ml/min/1,73 m2
b) Scăderea clearance-ului creatininei < 60 ml/min
c) Scăderea ratei de filtare glomerulare > 80 ml/min/1,73 m2
d) Scăderea clearance-ului la creatinină > 80 ml/min
e) Microalbuminurie 30-300 mg/24h

38.Indicați semnele radiologice care pot contribui la depistarea coarctaţiei de aortă:


a) „Imaginea cifrei 3”
b) Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare
c) Edem pulmonar interstiţial
d) Edem pulmonar alveolar
e) Eroziuni costale.

39.Indicați care sunt preparatele de elecţie în hipertensiunea sistolică izolată la vârstnic:


a) Diuretice

59
b) Blocante canalelor de calciu
c) Alfa-1 blocante
d) Alfa-2 agonişti cu acţiune centrală
e) Vazodilatatoare directe

40. Menționați medicamentele antihipertensive administrate în hipetensiunea arterială în


sarcină:
a) Metildopa
b) Inhibitorii enzimei de conversie
c) Sartani
d) Amiodarona
e) Blocantele canalelor de calciu

_____________________________________________________________
Insuficiența cardiac

1. Insuficiența cardiacă la adult duce la:


a) O creștere a presiunilor de umplere
b) O scădere a presiunilor de umplere
c) Dilatarea ventriculului drept
d) Hipertrofia ventriculului drept
e) Toate variantele de mai sus sunt corecte

2. Care dintre următoarele efecte este caracteristic administrării dobutaminei:

a) Stimuleaza receptorii dopaminergici


b) Efect cardioaccelerator puternic
c) Este utilă in tratamentul hipotensiunii arteriale cu Insuficiența cardiacă congestivă
d) Efect inotrop pozitiv slab
e) Tensiunea arterială constantă

3. Semnele clinice relevante pentru Insuficiența cardiacă includ următoarele, cu exceptia:

a) Galopul protodiastolic (zgomot IV)


b) Pulsul alternant
c) Pulsul paradoxal
d) Distensia venelor jugulare
e) Reflux hepato jugular

4 Diureza persista în cazul folosirii diureticelor tiaziddice aproximativ:

a) 4h
b) 8h
c) 10h
d) 12h
e) 24h

60
5. Mecanismul FrankStarling se caracterizează prin:
a) Hipertrofia ventricului drept pentru a reduce tensiunea parietală
b) Hipertrofia ventricului stâng pentru a reduce tensiunea parietală
c) Dilatarea ventricului stâng pentru a mentine un volum de ejecție sistolică suficient
d) Dilatarea ventricului drept pentru a mentine un volum de ejecție sistolică suficient
e) Tahicardie

6. Clasa NYHA III se caracterizează prin:


a) Incapacitatea de a efectua vreo activitate fizică fără simptome
b) Simptomele pot să apăra și în repaus
c) Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante fără jena în repaus
d) Limitarea activităților, dispnee ca urmare a activităților obișnuite, chiar usoare, fără jena în repaus
e) Limitarea eforturilor fizice importante cu junghi precordial

7. Semnele funcționale în Insuficiența mitrală sunt următoarele, cu exceptia:


a) Palpitatii legate de o fibrilatie atrială
b) Semne de insuficiența cardiacă dreaptă
c) Durere toracică
d) Hipovolemie pulmonară
e) Dispnee

8. In insuficiențe mitrală stetacustic întâlnim:


a) Suflu protodiastoloc, maximal în focarul mitral
b) Suflu mezosistolic
c) Suflu holosistolic de intensitate uniformă, care iradiază în axilă
d) Suflu protodiastolic care iradiază în axilă
e) Suflu holosistolic, dulce, cu caracter aspirativ

9. Dispneea de origine cardiacă se caracterizează prin:


a) BNP (B natriuretic peptide) 100-400pg/ml, NTproBNP 400-2000pg/ml
b) BNP peste 400 pg/ml, NTproBNP peste 2000 pg/ml
c) BNP sub 100, NTproBNP sub 400 pg/ml
d) Doar BNP intre 100400 pg/ml
e) Doar NTproBNP sub 400 pg/ml

10. Insuficiența cardiacă este frecvent expresia unei tulburari de contractilitate miocardica (Insuficiența
miocardica) și se instalează în următoarele afectiuni:
a) Embolia pulmonară masivă
b) Miocarditele virale
c) Crizele hipertensive acute
d) Cardiomiopatii
e) Ruptura unei cuspe aortice

61
11. In care din următoarele afecțiuni se poate instala o insuficiență cardiacă acută:

a) Defectul septal interatrial


b) Ruptura unei valve cardiace
c) Cardiomiopatia dilatativă
d) Infarctul miocardic acut întins
e) Pericardita cronică constrictivă

12. Dispneea paroxistică (nocturnă) se caracterizează prin:

a) Crize severe de dispnee persistentă în pozitie șezandă


b) Dispnee legata de decubit care dispare în pozitie șezândă
c) Tuse și wheezing persistente în pozitie sezanda
d) Tuse nocturnă în clinostatism ameliorată de poziția șezândă
e) Stare de anxietate

13. Care din următoarele diuretice sunt contraindicate la pacientii cu hiperkaliemie, insuficiența renală sau
hiponatremie:
a) Spironolactona
b) Triamterenul
c) Amiloridul
d) Furoseminul
e) Hbumetanida

14. Insuficiența cardiacă se defineste prin:

a) Incapacitatea cordului de a pompa sângele întrun ritm satisfacător necesităților tisulare


b) Retenția anormală de sare și apă (starea congestivă) fără tulburari ale functiei cardiace
c) Existenta unui debit cardiac inadecvat de cauza noncardiacă
d) Incapacitatea cordului de a face față necesităților cu prețul unui volum diastolic anormal crescut
e) Tulburarea frecventă a contractilității miocardului

15. Semnele radiologice din insuficiența cardiacă sunt:

a) Distensia venelor pulmonare


b) Distensia arterelor pulmonare
c) Redistribuția spre baze a circulației venoase pulmonare
d) Redistribuția spre vârfuri a circulației venoase pulmonare
e) Prezența lichidului pleural

16. Insuficiența cardiacă cu debit crescut apare in:


a) Anemie
b) Fistule arteriovenoase
c) Hipertiroidism
d) Cardiomiopatii dilatative
e) Boala Paget

17. Intre cauzele insuficienței cardiace cu debit crescut se numară:

a) Fistula arteriovenoasă
b) Hipotiroidismul
c) Hipertensiunea arterială

62
d) Boala Paget
e) Anemia

18. Hipertrofia ventriculară de tip concentric se produce in:

a) Solicitările cronice de presiune


b) Solicitările cronice de volum
c) Stenoza aortică valvulară
d) Insuficiența aortică
e) Hipertensiunea arterială netratată

19. Care dintre următoarele măsuri terapeutice se aplică în tratamentul edemului pulmonar acut secundar
insuficienței ventriculare stângi:

a) Oxigenoterapie cu presiune pozitivă


b) Menținerea pacienților în pozitie șezândă
c) Administrarea de morfină intravenos, repetat la nevoie
d) Administrarea de betablocante intravenos
e) Administrarea de diuretice de ansă intravenos

20. Mecanismele compensatorii în insuficiența cardiacă la nivel periferic sunt:


a) Activarea adrenergică
b) Activarea sistemului RAA (reninaangiotensinaaldosteron)
c) Activarea sintezei de arginină și activarea factorului natriuretic atrial
d) Activarea sintezei de endotelină și activarea secreției de prostaglandine
e) Mecanismul FrankStarling

21. Insuficiența cardiacă sistolică poate avea ca etiologie:


a) Boala Chagas
b) Tirotoxicoza, Acromegalie, Feocromocitom
c) Boala Steinert
d) Distrofie Duchenne de Boulogne
e) Nici una din variantele de mai sus nu e corectă

22. Cauzele insuficienței cardiace sistolice cu debit crescut sunt:


a) Anemie cronică, carența de tiamină (vitamina B1)
b) Miocardita postpartum
c) Hipertiroidism, Boala Paget
d) Miocardita virală
e) Fistula arteriovenoasă congenitală sau dobandită

23. In formele severe de insuficiență cardiacă sistolică, semnele periferice de debit scăzut sunt:
a) Semnul Carvalho
b) Astenie, oligurie
c) Sindromul confuzional
d) Dureri abdominale, vomă
e) Legea Laplace

24.Insuficiența cardiacă se caracterizează pe ECG prin:


a) Tahicardie sinusală

63
b) Indicele Sokolov Lion sub 30 mm
c) Bradicardie
d) Hipertrofie ventriculară
e) Tulburari de conducere

25. Tratamentul insuficienței cardiace sistolice clasa NYHA II include:


a) Inhibitori enzimei de conversie a angiotensinei
b) Betablocante
c) Dobutamine
d) Diuretice de ansa
e) Antialdosteronice

26. Tratamentul insuficienței cardiace sistolice clasa NYHA III și fibrilație atrială:

a) Inhibitori enzimei de conversie a angiotensinei

b) Betablocante

c) Diuretice de ansa

d) Digitalice + Spironolactone

e) Dobutamine

27. Tratamentul nefarmacologic al insuficienței cardiace sistolice:


a) Tratamentul nefarmacologic se poate aplica doar în stadiul NYHA I
b) Resincronizare ventriculara prin implantarea unui pacemaker tricameral
c) Defibrilator implantabil (principalele indicații, recomantate de clasa NYHA I)
d) Asistența circulatorie (contrapulsație aortică, cord artificial)
e) Transplant cardiac

28. Insuficiența cardiacă diastolică se caracterizează prin:


a) O creștere a rezistentei la umplere ventriculară
b) Semne congestive pulmonare
c) Fracția de ejecție a ventricului stâng peste 40 %
d) Fracția de ejecție a ventricului stâng sub 40 %
e) Fără semne de congestie plumonară

29. Edemul pulmonar acut (EPA):


a) EPA poate fi cu TAs >100 mmHg
b) EPA poate fi cu TAs <100 mmHg
c) Pacientului se recomandă repaus la pat, poziție semișezândă
d) Diuretice care actioneaza rapid iv Furosemid 1 mg/kg, derivati de nitrati
e) Tratamentul este exclusiv nefarmacologic

30. Complicatiile insuficienței mitrale pot fi:


a) Fibrilație atrială
b) Endocardita bacteriană
c) Insuficiența cardiacă stângă și dreaptă

64
d) Tulburări de conducere de grad înalt
e) Tulburări de ritm supraventricular

31. Care dintre următoarele afirmații referitoare la cateterismul cardiac în insuficiența mitrală
sunt adevarate:
a) Este indicată tuturor pacienților care prezintă semne sau simptome de insuficiență mitrală
b) Masoară presiunile în atriul drept, ventriculul drept, arterele pulmonare și presiunea
capilară pulmonară
c) Măsoara presiunea telediastolică în ventriculul drept
d) Precaută unda V pulmonară
e) Cuantifică regurgitarea mitrală

32. In Insuficiența mitrală la ECG se poate întâlni:


a) Hipertrofie atrială stângă
b) Sindrom WPW
c) Bloc de ram stâng
d) Flutter atrial
e) Fibrilație atrială

33. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tratamentul insuficienței mitrale sunt false:
a) Este exclusiv chirurgical
b) Este exclusiv medical
c) Este medical și chirurgical
d) Tratamentul chirurgical poate fi conservator si neconservator
e) Tratamentul conservator constă în inlocuirea valvei mitrale cu bioproteza sau proteza
mecanică

34.Care sunt cauzele etiopatogenice ale insuficienței mitrale cronice:


a) Boala Barlow
b) Endocardita subacută
c) Boli de sistem
d) Defecte de coaptere a valvelor prin tracțiunea cordajelor
e) Traumatism thoracic

35. In caz de insuficiența mitrală care dintre următoarele examinări paraclinice


sunt frecvent utilizate:
a) EKG
b) Radiografie toracică
c) Ecografie Doppler cardiacă transtoracică
d) Ecografie transesofagiană
e) Ecografia abdominală

36. Menționați ce simptome sunt prezente în insuficienţa cardiacă cronică stângă:


a) Dispnee

65
b) Tuse preponderent nocturnă
c) Hemoptizie
d) Astenie (fatigabilitate)
e) Anorexie

37. Menționați ce semne obiective determinăm în insuficienţa cardiacă cronică stângă:


a) Ortopnee
b) Cianoză
c) Tegumente reci
d) Transpiraţii profuze
e) Hepatomegalie

38. Menționați ce simptome sunt prezente în insuficienţa cardiacă cronică dreaptă:


a) Hepatalgie
b) Greaţă
c) Anorexie, vărsături
d) Balonări postprandiale
e) Diplopie

39. Menționați ce modificări cardiace determinăm în insuficienţa cronică dreaptă:


a) Pulsaţie epigastrică
b) Şoc cardiac amplificat
c) Clapotaj
d) Lărgirea matităţii relative a cordului spre dreapta
e) Lărgirea matităţii absolute a cordului

40. Menționați ce efecte manifestă furosemida în tratamentul insuficienţei cardiace acute:


a) Fibrinolitice
b) Vazodilatotoare
c) Vazoconstrictoare
d) Diuretic
e) Anitaritmice

Durerea toracică

1.Etiologia angorului stabil este determinată in 95% din cazuri de:CS

a) Spasm cronarian
b) Malformații congenitale
+c) Ateroscleroza coronariana
d) Tahicardia
e) Coronarita

2. Cauză de durere toracică cardiacă urgentă amenințătoare de viață este:CS

66
a) Angină pectorală stabilă -
b) Anevrism disecant de aortă+
c) Pericardită -
d) Miocardită -
e) Stenoză aortică-

3. Cauză de durerea toracică cardiacă non-urgentă este:CS

a) Sindrom coronarian acut-


b) Disecție aortică -
c) Pericardită cu tamponadă-
d) Tromembolism pulmonar-
e) Prolapsul valvei mitrale

4. Cauza durerii toracice cardiace ischemice este: CS

a) Prolaps valvular mitral -


b) Cardiomiopatie dilatativă-
c) Angor pectoral
d) Sindrom Brugada-
e) Consum de droguri???

5. Cauză musculoskeletală în durerea toracică este:


CS
a) Angină pectorală stabilă -
b) Anevrism disecant de aortă-
c) Pericardită -
d) Miocardită -
e) Costocondrită

6. Ischemia mocardica din angorul stabil are următoarele caracteristici:


a) Apare la efort(Dacă CS)
b) Este tranzitorie
c) Este ireversibilă
d) Nu dispare la administrarea de trinitrină
e) Este reversibilă 
7. Crizele anginoase sunt precpitate de:
a) Efort
b) Repaos--
c) Bradicardie(În tahicardie)
d) Betablocante-
e) Nitrați-

8. Care este cel mai bun indicator de necroza miocardică:


a) Creșterea creatin-fosfokinazei

67
b) Creșterea mioglobinei
c) Creșterea troponinei
d) Creșterea LDH
e) Creșterea AST

9. În sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST intalnim:


a) Durere anginoasă
b) Durere toracica permanenta 
c) Parestezie
d) Febră
e) Tusă productivă

10. Care este efectul pe termen lung al fenomenului de "remodelare" postinfarct:CS

a) Hipertensiune pulmonară
b) Mentinerea unui volum de ejectie sistolica constant 
c) Tulburari de ritm
d) Dilatare ventriculară stângă 
e) Dilatare atrială

11. Ce simptome asociate angorului stabil conduc la suspiciunea de insuficiența cardiacă ischemică:
a) Dispneea
b) Palpitații 
c) Sincope
d) Vertij---
e) Migrene---

12. Indicația testelor de ischemie în angina pectorală: 


a) Infarctul miocardic cu durată de peste 5 zile 
b) Tulburarile de ritm cardiac+
c) Cardiomiopatia obstructivă simptomatică-
d) Insuficiența cardiacă severă-
e) Stenoza aortică stransă simptomatică-

13. Ce fel de anomalie de repolarizare se evidentiază la ECG în timpul crizei anginoase: CS-B
a) Supradenivelare de ST
b) Unde T inversate
c) Extrasistole ventriculare
d) Prelungirea segmentului PQ
e) Unda QS

14. In caz de infarct miocardic septal modificări ECG apar in derivațiile:


a) V1,V2,V3,V4(anteroseptal)
b) DII, DIII, aVF
c) V1,V2,V3(Septal)
d) DI, aVL
e) V1,V2,V3 ,DII, DIII, aVF(+inferior)

68
15. Subdenivelarea segmentului ST este intalnită în:
a) Sindrom coronarian acut (oglinda unei supradenivelări)
b) Hipertrofie ventriculară
c) Preexcitatie ventriculară de tip Wolff-Parkinson-White
d) Bloc de ramură
e) Toate răspunsurile sunt corecte

16. In infarctul miocardic al ventriculului drept este contraindicată administrarea de:


a) Morfina
b) Anxiolitice
c) Aspirina
d) Nitrați—hipotensiune severă
e) Heparina

17. Care afirmație despre sindroamele coronariene acute cu supradenivelare de segemnt ST Nu este corectă:CS
a) Artera coronara este complet ocluzată
b) Poate antrena o necroza miocardică transmurală
c) Aparitia pe EKG a undei Q
d) In cursul episoadelor anginoase anterioare nu se dezvoltă o retea colaterală
e) Poate antrena o necroză subendocardică

18. Tratamentul sindroamelor coronariene acute fără supradenivelare permanentă de segment ST nu include:
a) Aspirina
b) Tratamentul factorilor de risc
c) Nitrații
d) Analgezice
e) Clopidogrelul

19. Tablou de hemopericard cu disociere electromecanică apare în:


a) Insuficiența mitrală
b) Ruptura septală 
c) Pericardita tardivă 
d) Ruptura peretelui liber
e) Tulburare de ritm ventricular-

20. La ce categorii de pacienti cu sindrom coronarian cu supradenivelare permanentă de ST durerea este


absentă:
a) Diabetici
b) Dementi 
c) Sedati
d) Hipertensivi
e) Confuzi

21. Care este utilitatea markerilor de necroza miocardică:


a) Pentru intituirea tratamentului
b) In caz de indoiala asupra diagnosticului
c) Pentru a stabili tipul de revascularizare abordat 
d) Pentru datarea necrozei 
e) Cu titlu prognostic 

22. In ce situații se recurge la coronarografie în diagnosticul angorului stabil :


a) Angorul refractar la tratament
b) Angor progresiv
c) La pacientul varstnic

69
d) Stare generala alterată
e) In caz de disfunctie ventriculara stângă 

23. Care sunt caracteristicile clinice ale anginei Prinzmetal:


a) Angor de repaus
b) Angor de efort
c) Angor nocturn, la ore fixe
d) Dispare la efort
e) Poate fi insoțită de migrene

24. Reperfuzia prin angioplastie a SCA cu supradenivelarea ST se efectuează în următoarele cazuri:


a) Aritmii
b) Pericardita tardivă 
c) Infarct al ventricului drept+
d) Esec al fibrinolizei+
e) Edem pulmonar acut

25. Infarctul ventricular drept se complică cel mai frecvent cu:


a) Ruptura septală
b) Insuficiența mitrală-
c) Stare de șoc
d) Tulburări de conducere
e) Pericardita

26. Clasa III a clasificării internaționale Killip include:


a) Soc cardiogen 4
b) Edem pulmonar acut
c) Raluri care nu depașesc jumătate din câmpurile pulmonare 2
d) Raluri absente
e) Raluri ce depasec jumătate din câmpurile pulmonare

27. Tratamentul edemului pulmonar acut refractar la diuretice și vasodilatatoare se face cu:
a) IECA
b) Dobutamina
c) Șoc electric extern
d) Contrapulsatie
e) Lidocaina

28. Sindromul coronarian acut fără supradenivelare permanenta a segmentului ST, acoperă următoarele situații:
a) Sindromul Prinzmetal
b) Angor de repaus 
c) Infarct transmural
d) Angor de novo
e) Angor crescendo

29. Etiologia anevrismului de aortă abdominală este:


a)Arteroscelroza
b)Boala Marfan, Elher-Danlos
c)Afectarii inflamatorii: Bechet, Takayasu
d)Trombogenita Buerger
e)Infecțioasă

30.Examenul clinic in anevrismul de aortă abdominală se poate evidenția prin:


a)O masă abdominală pulsatilă, expansivă, indoloră, cu suflu lateralizata la stângă
b)Tulburari trofice
c)Ulcerații sau gangrene la picior

70
d)Este în general asimptomatic, fiind descoperit cu ocazia unui examen clinic
e)Semnul de Bakey, poziția subrenală a anevrismului de aortă

31.Complicațiile anevrismului de aortă sunt:


a)Sindrom de fisurare frecvent retroperitoneal
b)Rupturi acute intraperitoneale insotite de dureri spontane 
c)Compesii duodenale, nervoase și urinare
d)Neurologice
e)Renale: abces renal, infarct renal, glomerulonefrita

32.Care din următoarele semne și simptome cardiovasculare pot fi asociate cu durerea toracică:
a)Otalgia
b)Sincopa
c)Edemul unilateral al membrelor inferioare
d)Claudicația membrelor inferioare
e)Astenia

33.Care sunt contrandicațiile betablocantelor în tratamentul angorului stabil:


a)Bradicardie
b)Insuficienta cardiacă
c)Astmul bronsic
d)Hipertensiune arterială
e)BPOC severa

34.Ce urmărim pentru a aprecia eficacitatea tratamentului în angorul stabil:


a)Bilant glucidolpidic anual
b)Frecventa crizelor anginoase
c)Pragul de pozitivitate al testului de ischemie
d)Toleranța tratamentului 
e)Consumul de nitrați în spray

35.Selectați cauzele cardiovasculare în sindromul de durere toracică:

a) Stenoză aortică
b) Prolapsul valvei mitrale
c) Cardiomiopatie hipertrofică
d) Angina pectorală
e) Angiom hepatic

36..Selectați cauzele pulmonare în sindromul de durere toracică:

a)Astm bronșic
b)Embolie pulmonară
c)Pneumonie cu pleurezie
d)Consum de droguri
e)Pneumotorax

37..Enumerați cauzele gastrointestinale în sindromul de durere toracică:


a) Reflux gastro-esofagian

71
b) Pneumomediastinum
c) Angiom hepatic
d) Esofagită
e) Hernie hiatală

38..Diagnosticul diferențial al maladiilor ce se manifestă prin sindromul de durere


toracică acută întâlnite mai des include:
a) Sindrom coronarian acut
b) Disecție aortică
c) Angiom hepatic
d) Tromembolism pulmonar
e) Pneumotorax spontan

39.Criteriile de diagnostic al infarctului de miocard tipul 1 includ:


a) Dinamica markerilor biologici
b) Simptome de ischemie miocardică acută;
c) Noi modificări ischemice ST-T, apariția undei Q patologice pe traseul ECG
d) Restenoză în stent-
e) Dovadă angiocoronarografică de tromb proaspăt

40.Diagnosticul diferențial al maladiilor non-coronariene ce se manifestă prin supradenivelări


de segment ST include:
a) Hipertrofie ventriculară stângă
b) Bloc complet de ramură stângă
c) Hipokaliemie
d) Cardioversie
e) Sindrom Brugada
______________________________________________________

DISFAGIE
1. Ce înseamnă disfagie?
a) O senzație de „agățare” sau oprire a trecerii alimentelor prin cavitatea bucală, faringe sau
esofag
b) Obstrucția esofagiană completă, care se datorează, de obicei, unei impactări de bolus
alimentar și reprezintă o urgență medicală
c) Înghițire dureroasă
d) Apare în tulburări ale fazei voluntare a înghițirii, odată inițiată, înghițirea este finalizată
normal
e) Senzația unui nod în gât, fără nicio dificultate atunci când se efectuează înghițirea

2. Prezența cancerului esofagian se confirmă prin:


a) Prezența regurgitației
b)Prezența disfagiei
c) Pierderea în greutate

72
d) Anemia
e) Rezultatul pozitiv în studiul histologic

3. Identificați caracteristica care definește odinofagia:


a) Miros neplăcut din cavitatea bucală
b) Durerea ce însoțește procesul de deglutiție
c) Dificultate de înghițire alimentelor lichide
d) Senzație de arsură în proiecția esofagului
e) Durerea retrosternală însoțită de mers pe scări

4. Pentru care patologie NU este caracteristică odinofagia?


a) Boala de reflux gastroesofagian necomplicată
b) Esofagita herpetică
c) Esofagita medicamentoasă
d) Cancer esofageal
e) Esofagita caustică

5. Precizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunțată la alimentele


lichide decât la solide:
a) Achalazia cardiei
b) Adenocarcinom esofagian
c) Boala de reflux gastroesofagian
d) Diverticuli esofagieni
e) Esofagul Barrett

6. Numiți maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic:


a) Cancerul gastric
b) Achalazia cardiei
c) Boala de reflux gastroesofagian
d) Gastrita cronică tip A
e) Gastrita cronică cauzată de H. pylori

7. Identificați în ce patologie este prezentă metaplazia intestinală a mucoasei esofagiene:


a) Ulcerul esofagian
b) Stenoza esofagiană
c) Esofagul Barrett
d) Esofagita erozivă
e) Esofagita candidozică

8. Identificați pentru ce patologie monitorizarea pH esofagian în 24 ore are valoare


diagnostică:
a) Hernia gastrică paraesofagienă
b) Esofagul Barrett
c) Spasmul esofagian difuz
d) Achalazia cardiei
e) Boala de reflux gastroesofagian
73
9. Care este cea mai sensibilă metodă de diagnostic al esofagitei herpetice?
a) Radiografia baritată a esofagului
b) Endoscopia digestivă superioară
c) Examen citologic
d) Cultură pentru Herpes Simplex Virus
e) Test PCR pentru Herpes Simplex Virus

10. Numiți maladia pentru care disfagia este simptomul tipic:


a) Ulcerul gastric
b) Achalazia cardiei
c) Boala de reflux gastroesofagian
d) Gastrita cronică tip A
e) Gastrita cronică cauzată de H. pylori

11. Specificați simptomul cel mai caracteristic care ar putea indica malignizarea in esofagita
cronică:
a) Disfagie
b) Pirozis
c) Sughiț
d) Arsuri la stomac
e) Salivație

12. Selectați patologia pentru care este caracteristică absența peristaltismului în esofagul
distal cu motilitate normală în partea proximală?
a) Achalazia esofagului
b) Sclerodermie
c) Spasm esofagian difuz
d) Esofagită
e) Esofagul Barrett

13. Numiți boala caracterizată prin hipertonusul sfincterului esofagian inferior:


a) Sclerodermia
b) Achalazia
c) Esofagita de reflux
d) Hernie hiatala
e) Esofagul Barrett

14. Un bărbat în vîrsta de 45 de ani relatează că în ultimul an a prezentat, ocazional,


regurgitarea unor resturi alimentare ingerate de cîteva zile. Soția sa a remarcat respirația
fetidă a pacientului. Acesta prezintă intermitent disfagie pentru alimente solide. Cel mai
probabil diagnostic este:
a) Stenoză pilorică
b) Sclerodermie
c) Achalazie
d) Diverticul Zenker
74
e) Gastropareză diabetică

15. Toate afirmațiile următoare privind achalazia sînt adecvate, cu o excepție:


a) Substratul morfologic pare să fie inervația defectuoasă a corpului esofagian inferior
b) Simptomele dominante sînt disfagia, durerile toracice și regurgitările
c) Radiografia toracică evidențiază deseori mărirea pungii cu aer a stomacului
d) Manometria esofagiană evidențiază presiune normală sau crescută la nivelul sfincterului
esofagian inferior
e) Nifedipina poate atenua simptomatologia

16. Complicația cea mai puțin probabilă a esofagitei cronice de reflux este:
a) Hemoragia digestivă
b) Strictura esofagiană secundară unei esofagite peptice
c) Inelul esofagian inferior
d) Esofagul Barrett
e) Adenocarcinomul

17. Un pacient în vîrstă de 45 de ani prezintă dureri toracice intense, fără iradiere.
Electrocardiograma și testul la efort nu evidențiază hipertrofie ventriculară. Pacientul mai
declară că prezintă apariția bruscă durerii intense după fiecare ingestia alimentelor solide și
lichide. În acest caz, diagnosticul cel mai probabil este:
a) Achalazie
b) Spasm esofagian difuz
c) Inelul esofagian inferior
d) Carcinom esofagian
e) Diverticul Zenker

18. Unui pacient în vîrstă de 55 de ani, care a prezentat pirozis în ultimii 10 ani, i se face o
endoscopie digestivă superioară, care arată modificarea mucoasei esofagului inferior. Biopsia
evidențiază eroziuni ale epiteliului scuamos și înlocuirea sa cu epiteliu columnar. În acest
caz, diagnosticul cel mai probabil este:
a) Esofagita de reflux
b) Spasm esofagian segmentar
c) Esofagul Barrett
d) Carcinom esofagian
e) Strictura esofagiană secundară unei esofagite peptice

19. Care este factorul care NU poate precipita sau agrava simptomele bolii de reflux
gastroesofagian:
a) Cofeina
b) Apa minerală
c) Pierderea în greutate
d) Mâncare înainte de culcare
e) Guma de mestecat cu mentă

20. Ce fel de manifestare clinică NU este specifică pentru achalazie?


75
a) Regurgitare
b) Tuse iritantă
c) Pierdere în greutate
d) Durere toracică
e) Sialoree
21. Care dintre următoarele manifestări NU este caracteristică pentru achalazia cardiei la
examenul radiologic baritat al esofagului:
a) Îngustare conică în regiunea sfincterului esofagian inferior
b) Dilatare suprastenotică a esofagului
c) Alungirea esofagului ('S'- formă)
d) Resturi alimentare în esofag
e) Proba cu nitroglicerină negativă

22. Indicați semnele care caracterizează disfagia:


a) Senzația de „agățare” sau oprire a trecerii alimentelor prin cavitatea bucală
b) Senzația de „agățare” sau oprire a trecerii alimentelor prin faringe
c) Senzația de „agățare” sau oprire a trecerii alimentelor prin esofag
d) Înghițire dureroasă
e) Senzația unui nod in gat

23. Selectați caracteristicile achalaziei la manometria esofagiană:


a) Lipsa relaxării sfincterului esofagian inferior la deglutiție
b) Presiunea crescută la nivelul sfincterului esofagian inferior la deglutiție
c) Presiunea scăzută la nivelul sfincterului esofagian inferior
d) Creșterea presiunii intraesofagiene în repaus alimentar
e) Metaplazie intestinală

24. Selectați maladiile în care poate să apară disfagia:


a) Sclerodermie sistemică
b) Insuficiența cardiacă
c) Boala de reflux gastroesofagian necomplicată
d) Achalazia cardiei
e) Cancerul esofagian

25. Identificați afirmațiile care definesc achalazia cardiei:


a) Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiţiei
b) Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
c) Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice
d) Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior
e) Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian

26. Marcați complicaţiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian:


a) Esofagul Barrett
b) Achalazia cardiei
c) Hemoragia digestivă superioară
d) Stenoza pilorică
76
e) Cancerul esofagian

27. Marcați medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian:


a) Domperedonul
b) Isosorbid dinitrat
c) Atropina
d) Theophyllina
e) Metoclopramidum

28. Indicați examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian:


a) Monitorizarea pH-ului esofagian
b) Endoscopia digestivă superioară
c) Testul ureazic
d) Impedansometria esofagiană
e) Examenul ecografic

29. Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de
durerea din angina pectorală:
a) Localizarea retrosternală a durerii
b) Încetarea durerii la administrarea antiacidelor
c) Apariția durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional
d) Micșorarea durerii la administrarea inhibitorilor pompei de proton
e) Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină

30. Identificați complicațiile posibile ale esofagitelor:


a) Hemoragii digestive superioare
b) Stricturi esofagiene
c) Boala de reflux gastroesofagian
d) Perforații de esofag
e) Atrezia esofagului

31. Selectați afecțiunile care se pot asocia cu spasmul esofagian difuz:


a) Sclerodermia laterală amiotrofică
b) Achalazia
c) Neuropatia diabetică
d) Angina pectorală
e) Neuropatia etanolică

32. Care sunt caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux stadiul C (dupa Los-
Angeles,1998):
a) Leziuni multiple, ce se extind între pliurile mucoasei
b) Leziunile implică >75% din circumferința esofagului
c) Leziunile implică <75% din circumferința esofagului
d) Leziuni unice de mucoasă ≤5 mm
e) Leziuni unice de mucoasă >5 mm, ce nu se extind între pliurile mucoasei

77
33. Selectați caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux stadiul D (dupa Los-
Angeles,1998):
a) Leziuni multiple, ce se extind între pliurile mucoasei
b) Leziuni multiple, ce nu se extind între pliurile mucoasei
c) Leziunile implica >75% din circumferința esofagului
d) Leziunile implica <75% din circumferința esofagului
e) Leziunile implica >50% din circumferința esofagului

34. Selectați afirmațiile corecte ce se referă la diagnosticul boala de reflux gastroesofagian:


a) Anamneza nu este esențială în diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian
b) Tratamentul empiric cu IPP nu se utilizează ca metodă de diagnostic
c) Diagnosticul este facilitat de răspunsul clinic la cure scurte de IPP (2 săptămâni)
d) Orice test negativ nu exclude boala de reflux gastroesofagian
e) Cea mai informativă metodă de diagnostic este asocierea de teste (test IPP, pH-monitoring,
endoscopie)

35. Selectați tulburările funcționale ale esofagului conform clasificării Consensus Roma IV,
2016:
a) Pirozisul funcțional
b) Achalazia cardiei
c) Dispepsia funcțională
d) Disfagia funcțională
e) Globusul

36. Marcați semnele de alarmă în boala de reflux gastroesofagian pentru care endoscopia
digestiva superioară este obligatorie:
a) Disfagia
b) Odinofagia
c) Pirozisul
d) Pirozisul nocturn
e) Anemia

37. Marcați care caracteristici se referă la monitorizarea pH-ului intraesofagian:


a) Prezintă "standardul de aur" în diagnosticul refluxului gastroesofagian patologic
b) Poate determina corelația dintre simptome și refluxul gastroesofagian
c) La persoanele sănătoase nu înregistrează nici o secvență de reflux pe parcursul diurnei
d) Apreciază prezența complicațiilor în bolii de reflux gastroesofagian
e) Determină eficiența contracțiilor peristaltice esofagiene

38. Indicați manifestările extraesofagiene ale bolii de reflux gastroesofagian:


a) Tusa cronică
b) Laringita
c) Faringita
d) Răgușeala de dimineață
e) Cheilita angulară

78
39. Marcați caracteristicile care se referă la diverticuli Zenker:
a) Diverticuli de tracțiune
b) Diverticuli de pulsiune
c) Diverticuli dobândiți
d)Diverticuli congenitali
e) Situați pe peretele posterior la nivelul joncțiunii faringoesofagiene

40. Selectați cauza care provoacă dureri toracice noncardice:


a)Boala de reflux gastroesofagian
b) Spasm esofagian difuz
c) Ulcere esofagiene
d) Dispepsie funcțională
e) Gastropatie portală

41. Care din medicamentele listate pot cauza lezarea directă a mucoasei esofagiene:
a) Doxiciclina
b) Diclofenac
c) Clorura de potasiu
d) Dopamina
e) Bromura de ipratropiu

42. Numiți cauzele anatomice a disfagiei orofaringiene:


a) Cancerul limbii
b) Boala Parkinson
c) Osteofitul coloanei vertebrale
d) Diverticulul Zenker
e) Miastenia gravis

43. Numiți cauzele funcționale a disfagiei esofagiene:


a) Cancerul esofagian
b) Boala Parkinson
c) Spasmul esofagian difuz
d) Diverticulul Zenker
e) Sclerodermia

44. Numiți cauzele anatomice a disfagiei esofagiene:


a) Cancerul esofagian
b) Inelul Schatzki
c) Spasmul esofagian difuz
d) Diverticulul Zenker
e) Sclerodermia

45. La un pacient care suferă de miastenia gravis și acuză disfagie putem să apreciem
instrumental și laborator următoarele:
a) Tomografia toracică computerizată demonstrează prezența timomei
b) Testele serologice pot releva prezența anticorpilor împotriva receptorilor acetilcolinei
79
c)Electromiografia arată scăderea răspunsului muscular la stimularea repetitivă
d) Scintigrafia Tc 99m prezintă hiperacumulare de Tc 99m în treimea inferioară a esofagului
e) Scădere de aproximativ 30% a absorbției de 18-fluorodopa pe PET
___________________________________________________________________________
DISFUNCTII INTESTINALE

1. Marcați manifestarea clinică a diareei secretorii:


a) Materii fecale cu mucus și puroi
b) Diaree cu polifecalie
c) Diaree „falsă"
d) Alternarea constipațiilor și diareelor
e) Rectoragii

2. Indicați sinonimul celiachiei:


a) Enteropatia glutenică
b) Spru tropicală
c) Enteropatia secundară
d) Boala Wipple
e) Enterita eozinofilică

3. Selectați opțiunea ce caracterizează inflamația în caz de boala Crohn:


a) Inflamație difuză a colonului
b) Inflamație difuză a ileonului
c) Inflamație segmentară a oricărui segment al tractului gastrointestinal
d) Inflamație difuză a oricărui segment al tractului gastrointestinal
e) Inflamație difuză a esofagului și stomacului

4. Indicați elementul caracteristic pentru colita ulcerativă:


a) Fistule
b) Stenoze
c) Ulceraţii superficiale
d) Afte
e) Fisuri

5. Selectați cea mai frecventă patologie a intestinului gros din cele menționate:
a) Diverticuloza intestinului
b) Colita pseudomembranoasă
c) Colita ulcerativă
d) Tumorile intestinului gros
e) Sindromul intestinului iritabil

6. Indicați simptomul care exclude sindromul de intestin iritabil:


a) Diaree
b) Dureri și disconfort în abdomen
c) Eliminarea mucusului la defecație

80
d) Hemoragie digestivă inferioară
e) Constipații

7. Selectați semnul endoscopic al sindromului de intestin iritabil:


a) Pseudopolipoză
b) Mucoasă intactă
c) Ulceraţii unice
d) Erozii unice
e) Diverticule intestinale

8. Selectați tipul de diaree pentru care este caracteristică proba pozitivă cu foame:
a) Osmotică
b) Secretorie
c) Inflamatorie
d) Exudativă
e) Sangvinolentă

9. Numiți ce este caracteristic pentru steatoree:


a) Fragmente de alimente nedegerate în scaun
b) Cantități mari de fibre musculare în scaun
c) Cantități mari de grăsimi în scaun
d) Scaun acolic
e) Cantități mari de amidon în scaun

10. Selectați cel mai frecvent simptom în debutul cancerului colorectal:


a) Rectoragii masive
b) Rectoragii oculte
c) Ocluzie intestinală
d) Fisuri anale
e) Proctalgii

11. Selectați cel mai caracteristic simptom în colita ulcerativă:


a) Rectoragie masivă
b) Rectoragie ocultă
c) Diaree sangvinolentă
d) Durere abdominală
e) Proctalgii

12. Indicați markerul de diagnostic al enteropatiei glutenice:


a) Anticorpi antimitoсondriali
b) Anticorpi antiendomiziali
c) Anticorpi antinucleari
d) Anticorpi antimicrosomali
e) Anticorpi anti-ADN

13. Numiți simptomul clinic cel mai frecvent în sindromul de malabsorbţie:


81
a) Durere abdominală
b) Deficit ponderal
c) Stomatită aftoasă
d) Diaree
e) Constipație

14. Notați cel mai autentic test pentru diagnosticul sindromului de malabsorbtie?
a) Testul cu D-xiloză
b) Testul de toleranță la lactoză
c) Examen baritat al tractului gastrointestinal
d) Determinarea elastazei pancreatice în materiile fecale
e) Examinarea secreției gastrice

15. Selectați semnul principal al colitei ulcerative:


a) Aspect " pietre de pavaj"
b) Granulom la biopsie
c) Inflamație continuă a colonului
d) stenoze intestinale
e) Inflamație transmurală

16. Care patologie din cele enumerate mai frecvent și mai rapid se complică cu ocluzie
intestinală?
a) Colita ulcerativă
b) Colita pseudomembranoasă
c) Colita ischemică
d) Boala Crohn
e) Colita limfocitară

17. Marcați patologia pentru care "formațiunea abdominală intestinală" palpabilă reprezintă
un semn clinic:
a) Boala Whipple
b) Boala Crohn
c) Colita cronică din dizenterie
d) Boala celiacă
e) Colită ulcerativă

18. Precizați agentul etiologic al colitei pseudomembranoase:


a) Clostridium dificille
b) Flora cocică nespecifică
c) Streptococul hemolitic
d) Escherichia coli
e) Cauza bolii este necunoscută

19. Care patologie evoluează cu triada de simptome: hipersecreție gastrică persistentă,


ulcerații recidivante ale tractului gastrointestinal, diaree?
a) Sindromul Zollinger-Ellison
82
b) Ulcerul peptic gastric
c) Colită ulcerativă
d) Ulcer cronic postbulbar
e) Pancreatita cronică

20. Marcați tipul de alimente ce agravează diareea în enteropatia glutenică:


a) Carnea
b) Legumele și fructele crude
c) Pesmeți din pîine
d) Orezul
e) Porumbul

21. Selectați o afecțiune caracterizată prin prezența diareei și absența sindromului de


malabsorbție:
a) Sindromul intestinului iritabil
b) Aclorhidria
c) Pancreatita cronică
d) Colita granulomatoasă
e) Enteropatia glutenică

22. Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger-Ellison:
a) Stomac
b) Peretele duodenal sau multifocal
c) Ganglionii limfatici
d) Splină
e) Colon

23. Care este cel mai fiabil test pentru diagnosticarea sindromului Zollinger-Ellison?
a) Secreția gastrică bazală
b) Secreția acidă maximă
c) Nivelul gastrinei în sânge
d) Endoscopia digestivă superioară
e) Biopsia mucoasei gastrice

24. Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiență
exocrină pancreatică avansată:
a) Amilaza
b) Lipaza
c) Tripsinogen
d) Elastaza
e) Chimotripsina

25. Identificați manifestarea clasică a insuficienței exocrine pancreatice:


a) Anemia hemolitică
b) Diareea cu steatoree
c) Creatorea
83
d) Hemoragiile digestive
e) Durerea abdominală

26. Identificați metoda de cercetare utilizată pentru a obiectiviza steatoreea:


a) Dozarea azotului din fecale
b) Colorație cu Sudan III a materiilor fecale
c) Dozarea lactoferinei în materiile fecale
d) Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale
e) Dozarea activității chimotripsinei în materii fecale

27. Indicați standardul de referință pentru cuantificarea funcției exocrine a pancreasului:


a) Testul de toleranță la glucoză
b) Coeficientul amilază serică/creatinină serică
c) Studierea activității lipazei serice
d) Teste directe care necesită colectarea sucului duodenal ca răspuns la stimularea cu
secretină-pancreozimină
e) Cercetarea amilazei în urină

28. Notați patologia care frecvent se asociază cu insuficiență pancreatică exocrină:


a) Sindromul Down
b) Sindromul Marfan
c) Amiloidoza primară
d) Fibroza cistică (mucoviscidoza)
e) Sindromul Felty

29.Notati patologia pentru care este caracteristică creatoreea


a) Pancreatita cronică
b) Boala Crohn
c) Colita ischemică
d) Sindromul intestinului iritabil
e) Dischinezia vezicii biliare

30. O femeie în vîrstă de 56 de ani a prezentat, în ultimele 3 luni, diaree profuză apoasă
Investigațiile efectuate din scaun diareic evidențiază: Na 39 mmol/l, K 96 mmol/l, Cl 15
mmol/l, bicarbonat 40 mmol/l, osmolaritate 270 mosmol/kg H2O (osmolaritatea serică 280
mosmol/kg H2O). Cel mai probabil diagnostic este:
a) Adenom vilos
b) Intoleranța la lactoză
c) Abuz de laxative
d) Insuficiența pancreatică
e) Sprue nontropical

31. Următoarele afirmații referitoare la enterita eozinofilică sînt adevărate, cu o excepție:


a) În sîngele periferic apare eozinofilie
b) Afecțiunea poate interesa stomacul, intestinul subțire și colonul
c) Majoritatea pacienților prezintă în antecedente alergii alimentare sau astm bronșic
84
d) Deseori corticoterapia este eficientă
e) Afecțiunea este greu de diferențiat de enterita regională

32. Care din următoarele teste pentru malabsorbție este, de obicei, normal la un pacient cu
dismicrobism intestinal:
a) Cantitatea de lipide în scaun în 24 ore
b) Faza II a testului Shilling stadiul II (administrarea de factor intrinsec și vitamina B12)
c) Testul de absorbție D-xilozei
d) Testul respirator la lactuloză
e) Culturile cantitative din aspiratul jejunal

33. Un pacient în vîrstă de 30 de ani acuză dureri abdominale colicative, meteorizm și diaree
exacerbate, mai ales după ingestia de produse lactate. La examenul clinic și paraclinic nu se
evidențiază modificări. În acest caz, investigația cea mai sensibilă și cea mai specifică pentru
precizarea diagnosticului este:
a) Determinarea hidrogenului expirat după ingestia a 50 g de lactoză
b) Determinarea glicemiei după ingestia a 100 g de lactoză
c) Determinarea în aerul expirat a CO2 marcat după ingestia de glicină-1-[14C]-glicocolat
d) Determinarea xilozei urinare după ingestia a 25 g de D-xiloză
e) Determinarea nivelului seric al vitaminei A

34. Un cetățean irlandez în vîrstă de 70 de ani solicită un consult medical pentru diaree și
scădere ponderală, care sînt prezente de 2 ani. Hemoleucograma și ionograma serică sunt
normale. D-xiloza serică este de 0,76 mmol/l (15 mg/dl) la 2 ore după încărcarea orală, iar
conținutul de lipide în scaun în 24 ore este de 12 g după un aport zilnic de 100 g. Imaginea
microscopică a fragmentului de biopsie jejunală arată atrofie vilozitară, hiperplazie cripte,
infiltrat inflamator în lamina propria, intraepitelial. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la afecțiunea acestui pacient este corectă:
a) Se presupune că boala este produsă de un bacil gram negativ
b) Frecvent se pot asocia dureri abdominale, artralgii, stare subfebrilă și adenopatii
c) Tratamentul de elecție este corticoterapia
d) Administrarea unei diete fără gluten este urmată, de obicei, de normalizarea testelor de
absorbție intestinală și dispariția modificărilor histopatologice
e) Este indicată repetarea biopsiei jejunale după testul cu gluten

35. Care din următoarele complicații extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale se
asociază cel mai rar colitei ulcerative:
a) Pericolangita
b) Pioderma gangrenosum
c) Artrita
d) Uveita
e) Calculii renali de oxalat

36. Un pacient în vîrstă de 18 ani acuză scădere ponderală și diaree. Examenul fizic arată
edeme în regiunile dorsale ale picioarelor și diminuarea murmurului vezicular în baza
plămînului drept. Toracocenteza extrage lichid lăptos. Investigațiile de laborator evidențiază
85
limfopenie, hipoproteinemie și hipogamaglobulinemie. În acest caz, toate constatările sunt
adecvate, cu o excepție: (limfangiectazie intestinala)
a) Vase limfatice periferice anormale
b) Vase limfatice dilatate și telangiectatice în lamina propria, pe un fragment de biopsie din
intestinul subțire
c) Steatoree
d) Ameliorarea simptomelor după un regim hipolipidic și cu suplimentarea trigliceridelor cu
lanț mediu
e) Eliminarea a 1g de D-xiloză în urină în primele 5 ore după administrarea a 25g de D-xiloza
per os.

37. Toate afecțiunile de mai jos pot produce diaree secretorie, cu o excepție:
a) Carcinom medular tiroidian
b) Rezecție de ileon terminal
c) Sindrom Zollinger-Ellison
d) Somatostatinom
e) Tumori carcinoide

38. Manifestările următoare sunt asociate mai frecvent bolii Crohn, decît colitei ulceroase, cu
o excepție:
a) Fistule
b) Hemoragii rectale
c) Afectări segmentare
d) Mase abdominale palpabile
e) Afectări ale ganglionilor limfatici mezenterici

39. Selectați semnul distinctiv al diagnosticului bolii celiace:


a) Biopsie intestinală subțire anormală
b) Sindromul de malabsorbție severă
c) Reversibilitatea modificărilor histologice după o dietă fără gluten
d) Prezența anticorpilor antimitocondriali
e) Prezența anticorpilor antigliadinici

40. Identificați semnele caracteristice pentru sindromul Zollinger-Ellison:


a) Diareea
b) Ulcerele refractare la tratament standard
c) Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu tratamentului antiulceros standard
d) Constipațiile
e) Leucopenia

41. Identificați maladiile pentru care este caracteristică inflamația granulomatoasă la


afectarea tractul gastrointestinal:
a) Tuberculoza
b) Sarcoidoza
c) Boala Crohn
d) Sifilisul
86
e) Amiloidoza

42. Marcați influențele antiacidelor, care conțin aluminiu:


a) Induc diaree
b) Induc constipație
c) Influențează absorbția unor medicamente
d) Fixează sărurile biliare și lizolecitina
e) Au durata lungă de acțiune - 8-10 ore

43. Selectați maladiile ce decurg cu diaree cronică:


a) Enteropatia glutenică
b) Boala Hirschsprung
c)Boala Wipple
d)Sindromul de intestin scurt
e) Ciroza biliară primitivă

44. Enumerați formele fiziopatologice ale diareelor cronice:


a) Osmotică
b) Secretorie
c) Prin tulburări de motilitate
d) Inflamatorie
e) Bacteriană

45. Numiți etiologia posibilă a diareei hemoragice:


a) Shigella
b) Helicobacter pylori
c) Entamoeba histolitica
d) Vibrio cholerae
e) E. coli enteropatogenă

46. Indicați cerealele care se exclud în dieta aglutenică:


a) Grîu
b) Orz
c) Secară
d) Orez
e) Hrişcă

47. Selectați testele paraclinice folosite pentru evaluarea patologiei intestinului subțire:
a) Examen radiologic
b) Examen endoscopic
c) Examinare coprologică
d) Test de toleranță la lactoză
e) Test cu secretina - pancreozimină

48. Enumerați manifestările extraintestinale în boala Crohn:


a) Diabetul zaharat
87
b) Pioderma gangrenosum
c) Spondilita anchilozantă
d) Eritemul nodos
e) Glomerulonefrita

49. Selectaţi semnele endoscopice ale colitei ulcerative:


a) Relief în „piatră de pavaj"
b) Ulcerații polimorfe superficiale
c) Ulcere liniare profunde colitei
d) Hemoragii de contact
e) Edem, hiperemie difuză a mucoasei

50. Enumerați semnele radiologice prezente în stadiile avansate ale colitei ulcerative:
a) Scurtarea colonului
b) Dehaustrarea colonului
c) Spiculi marginali/pete baritate
d) Fistule
e) Aspect în „piatră de pavaj”

51. Enumerați cauzele posibile ale constipației cronice:


a) Hipotiroidism
b) Hiperexudaţie intestinală
c) Hipertiroidism
d) Sindrom de intestin iritabil
e) Dolicocolon

52. Selectați simptomele care exclud sindromul de intestin iritabil:


a) Diaree nocturnă
b) Dureri în abdomen
c) Hemoragie intestinală
d) Temperatură subfebrilă
e) Scădere ponderală progresivă

53. Notați afecțiunile care evoluează cu diaree:


a) Dizenteria
b) Ulcerul duodenal
c) Carcinoidul
d) Enteropatia glutenică
e) Hipotiroidismul

54. Selectați afecțiunile care evoluează mai frecvent cu constipație:


a) Hipertiroidismul
b) Hipotiroidismul
c) Diabetul zaharat
d) Disfuncția mușchilor pelvieni
e) Boala Hirschsprung
88
55. Indicați cauzele diareei care nu răspunde la proba cu foame:
a) Sindromul carcinoid
b) Vipomul
c) Deficitul de dizaharidaze
d) Carcinomul medular de tiroidă
e) Insuficiența pancreatică exocrină

56. Selectați formele clinice ale sindromului de intestin iritabil:


a) Cu predominarea constipației
b) Cu predominarea disfuncției vegetative
c) Cu predominarea diareei
d) Forma mixtă
e) Cu predominarea meteorismului

57. Numiți caracteristicile diareei osmotice:


a) Polifecalie
b) Proba cu foame pozitivă
c) Proba cu foame negativă
d) Diaree apoasă
e) Mucus, sânge în materiile fecale

58. Enumerați caracteristicile diareei secretorie:


a) Steatoree
b) Proba cu foame pozitivă
c) Proba cu foame negativă
d) Diaree apoasă
e) Mucus, sânge în materiile fecale

59. Indicați caracteristicile diareei inflamatorii:


a) Steatoree
b) Proba cu foame pozitivă
c) Proba cu foame negativă
d) Diaree apoasă
e) Mucus, sânge si puroi în materiile fecale

60. Selectați bolile pentru care este caracteristică diareea osmotică:


a) Enteropatia glutenică
b) Pancreatita cronică cu insuficiență exocrină
c) Carența dizaharidazică
d) Colita ulcerativă
e) Cancer colorectal

61. Numiți patologiile pentru care aste caracteristică diareea secretorie:


a) Enteropatia glutenică
b) Pancreatita cronică cu insuficiența exocrină
89
c) Sindromul Zollinger-Ellison
d) Toxicoinfecţia intestinală acută
e) Colita ulcerativă

62. Indicați bolile pentru care este caracteristică diareea inflamatorie:


a) Carența dizaharidazică
b) Colita ulcerativă
c) Colita ischemică
d) Diverticulita intestinală
e) Enteropatia glutenică

63. Enumerați simptomele caracteristice pentru diareea cauzată de afectarea intestinului


subțire:
a) Volumul scaunului abundent
b) Semnele deshidratării
c) Scaunul neformat, apos
d) Prezența tenesmelor
e) Sânge în materii fecale

64. Numiți anticorpii caracteristici pentru enteropatia glutenică:


a) Antigliadinici
b) Antiendomiziali
c) Antitransglutaminaza tisulară
d) Anti-DNA
e) Antimitocondriali

65. Selectați semnele clinice, observate după rezecția ileonului distal:


a) Insuficiența pancreatică
b) Formarea de calculi biliari
c) Pierderea de acizi biliari cu materiile fecale
d) Diaree
e) Constipație

66. Identificați semnele clinice ale enteropatiei glutenice:


a) Sînge proaspăt în masele fecale
b) Febră
c) Diaree
d)Polifecalie
e) Denutriție

67. Selectați semnele clinice ale bolii Whipple:


a) Diaree
b) Febră
c) Prurit cutanat
d) Poliserosită
90
e)Nefropatie

68. Identificați caracteristicile scaunului pancreatic tipic:


a) Polifecalic, consistență păstoasă
b) Semiformat, sub formă de terci grăsos
c) Culoare galbenă-surie, strălucitor, miros rânced, reacție alcalină
d) Lichid, neabundent, cu sânge şi puroi
e) Abundent, apos

69. Indicați testele neinvazive utile pentru explorarea funcției exocrine a pancreasului:
a) Dozarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale prin ELISA
b) Teste cantitative de dozare a steatoreei - metoda van de Kamer (coeficientul de absorbție a
lipidelor)
c) Testul respirator cu trigliceride marcate cu izotopul stabil 13C
d) Testul cu secretin - pancreozimină
e) Dozarea insulinei și a peptide C serice

70. Formele clinice de constipație cronică sunt:


a) Constipația osmotică
b) Constipația idiopatică (primară)
c) Constipația secretorie
d) Constipația prin tulburarea funcțională a defecației
e) Boala Hirschprung

________________________________________________________________________
DUREREA ABDOMINALĂ
1. Identificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal:
a)Durerea abdominală
b)Greața
c)Voma
d)Constipația
e)Diareea

2. Identificați cea mai tipică descriere a sindromului dolor din ulcerul duodenal:
a)Durere epigastrică „pe foame", dureri nocturne
b)Durere pseudo-anginoasă
c)Durere epigastrică postprandială
d)Durere în etajului abdominal superior dispusă "în centură"
e)Durere permanentă în epigastru

3. Marcați care simptom NU este tipic pentru ulcerul peptic necomplicat:


a)Dureri epigastrice "pe foame"
b)Dureri nocturne
c)Efectul terapeutic al antiacidelor
d)Gastrită cronică antrală asociată cu H. Pilory
91
e)Vome cu alimente folosite cu o zi înainte

4. Selectați semnul ce NU este caracteristic pentru tabloul clinic de duodenită cronică:


a)Dureri epigastrice care apar după 2-3 ore după masă
b)Dispepsie
c)Tulburări astenovegetative
d)Iradierea durerii în hipocondriul drept/stâng
e)Exacerbare sezonieră

5. Marcați sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a pancreatitei cronice:


a)endocrin
b)de durere abdominală
c)al insuficienței exocrine a pancreasului
d)dispeptic
e)alergic

6. O femeie în vîrstă de 27 de ani, cunoscută cu stenoză mitrală și fibrilație atrială, se prezintă


la medic pentru dureri abdominale severe care au debutat brusc în urmă cu 24 de ore și aveau
o localizare periombilicală; în prezent ea cuprinde tot abdomenul. Pacienta este digitalizată
cu digoxina 0,25 mg/zi. Examenul fizic evidențiază o pacientă anxioasă, cu temperatura
corpului 38oC, tensiunea arterială 100/60 mm Hg, pulsul 120 pe min și frecvența respiratorie
26 pe min. Tegumentele sunt reci și transpirate, mucoasa bucală este uscată. Auscultația
cordului – suflu diastolic. Zgomotele intestinale sunt normale. Se constată o distensie
abdominală ușoară și sensibilitate generalizată la palpare obișnuită, dar nu și la
decompresiune. Testul la sânge ocult este pozitiv, dar scaunele nu sunt melenice sau
sanguinolente. Investigațiile de laborator arată: leucocite 16×109/l, neutrofile 75%, eozinofile
10%, limfocite 10%, monocite 5%, hematocrit 42%, trombocite 522×109/l. Radiografia
abdominală pe gol evidențiază nivele hidroaerice. Investigația de elecție pentru stabilirea
diagnosticului este:
a)Laparotomie exploratorie
b)Laparoscopie
c)Angiografie
d)Tomografie computerizată abdominală
e)Tranzit baritat gastroduodenal cu urmărirea și a timpului intestinal

7. Indicați cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare:


a)Dispepsia
b)Febra
c)Eructaţia
d)Steatoreea
e)Colica biliară

8. Identificați varianta clinică a dispepsiei funcţionale:


a)Cu predominarea durerii epigastrice
b)Cu predominarea greţei
c)Cu predominarea constipației
92
d)Cu predominarea balonării
e)Cu predominarea diareei

9. Identificați simptomele care caracterizează ulcerul duodenal:


a)Dureri epigastrale nocturne
b)Ameliorarea durerii după alimentaţie sau după administrare de antiacide
c)Ameliorarea durerii după vomă
d)Xerostomie
e)Diaree

10. Selectați complicaţiile ulcerelor:


a)Perforaţia
b)Stenozarea
c)Malignizarea
d)Esofagita de reflux
e)Penetraţia

11. Numiți caracteristicile din ulcerul gastric observate la radiologia baritată:


a)Proiemină în raport cu conținutul stomacului
b)Are forma unei nișe conturate
c)Are forma în menisc sau lacună
d)Modificări periulceroase: prezent digul ulcerului - linia Hampton
e)Este retrasă din contur în raport cu conținutul stomacului

12. Identificați manifestările neoplasmului gastric:


a)Dureri abdominale colicative
b)Anorexie selectivă, mai ales pentru carne
c)Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ore
d)Diaree cu polifecalie
e)Dureri în epigastru care nu sunt ameliorate de alimentație

13. Selectați modificările ce pot apărea în neoplasmul gastric:


a)Prezența antigenului carcinoembrionar
b)Scăderea hemoglobinei
c)Creșterea VSH-ului
d)Leucopenie
e)Creșterea acidului uric

14. Identificați simptomele tipice în duodenita cronică:


a)Durerea de tip ulceros
b)Colică abdominală
c)Durerea de tip dispeptic
d)Pierdere ponderală progresivă
e)Dispepsia

93
15. Marcați afecțiunile cu care se face diagnosticul diferențial al leziunii ulcerului gastric:
a)Leziunile exulcerate din tumori benigne
b)Localizarea gastrică a bolii Crohn
c)Cancerul gastric
d)Colita ulcerativă
e)Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare

16. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul duodenal:


a)Durerea epigastrică postprandială precoce
b)Durera epigastrică „pe foame"
c)Durerea nocturnă
d)Lipsa poftei de mâncare
e)Sindromul dispeptic

17. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul gastric:


a)Durera epigastrică postprandială
b)Durera epigastrică „pe foame"
c)Sindromul dispeptic
d)Durerea nocturnă
e)Diareea

18. Cele mai frecvente cauze ale ocluziei intestinale la adulți:


a)Aderențe
b)Carcinom
c)Volvulus
d)Hernie
e)Diverticulită sigmoidiană

19. Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitei cronice:


a)Alcoolismul
b)Hipercalciemia
c)Reumatismul
d)Disfuncţii ale sfincterului Oddi
e)Tireoidita autoimună

20. Indicați semnele clinice caracteristice pentru pancreatita cronică:


a)Dureri abdominale epigastrice (declanșate de mese abundente)
b)Steatoree
c)Simptomul Kernig pozitiv
d)Splenomegalia
e)Limfadenopatia

21. Marcați manifestările pancreatitei cronice în faza de acutizare:


a)Hiperamilazurie
b)Durere epigastrică cu iradiere în centură
c)Simptomul Courvoisier pozitiv
94
d)Hiperlipazemie
e)Proteinuria

22. Indicați metodele utilizate în diagnosticarea pancreatitei cronice:


a)Dozarea elastazei-1 pancreatice umane în materiile fecale
b)Ecografia abdominală
c)Scintigrafia
d)Ultrasonografia endoscopică
e)Colecistocolangiografia perorală

23. Marcați testele pentru diagnosticarea puseului acut al pancreatitei cronice:


a)Amilaza serică
b)Testul Shilling
c)Lipaza serică
d)Testul cu D-xiloză
e)Amilaza în urină

24. Marcați care caracteristici ale sindromului dolor abdominal se referă la pancreatita
cronică:
a)Durerea frecvent iradiază în spate
b)Sediul durerii epigastric ori în bară
c)Durerea este parțial remisă la aplecarea anterogradă a trunchiului și în poziție genu-cubitală
d)Durerea care se ameliorează după mese
e)Durerea persistentă, profundă, sâcâitoare, cu durata de zile, săptămîni

25. Numiți maladiile în care se pot observa dureri abdominale postprandiale recidivante:
a)Pancreatita cronică
b)Angor mezenteric
c)Neoplasm mucinos papilar intraductal al pancreasului
d)Ulcer duodenal
e)Boala de reflux gastroesofagian

26. Indicați manifestările colicii biliare tipice:


a)Iradierea durerii în spate și sub rebordul costal stâng
b)Iradierea durerii spre vârful scapulei
c)Debut brusc al durerilor
d)Localizare paraombilicală
e)Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru

27. Marcați manifestările clinice posibile ale sindromului postcolecistectomic:


a)Dureri de tip biliar
b)Intoleranţă faţă de alimentele colecistochinetice
c)Icterul episodic
d)Hemoragie digestivă
e)Diabet zaharat

95
28. Indicați complicaţiile acute ale litiazei biliare veziculare:
a)Colecistita acută
b)Pancreatita acută
c)Hepatita acută
d)Litiaza coledocului, angiocolita (colangita) acută
e)Colangita sclerozantă IgG4 pozitivă

29. Identificați care din investigațiile enumerate sunt informative pentru diagnosticarea
colecistitei cronice:
a)RMN standard
b)Ecografia transabdominală
c)Tubajul duodenal şi bilicultura
d)Duodenoscopia
e)Gastroscopia

30. Marcați manifestările clinice ale colangitei cronice:


a)Dureri în hipocondrul drept
b)Icter
c)Febră şi frisoane
d)Hepatomegalie
e)Dureri în regiunea paraombilicală

31. Marcați semnele sonografice relevante pentru diagnosticul de colecistită cronică în


acutizare:
a)Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic
b)Îngroşarea peretelui veziculei biliare peste 4 mm
c)Colecţie fluidă pericolecistică
d)Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
e)Aspect de dedublare a peretelui veziculei biliare

32. Indicați factorii predispozanți ai litiazei biliare:


a)Obezitatea
b)Hipercolesterolemia
c)Administrarea contraceptivelor orale
d)Tratamentul cronic cu glucocorticoizi
e)Tratamentul cu clofibrat

33. Indicați simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea colangitei cronice:


a)Dureri în hipocondrul drept
b)Febră
c)Icter
d)Pirozis
e)Dureri retrosternale

34. Selectați posibilitățile evolutive ale unei colecistite cronice netratate:


a)Colecistita gangrenoasă
96
b)Sindrom Mirizzi
c)Abcesul subhepatic
d)Peritonita biliară
e)Comprimarea căii biliare prin inflamație

35. Identificați criteriile caracteristice pentru colecisticta cronică acalculoasă:


a)Episoade recurente de durere tipică biliară în hipocondrul drept
b)Cholescintografia cu colecistochinină demonstrează o fracțiune de ejecție a vezicii biliare
mai mică de 40%
c)Sindromul Mirizzi
d)Introducerea colecistochininei reproduce durerile pacientului
e)Semnul Courvoiser-Terrier

______________________________________________________________________
HEPATOMEGALIA
1. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în boala alcoolică a ficatului:
a)Ig A
b)Ig D
c)Ig E
d)Ig G
e)Ig M
---------------------------------------------------------------------
2. Identificați semnul caracteristic pentru afectarea hepatică:
a)Afte bucale
b)Gingivită necrozantă
c)Edeme labiale
d)Acrocianoză
e)Steluțe vasculare
---------------------------------------------------------------------
3. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic:
a)Hemangiom hepatic
b)Metastaze hepatice
c)Steatoză hepatică
d)Cancer hepatic
e)Chisturi hepatice
---------------------------------------------------------------------
4. Identificați markerul sindromului de citoliză hepatică:
a)Scăderea albuminei serice
b)Creșterea ALT
c)Scăderea colesterolului
d)Hipergamaglobulinemia
e)Creșterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
5. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul de gamaglutamiltranspeptidază
majorat:
97
a)Ulcer duodenal H. pylori pozitiv
b)Pancreatită cronică
c)Hepatopatie alcoolică
d)Colecistită cronică
e)Gastrita autoimună
---------------------------------------------------------------------
6. Indicați semnul cert de prezență în organism a virusului hepatic B:
a)AgHBs- pozitiv; ADN VHB detectabil prin metoda PCR
b)Prezența icterului mai mult de 2 săptămâni
c)Transaminazele crescute
d)Ac anti-HBc pozitiv
e)Ac anti-HBs pozitiv
---------------------------------------------------------------------
7. Indicați markerul serologic al infecției cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge:
a)HBcorAg
b)HBsAg
c)Anti-HBcor
d)HBeAg
e)Anti-HBe
---------------------------------------------------------------------
8. Selectați cea mai informativă metodă de diagnostic pentru hepatita autoimună:
a)Biopsia hepatică
b)Colangiopancreatografia retrogradă
c)Rezonanța magnetică nucleară
d)Tomografia computerizată
e)Ultrasonografia organelor abdominale
---------------------------------------------------------------------
9. Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei necesară pentru stabilirea hepatitei cronice:
a)3 luni
b)5 luni
c)9 luni
d)6 luni
e)12 luni
---------------------------------------------------------------------
10. Identificați afirmația adevărată despre infecția cu virusul hepatic Delta (VHD):
a)Viremia este asociată direct cu stadiul bolii hepatice
b)Presupune coinfectie cu VHC
c)Virusul hepatic Delta este un virus ADN
d)Suprainfecţia cu VHD la o persoană cu infecție cronică cu VHB are prognostic bun
e)Virusul hepatic Delta este un virus defectiv
---------------------------------------------------------------------
11. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului de γ-
globuline și de IgG serică ≥ 1,5 ori de limita superioară a valorilor normale:
a)Boala Wilson
b)Steatohepatita etanolică
c)Hepatita acută virală B
98
d)Hepatita medicamentoasă
e)Hepatita autoimună
---------------------------------------------------------------------
12. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului de IgA:
a)Steatohepatita alcoolică
b)Boala Wilson
c)Steatohepatita nonalcoolică
d)Hepatita autoimună
e)Ciroza biliară primară
---------------------------------------------------------------------
13. Selectați forma de hepatită care NU este inclusă în clasificarea etiologică a hepatitelor
cronice, Los Angeles, 1994:
a)Hepatitele virale
b)Hepatita medicamentoasă
c)Hepatita alcoolica
d)Hepatita criptogenă
e)Hepatita autoimună
---------------------------------------------------------------------
14. Identificați schimbările histopatologice care favorizează extinderea fibrozei în
steatohepatita non-alcoolică:
a)Cantități importante de cupru în hepatocite
b)Prezența necrozei și a infiltratului inflamator
c)Leziunea ducturilor biliari interlobulari și septali
d)Prezența corpilor hialini Mallory
e)Balonizarea hepatocitelor
---------------------------------------------------------------------
15. Notați markerul de laborator "de referință" în hepatita alcoolică:
a)Transaminazele
b)Fosfataza alcalină
c)Aldolaza
d)Transferina deficientă în carbohidrați
e)Bilirubina
---------------------------------------------------------------------
16. Notați factorul care NU se asociază cu progresarea hepatitei cronice B spre ciroză/cancer
hepatic:
a)Sexul masculin al pacientului
b)Virus HBV mutant (HBe-negativ)
c)Abuzul de alcool
d)Durata bolii
e)Lipsa fibrozei
---------------------------------------------------------------------
17. Selectați patologia pentru care este caracteristică hepato- și splenomagalia în asociere cu
pigmentarea brun-verzuie pe cornee și tulburările neurologice:
a)Boala Wilson
b)Hemocromatoza primară
c)Hepatita cronică virală cu manifestări extrahepatice
99
d)Hepatita alcoolică
e)Hepatita autoimună
---------------------------------------------------------------------
18. Marcați cel mai important test pentru diagnosticul de hemocromatoză primară:
a)Creșterea nivelului de hemoglobină și fier seric
b)Creșterea excreției fierului cu urina
c)Saturarea transferinei mai mare de 70%
d)Saturația transferinei mai mare de 45%
e)Ceruloplasmina serică scăzută
---------------------------------------------------------------------
19. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în hepatita autoimună:
a)Ig A
b)Ig D
c)Ig E
d)Ig G
e)Ig M
---------------------------------------------------------------------
20. Selectați criteriul morfologic caracteristic pentru steatohepatita non-alcoolică:
a)Nucleele hepatocitelor în formă de "clepsidră"
b)Încărcare lipidică a hepatocitelor în asociere cu necroză și infiltrat limfohistiocitar
c)Remanierea arhitectonicii hepatice și patului vascular
d)Distrofie hialinică și/sau proteică hepatică în asociere cu prezența hepatocitelor în sticlă
mată
e)Prezența nodulilor de regenerare
---------------------------------------------------------------------
21. Selectați testul biologic care NU este caracteristic pentru hepatita alcoolică acută:
a)Raportul AST/ALT > 2
b)Ig A scăzută
c)Gamaglutamiltranspeptidaza (GGTP) crescută
d)Transferina carbohidrat deficientă crescută
e)Hipoalbuminemia
---------------------------------------------------------------------
22. Care patologie se asociază frecvent cu ciroza hepatică indusă de deficitul congenital de
α1-antitripsină?
a)Osteomalacie
b)Fracturi patologice
c)Afectarea fertilității
d)Boli pulmonare cronice recidivante cu dezvoltarea insuficienței respiratorie
e)Encefalopatie progresiva
---------------------------------------------------------------------
23. În care dintre cauzele ce produc steatoză hepatică, la biopsia hepatică se descrie prezența
unor microvezicule lipidice?
a)Bypass jejuno-ileal pentru obezitate severă
b)Steatoza hepatică gravidică acută
c)Nutriție parenterală totală
d)Alimentație intravenoasă prelungită
100
e)Intoxicație cu tetraclorură de carbon
---------------------------------------------------------------------
24. Care dintre următoarele medicamente hepatotoxice produc leziuni hepatice predictibile și
dependente de doza administrată:
a)Halotan
b)Clorpromazină
c)Metildopa
d)Acetaminofen
e)Eritromicină
---------------------------------------------------------------------
25. Diagnosticul diferențial între hepatita cronică activă și hepatita cronică persistentă este cel
mai bine susținut prin prezența:
a)manifestărilor extrahepatice
b)serică a antigenului de suprafață al virusului hepatic B
c)serică a anticorpilor împotriva antigenului central al virusului hepatic B
d)unui titru semnificativ de anticorpi antimușchi neted
e)modificărilor histopatologice specifice
---------------------------------------------------------------------
26. Biopsia hepatică percutană în scop diagnostic este indicată în următoarele cazuri cu o
excepție:
a)Hepatosplenomegalie de cauză neelucidată
b)Teste funcționale hepatice persistent modificate
c)Suspiciune de hemangiom hepatic
d)Suspiciune de tuberculoză miliară
e)Colestază intrahepatică de cauză incertă
---------------------------------------------------------------------
27. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică nivelul semnificativ scăzut de
ceruloplasmină:
a)Hemocromatoza ereditară
b)Steatohepatita alcoolică
c)Boala Wilson
d)Hepatită autoimună
e)Ciroza biliară primară
---------------------------------------------------------------------
28. Pentru femei, care este cantitatea zilnică maximă de alcool pur inofensivă pentru ficat?
a)50 gr alcool pur/zi
b)20 gr alcool pur/zi
c)40 gr alcool pur/zi
d)60 gr alcool pur/zi
e)100 gr alcool pur/zi

29. Selectați cauzele metabolice ale hepatomegaliei:


a)Hemocromatoza
b)Steatohepatita alcoolică
c)Boala Wilson
101
d)Boala Niemann-Pick
e)Ciroza biliară primară
---------------------------------------------------------------------
30. Numiți marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic B:
a)Anticorpi anti-HBcor
b)Anticorpi anti-HBs
c)Anticorpi anti-VHC
d)Anticorpi anti-HAV IgM
e)Ag Hbe
---------------------------------------------------------------------
31. Marcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia:
a)Tromboza venelor hepatice
b)Boala Menetrie
c)Boala Wilson
d)Hemocromatoză
e)Hemangiom hepatic
---------------------------------------------------------------------
32. Selectați patologiile care sunt incluse în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice
conform clasificarii Los Angeles:
a)Hepatita autoimună
b)Hepatita cronică virală B
c)Hepatita alcoolică
d)Boala Wilson
e)MALT-limfom
---------------------------------------------------------------------
33. Identificați care afecțiuni pot determina insuficiență hepatică fulminantă:
a)Hepatitele virale acute
b)Hepatitele medicamentoase
c)Hemocromatoza
d)Intoxicațiile acute
e)Sindromul Gilbert
---------------------------------------------------------------------
34. Marcați afecțiunile care pot determina apariția febrei:
a)Hemangiomul hepatic
b)Hepatita alcoolică acută
c)Angiocolita
d)Аbcesul hepatic
e)Sindromul Pickwick
---------------------------------------------------------------------
35. Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică:
a)Eritem palmar
b)Steluțe vasculare
c)Ginecomastie
d)Eritem nodos
e)Erupții urticariene
---------------------------------------------------------------------
102
36. Identificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de labotator:
a)Hipersideremia
b)Hipoalbuminemia
c)Scăderea protrombinei
d)Creşterea ceruloplasminei
e)Scăderea activității lipazei serice
---------------------------------------------------------------------
37. Definiți steatoza hepatică alcoolică:
a)Formă benignă
b)Formă reversibilă
c)Acumulare de lipide în ficat
d)Formă malignă, ireversibilă
e)Prezența depozitelor de Cu
---------------------------------------------------------------------
38. Marcați caracteristicele afectării etilice a ficatului:
a)Epizoade repetate de „hepatită acută"
b)Manifestări ale hipoavitaminozei
c)Etilismul în anamneză
d)Autoanticorpi către membrana hepatocitelor
e)Prurit cutanat timp îndelungat
---------------------------------------------------------------------
39. Marcați caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:
a)Micșorat în volum
b)Mărit în volum
c)De culoare roșietică
d)De culoare galbenă
e)De culoare brună
---------------------------------------------------------------------
40. Selectați care semne se referă la steatohepatita alcoolică:
a)Scăderea gama-globulinelor
b)Creșterea importantă a IgA
c)Creșterea ureei
d)Creșterea raportului AST/ALT
e)Creșterea importantă a IgM
---------------------------------------------------------------------
41. Marcați manifestările clinice din hemocromatoză:
a)Hepatomegalie
b)Pigmentare brună sau cenușie
c)Diabet zaharat
d)Icter colestatic
e)Sindrom extrapiramidal
---------------------------------------------------------------------
42. Selectați afirmațiile corecte despre hepatita virală D:
a)Coinfecţie VHB+VHD
b)Superinfecţie VHD+VHB
c)Coinfecţia VHD+VHC
103
d)Superinfecţia VHD/VHC
e)Monoinfecţia VHD
---------------------------------------------------------------------

43. Marcați simptomele caracteristice hepatitei autoimune:


a)Fatigabilitate
b)Prurit cutanat intens
c)Polimialgii, poliartralgii
d)Icter
e)Hipertensiune arterială
---------------------------------------------------------------------
44. Marcați care elemente caracterizează hepatita autoimună:
a)Hepatită periportală cu infiltrat preponderent limfoplasmocitar
b)Apare mai frecvent la femeile tinere
c)Prezența hipergamaglobulinemiei
d)Etiologia este predominant medicamentoasă
e)Hepatită periportală cu infiltrat preponderent polimorfonuclear
---------------------------------------------------------------------
45. Enumerați indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune:
a)Ig G crescută
b)Hipertransaminazemie
c)Hipergamaglobulinemie
d)Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate
e)Trombocitoza
---------------------------------------------------------------------
46. Marcați manifestările extrahepatice ce pot fi întâlnite în hepatita autoimună:
a)Endocardită
b)Pleurită
c)Sindromul articular
d)Manifestări cutanate (purpură vasculară, etc)
e)Astm bronşic
---------------------------------------------------------------------
47. Marcați datele de laborator determinate în hepatita autoimună tip 2:
a)Anticorpi antimicrosomali ficat-rinichi în titru înalt
b)Anticorpi anti-nucleari în titru înalt
c)Elevarea nivelului IgM
d)Elevarea nivelului IgG
e)Elevarea nivelului IgA
---------------------------------------------------------------------
48. Marcați leziunile histologice caracteristice bolii hepatice alcoolice:
a)Hepatocite în sticlă mată
b)Fibroza în spațiul perivenular și perisinusoidal Disse
c)Infiltrat periportal inflamator cu neutrofile polimorfonucleare
d)Infiltrat periportal cu celulele plasmatice
e)Corpi Mallory
104
---------------------------------------------------------------------
49. Care sunt cei mai importanți factori de risc, implicați în dezvoltarea bolii hepatice
alcoolice:
a)Cantitatea consumului de alcool
b)Consumul de cafea
c)Durata consumului de alcool
d)Factorii genetici
e)Factorii sociali
---------------------------------------------------------------------
50. Selectați factorii de risc pentru boala hepatică alcoolică:
a)Sexul feminin
b)Tipul de băutură consumată
c)Consumul de cafea
d)Malnutriția
e)Obezitatea
HTPortală

1. Identificați sindromul care reflectă evoluția hepatitei spre ciroză hepatică:


a) Sindromul astenovegetativ
b) Sindromul de citoliză
c) Sindromul imunoinflamator
d) Sindromul de colestază
e) Sindromul de hipertensiune portală
---------------------------------------------------------------------
2. Numiți semnul histologic caracteristic pentru ciroza hepatică:
a) Infiltrat inflamator limfoplasmocitar portal
b) Necroză celulară
c) Distrofie a hepatocitelor
d) Steatoză hepatică
e) Noduli de regenerare
---------------------------------------------------------------------
3. Selectați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice:
a) Dispeptic
b) Imunoinflamator
c) Astenovegetativ
d) Insuficiența hepatică celulară
e) Colestatic
---------------------------------------------------------------------
4. Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară în caz de ciroză hepatică:
a) Ruptură de varice esofagiene
b) Sindrom Mallory-Weiss
c) Ulcer gastric
d) Eroziuni esofagiene de reflux
e) Gastrită hemoragică
---------------------------------------------------------------------

105
5. Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal:
a) Ciroza hepatică
b) Tromboza venei cave inferioare
c) Boala venoocluzivă hepatică
d) Pericardita constrictivă
e) Sindromul Budd-Chiari
---------------------------------------------------------------------
6. Indicați cauza care determină hipoalbuminemia din ciroza hepatică:
a) Hipocatabolism
b) Insuficiența funcției de sinteză hepatică
c) Gastroenteropatie exudativă
d) Sindrom de malabsorbţie
e) Proteinurie
---------------------------------------------------------------------
7. Indicați care din tumorile hepatice maligne este cea mai frecventă:
a) Colangiocarcinomul
b) Carcinomul hepatocelular
c) Angiosarcomul
d) Hepatoblastomul
e) Carcinosarcomul
---------------------------------------------------------------------
8. Selectați markerul specific pentru cancerul hepatocelular:
a) CEA
b) CA 19-9
c) alfa-fetoproteina
d) PSA
e) CA -125
---------------------------------------------------------------------
9. Identificați cauza cea mai frecventă a cirozelor hepatice:
a) Alcoolul
b) Denutriția, by-passul
c) Factorii toxici industriali
d) Parazitozele
e) Staza venoasă prelungită
---------------------------------------------------------------------
10. Indicați care este semnul specific sindromului hipertensiunii portale în ciroza hepatică:
a) Gradientul portal presional < 5 mmHg
b) Angioamele vasculare
c) Varicele esofagiene
d) Unghiile albe
e) Epistaxisul
---------------------------------------------------------------------
11. Marcați simptomul clinic ce apare ca rezultat al hipertensiunii portale din ciroza hepatică:
a) Angioame stelare
b) Hipocratism digital
c) Icterul
106
d) Eritem palmar
e) Splenomegalia
---------------------------------------------------------------------
12. Marcați elementul paraclinic ce contribuie la apariția sindromului hemoragipar în ciroză:
a) Leucopenia
b) Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP)
c) Hipomagneziemia
d) Scăderea nivelului vasopresinei
e) Trombocitopenia secundară
---------------------------------------------------------------------
13. În care porțiune a esofagului cel mai frecvent sunt situate anastomozele porto-cavale
esofagiene?
a) În porţiunea proximală a esofagului
b) În treimea medie a esofagului
c) În porţiunea distală a esofagului
d) Pe tot traiectul esofagului
e) La nivelul treimii superioare și medii a esofagului
---------------------------------------------------------------------
14. Ca urmare a unei boli hepatice severe este afectat și metabolismul aminoacizilor. În
această situație, care dintre următoarele substanțe este probabil să prezinte o concentrație
plasmatică sub valoarea normală:
a) Amoniac
b) Amoniu
c) Alanină
d) Uree
e) Glicină
---------------------------------------------------------------------
15. Care este cauza apariției steluțelor vasculare în ciroza hepatică?
a) Hipoestrogenemie
b) Hiperglucagonemie
c) Hiperestrogenemie
d) Hiperaldosteronemie
e) Hiperinsulinemia
---------------------------------------------------------------------
16. Encefalopatia portală la un pacient cu ciroză hepatică poate fi precipitată de următorii
factori, cu o excepție:
a) Hemoragie digestivă
b) Acidoză metabolică
c) Insuficientă renală
d) Vărsături
e) Hepatită virală (am luat prin excludere ca n-am gasit)
---------------------------------------------------------------------
17. O femeie în vîrstă de 52 de ani este internată pentru hepatită alcoolică severă. În a noua zi
de spitalizare, prezintă febră 38,3oC și dureri abdominale difuze. Examenul fizic al
abdomenului evidențiază prezența semnului valului și sensibilitate abdominală difuză, fără
apărare musculară. Hepatomegalia și splenomegalia sînt nemodificate față de momentul
107
internării. Tușeul rectal și cel vaginal nu evidențiază zone sensibile la palpare. Testul la sînge
ocult - pozitiv. Hematocrit 27%, leucocite 12×109/l, testele hepatice sunt nemodificate față de
valorile din momentul internării. Bilirubina totală 214 mcmol/l, AST 150 U/l, fosfotaza
alcalină 180 U/l. În continuare cel mai important test diagnostic este:
a) Determinarea amilazei serice
b) Hemocultura
c) Radiografii abdominale pe gol în ortostatism și clinostatism
d) Ecografie abdominală (nu sunt sigur, am pus si eu sa nu las gol)
e) Paracenteză
---------------------------------------------------------------------
18. Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucție a
circulației portale:
a) Pancreatografia retrogradă endoscopică
b) Laparoscopia
c) Ecografia abdominală
d) Angiografia
e) Biopsia hepatică
---------------------------------------------------------------------
19. Care dintre următoarele afirmații privind gastropatia hipertensivă portală este falsă:
a) Apare la pacienții cu ciroză și hipertensiune portală
b) Se poate manifesta ca sângerare digestivă severă
c) Necesită întotdeauna biopsie pentru diagnostic
d) Leziunile sunt cauzate de oxidul nitric
e) Necesită tratament cu propranolol

-----------------------------------------------------------------------------
20. Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică:
a) Eritem facial
b) Eritem palmar
c) Acrocianoză
d) Steluțe vasculare
e) Eritem nodular
---------------------------------------------------------------------
21. Marcați indicii ce caracterizează sindromul hepatopriv în ciroza hepatică:
a) Hipoalbuminemie
b) Hipergamaglobulinemie
c) Scăderea indicelui protrombinic
d) Creșterea nivelului lactatdehidrogenazei
e) Creșterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
22. Marcați care sunt factorii precipitanți ai encefalopatiei hepatice:
a) Hemoragii digestive
b) Tratamentul agresiv cu diuretice
c) Administrarea de dizaharide non absorbabile
d) Administrarea benzodiazepinelor
e) Creșterea catabolismului proteic (in protocol este, in teste nu)
108
---------------------------------------------------------------------
23. Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism:
a) Leucocitoză
b) Leucopenie
c) Anemie normocitară, normoblastică
d) Trombocitopenie
e) Trombocitoză
---------------------------------------------------------------------
24. Identificați manifestările hipertensiunii portale:
a) Splenomegalie
b) Dilatarea varicelor esofagiene
c) "Capul de meduză"
d) Hipertensiunea arterială
e) Trombocitoză
---------------------------------------------------------------------
25. Enumerați cauzele ce pot induce ascita:
a) Sindromul Budd-Chiari
b) Steatoza hepatică
c) Hepatita cronică virală B
d) Tromboza venei porte
e) Canceromatoza abdominală
---------------------------------------------------------------------
26. Care din următoarele afirmații referitoare la complicațiile pleuropulmonare ale cirozei
hepatice sunt adevărate?
a) Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu conţinut crescut de proteine
b) Hipoxemia este legată de prezența dilatațiilor vasculare pulmonare și de șunturi
intrapulmonare
c) Tratamentul sindromului hepatopulmonar constă în oxigenoterapie și transplant
hepatic
d) Hidrotoracele se localizează mai mult pe stânga
e) Platipneea reprezintă un element cheie de diagnostic al sindromului hepatopulmonar
---------------------------------------------------------------------
27. Care din nozologiile enumerate pot fi complicații ale cirozei hepatice?
a) Dumping sindrom
b) Sindromul hepatorenal
c) Sindrom Malory-Weis
d) Sindromul hepatopulmonar
e) Peritonită bacteriană spontană
---------------------------------------------------------------------
28. Selectați indicii de hipertensiune portală vizualizați la ecografia Doppler:
a) Îngustarea venei splenice
b) Încetinirea fluxului portal
c) Splenomegalia
d) Prezența colateralelor porto-sistemice
e) Dilatarea trunchiului venei porte
---------------------------------------------------------------------
109
29. Marcați care dintre următoarele afirmații, referitor la hemoragia digestivă din cadrul
cirozei hepatice, sunt corecte:
a) Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice
b) Poate duce la decompensarea cirozei și apariția sau agravarea encefalopatiei
c) Este o complicație rară
d) Necesită tratament diuretic
e) Endoscopia digestivă se efectuează de urgență, în primele 6 ore
---------------------------------------------------------------------
30. Care sunt factorii ce pot declanșa ascita în ciroza hepatică?
a) Hidrotoracele
b) Infecția
c) Hemoragia digestivă
d) Tromboza portală
e) Întreruperea tratamentului
---------------------------------------------------------------------
31. Selectați semnele de hipertensiune portală în ciroza hepatică?
a) Splenomegalie
b) Icter si asterixis posibile în caz de ciroză decompensată
c) Hepatomegalia
d) Angioame stelare
e) Ascita
---------------------------------------------------------------------
32. Care afecțiuni sunt considerate cauze rare ale cirozei hepatice?
a) Deficit ereditar de alfa-1-antitripsină
b) Colangită sclerozantă primitivă
c) Ciroza biliară primitivă
d) Steatohepatită non-alcoolică
e) Boala alcoolică a ficatului
---------------------------------------------------------------------
33. Notați afecțiunile ce pot evolua cu ascită:
a) Colecistita cronică în faza de acutizare
b) Sindromul nefrotic pronunțat
c) Canceromatoza abdominală
d) Pancreatita cronică recidivantă
e) Tuberculoza abdominală
---------------------------------------------------------------------
34. Marcați factorii precipitanți ai encefalopatiei hepatice:
a) Hemoragiile digestive
b) Tratamentul intens cu diuretice
c) Constipații
d) Peritonita bacteriană spontană
e) Dieta hipoproteică
---------------------------------------------------------------------
35. Identificați cauzele metabolice ale cirozei hepatice:
a) Ficatul gras non-alcoolic
b) Ciroza biliară primitivă
110
c) Deficitul de alfa-1 antitripsină
d) Sindromul Budd Chiari
e) Hemocromatoza
---------------------------------------------------------------------
36. Care sunt consecințele hipertensiunii portale la pacienții cu ciroză hepatică:
a) Hemoragii digestive superioare din varicele gastroesofagiene
b) Hemoragii din venele hemoroidale
c) Icter
d) Ascită
e) Apraxie
---------------------------------------------------------------------
37. Selectați care sunt indicațiile pentru paracenteza diagnostică:
a) Suspecție la tuberculoză peritoneală
b) Abdomen acut
c) Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
d) Ascita refractară
e) Suspecţie de malignizare
---------------------------------------------------------------------
38. Indicați pentru ce patologii este caracteristică hipertensiunea portală postsinusoidală:
a) Ciroza hepatică
b) Tromboza venei portae
c) Boala venoocluzivă hepatică
d) Pericardita constrictivă
e) Sindromul Budd-Chiari
---------------------------------------------------------------------
39. Enumerați factorii declanșatori ai insuficienței hepatice la pacienții cu ciroză hepatică:
a) Hemoragia din varicele esofagiene
b) Consumul de alcool
c) Tratamentul diuretic adecvat
d) Peritonita bacteriană spontană
e) Administrarea preparatelor hepatotoxice
---------------------------------------------------------------------
40. Selectați semnele clinice prezente în ciroza hepatică:
a) Ascită
b) Splenomegalie
c) Dilatarea varicoasă a venelor stomacului
d) Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului
e) Hiperalbuminemia
---------------------------------------------------------------------
41. Notați factorii declanșatori ai comei hepatice?
a) Hemoragia din varicele esofagiene
b) Administrarea de diuretice tiazidice
c) Administrarea preparatelor hepatoprotectoare
d) Exces de proteine
e) Administrarea de durată a barbituricelor
---------------------------------------------------------------------
111
42. Notați cauzele sindromului hemoragic cutanat în ciroza alcoolică:
a) Hipersplenism cu trombocitopenie
b) Sinteză hepatică scăzută a factorilor de coagulare
c) Malabsorbție a vitaminei K
d) Sângerare din varicele esofagiene
e) Anemie hemolitică
---------------------------------------------------------------------
43. Cu ce stări patologice trebuie de făcut un diagnostic diferențial la pacient cu encefalopatie
hepatică severă brusc agravată:
a) Encefalopatia uremică
b) Coma alcoolică
c) Coma hipoglicemică
d) Ictus cerebral
e) Boala Alzheimer
---------------------------------------------------------------------
44. Selectați cauzele anemiei la pacienții cu ciroză alcoolică:
a) Deficitul de vitamina K
b) Deficitul de acid folic
c) Hemoliză
d) Hipersplenism
e) Efectul direct de supresie al alcoolului asupra măduvei osoase
---------------------------------------------------------------------
45. Marcați în care dintre afecțiuni se poate întâlni hematemeza:
a) Esofagită catarală
b) Varice gastrice
c) Colita ulcerativă
d) Sindromul Zollinger-Ellison
e) Boala Mallory-Weis
---------------------------------------------------------------------
46. Marcați manifestările insuficienței hepatocelulare la pacienții cu ciroză hepatică:
a) Icter
b) Tulburări de coagulare
c) Dilatarea venei porte
d) Hipoalbuminemie
e) Peritonita bacteriană spontană
---------------------------------------------------------------------
47. Identificați afecțiunile ce determină creșterea evidentă a consistenței hepatice la palpare:
a) Metastaze hepatice
b) Hepatită acută
c) Hemangiom hepatic
d) Steatoză hepatică
e) Ciroza hepatică
---------------------------------------------------------------------
48. Identificați afecțiunile ce pot evolua cu ascită:
a) Hepatita cronică
b) Carcinomul hepatocelular
112
c) Pericardita constrictivă
d) Pneumonia
e) Carcinomatoza
---------------------------------------------------------------------
49. Identificați afecțiunile care pot determina creşterea izolată a fosfatazei alcaline, cu GGTP
normală:
a) Steatohepatita alcoolică
b) Hepatitele virale
c) Steatoza hepatică
d) Ciroza biliară primitivă, în debut
e) Metastaze osoase
---------------------------------------------------------------------
50. Indicați pentru ce patologii este caracteristică hipertensiunea portală presinusoidală:
a) Ciroza hepatică
b) Tromboza venei portae
c) Ciroza biliară primară
d) Sarcoidoza
e) Sindromul Budd-Chiari

ICTERELE

1. Marcați ce afecțiune poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de


pancreatită cronică:
a) Neoplasm la nivelul capului pancreasului
b) Anemie hemolitică
c) Insuficiență hepatocelulară
d) Sindrom Gilbert
e) Stenoză duodenală
---------------------------------------------------------------------
2. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în ciroza biliară primitivă:
a) Ig A
b) Ig D
c) Ig E
d) Ig G
e) Ig M
---------------------------------------------------------------------
3. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului de IgM:
a) Hemocromatoza ereditară
b) Steatohepatita alcoolică
c) Carcinomul hepatocelular
d) Hepatita autoimună
e) Ciroza biliară primară
---------------------------------------------------------------------
4. Marcați investigația de prima linie folosită în evaluarea pacienților cu icter:
a) Ecografia abdominală

113
b) Tomografia computerizată
c) Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă
d) Examen radiologic abdominal
e) Colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică
---------------------------------------------------------------------
5. Indicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina pentru a determina icterul
tegumentar:
a) > 10 mcmol/l
b) > 20 mcmol/l
c) > 40 mcmol/l
d) > 60 mcmol/l
e) > 80 mcmol/l
---------------------------------------------------------------------
6. Identificați markerul sindromului colestatic hepatic:
a) Scăderea albuminei serice
b) Creşterea ALT
c) Scăderea colesterolului
d) Hipergamaglobulinemia
e) Creşterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
7. Identificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii antimitocondriali-M2:
a) Hepatita acută A
b) Ciroza alcoolică
c) Ciroza biliară primară
d) Boala Wilson
e) Colangita sclerozantă primitivă
---------------------------------------------------------------------
8. Marcați simptomul care apare precoce în ciroza biliară primară:
a) Icter
b) Febră
c) Prurit cutanat
d) Dureri în hipocondrul drept
e) Ascită
---------------------------------------------------------------------
9. Un bărbat în vîrstă de 56 de ani se prezintă la medic pentru icter. Pacientul nu ia
medicamente si singura sa acuză este fatigabilitatea ușoară, apărută în urmă cu 2 luni.
Examenul fizic evidențiază doar prezența icterului. Pacientul nu are antecedente personale
patologice semnificative. Investigațiile biochimice: AST 35 U/l, ALT 35 U/l, bilirubina totală
119,7 mcmol/l (directă 85 mcmol/l), fosfotaza alcalină 720 U/l. Care este investigația de
elecție pentru următoarea etapa de diagnosticare a acestui pacient:
a) Tomografie computerizată abdominală
b) Biopsie hepatică
c) Analiza frotiului din sîngele periferic
d) Colangiopancreatografie endoscopică retrogradă
e) Pentru diagnostic nu sînt necesare alte investigații, pacientul prezintă sindromul Rotor
---------------------------------------------------------------------
114
10. Afirmațiile următoare referitoare la ciroza biliară primitivă sînt adevărate , cu o excepție:
a) Mai mult de 90% dintre pacienți prezintă pozitivarea testului pentru anticorpi
antimitocondriali
b) Este indicat tratamentul cu acid ursodezoxicolic
c) Majoritatea pacienților sunt femei
d) Administrarea D-penicilaminei este un tratament eficient
e) La bolnavii cu CBP apar cu frecvența mai mare poliartrita reumatoidă, sindromul CREST
și sclerodermia.
---------------------------------------------------------------------
11. O pacientă în vîrstă de 19 ani, studentă la Londra, a prezentat în ultimele 6 luni crize
manifestate prin icter, febră, artralgii, alterarea stării generale și o creștere marcată a
transaminazelor; nu a luat niciodată medicamente hepatotoxice. S-a decelat
hipergamaglobulinemie, iar testele serologice pentru hepatita A, B, C au fost negative, ca și
cele pentru lupus eritematos sistemic. Biopsia hepatică evidențiază bridging necrosis. Care
din următoarele teste este cel mai util pentru confirmarea diagnosticului?
a) Factorul reumatoid
b) Electroforeza hemoglobinei
c) Anticorpi împotriva antigenelor microzomale hepatice și renale
d) Anticorpi împotriva virusului hepatitei D
e) Anticorpi împotriva virusului hepatitei E
---------------------------------------------------------------------
12. O femeie în vîrstă de 67 de ani, anterior sănătoasă, este supusă unei intervenții
chirurgicale de urgență ca urmare a unui anevrism aortic rupt. Pentru menținerea
intraoperatorie a tensiunii arteriale și a hematocritului se transfuzează sînge. După intervenția
pacienta este stabilă hemodinamic. În a treia zi postoperator pacienta este icterică, afebrilă,
dar examenul clinic al abdomenului este normal. Bilirubina totală 141 mcmol/l, iar cea
directă 107 mcmol/l, fosfotaza alcalină – 360 U/l, AST – 51 U/l. În acest caz, cea mai
probabilă explicație a icterului este:
a) Un calcul în calea biliară principală
b) Hepatită toxică produsă de halotan
c) Hepatită posttransfuzională
d) Infarct hepatic acut
e) Colestază intrahepatică benignă
---------------------------------------------------------------------
13. Care dintre următoarele afecțiuni poate fi prezentă la un pacient cu icter scleral și
bilirubină în urină?
a) Anemie hemolitică autoimună
b) Sindromul Dubin-Johnson
c) Sindromul Crigler-Najjar tip II
d) Talasemie intermediară
e) Sindromul Gilbert
---------------------------------------------------------------------
14. Marcați standardul de aur în diagnosticul disfuncției sfincterului Oddi:
a) Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
b) FEGDS
c) Manometria sfincterului Oddi
115
d) Ecografia abdominală
e) Sondajul duodenal polifracţionat
---------------------------------------------------------------------
15. Indicați cea mai frecventă cercetare utilizată pentru identificarea litiazei biliare:
a) Examenul radiologic panoramic al abdomenului
b) Colangiografia endoscopică retrogradă
c) Colecistografia orală
d) Ecografia abdominală
e) Tomografia computerizată abdominală
---------------------------------------------------------------------
16. Indicați autoanticorpii care se întâlnesc în 80% cazuri de colangită sclerozantă primară:
a) Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
b) Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) Antinucleari: ANA
d) Antimicrosomi hepatici și renali: anti-LKM-1
e) Antimitocondriali: AMA
---------------------------------------------------------------------
17. Identificați patologia în care colangiopancreatografia retrogradă endoscopică relevă
pereții căilor biliare cu aspect neregulat, de "șirag de mărgele":
a) Ciroza biliară primară
b) Ciroza hepatică de geneză virală
c) Colangita sclerozantă primară
d) Carcinomul hepatocelular
e) Boala alcoolică a ficatului
---------------------------------------------------------------------
18. Identificați cel mai frecvent agent patogen cauzal al angiocolitei:
a) Stafilococii
b) Pneumococii
c) Esherihia coli
d) Streptococii
e) Fungii
---------------------------------------------------------------------
19. Marcați care dintre maladiile enumerate se asociază mai frecvent cu colangita sclerozantă
primară?
a) Artrită reumatoidă
b) Sindrom postcolecistectomic
c) Alcoolism
d) Colită ulceroasă
e) Tuberculoză pulmonară
---------------------------------------------------------------------
20. Care dintre următoarele situații contribuie la formarea calculilor biliari?
a) Gastroduodetita cronică
b) Alergia alimentară
c) Icterul hemolitic
d) Folosirea în surplus a produselor lactate
e) Boala de reflux
116
---------------------------------------------------------------------
21. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară:
a) Prezența autoanticorpilor serici LKM-1, ANA, SMA
b) Îngroșarea în formă de "mărgele"/îngustarea ducturilor biliare atât intrahepatici, cât și
extrahepatici
c) Prezența sindromului colestatic
d) Asocierea cu colita ulcerativa
e) Lipsa calculilor biliari
---------------------------------------------------------------------
22. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară:
a) Prezența sindromului colestatic
b) Afectează numai ducturile biliare intrahepatice
c) Asociere cu colita ulcerativă
d) Prevalează la sexul masculin
e) Prezența în ser a autoanticorpi p-ANCA
---------------------------------------------------------------------
23. Colorația galbenă a palmelor şi plantelor fără ictericitatea sclerelor este caracteristică
pentru:
a) Icter
b) Carotinemie
c) Hepatita toxică medicamentoasă
d) Persoane sănătoase
e) Hepatita cronică
---------------------------------------------------------------------
24. Tabloul clinic al coledocolitiazei include semne, cu o excepţie:
a) Dureri biliare
b) Icter
c) Febra
d) Pirozis
e) Hepatomegalie
--------------------------------------------------------------------------
25. Marcați care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru ciroza biliară primară:
a) Elevarea nivelului IgA
b) Elevarea nivelului IgG
c) Elevarea nivelului IgM
d) Prezența anticorpilor anti-LKM1
e) prezența anticorpilor antimitocondriali
---------------------------------------------------------------------
26. Enumerați stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate:
a) Icter mecanic
b) Anemie hemolitică
c) Hepatită alcoolică cu sindromul Zieve
d) Hepatită medicamentoasă
e) Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
27. Enumerați stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracției bilirubinei conjugate:
117
a) Sindromul Gilbert
b) Cancerul papilei Vater
c) Sindromul Dubin-Johnson
d) Anemia B12 - deficitară
e) Cancer al capului pancreasului
---------------------------------------------------------------------
28. Enumerați stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic:
a) Icterul fiziologic al nou-născuţilor
b) Cure de foame îndelungată
c) Sindromul Gilbert
d) Sindromul Crigler-Najjar
e) Sindromul Dubin-Johnson
---------------------------------------------------------------------
29. Numiți afecțiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie:
a) Hepatitele acute
b) Hepatita medicamentoasă
c) Hemangiomul hepatic
d) Ciroza hepatică
e) Calcinate hepatice
---------------------------------------------------------------------
30. Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat:
a) Steatoză hepatică
b) Chist hidatic hepatic
c) Ciroză biliară primară
d) Colangită sclerozantă primitivă
e) Hemangiom hepatic
---------------------------------------------------------------------
31. Identificați indicii sindromului colestatic de labotator:
a) Fosfataza alcalină
b) Bilirubina conjugată
c) Aspartataminotransferaza
d) Gamaglutamiltranspeptidaza
e) Alaninaminotransferaza
---------------------------------------------------------------------
32. Identificați ce semnificație poate avea creșterea fosfatazei alcaline în prezența icterului:
a) Sindrom Rotor
b) Sindrom Budd-Chiari
c) Cancer de cap de pancreas
d) Litiază biliară
e) Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
33. Identificați ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic:
a) Urina decolorată
b) Fecale decolorate
c) Fecale intens colorate
d) Leziuni de grataj determinate de prurit
118
e) Splenomegalie
---------------------------------------------------------------------
34. Identificați semnele ce caracterizează icterul obstructiv:
a) Hiperbilirubinemie din contul fracției indirecte
b) Hiperbilirubinemie din contul fracției directe
c) Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materiile fecale
d) Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină
e) Hipolipidemie
---------------------------------------------------------------------
35. Marcați afirmațiile adevărate despre sindromul Gilbert:
a) Este o afecțiune ereditară, cu transmitere autosomal-recesivă
b) Cauza este activitatea redusă a unei enzime, uridin-difosfat-1 A1-glucuroniltransferaza,
implicată în procesul de conjugare a bilirubinei
c) Probele funcționale hepatice vor fi, de obicei, in limite normale, cu excepția nivelului
bilirubinei
d) Se caracterizează prin icter persistent, cu evoluţie progresivă
e) Se asociază cu sindromul colestatic persistent
---------------------------------------------------------------------
36. Identificați simptomele caracteristice pentru colangiocarcinom:
a) Pierdere în pondere
b) Icter
c) Hepatomegalie
d) Hemoragie gastrică
e) Anorexie
---------------------------------------------------------------------
37. Selectați complicațiile pancreatitei cronice:
a) Icterul mecanic
b) Diabetul zaharat
c) Deficitul de vitamine liposolubile
d) Sindromul Mallori-Weiss
e) Sindromul Zollinger-Ellison
---------------------------------------------------------------------
38. Identificați prezentarea clinică inițială în pancreatita autoimună:
a) Icter obstructiv
b) Dureri abdominale de intensitate mică sau chiar absente
c) Pierdere în greutate
d) Ascită
e) Febră
---------------------------------------------------------------------
39. Numiți cauzele benigne ale icterului de origine extrahepatică:
a) Litiază biliară
b) Pancreatită cronică
c) Colangită sclerozantă primitivă
d) Cancerul ampulei Vater
e) Colangiocarcinom
---------------------------------------------------------------------
119
40. Indicați cauzele posibile al icterului posthepatocitar:
a) Hepatopatia alcoolică
b) Sindromul Rotor
c) Coledocolitiaza
d) Pancreatita cronică
e) Cancerul pancreatic cefalic
---------------------------------------------------------------------
41. Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive:
a) Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K
b) Ciroza biliară secundară
c) Colangiocarcinom
d) Insuficienţă hepatică
e) Adenocarcinom
---------------------------------------------------------------------
42. Marcați care caracteristici se referă la colangita infecțioasă:
a) Febră cu frison
b) Dureri în hipocondrul drept
c) Splenomegalie
d) Pirozis
e) Icter tegumentar
---------------------------------------------------------------------
43. Selectați caracteristicile colangitei sclerozante primitive:
a) Inflamație difuză și fibroză ce implică întreg arborele biliar
b) Colestază cronică
c) Obliterarea căilor biliare intra- și extrahepatice
d) Obliterarea doar a căilor biliare extrahepatice
e) Obliterarea doar a căilor biliare intrahepatice
---------------------------------------------------------------------
44. Care din maladiile de mai jos NU induc tulburări excretorii ale bilirubinei?
a) Hepatitele (acute, cronice) şi cirozele
b) Colestaza medicamentoasă
c) Icterul recurent din cadrul sarcinii
d) Hemangiomul hepatic
e) Calcinate hepatice
---------------------------------------------------------------------
45. Ce semnificație poate avea creșterea fosfatazei alcaline în prezenta icterului?
a) Sindrom Rotor
b) Sindrom Budd-Chiari
c) Cancer de cap de pancreas
d) Litiază biliară
e) Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
46. Numiți care din următoarele sunt manifestări clinice ale sindromului colestatic:
a) Prezența pruritului
b) Leziuni de grataj
c) Edemele gambiene
120
d) Icterul
e) Prezența xantoamelor, xantelasmelor
---------------------------------------------------------------------
47. Icterul mecanic (prin obstrucție) se caracterizează prin:
a) Debut acut
b) Splenomegalie
c) Bradicardie
d) Scaun acolic
e) Hiperbilirubinemie
---------------------------------------------------------------------
48. Alegeți patologiile în cadrul caror va fi apreciată hiperbilirubinemia preponderent
neconjugată:
a) Deficiența glucoso-6-foosfat-dehidrogenazei
b) Sindrom Dubin-Jhonson
c) Sindrom Crigler-Najjar
d) Leptospiroza icterohemoragică
e) Colangita sclerozantă primară
---------------------------------------------------------------------
49. Notați ce este caracteristic pentru deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază:
a) Este cea mai frecventă enzimopatie umană
b) Pacienții dezvoltă episoade de hemoliză puternică după ce au ingerat boabe de Vicia faba
sau au fost expuși la anumite infecții sau medicamente
c) Formele asimptomatice mai des sunt întîlnite la pacienți de gen masculin
d) Testul Beutler este util pentru stabilirea diagnozei
e) Este o afecțiune ereditară X-linkata
---------------------------------------------------------------------
50. Marcați componentele tabloului clinic caracteristic pentru leptospiroza icterohemoragică:
a) Azotemie
b) Hemoragie
c) Anemie
d) Tulburări ale conștienței
e) Temperatura corpului normală
_________________________________________________________________________
Sindromul edematos
1. Selectați semnele microscopice ale edemelor:
a) Celulele şi fibrele se depărtează de către lichidul edematos
b) Fibrele ţ. conjunctiv se separă în fibrile
c) Capilarele limfatice sunt îngustate
d) La progresarea edemului celulele pierd interrelaţia cu țesutul interstiţial
e) În edemele îndelungate în celule au loc procese degenerative şi necrobiotice
2. Prin ce se deosebesc edemele adevărate de cele false (marcați răspunsul corect
pentru edemele adevărate):
a) Lasă godeu
b) Nu lasă godeu
c) Sunt unilaterale

121
d) Se autolimitează
e) Sunt permanente
3. Marcați cazurile în care sunt prezente edemele false:
a) insuficiența cardiacă
b) obezitatea
c) mixedem
d) sindromul nefrotic
e) sclerodermie
4. Selectați factorii patogenetici care determină apariția edemelor :
a) creşterea presiunii hidrostatice
b) scăderea presiunii colloidosmotice
c) scăderea permiabilităţii capilare
d) scăderea drenajului limfatic
e) scăderea hidrofiliei tisulare
5. Alegeți factorii care guvernează instaurarea edemelor:
a) scăderea presiunii hidrostatice
b) creșterea presiunii colloidosmotice
c) creşterea permiabilităţii capilare
d) creșterea drenajului limfatic
e) creşterea hidrofiliei tisulare
6. Care sunt formele clinice ale edemelor:
a) membranogene
b) hipooncotice
c) cardiogene
d) directe
e) indirecte
7. Care sunt valorile înregistrate în normă la capătul arteriolar al capilarului:
a) Presiunea hidrostatică = 30 mmHg
b) Presiunea hidrostatică = 15 mmHg
c) Presiunea coloidosmotică = 25 mmHg
d) Presiunea coloidosmotică = 10 mmHg
e) Presiunea coloidosmotică = 15 mmHg
8. Selectați valorile înregistrate în normă la nivelul extremității venulare a capilarului:
a) Presiunea hidrostatică = 30 mmHg
b) Presiunea hidrostatică = 10-15 mmHg
c) Presiunea coloidosmotică = 25 mmHg
d) Presiunea coloidosmotică = 10 mmHg
e) Presiunea coloidosmotică = 0 mmHg

122
9. Marcați etapele de evoluție ale edemului:
a) Subcutanat, seros, visceral
b) Preedem, subcutanat, seros, visceral
c) Inițial, local, generalizat
d) Periorbital, facial, perimaleolar
e) Nici o variantă nu e corectă.
10. Care sunt cele mai frecvente cauze ale edemului generalizat:
a) Patologia cardiacă (cu insuficiență cardiacă)
b) Bolile renale
c) Patologia hepatică (cirozele)
d) Tromboza venoasă
e) Tumori pelviene
11. Edemele cardiace sunt o manifestare a:
a) Insuficienței cardiace stângi
b) Insuficienței cardiace drepte
c) Insuficienței cardiace globale
d) Stază venoasă în sircuitul mare
e) Scăderea permiabilității capilare
12. Selectați mecanismele patogenetice care favorizează apariția edemelor în cadrul
insuficienței cardiace:
a) Crește secreția reninei
b) Crește argenin vasopresina circulantă
c) Crește secreția endotelinei
d) Scade secreția peptidului natriuretic atrial
e) Scade peptidul natriuretic cerebral
13. Cum se modifică secreția peptidelor natriuretice în cazul insificienței cardiace:
a) Crește secreția peptidului natriuretic atrial
b) Scade secreția peptidului natriuretic atrial
c) Crește secreția peptidul natriuretic cerebral
d) Scade secreția peptidul natriuretic cerebral
e) Nu se modifică secreția lor
14. Selectați caracteristicile edemelor cardiace:
a) Calde, moi
b) Dure, reci, cianotice,dureroase la presiune
c) La început se localizează peremaleolar şi la nivelul labei piciorului

123
d) Se accentuiază în ortostatism
e) Se accentuiază în clinostatism
15. Care sunt tipurile de edeme renale:
a) Primare
b) Secundare
c) Nefritice
d) Nefrotice
e) Nici un răspuns nu e corect
16. Selectați caracteristicile edemelor renale:
a) Alb, pufos, moale
b) Nedureros
c) Lasă godeu
d) Simetric, bilateral
e) Toate variantele sunt corecte
17. Selectați caracteristicile edemelor renale:
a) Este decliv în raport cu poziția pacientului
b) Inițial se localizează palpebral, apoi periorbital, facial
c) Inițial se localizează pe membrele inferioare

d) Revărsatul seros este transudat sărac în proteine

e) Nu lasă godeu

18. Care este principalul indicator de diferențiere al sindromului nefrotic:


a) Lipsa proteinuriei
b) Proteinuria redusă sub 3,5 g/24 ore
c) Proteinuria masivă peste 3,5 g/24 ore
d) Leucocituria
e) Hematuria
19. Selectați varianta care conține toate componentele sindromului nefrotic:
a) Hematurie, leucociturie, cilindrurie
b) Proteinurie 23 g/24 ore,cilindrurie
c) Proteinurie, edeme, hipertensiune arterială
d) Proteinurie>3,5g/24ore, lipidurie, hipoproteinemie, hiperlipidemie, edeme
e) Toate variantele sunt corecte
20. Care sunt caracteristicile sindromului nefrotic cu volum plasmatic scăzut:
a) Mai des la copii
b) Leziuni glomerulare sunt minime
c) Proteinuria selectivă
d) TA normală sau scăzută
e) Hipertensiune arterială
21. Care sunt caracteristicile sindromului nefrotic cu volum plasmatic crescut:

124
a) Proteinurie selectivă
b) Proteinurie neselectivă
c) Leziuni glomerulare de tip proliferativ
d) TA normală sau scăzută
e) Hipertensiune arterială
22. Selectați grupul de preparate cu efect antiproteinuric:
a) Blocanții de calciu
b) Alfablocantele
c) Nitrați
d) Inhibitorii enzimei de conversie
e) Nici un grup
23. Care sunt factorii care favorizează apariția edemului hepatic:
a) Hipertensiunea portală
b) Deschiderea șunturilor portocave
c) Hiperproducția de limfă în ficat
d) Hipoalbuminemia
e) Hiperalbuminemia
24. Selectați caracteristicile ascitei refractare:
a) Abdomen tensionat
b) Lipsa răspunsului la tratamentul diuretic cu 160 mg furosemid+400 mg
spironolactonă timp de 57 zile
c) Ascită gradul III
d) Ascita care reapare rapid după paracenteza terapeutică
e) Toate variantele sunt corecte
25. Alegeți manifeztările edemului din cadrul insuficienței venoase cronice:
a) Prezența varicozităților
b) Localizare bilaterală simetrică
c) Localizare uni sau bilaterală, asimetrică
d) Lasă godeu
e) Însoțit de tulburări trofice
26. Selectați caracteristicile edemului angioneurotic:
a) Crește permiabilitatea capilară
b) Localizare – buze, limbă, baza piramidei nazale
c) Cauza – înțepături de insecte,unele medicamente
d) Asocierea eritrodermiei pruriginoase
e) Tratament cu diuretice
27. Care sunt caracteristicile edemului din hipotiroidism:
a) Lasă godeu
b) Nu lasă godeu
c) Tendință spre autolimitare
d) Tendință spre generalizare
e) Nici un răspuns nu e corect
28. Selectași afirmațiile corecte despre edemul din hipotiroidism:
a) Scade tiroxina circulantă
b) Edem mucos

125
c) Are loc legarea apei și Na la nivelul mucopolizaharidelor aminice ale gelului
interstițial
d) Se localizează pe membrele inferioare
e) Se localizează pe față și extremități
29. Edemul din sindromul Parhon are următoarele caracteristici:
a) Apare ca consecință a creșterii vasopresinei
b) Se dezvoltă oliguria
c) Se dezvoltă poliuria
d) Apar simptomele intoxicației cu apă
e) Toate variantele sunt corecte
30. Selectați variantele corecte pentru sindromul edemelor ciclice idiopatice:
a) Selectiv la femei de vârstă fertilă (3550 ani)
b) Se asociază setea exagerată
c) Se asociază constipații de durată
d) Consumul de diuretice și laxative agravează starea
e) Consumul de diuretice și laxative ameliorează starea
31. Sindromul edemelor ciclice idiopatice apare ca consecință a următoarelor modificări:
a) Prezența insuficienței luteinice
b) Scăderea permiabilității capilare
c) Creșterea permiabilității capilare
d) Anomalii ale permiabilității limfatice
e) Activitate dopaminergică crescută
32. Care sunt momentele terapeutice in sindromul edemelor ciclice idiopatice:
a) Tratament hormonal cu progestative
b) Administrarea diureticelor
c) Excluderea diureticelor și laxativelor
d) Administrarea laxativelor
e) Substanțe cu acțiune Pvitaminică
33. Selectați afirmațiile corecte pentru sindromul șocului ciclic:
a) Gamapatie monoclonală
b) Stări de șoc recidivant
c) Creșterea permiabilității capilare
d) Pronostic rezervat (50% decedează timp de 3 ani)
e) Toate afirmațiile sunt corecte
34. Care sunt caracteristicile edemului în boli de sistem:
a) Depozitarea glicozaminoglicanilor în dermă
b) Inflamație locală
c) Afectare microvasculară
d) Regresează odată cu evoluția bolii
e) Nu regresează odată cu evoluția bolii
35. Selectați determinativele elefantiasisului idiopatic:
a) Mai des la bărbați
b) Mai des la femeile tinere
c) Este un defect genetic la nivelul colectorilor limfatici
d) Este uni sau bilateral, dar asimetric
e) Este simetric bilateral
126
36. Elefantiasisul dobândit are următoarele caracteristici:
a) Este o complicație a radioterapiei în tumori maligne
b) Survine un bloc parțial al curentului limfatic
c) Este bilateral
d) Depinde zona de iradiere
e) Nu depinde de zona de iradiere
37. Care este cauza edemelor în Boala Ménétrier
a) Hiperalbuminemia
b) Hipoalbuminemia
c) Scăderea presiunii hidrostatice
d) Creșterea presiunii hidrostatice
e) Nici un răspuns nu e corect
38. Care din medicamentele de mai jos pot avea ca reacție adversă edemul:
a) Betablocantele
b) Blocanții canalelor de calciu
c) Methyldopa
d) Minoxidilul
e) Toate
39. Alegeți variantele ce corespund distribuției apei în corpul uman:
a) Intracelular 33%
b) Extracelular 67%
c) Intracelular 67%
d) Extracelular 33%
e) Nici unul
40. Care este distribuirea apei din spațiul extracelular:
a) Intravascular – 25%
b) Interstițial – 75%
c) Interstițial – 25%
d) Intravascular – 75%
e) Nici unul

Boala cronică renală


1. Prezența unei leziuni renale este confirmată prin:
Scăderea ratei de filtrare glomerulară <60 ml/min/1.73m2
Să determine ureea serică crescută
Pacientul este supus unei metode cronice de suplinire a funcției renale
Să se determine ureea serică crescută
Pacientul este supus unei metode extracorporeale de tratament a funcției renale

Care sunt criteriile de stadializare utilizate în clasificarea KDIGO 2012:


Cauza
Rata filtrării glomerulare
Nivelul albuminuriei
Nivelul creatininemiei

127
Nivelul ereei în sânge

Prin ce se manifestă incertitudinea debutului bolii cronice renale?


Lipsa studiilor epidemiologice
Simptomatologie nefrologică ștearsă în stadiile incipiente
Lipsa unei definiții clare de boală cronică renală
Din motivul că boala cronică renală este o boală tranzitorie
Din motiv că estimarea clearence-ului creatininei este o investigație de laborator
costisitoare

Care sindrom urinar este esențial în progresia bolii cronice renale:


Cilindruria
Hematuria
Proteinuria
Bacteuria
Uricosuria

În diferențierea bolii cronice renale de injuria renală acută care factor este
determinant?
Anemia
Dimensiuni mici ale rinichilor la examinare imagistică
Hipocalciemia
Hipercaliemia
Acidoză metabolică

Asocierea a două cele mai frecvente cauze, care duc la instalarea bolii cronice renale
terminale, sunt:
Anomaliile congenitale ale rinichilor
Infecțiile urinare și diabetul
Diabetul și hipertensiunea arterială
Infecțiile urinare și hipertensiunea arterială
Diabetul și obezitatea

Cauza cea mai frecventă exclusiv genetică, care duce la instalarea bolii cronice renale
terminale este:
Diabetul zaharat
Sindromul Alport
Boala polichistică renală autosomal dominantă
Chiste renale dobândite
Hipertensiunea arterială

Ce stadiu de boala cronică renală conform clasificării KDIGO va avea un pacient cu


rata filtrării glomerulare de 13 ml/min/1.73m2:
G1
G2
G3
128
G4
G5

Care sunt indicațiile administrării de eritropoetină în stadiul G4 sau G5 a bolii cronice


renale:
Anemia
Neutropenia
Leucocitoza
Trombocitopeniei
Trombocitoza

10. Care categorie de medicamente antihipertensive reduc secreția de renină la pacienții


cu boală cronică renală:
a. Diuretice
b. β-blocante
c. α1-blocante
d. Blocanții canalelor de calciu
e. Inhibitorii enzimei de conversie
11.  Care dintre antibioticele enumerate sunt inadmisibile în boala cronică renală
decompensată:
a.      Penicilinele
b.      Cefalosporinele
c.      Macrolidele (eritromicina)
d.      Aminoglicozidele (gentamicina)
e.       Carbapenemele

12.  Care medicamente nu se utilizeaza în tratamentul insuficientei renale cronice st G4,


G5:
a.     Testosteronul
b.      Eritropoetinul-recormon recombinant
c.      Metotrexatul
d.      Inhibitorii enzimei de conversie
e.       Vitamina D3

1 3. Proteinuria este un factor de risc pentru progresia boala cronică renală care:
a. Care poate fi modificat
b Care nu poate fi modificat
c. Proteinuria nu este factor de risc pentru boala cronică renală
d. Proteinuria apare doar în boala cronică renală stadiul G 5
e. Proteinuria are un factor pronostic favorabil

14. Pentru a calcula rata filtrării glomerulare prin diferite formule de calcul
este necesar de a cunoaște următorul indice biochimic:
a. Creatinina serică
b. Ureea serică

129
c. Proteina generală
d. Potasiul seric
e. Sodiul seric

14. Hiperkaliemia, acidoza, hiperlipidemia, hiperuricemia și malnutriția în boala


cronică renală sunt consecința:
a. Hematuriei
b. Proteinuriei
c. Uremiei
d. Hipertensiunii arteriale
e. Insuficienței hepatice

15. Care metode instrumentale de tratament extracorporal se utilizează în stadiul


terminal al insuficientei renale cronice:
a.     Hemodializa
b.     Dializa peritoneala
c.     Laparoscopia
d.     Transplant renal
e.      Scintigrafia

16. La care valori trebuie redusă tensiunea arterială la pacienţii cu boală cronică
renală pentru a se obține efectul nefroprotector:
a. Tensiunea arterială sistolică sub 120 mmHg, în caz dacă este bine tolerată
b. Tensiunea arterială diastolică peste 90 mmHg
c. Tensiunea arterială sistolică la140 mmHg, Tensiunea arterială diastolică
sub 90 mmHg
d. Tensiunea arterială sistolică sub 100 mmHg

17. Prin ce mecanism se consideră că inhibitorii enzimei de conversie a


angiotensinei II reduc proteinuria la pacienţii cu boală cronică renală:
a. Dilatarea arteriolei eferente cu scăderea presiunii intraglomerulare
b. Dilatarea arterelor aferente
c. Hipersecriţia vasopresinei
d. Micșorarea reabsorției Na în tubii colectori
e. Inhibarea directă a reninei

18. Care dintre maladiile enumerate este complicată mai frecvent cu boală cronică
renală?
a. Lupusul eritematos sistemic (daca CS)
b. Artrita reumatoidă
c. Sindromul Alport
d. Boala polichistică renală autosomal dominantă
e. Granulomatoza Wegener

130
19. Care dieta se va recomanda pacientului cu hipertensiune arterială și rata filtrării
glomerulare <15 ml/min/1.73m2?
a. Dieta fără particularități
b. Dietă hipocalorică
c. Dietă hiposodată
d. Dietă săracă în grăsimi și hipocalorică
e. Dietă hiposodată, hipokalemică și hipoproteică
20. Pe ce cale se recomandă de a administra preparatele de fier la pacienții cu boala
cronică renală complicată cu anemie fierodeficitară ?
a. Per os
b. Intravenos
c. Intraarterial
d. Subcutanat
e. Sublingual

21. Anemia la pacienții cu boala cronică renală este cauzată de:


a. Sinteza insuficientă de eritropoietina
b. Sinteza de anticorpi contra eritropoietinei
c. Sinteza de anticorpi contra receptorilor eritropoietinei de pe celulele
progenitoare a eritrocitelor
d. Sinteza unei eritropoieine defecte
e. Toate variantele sunt corecte

22. Care clasificare este actualizată pentru stadializarea bolii cronice renale:
a. KDIGO
b. KDOQI
c. RIFLE
d. AKIN
e. Mogensen

23. Care este cea mai eficientă metodă de substituție a funcției renale la pacienţii
uremici?
a. Hemodializa
b. Dializa peritoneală
c. Hemoabsorbția
d. Transplantul renal
e. Plasmafereza

24. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:


a. Diminuarea sintezei de eritropoietină
b. Prezența inhibitorilor eritropoietinei
c. Hemoliza
d. Pierderile sangvine gastro-intestinale
e. Deficitul de acid folic și de vitamina B12

25. Scăderea ratei filtraţiei glomerulare se consideră fiziologică:


131
a. La persoanele în etate
b. În timpul sarcinii
c. După efort fizic intens
d. După consumarea excesivă de lichide
e. Toate variantele sunt corecte

26. Anemia renală este mai rar intâlnită în:


a. Polichistoza renală
b. Nefropatia diabetică
c. Glomerulonefritele cronice
d. Nefropatiile interstițiale
e. Pielonefrita cronică

27. Scăderea ratei filtrării glomerulare se consideră fiziologică:


a. La persoanele în etate
b. În timpul sarcinii
c. După efort fizic intens
d. După consumarea excesivă de lichide
e. În perioada caniculară

28. Selectați afirmațiile corecte referitor la dializa peritoneală efectuată la pacienții


cu boala cronică renală stadiul G5 KDIGO:
a. Peritoneul are rolul de membrană semipermeabilă
b. Dializa peritoneală poate fi efectuată în condiții casnice
c. Dializa peritoneală poate se efectuează doar o dată pe săptămână
d. Transplantul renal nu este mai eficient decât dializa peritoneală
e. Nici o variantă nu e corectă

29. Cea mai nocivă substanţă toxică în boala cronică renală este:
a. Guanidina
b. Creatinina
c. Bilirubina
d. Ureea
e. Cystatina C

30. Efectuarea transplantului renal este contraindicată în:


a. Hipertensiunea
b. Infecția HIV
c. Cancer cu metastaze
d. Vîrsta >50 ani
e. Maladii severe decompensate

31. Care sunt semnele hiperkaliemiei pe ECG:


a. Complexul QRS lărgit
b. Unda T înalte
c. Creșterea intervalului PR
132
d. Tahicardie supraventriculară
e. Devierea axei cardiace spre stânga

32. Care medicamente antihipertensive sunt preferenţiale în tratamentul


hipertensiunii arteriale la pacienții cu boala cronică renală:
a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
b. Blocanții receptorilor angiontensinei II
c. Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodipina,
Nifedipina)
d. Diuretice
e. Agoniștii α2 adrenergici

33. Care este aportul de proteine ingerate la un pacient cu boala cronică renală?
a. La 0,8 g/kgc/zi
b. La 1,5 g/kgc/zi + pierderile urinare
c. La 2,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
d. La 3,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
e. Nici o variantă nu e corectă

34. Consecințele metabolice ale uremiei instalate includ:


a. Insulinemie bazala crescută cu tendință la hipoglicemie;
b. Scăderea toleranței la glucoză
c. Hiperglicemii spontane prin rezistență crescută a țesuturilor la acțiunea
insulinei
d. Hiperuricemie
e. Creșterea glucozei în urină

35. Proteinuria poate fi considerată fiziologică în următoarele cauze:


a. Proteinuria ortostatică
b. Proteinuria în febră
c. Proteinuria după alergarea unui maraton
d. Proteinuria din nefropatia IgA
e. Proteinuria din mielom multiplu

Insuficiența renală acută


1. Care clasificare a insuficienței renale acute este corectă:
a) Prerenală
b) Intrinsecă
c) Postrenală (obstructivă)
d) Normovolemică
e) Postinfecțioasă

2. Nefrita interstițială acută etiopatogenetic se împarte în :


a) Alergică
b) Infecțioasă
133
c) Infiltrativă
d) Ischemică
e) Toxică

3. Care dintre următoarele semne se pot întâlni în insuficiența renală acută obstructivă?
a) Durerea lombară sau suprapubiană
b) Oliguria
c) Proteinuria masivă
d) Hipertensiunea arterială severă
e) Hipofosfatemia marcată

4. Care maladii pot cauza insuficiența renală acută intrinsecă:


a) Glomerulonefritele acute şi cronice (in acutizare)
b) Necroza tubulară acută
c) Nefritele interstițiale acute
d) Nefropatiile hipertensive

5. Azotemia postrenală poate fi provocată de:


a) Calcul a bazinetului renal
b) Obstrucția unui ureter, dacă rinichiul contralateral este funcțional
c) Obstrucția ambelor uretere
d) Obstrucția unui ureter, dacă rinichiul contralateral este nefuncțional
e) calcul vezical (col vezical)

6. Obstrucția subvezicală a tractului urinar la bărbaţi poate fi produsă de:


a) Adenomul de prostată
b) Carcinomul de prostată
c) Vezica neurogenă
d) Ligatura accidentală a unui ureter
e) Hipovolemie

7. Stadiului III al insuficienței renale este caracterizat prin:


a) preanurică
b) oligoanurică
c) poliurică
d) recuperarea funcției renale
e) nici una nu e corectă

8. Care sunt cauzele renale intrinseci de injurie renală acută:


a) Pancreatită acută
b) Septicemie cu bacterii gram-negative
c) Nefrită interstițială alergică
d) Litiază ureterală
e) Glomerulonefrită acută

134
9. Care dintre următoarele categorii de factori etiologici pot duce la insuficiența renală acută
prerenală:
a) Hipovolemia
b) Sechestrarea lichidelor în spațiul extravascular
c) Scleroza tubilor
d) Scleroza glomerulilor
e) Nefrita alergică

10. Care sunt indicațiile absolute pentru inițierea dializei la pacienți cu insuficiență renală
acută:
a) Hiperpotasemie > 6,5 mmol/l
b) Acidoză metabolică severă (pH < 7,2)
c) Anuria > 24 ore
d) Hemoglobina serică < 100 g/l
e) Diureza ≤ 500 ml/24 ore
Răspuns corect: a,b

11. Complicațiile uremiei în insuficiența renală acută sunt:


a) Pericardită uremică
b) Hipercaliemia
c) Encefalopatie uremică
d) Anemie uremică
e) Hipercalcemie

12. În diagnosticul diferenţial al insuficienței renale acute cu insuficienţa renală cronică se


iau în cosideraţie următorii factori:
a) Hipertensiunea arterială
b) Debut acut
c) Hiperkaliemie
d) Paratiroidism secundar

13. În care din următoarele situații inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei ar trebui
folosiți cu precauție specială?
a) Stenoza ureterală unilaterală
b) Stenoza unilaterală a arterei renale
c) Stenoza unilaterală a arterei renale a unicului rinichi funcțional
d) Stenoza bilaterală arterei renale
e) Stenoza pielocaliceală unilaterală

14. Insuficiența renală acută cu component ischemic apare, cel mai frecvent, după:
a) Intervenție chirurgicală cardio-vasculară
b) Traumatisme severe
c) Hemoragii
d) Septicemii
135
e) Administrarea aminoglicozidelor

15. Care medicamente trebuie evitate sau folosite cu precauție la pacienții cu insuficienţă
renală hipovolemică?
a) Diureticele
b) Inhibitorii enzimei de conversie
c) Antiinflamatoarele nesteroidiene
d) Vitaminele din grupul B
e) Antibioticele

16. Selectaţi indicațiile inițierii dializei în insuficiența renală acută:


a) Hiperuricemia
b) Hipervolemia
c) Deshidratarea extremă
d) Hiperkaliemia severă
e) Poliuria

17. Nefropatia interstițială cu insuficiență renală acută este indusă cel mai frecvent de:
a) Analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene
b) Intoxicația cu insecticide organoclorurate
c) Antibacteriale
d) Litiaza renală bilaterală
e) Tumori maligne

18. Sindromul hepato-renal este etiologic o:


a) Formă de insuficiență renală cronică prin necroză tubulară acută
b) Formă de insuficiență renală acută prerenală
c) Intoxicație cu o substanță nefro- si hepatotoxică
d) Glomerulonefrita la pacienții cu hepatită acută
e) Grad avansat al dereglărilor hidro-electrolitice și a manifestărilor cardio-
vasculare pe fundalul cirozei hepatice decompensate

19. Cel mai eficient tratament al hiperkaliemiei din insuficiența renală acută este:
a) Perfuzie cu Na bicarbonati
b) Carbonat de calciu
c) Hemodializă
d) Stoparea administrării de antiacide
e) Tratament perfuzabil

20. Care este cea mai frecvent întâlnită formă de insuficiența renală acută după clasificarea
etiopatogenetică :
a) Intrinsecă
b) Prerenală
c) Obstructivă

136
d) Toxică
e) Infecțioasă

21. Care indice de laborator este caracteristic pentru stadiului de recuperare al insuficienței
renale acute:
a) Normalizarea azotemiei
b) Normalizarea hemoglobinei
c) Normalizarea diurezei
d) Normalizarea tensiunii arteriale
e) Ureea crescută

22. Ce valori ale K seric prezintă risc vital pentru pacientul cu insuficiență renală acută:
a) <3,5 mEq/l fără modificări ECG
b) >7 mEq/l asociat cu modificări ECG
c) 6,5-7 mEq/l fără modificări ECG
d) 4 mEq/l fără modificări ECG
e) 5 mEq/l fără modificări ECG

Sindrom urinar şi edematos

1. Care sunt anomaliile urinare izolate :


a. Proteinuria
b. Anuria
c. Hematuria
d. Leucocituria
e. Poliuria

2. Care sindroame clinice sunt prezente în boala cronică renală:


a.      Urinar
b.      Polakiuric
c.      Nefritic
d.      Nefrotic
e. Mixt

3. Culoarea urinei poate fi schimbată de:


a. Caracterul alimentației
b. Cantitatea lichidelor consumate
c. Patologia ficatului și căilor biliare
d. Patologia glandei tiroide
e. Patologia cardiacă

4. Prin ce se reprezintă proteinuria fiziologică:


a. > 3,5 g/24 ore
b. < 3,5 g/24 ore
137
c. 2-3 g/24 ore
d. <2 g/24 ore
e. <0,1-0,15 g/24

5. Proteinuria tranzitorie este constatată în următoarele situaţii:


a. Apare în stări febrile
b. Apare după expunerea la temperaturi crescute sau scăzute
c. Dispare odată cu înlăturarea factorului cauzal
d. Nu dispare la înlăturarea factorului cauzal
e. Valorile proteinuriei de obicei nu depășește 1g/24 ore

6. Clasificarea proteinuriei glomerulare include:


a. Proteinurie selectivă
b. Proteinuria neselectivă
c. Proteinurie nefrotică
d. Proteinurie subnefrotică
e. Proteinurie izolată

7. Conform clasificării hematuria poate fi:


a. Microscopică
b. Macroscopică
c. Inițială /terminală
d. Totală
e. Doar macroscopică

8. Care sunt maladiile din cele enumărate, care provoacă hematuria:


a. Boli hematologice
b. Vasculite sistemice
c. Boli de colagen
d. Ulceru gastric
e. Hipotensiunea arteriala

9. Precizați care sunt maladiile renale ce se asociază cu hematuria:


a. Glomerulonefrită
b. Tumori renale
c. Polichistoza renală
d. Anomalii congenitale
e. Pielonefrita cronică

10. Depistarea izolata a cilindrilor hialinici în urină demonstrează prezenţa:


a. Glomerulonefritei cronice
b. Pielonefritei cronice
c. Amiloidoza renală
138
d. Patologie renala fără specificarea bolii
e. Nu are valoare diagnostică

11. Cea mai valoroasa metodă de depistare și apreciere a bacteriuriei este:


a. Examenul microscopic al urinei
b. Urocultura
c. Examenul macroscopic al urinei
d. Examenul urinei cu bandelete
e. Proba Zemnițkii

12. Diferențierea hematuriei din nefropatii cu hematuria din patologiile urologice


include investigaţiile, cu excepţia:
a. Proba cu 3 pahare
b. Microscopia sedimentului urinar
c. Cistoscopia
d. Ultrasonografia rinichilor și vezicii urinare
e. Renografia radioizotopică

13. Cum se defineşte chiluria?


a. Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urină
b. Prezența de puroi în urină
c. Prezența de limfă în urină
d. Prezența de lipide în urină
e. Prezenta proteinelor în urină

14. În hematuria provocată de boala Berger cea mai frecventă modificare imunologică
este:
a. Hipocomplementemie
b. Creșterea titrului IgG
c. Creșterea titrului IgM
d. Creșterea titrului IgA
e. Creșterea titrului IgD

15. Afecțiunile ce provoacă mai frecvent piuria sunt:


a. Maladii purulente renale
b. Maladii a vezicii urinare
c. Boli uretro-prostatice
d. Hipertensiunea arterială
e. Tuberculoza renală

16. Selectați care sunt caracteristicile edemului renal:


a. Este moale
b. Lasă ușor godeu
c. Nu lasă godeu

139
d. Este mai accentuat dimineața
e. Este mai accentuat seara

17. Sindromul nefritic acut tipic se caracterizează prin:


a. Hematurie macroscopică
b. Edeme
c. Proteinurie nefrotică
d. Oligurie
e. Hipertensiune arterială

18. Sindromul nefritic acut este consecința clinică a:


a. Hipertensiunii arteriale maligne
b. Necrozei corticale
c. Inflamației membranei glomerulare din glomerulonefrita acută
d. Reacțiilor imune de hipersensibilizare
e. Afectării renale secundare din diabetul zaharat

19. Care factori patogenici cauzează proteinuria în sindromul nefritic acut?


a. Creșterea afluxului de proteine către glomerul
b. Pierderea încărcăturii cationice a membranei bazale
c. Pierderea încărcăturii anionice a membranei bazale
d. Creșterea tensiunii arteriale sistemice
e. Scăderea presiunii intraglomerulare

20. Cauza edemul din sindromul nefritic acut este:


a. Hipoalbuminemiei
b. Hipertensiunii arteriale
c. Retenția de NaCl și apă
d. Creșterii permeabilității capilare
e. Hipovolemia

21. Precizați care din afirmațiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte:
a. Fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstrucției spațiului de filtrare al
capsulei Bowman
b. Rata filtrării glomerulare este compromisă datorită vasoconstricţiei
intrarenale
c. Examenul urinei evidențiază mai frecvent proteinurie nefrotică ( >3,5 g/24
ore)
d. Hematuria este mai frecvent macroscopică
e. Examenul urinei evidențiază în mod caracteristic cilindri hematici şi hematii

22. Geneza sindromului nefritic acut poate fi precizată prin:


a. Ecografia renală.
b. Scintigrafia renală.
c. Biopsia renală.
140
d. Arteriografia renală.
e. Tomografia computerizată renală.

23. Sindromul urinar nefrotic pur se caracterizează prin: 


a. Proteinurie peste 3,5 g/ 24h
b. Lipiduria
c. Hematuria
d. Cilindruria cu cilindri granuloși
e. Osmolaritate urinară < 350 mOsm/L

24. Proteinuria din sindromul nefrotic poate fi consecința:


a. Scăderii reabsorbţiei tubulare de proteine filtrate la nivel glomerular
b. Alterării încărcăturii electronegative a membranei bazale glomerulare
c. Concentrației plasmatice excesive de lanțuri ușoare de imunoglobuline
d. Alterărilor structurale ale membranei bazale glomerulare
e. Modificării ale arhitecturii podocitelor

25. Sindromul nefrotic pur se caracterizează mai frecvent prin:


a. Hematuriei macroscopice
b. Hipertensiunii arteriale
c. Prezența bolii cronice renale
d. Frecvența înaltă la copii
e. Edeme

26. Sindromului nefrotic impur include:


a. Hematurie persistenta
b. Hipertensiunea arterială
c. Posibil asociat cu boala cronică renală
d. Frecvența egală la adulți și copii
e. Este prezent doar la maturi

27. Formarea edemelor în sindromul nefrotic este cauzată de:


a. Scăderea presiunii oncotice plasmatice
b. Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
c. Creșterea secreției de vasopresină
d. Instalarea trombozei de venă renală
e. În unele cazuri retenția primară de apă şi sare

28. Biopsia renală, în sindromul nefrotic este:


a. Trebuie evitată în caz de tulburări de coagulare grave
b. Este o metoda valoroasă la adulți cu sindrom nefrotic pentru precizarea
diagnosticului, orientarea tratamentului şi formularea prognosticului
c. Este necesară la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
d. Nu este necesară la adulții cu sindrom nefrotic

29. În tratamentul formelor severe ale sindromului nefrotic pot fi utilizate:


141
a.      Antiinflamatorii nesteroidiene
b.      Glucocorticosteroizii
c.      Plasmafereza
d.      Hemosorbtia
e.       Heparina şi dezagregantele

30. Ce clase de diuretice se utilizează în tratamentul sindromului nefrotic:


a.     Hipotiazida
b.     Verospirona
c.     Indapamida
d.     Furosemida
e.      Triampurul

31. Care combinatii dintre diuretice si antibiotice sunt ototoxice:


a.     Hipotiazidul + Penicilina
b.     Uregitul + Canamicina
c.     Verospirona + Cefalosporina
d.     Uregitul + Gentamicina
e.      Furosemidul + Penicilina

REUMATOLOGIE

1. Anticorpii anti-CCP semnalează diagnosticul de:


A. Osteoartroză
B. Artrită reumatoidă
C. Spondilită anchilozantă
D. Lupus eritemator sistemic
E. Polimialgia reumatică
2. Redoarea matinală mai mult de 60 minute este un criteriu clinic pentru:
A. Lupus eritematos sistemic
B. Artrita reumatoidă
C. Febra reumatismală
D. Osteoartroză
E. Sindromul Reiter
3. Articulațiile temporomandibulare se afectează în:
A. Vasculita Wegener

142
B. Guta
C. Artroză
D. Spondilita anchilozantă
E. Artrita reumatoidă
4. Fibroza interstițială pulmonară la pacienții cu artrită reumatoidă apare în urma
tratamentului cu:
A. AINS
B. Methotrexat
C. Corticosteroizi
D. Săruri de aur
E. Antibiotice
5. Manevra Patric sau FABER obiectivează afectarea articulațiilor:
A. Humerale
B. Coatelor
C. Coxofemurale
D. Genunchi
E. Talocrurale
6. Antigenul de histocompatibilitate HLA B27 este prezent la pacienții cu:
A. Artrită reumatoidă
B. LES
C. Spondilită anchilozantă
D. Sclerodermie
E. Osteoartroză
7. Sacroiliita bilaterală de diverse grade este criteriu radiologic pentru:
A. Osteoartroză
B. Artrită reumatoidă
C. Sindromul Reiter
D. Spondilita anchilozantă
E. Sclerodermie
8. Cea mai frecventă valvulopatie ce se dezvoltă în spondilita anchilozantă este:
A. Insuficiența aortică

143
B. Coarctația de aortă
C. Stenoza mitrală
D. Stenoza aortică
E. Insuficiența mitrală
9. Diminuarea expansiunii toracice este un criteriu de diagnostic pentru:
A. Artrită reumatoidă
B. Sclerodermie
C. Gută
D. Spondilită anchilozantă
E. Boala artrozică
10. Uveita acută anterioară apare la peste 40% din pacienții cu:
A. Osteoartroză
B. Spondilită anchilozantă
C. LES
D. Sclerodermie
E. Artrită reumatoidă
11. Articulațiile interfalangiene distale se afectează in:
A. Artrita reumatoidă
B. Artropatia psoriazică
C. Febra reumatismală
D. Polimialgia reumatică
E. Vasculita Wegener
12. Onicoliza poate fi ca manifestare singulară și este un simptom criteriu pentru:
A. Lupus eritematos sistemic
B. Artroză
C. Polimialgia reumatică
D. Psoriazis
E. Vasculita Churg-Straus
13. Articulațiile interfalangiene distale sunt implicate în procesul morbid preponderent
în:
A. Artroza mâinii

144
B. Spondilita anchilozantă
C. Artrita reumatoidă
D. Febra reumatismală
E. Artrita psoriazică
14. Artropatia psoriazică prezintă următoarele particularități individuale:
A. Noduli
B. Afectare interfalangeană distală
C. Dactilită
D. Entezopatie
E. Onicoliză

15. Imaginea dată prezintă un simptom de:

A. Onicomicoză
B. Onicoliză în artrita psoriazică
C. Eczem unghial
D. Traumă unghială
E. Panariciu

16. Imaginea reprezintă

145
A. Onicomicoză
B. Onicoliză în artrita psoriazică
C. Eczem unghial
D. Traumă unghială
E. Osteoliză în sclerodermiea sistemică
17. Imaginea prezintă mâinle unei paciente cu

146
A. Artroză
B. Artrită reumatoidă
C. Gută
D. Artropatie psoriazică
E. Sindrom Reiter
18. Imaginea reprezintă:

A. Artrită reumatoidă
B. Psoriazis
C. Artroza cu noduli Heberden
D. LES
E. Gută
19. Imaginea reprezintă sacroiliită bilaterală caracteristică pentru:

147
A. Spondilitei anchilozante
B. Artrozei
C. Artritei reumatoide
D. Lupus eritematos sistemic
E. Boala Still
20. Pentru care maladie este caracteristică imaginea:

A. Artrita reumatoida
B. Spondiloza
C. Spondilită anchilozantă
D. Gută
E. Sclerodermie

148
21. Ahilobursita calcaneiană este un simptom ce apare în:
A. Gută
B. Artrita reumatoidă
C. Febra reumatismală
D. Sindromul Reiter
E. Sclerodermie
22. Conjunctivita este o manifestare clasică și un criteriu de diagnostic al:
A. Artrita reumatoidă
B. Guta
C. LES
D. Osteoartrozei
E. Sindromului Reiter
23. În artritele virale sindromul articular se atestă la :
A. Articulațiile mari
B. Articulațiile medii
C. Coloana vertebrală
D. Articulațiile mici
E. Articulațiile sternocostale
24. Redoarea matinală de lungă durată la nivelul centurii scapulohumerale , centurii
articulațiilor coxofemurale este specifică pentru:
A. Artrita reumatoidă
B. Spondilita anchilozantă
C. Osteoartroză
D. Polimialgia reumatică
E. Febra reumatismală
25. Pentru Lupus Eritematos Sistemic medicamentos – indus și lupus idiopatic sunt
caracteristici anticorpii:
A. Anti-CCP
B. Anti-histone
C. Anti-RNP
D. ANA

149
E. Anti-SSA
26. Endocardita Libman-Sachs este manifestare de afectare cardiacă în:
A. Artrita reumatoidă
B. Lupus Eritematos Sistemic
C. Sclerodermie
D. Gută
E. Artroză
27. Autoanticorpii realizează distrugeri celulare prin reacții imune de tip II citotoxice și
tip III prin complexe imune în:
A. Artroză
B. Gută
C. Polimialgia reumatică
D. Lupus eritematos sistemic
E. Boala Still
28. Osteonecroza aseptică a articulației coxo-femurale este o manifestare clinică
secundară, tratamentului steroidian în:
A. Artrita reumatoidă
B. Lupus eritematos sistemic
C. Artroză
D. Gută
E. Artrită reactivă
29. Artropatia neerozivă Jaccoud apare în:
A. Febra reumatismală
B. Artroză
C. Artrita reactivă
D. Lupus eritematos sistemic
E. Spondilită anchilozantă
30. Acroosteoliza falangelor distale este un simptom pentru:
A. Spondilită anchilozantă
B. Artrită reumatoidă
C. Sclerodermie

150
D. Lupus eritematos sistemic
E. Gută
31. Anticorpii anti-centromer sunt prezenți în 60-70% din cazuri cu:
A. Lupus eritematos sistemic
B. Artrită reumatoidă
C. Sclerodermie limitată (sindromul CREST)
D. Artroză
E. Boala Reiter
32. Criteriul major al sclerodermiei sistemice este:
A. Artrita
B. Redoare matinală de 30minute
C. Sacroiliita
D. Îngroșarea proximală a tegumentului
E. Esofagită
33. Durerile articulare de tip ”mecanic” sunt prezente în:
A. Lupus Eritematos Sistemic
B. Sclerodermie
C. Spondilită anchilozantă
D. Osteoartroză
E. Gută
34. Nodulii Heberden apar la articulațiile:
A. Interfalangiene proximale
B. Interfalangiene distale
C. Coate
D. Radiocarpale
E. Genunchi
35. Localizarea nodulilor Bouchard este la articulatiile:
A. Interfalangiene distale
B. Coate
C. Interfalangiene proximale

151
D. Radiocarpale
E. Genunchi
36. Cristalele birefringente de urat monosodic în lichidul sinovial la examinarea
microscopică sunt caracteristice pentru
A. Boala prin depunere de cristale de hidroxiapatită
B. Gută
C. Artroză
D. Condrocalcinoză
E. Artrită reactivă
37. Cristalele de pirofosfat de calciu dihidrat detectate la examinarea microscopică a
lichidului sinovial atestă:
A. Guta
B. Boala prin depuneri de cristale de hidroxiapatită
C. Artroza
D. Artrita reumatoidă
E. Condrocalcinoza

38. Scăderea excreției de acid uric se produce în:


A. Boli mieloproliferative
B. Limfoame
C. Administrarea de diuretice, aspirină, ciclosporină
D. Psoriazis
E. Lupus Eritematos Sistemic
39. Creșterea producției de acid uric caracteristică pentru:
A. Insuficiență renală cronică
B. Hipertensiune arterială
C. Nefropatie saturniană
D. Psoriazis
E. Hiperparatiroidism
40. Eritemul suprafețelor de extensie a membrelor-Papulele Gottron sunt un simptom
clinic pentru:

152
A. Artrita reumatoidă
B. Spondilita anchilozantă
C. Sclerodermie
D. Dermatomiozită
E. Febra reumatismală
41. Eritemul localizat periorbital ” în ochelari” , de culoare liliachie este un simptom al:
A. Artrite reumatoide
B. Lupus eritematos sistemic
C. Artrozei
D. Dermatomiozitei
E. Spondilitei anchilozante
42. Pentru osteoporoză NU este un factor de risc:
A. Sedentarismul
B. Obezitatea
C. Menopauza precoce
D. Masă corporală redusă
E. Istoric familial de fractură osteoporotică
43. În sindromul algic periarticular sunt afectate structurile:
A. Sinoviala
B. periarticulare
C. Cartilajul
D. Osul
E. Lichidul sinovial

44. Testul Schober determină:


A. Mobilitatea cervicală
B. Mobilitatea lombară
C. Mobilitatea toracică
D. Mobilitatea centurii humerale
E. Mobilitate coxofemurală

45. Distanța degete - sol determină nivelul de mobilitate lombară la pacienții cu:
A. Sclerodermie
B. Lupus eritematos sistemic
C. Spondilită anchilozantă
D. Osteoartroză
E. Gută

153
46. Prezența febrei acute la utilizatorii de droguri intravenoase cel mai frecvent poate
semnala:
A. Pneumonie prin inhalare
B. Infecție cu HIV
C. Endocardită bacteriană
D. Celulită
E. Bursită

47. Diagnosticul diferențial al artritei reumatoide apărute în perioada climacterică este


necesar de efectuat cu:
A. Spondilita anchilozantă
B. LES
C. Sclerodermie
D. Polimialgia reumatică
E. Gută
48. Din grupul spondilitelor seronegative nu face parte:
A. Spondilita anchilozantă
B. Artrita psoriazică
C. Sclerodermia
D. Sindromul Reiter
E. Artrita reactivă

49. Testul biologic ce crește semnificativ în infecțiile bacteriene severe și ușor sau
moderat în cele virale este:
A. Bilirubina totală
B. Albuminele
C. Procalcitonina
D. Urea
E. Creatinina
50. Nu este unul dintre criteriile vasculitei Churg-Strauss simptomul:
A. Astmul bronșic
B. Sacroiliita
C. Eozinofilie >10%
D. Infiltrate pulmonare labile
E. Histologic – eozinofilie extravascular.

51. Pacientă 50 ani cu disfagie pentru alimentele solide și parțial lichide, regurgitări ,
vome. Radiologie articulară relevă osteoliză digitală. Care este diagnosticul?
A. LES
B. Artrită reumatoidă
C. Sclerodermie
D. Osteoartrită
E. Gută
154
52. Ce fenomen este prezentat în imagine:

A. Vasculită
B. Sindromul Reynaud
C. Degerături
D. Osteoliză
E. Traumă digitală
53. Pentru artrita reumatoidă sunt caracteristice:
A. Redoarea matinală mai mult de 60 minute
B. Diminuarea expansiunii toracice
C. Anticorpii anti-CCP
D. Noduli reumatoizi
E. Osteofite marginale
54. În monitorizarea gradului de activitate al artritei reumatoide parametrii utilizați sunt:
A. Hemoglobina
B. Viteza de sedimentare a hematiilor
C. Anticorpii anti-CCP
D. Proteina C reactivă
E. Leucocitele
55. Modificările radiologice în artrita reumatoidă includ:
A. Osteoporoză
B. Osteofite marginale
C. Leziuni destructive osoase și cartilaginoase
D. Subluxații cu devieri
E. Anchiloză fibroasă, osoasă
56. Epitopul de susceptibilitate în artrita reumatoidă este asociat cu antigenele:
A. HLA B38

155
B. HLA B27
C. HLA DR1
D. HLA DR3
E. HLA DR4
57. Sindromul Felty asociază manifestările clinice :
A. Leucopenie
B. Entezită
C. Trombocitopenie
D. Splenomegalie
E. Artrita asimetrică a articulațiilor mici
58. Sindromul Caplan include:
A. Amiloidoză
B. Febră reumatismală
C. Lupus Eritematos Sistemic
D. Artrită reumatoidă
E. Silicoză
59. Simptomele ce diferențiază artrita reumatoidă de artropatia psoriazică sunt:
A. Redoarea matinală mai mult de 1 oră
B. Sacroileita
C. Prezența anticorpilor anti CCP
D. Afectarea articulațiilor proximale
E. Afectarea articulațiilor distale
60. Simptomele de diferențiere ale febrei reumatismale de boala Still sunt:
A. Artrite/artralgii de tip migrator
B. Cardita
C. Splenomegalia
D. Exudat faringean pozitiv pentru streptococul β hemolitic
E. Disfuncții hepatice
61. Boala Still a adultului se manifestă cu:
A. Sacroiliită

156
B. Poliartrită
C. Splenomegalie
D. Poliadenopatii
E. Serozită
62. Entezopatiile sunt caracteristice pentru:
A. Artrita reumatoidă
B. Spondilita anchilozantă
C. Artropatia psoriazică
D. Sindromul Reiter
E. Reumatismul articular acut
63. Criteriile spondilitei anchilozante includ simptomele:
A. Trombocitopenie
B. Uveită
C. Lombalgie de minimum 3 luni, ameliorată de exercițiu
D. Diminuarea expansiunii toracice
E. Sacroiliită bilaterală de gradele 2-4.
64. Care articulații se afectează în spondilita anchilozantă ?
A. Articulațiile interfalangiene proximale
B. Articulațiile sacroiliace
C. Articulațiile radiocarpale
D. Articulațiile coloanei vertebrale
E. Articulațiile costosternale
65. Simptome distinctive pentru artritele reactive și a sindromului Reiter includ?
A. Mono sau oligoartrită
B. Aspent de deget ”în cârnat”
C. Noduli reumatoizi
D. Entezită
E. Cardită

66. Lichidul sinovial noninflamator are următoarele caracteristici:

157
A. Vâscozitate crescută
B. Numărul de leucocite 200-2000µL
C. Transparent
D. Polimorfonucleare <25%
E. Culoarea – incolor
67. Lichidul sinovial inflamator are următoarele caracteristici:
A. Vâscozitate crescută
B. Culoare galbenă
C. Semitransparent
D. Numărul de leucocite - 2000-100.000/µL
E. Cultura pozitivă
68. Caracteristicele lichidul sinovial septic includ:
A. Opac
B. Incolor
C. Numărul de leucocite>100.000/µL
D. Polimorfonucleare - >75%
E. Cultura pozitivă
69. Boala Lyme este o artrită reactivă exprimată prin:
A. Eritem cronic migrant
B. Artrite/artralgii migratorii
C. Uveită
D. Teste pozitive pentru Borellia Burgdorferi
E. Endocardită
70. Boala mixtă a țesutului conjunctiv impune asocierea.
A. Fenomenul Raynaud
B. Miozita
C. Anticorpi anti U1-70 RNP titru ≥1:1600
D. Anticorpi antiADNdc
E. Anticorpi antiSm
71. Pericardita este manifestarea cardiacă cea mai frecventă în Lupus Eritematos Sistemic
cu următoarele semne :

158
A. Bactriemie tranzitorie
B. Anticorpi anti ADNdc
C. Complement scăzut
D. Lichid intrapericardic redus
E. Trombocitoză
72. Modificările hematologice in Lupus Eritematos Sistemic includ:
A. Trombocitopenie
B. Anemie moderată
C. Leucopenie
D. Leucocitoză
E. Reticulocitoză
73. Dovada bolii renale în Lupus Eritematos Sistemic reprezintă:
A. Proteinuria mai mare de 0,5g/24 ore
B. Trombocitoză
C. Hematurie mai mult de 5 hematii/câmp
D. Piurie mai mult de 5 leucocite/câmp
E. Creatinina serică crescută
74. Criteriile de afectare renală ACR pentru Lupus Eritematos Sistemic includ:
A. Proteinurie persistentă mai mare de 0,5g/24ore
B. Cilindri hematici în sedimentul urinar
C. Cilindri micști
D. Cilindri granuloși în sedimentul urinar
E. Bacteriurie
75. Criteriile clinice ale Lupusului Eritematos Sistemic includ:
A. Rash malar
B. Sacroiliită
C. Fotosensibilitate
D. Artrite
E. Serozite

159
76. Criteriile sclerodermiei sistemice includ:
A. Fibroză pulmonară
B. Redoare matinală mai mult de 60 minute
C. Sclerodactilie
D. Ischemie digitală
E. Îngroșarea proximală a tegumentului

77. Simptome relevante ale sclerodermiei sistemice sunt:


A. Hiperpigmentarea tegumentelor
B. Teleangiectazii
C. Valvulopatie
D. Sindromul Raynaud
E. Osteoliză
78. Testele imunologice pentru sclerodermie includ:
A. HLA DR1
B. Anticorpii anti ADN
C. Anticorpii anti SCL70
D. Anticorpii anticentromer
E. HLA B27
79. Pentru Osteoartroză sunt caracteristice:
A. Durerile de tip ”mecanic”
B. Crepitații articulare
C. Hiperproducții osoase (osteofite, noduli Heberden)
D. Redoare matinală mai mult de 60 minute
E. Anticorpi anti-CCP
80. Reumatismul articular acut include:
A. Anticorpii Anti-CCP
B. Sacroiliită
C. Cardită 100%
D. Poliartrită acută

160
E. Context infecțios (streptococul β hemolitic)
81. Sindromul Șjogren-asociat poate apărea în evoluția bolilor condiționate imun:
A. Artrita reumatoidă
B. Lupus Eritematos Sistemic
C. Poliarteriita nodoasă
D. Artroza
E. Sclerodermia sistemică
82. Vasculite sistemice asociate cu ANCA sunt:
A. Poliarteriita nodoasă
B. Poliarterita microscopică
C. Sindromul Churg-Strauss
D. Granulomatoza Wegener
E. Boala serului

83. Vasculite ale vaselor mari sunt:


A. Poliangiita microscopică
B. Arterita Takayasu
C. Arterita cu celule gigante
D. Granulomatoza Wegener
E. Vasculita reumatoidă
84. Complicațiile osteoporozei sunt fracturile la nivel de:
A. Coaste
B. Col femural
C. Antebraț partea distală
D. Vertebre
E. Falange proximale
85. Următoarele afirmații sunt proprii osteoporozei:
A. Pierdere de masă osoasă
B. Modificări microarhitecturale osoase
C. Fragilizarea osului

161
D. Creșterea riscului de fractură
E. Fără disabilitate
86. Pentru reumatismul palindromic sunt caracteristice:
A. Monoartrita apărută subit
B. Eritem
C. Artralgii intense
D. Durata puseului 1-2 zile
E. Afectarea oculară
87. Simptomele osteoartropatiei hipertrofice includ:
A. Sacroiliită bilaterală
B. Artralgii
C. Hipocratism digital
D. Strii profunde pe scalp și față (Cutis verticis gyrata)
E. Ossalgii
88. Osteortropatia hipertrofică secundară apare în evoluția cronică a:
A. Cirozei hepatice
B. Bolii intratoracice supurative
C. Artritei reumatoide
D. Artrozei
E. Bolii inflamatorii intestinale
89. Sindromul SAPHO se manifestă cu:
A. Noduli reumatoizi
B. Osteită
C. Pustuloză
D. Sinovită
E. Acne
90. Eritemul localizat periorbital ” în ochelari” , de culoare liliachie este un simptom al:
A. Artrite reumatoide
B. Lupus eritematos sistemic
C. Artrozei
D. Dermatomiozitei
E. Spondilitei anchilozante

162
91. Modificări ale complementului în lupus eritematos sistemic sunt consecință a:
A. Deficienței congenitaleale fracțiunilor C2 și C4
B. Leziunilor renale ce implică consumul C3și C4
C. Activarea policlonală a limfocitelor
D. CH 50 se consumă la formarea de complexe imune
E. C3 și C4 participă la formarea de complexe imune
92. Pancreatita lupică poate apărea în cadrul evoluției Lupusului Eritematos Sistemic ca
urmare a:
A. Arteriitei
B. Consumului de antibiotice
C. Infarctului pancreatic
D. Calcinatelor
E. Consumului de glucocorticosteroizi
93. Remisunea în artrita reumatoidă se consideră atunci când există următoarele :
A. Redoare matinală=60 minute
B. Absența durerii articulare spontane
C. Absența durerii articulare la presiune și mobilizare
D. Absența fatigabilității
E. VSH < 30mm/oră sau/și proteina C reactivă <20mg/l
94. Care afirmații sunt criterii ale artrite reumatoide?
A. Artrita la minim trei arii articulare
B. Uveita
C. Sacroiliită bilaterală
D. Artrita simetrică persistentă
E. Redoare matinală = 60 minute
95. Simptome certe de diferențiere a spondilitei anchilozante sunt:
A. Factor reumatoid pozitiv
B. Sacroiliită bilaterală de diverse grade
C. Afectarea articulațiilor proximale
D. HLA B27 pozitiv
E. Expansiune toracică diminuată

163
96. Criterii în favoarea osteoartrozei includ:
A. HLA DR4
B. Durere de tip mecanic
C. Crepitații articulare
D. Noduli Heberden
E. Entezită
97. Factorul reumatoid este pozitiv în :
A. Sindromul Reiter
B. Sindromul antifisfolipidic
C. Boala mixtă a țesutului conjunctiv
D. Lupus Eritematos Sistemic
E. Artrită reumatoidă
98. Pentru diagnosticul de miozită importante sunt:
A. Electromiografia
B. Biopsia musculară
C. Anticorpii Jo-1
D. Creatinfosfokinaza plasmatică
E. Acidul uric .
99. Pentru a confirma prezența vaculitei sunt necesare:
A. Ultrasonografia
B. Artroscopia
C. Anticorpii ANCA
D. Factorul VIII antigenic (von Willebrand)
E. Biopsia arterială
100. Pentru confirmarea amiloidoze se recomandă:
A. Radiografia toracelui
B. Aspirație lipidică
C. Biopsie rectală
D. Biopsie renală
E. Scintigrafie

164
101. Artrita acută monoarticulară este caracteristică pentru:
A. Gută
B. Artrită septică
C. Artrită reumatoidă
D. Artrită psoriazică
E. Sinovită traumatică
102. Simptome proprii osteoartrozei sunt:
A. Dureri de tip mecanic
B. Dureri ”de start”
C. Sacroileită
D. Uveită
E. Afectare asimetrică
103. Simptome specifice febrei reumatismale sunt:
A. Artralgii de tip migrator
B. Noduli Bouchard
C. Conjunctivită
D. Miocardită
E. Evidența unei infecții cu streptococul β hemolitic
104. Pentru osteoartropatia hipertrofică este caracteristică triada:
A. Uveita
B. Poliartrita
C. Hipocratism digital
D. Periostită a părții distale a oaselor lungi
E. Sindesmofite
105. Factorii ce contribuie la declanșarea și perpetuarea autoimunității :
A. Predispoziția genetică
B. Infecția virală
C. Stresul
D. Perturbările hormonilor sexuali
E. Infecția bacteriană

165
106. Diagnosticul de febră de etiologie nedeterminată poate fi considerat :
A. După trei vizite la medic fără un diagnostic cert
B. După trei zile de spitalizare fără un diagnostic concret
C. O săptămână de investigații “inteligente și invazive” în condiții de
ambulator fără un diagnostic stabilit
D. Prezența febrei mai mare de 37,5ᵒC
E. Temperatura >38,3º C (101º F),
107. Factori de risc pentru osteoporoză se consideră:
A. Sedentarismul
B. Obezitatea
C. Menopauza precoce
D. Masă corporală redusă
E. Istoric familial de fractură osteoporotică
108. Leziunile oculare în artrita reumatoidă sunt frecvente și se manifestă prin:
A. Episclerită
B. Sclerită
C. Uveită
D. Scleromalacie perforans
E. Cheratoconjunctivită sicca

109. Manifestări clinice primar glandulare în sindromul Șjogren sunt:


A. Hipertiroidism
B. Sindromul sicca(sindromul uscat)
C. Tumefacția glandelor parotide
D. Tumefacția glandelor submandibulare
E. Tumefacția glandelor lacrimale
110. În sindromul algic periarticular Nu sunt afectate structurile:
A. Sinoviala
B. Structurile periarticulare
C. Cartilajul
D. Osul
E. Lichidul sinovial
111. Pentru determinarea activității și procesului evolutiv al artrite reacive sunt
utilizate testele:
A. Hemoleucograma
B. VSH
C. Bilirubina
D. Proteina C reactivă
E. Fibrinogenul
112. Criteriile clinice CASPAR pentru psoriazis includ:
A. Distrofie unghială psoriazică
B. Psoriazis curent sau istoric personal/familial
166
C. Dactilită
D. Afectare cardiacă
E. Factor reumatoid negativ
113. Pentru stabilirea diagnosticului de osteoporoză sunt recomandate:
A. Ultrasonometria
B. Absorbțiometria cu fascicul dual de raze X (DXA)
C. Radiografia
D. Scintigrafia
E. Tomografia computerizată cantitativă
114. Factori de risc modificabili pentru osteoporoză:
A. Fumat, abuz de alcool
B. Activitate fizică semnificativă
C. Deficit de vitamina D
D. Masă corporală scăzută
E. Aport insuficient de calciu
115. Simptome distincte pentru artrita reactivă sunt:
A. Oligoartrită-afectare asimetrică
B. Afectarea articulațiilor sacroiliace
C. Uretrită
D. Afectare articulară simetrică
E. Afectare oculară
116. Deformații ale mâinilor în artrita reumatoidă includ:
A. Entezită
B. Deviație ulnară a articulațiilor metacarpofalangiene
C. Deformare în butonieră
D. Deformare în gât de lebădă a degetelor
E. Noduli Heberden
117. Pacienții care fac abuz de alcool pot avea febră acută ce semnalează:
A. Hepatită alcoolică acută
B. Infecția HIV
C. Pancreatită acută
D. Ascită peritonită
E. Deliriu tremens
118. Risc crescut pentru a dezvolta o febră acută gravă o au persoanele cu:
A. Deshidratare acută
B. Vârste extreme (copii/vârstnici)
C. Pacient recent operat
D. Sarcină
E. Infecție respiratorie

119. Testele biologice recomandate unui pacient febril:


A. Hemoleucograma
B. Proteina C reactivă
C. Hemocultura
D. Analiza de urină+urocultura
167
E. Tomografie computerizată
120. Artrita reumatoidă cu prognostic sever se consideră:
A. Debut acut poliarticular
B. Fără sindrom astenic
C. Implicare extraarticulară
D. Eroziuni articulare confirmate radiologic
E. Sindrom inflamator ridicat

121. Febra periodică este caracteristică pentru următoarele entități clinice:


A. Febra familiară familiară
B. Sindromul Hiper-IgD
C. Febra periodică asociată receptorului TNF (TRAPS)
D. Entezopatie
E. Osteoartroză
122. În grupul spondilitelor seronegative sunt următoarele entități clinice:
A. Spondilita anchilozantă
B. Artrita psoriazică
C. Sclerodermia
D. Sindromul Reiter
E. Artrita reactivă

123. Criteriile vasculitei Churg-Strauss includ:


A. Astmul bronșic
B. Sacroiliita
C. Eozinofilie >10%
D. Infiltrate pulmonare labile
E. Histologic – eozinofilie extravascular.
124. Entezita este o manifestare clinică comună în:
A. Osteoartroza
B. Spondilita anchilozantă
C. Artrita reactivă
D. Artropatia psoriazică
E. Gută
125. Entezita nu este caracteristică pentru:
A. Spondilita anchilozantă
B. Osteoartroză
C. Vasculită
D. Gută
E. Sindromul Reiter

126. În patogenia gutei se evidențiază următoarele procese:


A. Hiperuricemia și acumularea de urați în organism
B. Depunerea uraților în țesuturi
168
C. Artrita gutoasă acută
D. Spondilalgii
E. Afectare oculară

127. Complicațiile gutei pot fi:


A. Uveită
B. Artrită degenerativă severă
C. Nefropatie
D. Calculi renali
E. Osteoliză
128. În profilaxia secundară a atacurilor de gută sunt importante măsurile:
A. Efort fizic excesiv
B. Evitarea băuturilor alcoolice
C. Limitarea administrării medicamentelor(diuretice,)
D. Menținerea unei greutăți corporale optimale
E. Respectarea regimului și dietei.
129. Pacientul prezintă febră și splenomegalie.Care maladii necesită a fi suspectate
și excluse?
A. Maladii limfoproliferative
B. Endocardită bacteriană
C. Diabet zaharat tip II
D. Tuberculoză miliară
E. Lupus Eritematos Sistemic
130. Care din afirmații sunt importante la pacienții imunodeprimati cu febră:
A. Orice imunosupresie se poate complica cu o infecție,
B. Febra poate fi cauzată de o infecție oportunistă dar și de o
infecție comunitară sau nosocomială,
C. Mai multe infecții concomitente se pot asocia la același
pacient,
D. Orice febră apărută la imunodeprimați este o urgență
diagnostică și terapeutică.
E. Rareori poate avea importanță.
131. Semnalați factorii extrinseci (de mediu) ce favorizează apariția precoce a
osteoartrizei:
A. Particularități profesionale și eforturi fizice profesionale
B. Traumatizarea articulației
C. Activități sportive
D. Vârsta înaintată
E. Apartenența rasială
132. Semnalați factorii de risc genetici ce favorizează apariția precoce a
osteoartrozei:
A. Dereglări ereditare ale colagenului de tipII (sindromul Stikler)
B. Vârsta înaintată
C. Genul
D. Mutația genei colagenului II (COL2A1)
169
E. Masa corporală crescută
133. Factori etiologici intrinseci nongenetici ale osteoartrozei:
A. Vârsta înaintată
B. Masa corporală crescută
C. Scăderea nivelului estrogenilor
D. Activități sportive
E. Apartenența rasială
134. Criteriile de diagnostic ale spondiloartropatiilor includ simptomele clinice:
A. Oligoartrită asimetrică
B. Durere dorsală sau lombară nocturnă sau redoare matinală
dorsolombară
C. Durere fesieră
D. Artrita articulațiilot metacarpofalangiene proximale
E. Irită
135. Pacient ce prezintă artrită axială, examenul radiologic cu sacroiliită bilaterală
și sindesmofite marginale ne sugerează diagnosticul:
A. Gută
B. Spondilartropatie seronegativă
C. Spondilită anchilozantă
D. Artrită reumatoidă
E. Sclerodermie
136. Osteoartroza coxo-femurală se manifestă cu simptome și semne clinice de:
A. Durere la mișcare
B. Durere fesieră
C. Crepitații la mișcare
D. Limitarea volumului mișcărilor, în special rotația internă
E. Diminuarea expansiunii toracice
137. Osteoartroza umărului are simptome și semne clinice:
A. Expansiune toracică diminuată
B. Durere la mișcare
C. Limitarea volumului mișcărilor, îndeosebi rotația externă
D. Crepitații la mișcare
E. Deformare
138. Anticorpii antifosfolipidici în Lupus Eritematos Sistemic sunt obiectivați prin:
A. Prezența de titruri crescute a anticorpilor anticardiolipinici IgM,IgG
B. Test fals pozitiv pentru lues persistent mai mult de 6 luni
C. Factor reumatoid pozitiv
D. Prezența anticoagulantului lupic
E. Anti Jo 70
139. Modificările histologice musculare în sclerodermie includ:
A. Hipertrofie musculară
B. Infiltrat inflamator limfocitar interstițial și perivascular
C. Necroză musculară
D. Fibre musculare degenerate
E. Fibroză și atrofie
140. Artrita articulațiilor sacroiliace este caracteristică pentru:
170
A. Artrita reumatoidă
B. Sclerodermie
C. Spondilită anchilozantă
D. Artropatie psoriazică
E. Sindromul Reiter
141. Artroza mâinii prezintă semne clinice:
A. Tofi
B. Noduli Heberden
C. Noduli Bouchard
D. Eritem
E. Onicoliză
142. În osteoartroză sinovita morfologic se manifestă prin:
A. Sinovita bogată în detritus
B. Sinovita fibrotică
C. Necroza sinoviei
D. Sinoviopatia inflamatorie
E. Sinoviopatia hiperplastică
143. Tratamentul osteoartrozei are următoarele obiective:
A. Educarea pacientului
B. Reducerea durerii cu menținerea mobilității
articulare
C. Combaterea sinovitei
D. Stoparea progresiei bolii
E. Toate cele menționate
144. Articulațiile temporo-mandibulare cu dureri la masticație și alterarea
mobilității se afectează în:
A. Spondilita anchilozantă
B. Artrita reumatoidă
C. Sindromul Reiter
D. Gută
E. Artrita reactive

145. Tabloul imagistic de afectare erozivă asimetrică a articulațiilor


interfalangiene distale, articulațiilor sacroiliace și coloana vertebrală sunt
caracteristice pentru:
A. Artrita reumatoidă
B. Lupus eritematos sistemic
C. Sclerodermie
D. Artrita psoriazică
E. Guta
146. Care entități clinice nu reprezintă Sindromul Caplan :
A. Artrita reumatoidă
B. Guta
C. Osteoartroză
D. Spondilită seronegativă
171
E. Pneumoconioză
147. Articulațiile temporomandibulare cu dureri la masticație și eroziuni NU se
afectează in:
A. Spondilita anchilozantă
B. Artrita reumatoidă
C. Sindromul Reiter
D. Artrita reactivă
E. Gută
148. SLEDAI-2K este un indice utilizat pentru a stabili activitatea:
A. Artritei psoriazice
B. Sclerodermiei
C. Lupus eritematos sistemic
D. Artroză
E. Gută
149. Regiunea cervicală a coloanei vertebrale este singurul segment interesat în:
A. Gută
B. Artrita reumatoidă
C. Sclerodermie
D. LES
E. Osteoartroză
150. Anticorpii anti-centromer NU sunt prezenți în:
A. Lupus eritematos sistemic
B. Artrită reumatoidă
C. Sclerodermie limitată (sindromul
CREST)
D. Artroză
E. Boala Reiter

172