Sunteți pe pagina 1din 409

SINTEZE lYCEUM
ION COTEANU

GRAMATICA DE BAZA A LIMBII ROMANE

l.2!1

EDITURA

ALBATROS

Bucuresti. ..

1982

prima editie in format electronic Editie ingrijita de dl. E.E. Bibliotescu e_Bibliotescu@yahoo.com • Romania. 14 aprilie 2006

docs.torrents.ro

(pagind go alii)

SUMAR

In trodu cere 1 Propo 3 Partile zit ii si fr aze .•.••••.•.•.•• propo zit+ilor de vorhire _
...............••.•.•.•.

7
_•• ._.. _•• _•••• _. _ ...•. _ •••• _ ••••• _.,_ _ ' .. _ •. .. ...••
" ~, •. " , ,. ,

11

2 Felurile

15 20

4 Snhst an tiv ul

25
30

5 Genul la su bs'tan t ive 6 Numarul la substunt ive 7 Cazul la substantive 8 Propozitii care au 9 Adjectiv ul 10 Nurneralul 11 Articolul 12 Pronurnele ... ,., .•....•.. .•...... , .•... ....•...
[01

, .•.... ' .. ,.. , hstantiv

_,._ , .., . , . , , ,_,,., ,.. ,',. _.,. ,,' , .•. ,

40

54
75
80 101

de

511

In fraza .,',.,

...............................•.••.• , ,., ,.. , . ,..... , , , , .. , , .. , . . _ '.. _ '. " .. , ., .. ,_.,_.,.•• _ , ...•.. .. ., ... ,_ _ •.. _ -. , .... .. ,., .... , .' ,

107

, . , . , . ,_ '.. '•..•.•.. .•

]22
124

13 Pronurnele personal 15 Verblll 17 )Iodul, ................•...... persoana,

14 Celelalte feluri de proll.ume 16 Tran zit.ivitatea timpul

140
158 166 176 185

18 Indicativul 19 Conjunctivul 20 Couditionalul 21 Irnpcrativul 22 Infinitivul 23 Gerunziul

'.• '.. _ _. ,.. ,.. ,_.,_, ._. .. ~ optativuI ._ ,_

208
211

214

...... - ....- ....- .. .,,

.- ,_

-- - -- ... - ...~. 222

217

24 Participiul 25 Snpln ul 26 Conjugarea 28 Adverbul 29 Prepozitta 30 Conjunctia 31 Iuterjectia 32 Propozitia simpla ~i propozitia dezvoltata 33 Partile principale ~i partlle secundare ale propozitiei _ 34 Structura generaIrt a frazei contragerea ~ expansiunea , _ .•. .... _.. _. . .. . .... ,_. " indirecta _. 35 Transforrnarea, . _ _ ._ ._ ._ .. ._ .,.. _.. _._~ __ .. _ _ _ _ ._ _ _ ", _ ._ _.. _.. _. _.. _.. _.. _.. _ ._. ... . __ .. _.. _ . . . . " _.. _.. . . . _ .:. . . . . 27 Verbul ca predicat

225 227
229 248 252 262 271 276

278 281
302 329 340 356 366 413

36 Topica .•.. " .., ._ 31 Vorbirea directa-vorbirea 38 Pnncipalele Indice de figuri de sttl materii,

IN TROD UCERE

Ce cste in fond

gramatica?

ctnd spunem orice lucru, cit de simplu, petnjelesul eelorlalli; punem tn miscare mt Jlumar de reguli, lara de care nu am /1 in stare sit lega112nici dolta cuointe lntre ele, Regulile acestea, de care de multe ori nici mt ne dam seama, formeazd in mintea noastra 0 g ram a tie a, nu numaidecit iitva/ata in ~coala; ci deprinsii de la pariltti, odata C1f primele cuoinie, CH [ocurile, ell csle dintit' pwzii copilal'qti 1",,'.!l!ale pe de ross, o gl'amatidi jolosita mereu, ori de cite ori vorbim salt sc'}!iem, ascultam saa cifim SPUSellZ altora. Ea seamatla C'Zt un mecanism, bunaoara CII eel de ceasornice, dintl'c care uncle arat«, cum stirn, orele sl minuiele, altcle si n-I-t11taruJ zilei din luna, altel~ chia» luna anului. Orele $i 'millutele sin! indicate de tUl mecanism, pentru ziua lunii si luna altuiui e neooie de t'lca u1tul salt 1'J1ai mu,lte mecanisme 'angrcnate 2ntr-1t1t tot cu eel dintii. Tot astJel, cine vorbe$fe despre lucruri simple, se foloseste de 0 gramatica asemd» nato arc cu mecan£smltl ceasornicelor care aratii orele si minutele. Cine oorbcsic despre $tiillf,a, ana, liffraher-a sate 'teknica are neooie de 0 gramatica mai dezvolta!a. De aceea ne treb'lt1e 0 gramatica mai bogata $imai 1tUantata deci! eea deprinsa lara studiu. regula. grameticala? o reguM gramaiicald esie 0 formula simplii de tipul "daca ... atunci" pe care 0 aves» toti in minte $i 0 pmlcm in practicii aproape in mod automat. Daca am spus, de exempht, se audc, atu11,ci se aude poale fi combinat Cle diferite cuoisue, CHm slJtt bine, aici, aproape, acum etc. sau cum sint! ca, dadi, cum eic., dar me cu eu, noi, voi etc. Tot ast/el, daea am spus cai, ~i apoi vorlJim aes'Pre 1Jllul singur, acela nu poate fi dedt cal
0

Ce este

ill sj£1$#, daca uren» sa spunem. ca 0 persoan-i tace, pufem s-o facem indicind numele persoanei, adaug£nd un el saa ea, dupa cum este vorba de ttn birba! sate de 0 femeie, sau pur $i simpl« fara aceste sper£ficari (tace). Dupa cum se oede, unele reguli au doua sa« mal tn1tlle solut£i, in limp ce altele au una singura (cal-cai). Si unele $i celelalte nu sin; dccit raporiurile cwprinse in [ormele cuoinielor ~iin gruparae de cuvinte, in propozitii $i [raze. Cite raporturi sin: attica reg1.tli auem, dar ele nit cresc la infinit, pentru cii, de exempiu, cc se znt£11'tplii en tace, se poate intimpla !ji C1t aude, bate, cere, dregc, expune, gcme, icneste, jeleste, merge, petrece, ramine, vede etc. Ce reprezinta
0

gramatica

de baza?

Daca luam $i comparlim gramaiicile din mintea celor ce $liu romdneste, in toate intUnim ton mtmar de reguli nedeosebite prin nimic intre de, aricit de inva/ati si de talentaii sint cei ce le £ntrebuinfeazii. Ele constitui« impreuna gramatica de b a z ii. Regulile din gramatica de baza au. caracter general. Ele se sup1'apmt adesea cu reguli partioulare, care trebuie sa Jie de asemenca Ittate in seamd, cdci derh'a dt"n cele dintii.
Gramatica uzulul

Gramaiica de bazii ca $1 oricare dinirc grainaticile derivate din ea pot Ji descrise tIt diverse Jcluri, dar modalitiifile mai import ante siltt urmdtoarele doua: a) sii se tnjii/i$eze schema, adicd sa se CI2lt11tCrein. forma generala $i abstractii toaie regulile acelei gramatiei 1 b) sa se £njCi{i$eze uzul, adied aplicatiile concrete ale regu: lilor dht schema # posibilita/ile Jotosirii lor. Uzul este slrins legat de J u 11 eli i 1 e indepli1tite de c'ltvi1zte $i de gl'ltpuri de cuoisue. Fztncliile, la rindul lor, sint inc/use intr-ult Jel eau atlttl in eltv/nte $1 i/t grupurile de c1wiltte de diverse 1niirimi cu care trebufe sa se potriveascii perfect. Dat fUnd ea din, momeniul cind 0 gramatieii este pusa in miscare, toaie par/ile ei seroesc la construirea de propozitii,fraze, grupari de [raze etc., ea J1ttlcJioneaza ca un aparat mental a cdru! existel1/ii S6 JUsiifiea *1 se explica prin rezultatele exprimate.

Gramatica normei culte (gramatica normativaj Din unele reguli gramaiicale rezulta doua sau mai multe solu(ii. De obicei, una dintre acesiea este mai des folosita de comunitaiea de limba din carefacem parte. Cind coincide ~i eu imaginea pe care comunitatea si-a facut-o despre cele mai reusite forme de exprimare, atunci acca solufie este declaratd obligatorie $i devine nor m a pentru aspeciul cultivat al limbii. Solu(ia adoptata se poate sa nu Jie la un moment dat # eea mai raspindita, dar sa corespunda din alte punde de oedere cu ceca ce se considerd ea esie necesar pcntrzt buna exprimare. Soluiiile gramailcale ridieate la acesi rang [ormeazd un corp de norme pentru limba mlta, numita $i literara. Sistemul lor consiituie gramatica normativa a limbii. Fiind rezultatul unei lungi selee/ii, ea seroeste ea model. eaei se intcmeiaza pc uzul cult al limbii ~i permite totodala dezuoltarea ordonata a acestuia. Diversele tipuri de gramatici ~i scoala St,tfdi1tl gramatieit in $eoala coincide cu cerintele mul gra'matiei tntemeiate pe norma cult«, sarcina profesorului de limba romanafiind de a face pe eleu sa dispmla - in C1t1w$tht{a de ea'ltza - de ~tn registr« variat ~i nuantat de reguli prin a cdror aplicare sa ajunga in Nmpul eel mai scurt, $i potrivit cu situa/iile in care el se poa!e afla, la eea mai bnna organizare a vorbirii $i scrierU, tar pri1t aceasta sa se exprime elegant $i precis. Existii in acesi scop telmic; pedagogicc, dar oricare dintre ele rise a sa se piardii in amammte lipsite de t"mportanta daca mt sin! intcmeiate pc eoaluarea cit mM cxac!a a gramaficii de care dispune eineva la data la care se incepe educarea tor« birii ~i scrierii, Studiul gramaticii in ~eoala 1t1t trebuie impova1'at cu toate suotilitiltile oferite de 1111. curent lingvistic salt altul, scopul invajarii nefiind teoria gramatlcalii# nici terminologiile, adesea foarte complicate. ci limba romana ca obicci pl'z"n Ca1'C gindi1'ea se poate perfecfiolla ~i exprima tn formelc cele mai

eficace.

Aplicarea .principii10r expuse aiei se face in cartca de ja/a dupa wn plan care nu corespunde toidcauna C1t tradiiia. Di1Zd prioritate ttzului, afu fost obliga/i sa cerceuin» ~i modul in care struet'urile limbii ronuine rasp1t1ld Ju.ne/lilor emmtu.,

"Uor $i am iuccrcui sit conduceni cxjJUlwrea HOas/rain a$a [el inc£! sa [acem pe cititor sa conipar« salt sa alcatuiasca el ittsu$l construe Jiile despre care »orbim. sau pc care i le sugeriim. A m putea rezuma pmzdul nostru de uederc in afirmaiia cii, in cartea de fapi, am privit functia ca wn element carc-$i, subordoneasd structure sau, alife] spus, Cd structura trelruie sa se afle in seroiciul [unciiei. Discuiarea amammJitii a raporturilor dintre [unctie # structura nit intra 21lSa in cadrul expunerii noastre. Indl}crent fa ce concluzie s-ar ajung«, ni s-a pc'irut mai a'l'fl1ttajos pentru studiul limbii romancrn stadiul actual al cunosiiutclor sa insistiim asupra rolulzd dominator al jUl1c!i:ei, 'soc~thld ca in f eiul acesta 1!-C pZasifm mai aproapc de ceca ce ne-asn obi$nuil sa numn« in uliimele dccenii .cultioarea limbii YOmane'!.

Capitolul I PROPOZITII , SI FRAZE ,

De obicei, oamenii vorbesc folosind grupuri de cuvinte, nu cuvinte izolate, Sa privim eu atentie citeva asernenea grupuri:

(A) (1) Am pc masa ...


(2) (3) (4) (5) Lenea e... Vasile si-a pastrat... Dati-mi..; Baietii au pareurs ...

(B)
Am pe masa un vas de florl, Lenea e cucoana mare. Vasile si-a pastrat calmul. Dati-mi un kilogram de mere. Baietii au pareurs pe jos un drum foarte lung.

Grupurile din eoloana (A) nu au inteles clar, pe cind cele din coloana (B) au. Acestea din urma sint pro p 0 zit i i. Sa luam acum in discutie seria de propozitii subliniate din exemplele de mai jos care fac parte din dialoguri curente I (1) -

- Miillc.

Cind plecati?

(2) - Ma cunoasteti? - Da. (3) - Cine lipseste? (5) -

-- Ionescu, (4) - Ala!

Da r Cine e la telefon? Aveti sticle de Iampa? Nu! Dar caleudarei Nici! Atunei ... ce magazin e F({1'11Z({cic I 11

asta?

Cuvintele: miine, da, Ionescu, ala. n«, dar calendare, 1tiel, armacie sint tot propozitii, fiindca au inteles clar in situatiile in care au fest rostite, insernnind, de fapt: .

(1) Miine (plecam).


(2) Da, (va cunosc). (3) Ionescu (lipseste). (4) Alo l (rna auzitij). (5) Nu (avem sticle de lampa i). Dar calendare (aveti}? Nici (calendare nu avern)! (Magazinul asta este) farmacie I

propozitie = un singur

predicat.

Sa cercetam mai de aproape propozitia Vasile si-a pastrat calmul. Ea ne spune di persoana numita Vasile a facut ceva (~i-a pastrat calmul). Cuvintele care ne dau de stire ca 0 persoana, 0 fiinta sau un lucru [ac ceva, stnt pre d i cat e. Sa Iuam acurn propozitia Lenea e cucoand mare. Grupul de cuvinte e cucoanii (mare) arata c e est e lenea. Daca am fi spus Lenea este ru#noasii, este r1t$inoasii ar fi aratat e u m est e lenea. Cuvintele sau grupurile de cuvinte care arata ce esie sau C~tm este ceva sau cineva sint tot predicate, atunci dnd este (era, a fosi, va fi etc.) se exprima sau se subintelege. Sa vedem, in sfirsit, propozitia Am pe masa un vas de flori. Din ea aflam ca [eu, eel care vorbesc) am pe masa eeva. Grupul de cuvinte am pe masd contine predicatul am. Lucrul, persoana, fiinta etc. despre care predicatul spune ceva pot sa nu intreprinda nici 0 actiune in propozitie, ci sa fie, stea, doarma, aibii ceva etc. In grarnatica se spune, totusi, ea ele fac ceva, Dar nu numai in gramatica, In vorbirea de to ate zilele, Ia 0 intrebare ca Ce face tata], se poate raspunde: "Sta in pat", sau "Are de lucru", sau "Este In concediu" etc. Prin urmare, predicatul este cuvintul sau grupul de euvinte care arata ce face, ce este sau cum este lucrul, persoana, fiinta Ia care se refera propozitia.

sa

sa

sa

12

tn limba romana, 0 propozi!ie are totdeauna un prcdicat §i numai unul, chiar atunci cind el este nuruai gindit. Aceasta regula se respecta si in cazuri ca: F ala mo~ul2ti era [rumoasii, harniC(l si infeleapta; cuvintele era [rumoasii, ltarnica $i in!eleapta formeaza un singur predicat, fiindca se refera impreuna la fata (mosului ), aratind cum era ea. Regula amintita functioneaza si atunci dnd predicatul este numai gindit, ca in: c« ce treburi pe fa noi? Dad predicatul ar fi fost si rostit, propozitia ar fi fost: C1' ce trebur! ali venit (sau vii, sau vcniti) pe la noi?

Un predicat +'maimultesubiecte

= 0 singura

propozitie.

Lucrul, persoana, fiinta, ideea etc. despre care predicatul

spune di fac ceva, ca sint ceva sau cineva ori ca sint Intr-un anumit fel se numese subiecte. Fata (mo$ului) din propozitia de mai sus este un grup de cuvinte care contine subiectul [aia, Intr-o propozitie ca N-are acum timp de plim.oal'c, subiectul despre care predicatul are spune ceva, este 0 persoana (el sau ea}, dar ea nu este numita, o propozitie nu poate sa aiba decit un predicat si numai unul, dar mai multc subiecte ; de exemplu: Gaina, rata domestica, curcanul ~i bibilica au pierdttt dcprinderea de a zbura. Conditia este ca predicatul sa spuna ceva despre to ate subiectele la care se refera, luate impreuna.

Doua sau mai multe predicate = 0 fraza.

Sa luam urmatoarele constructii: (1) Ciinii latra, caravan a trece. (2) Culegeti flori ~i daruiti-le din toata inima. (3) S-ar scalda baiatul, dar se teme cii e prea rece apa. tn fiecare dintrc constructiile (1) - (3) sint doua sau trei predicate, deci doua sau trei propozitii, dar unite lntr-un tot prin intelesul lor. Acestui "tot'! Ii spunem f r a z a. 13

-------------------un Pro p zit i a este un grup de cuvinte sau


cuvint ell inteles dar, avmd un singur predicat (exprimat ori gindit).
i 0

Definitia jl'azei

F r a z a este un grup de cuvinte eu Inteles dar,

gindite).

avind eel putin doua predicate


'

(exprimate ori

Capitolul 2 FELURILE PROPOZITIILOR DUPA

2.1 FELURILE PROPOZITIILOR INTELESVL LOR

Numarul de propozitii formate de fiecare dintre noi in cursul vietii este atit de mare, inclt nu poate fi socotit, insa tipurile in care aceste propozitii intra ca in niste tipare sint foarte putine, Sa comparam intre ele propozitiile de mai jos I (1) Pamintul se invirteste in jurul soarelui. (2) Unde este strada Blanari? (3) Deschide usa! (4) Ce frumos apus de soare! (5) Sa mai astepte, oare? Propozitia (1) se numeste as e r t iva. La Iel ca ea sint sute si mii de propozitii din diversele domenii ale vietii. De

b) h 0 r tat i V a, care exprima un Indemn, 0 rugaminte: (Hai) sa mergem la sirand l Poftili la masii I Sii ne apucam de iucr« I Spune-ne, buntco, 0 pO!'este I

exemplu : Tuberculoza se vindcca astazi dcfinitiv. repn unor caciusi s£nt [runze modificate. Peirolul se distileaza £n rafinarii. Apa coniine saruri minerale $i microorganisme. Ceasornicul masaara limpul. Toamna se numara bobocii. Nimerd nu-s! cunoasie sf£r~itul. Mama face pliicinte. etc. Propozitia (2) se numeste in t e r 0 gat iva. La fel ca ea sint toate propozitiile prin care se intreaba ceva: At i citii cartea aceasta? Cine a scris-o i Nu mi-ai giisit siiloul pc undeoa] Ce doriji? 1 ncotro? Propozitia (3) se numeste imp era t iva. Ea poate fi : a) imp era t i v apr 0 p r i u - z i s a, care exprima un ordin, 0 porunca: Lasd pisica in pace I Bagaji-va minlile itt cap! Stalf pe lac! NU misca t

15

Propozitia care exprima 0 dorinta se numeste 0 p t 3 t i v a: Af minca ceva dulce! N-ai urea Iu acum, pe cdldura asta, ten. sirop de la ghea/a? 1 elui-m-as codrului ! Propozitia (4) este ex c l a mat iva. Ea indica. 0 stare sufleteasca de adrniratie, de incintare, de repulsie, 0 suferinta, o compasiune etc.: (Ptii,) frumos calel! Ce miros imbiitator ! (Uj,) ce ciUdura! Teribild. imbulzeala I (Vai.) ce nUl doare caputI Propozitia (5) este dub ita t i v a, exprimind sovaiala, De cele mai muIte ori, ea cuprinde 0 negatie: Sa plece, sa nu plece ... ; Sa Ji inirat, sa nu fi inlrat ...; S(! spuna, sa nu spulla ... ; etc., dar si (fara negatia me}: Sa plece, sa ramtna ... ; Sa fi intra», sa [i astepta: etc. Aceste propozitii pot fi afirmative sau negative:

z it ie i

felul

propo-

a f ir m a t iva: Trenul a plecat

n e g a t i v a: Trenul nu a plecat la timp.

ASERTIVA:

la timp.
Arghezi?

INTEROGATIVA: Ati citit pe IMPERATIVA: a. propriu-zisii


b. lwrtativa:

N-ati citit pe Arghezi?


Nu deschideti

Deschideti usa!
Spune-ne tea! poves-

usa!

Nu ne spune povesteal N-a~ pleca dupa-

OPTATIVA:

A~ pleca dupaamiaza, saracul!

amiaza.
cuI!*

EXCLAMATIVA: Cit amaisuferit,

Cit n-a suferit,

sara-

propozitie poate fie exprimata numai prin subiect ca in cazul: (- Cine lipsesteP) - Ionescu l ; numai prin predicat, de exemplu: (- Unde este Ionescu?) - Lipse$te!

2.2 FELURILE TURA LOR

PROPOZITIILOR

DUPA. STRUC-

sa

* Uneori, exclamativa mativa afirmativa,

negativa are acelasi tnteles cu excla-

16

sau, numat prtntr-o parte care nu este nici subiect, nici predieat: (- Cind va tntoarcetir) - Marti! Ea poate 53 fie insa exprimat a at it prin subiect cit si prin predicat ; Calul fug», Vine tOQ11t1ta sau poate sa contina ~i alte parti: Calul acesta juge ca sageata. In curind vine toamna cenu#e. Subiectul si predicatul sint .numite parti P r inc i P a I e, iar propozitia alcatuita numai din ele, propozitie s imp I a. Cind este fermata d.in subject ~i predicat, ~j arnindoua stnt exprimate, ea este 0 propozitie simpla ~i com pIe t a, iar cind ii lipseste una dintre cele doua parti, ea este simpla, dar incompleta sau eli p tic a. Propozitia cu subiectul ~i predicatul exprimate, dar si en alte parti, care se numesc sec u n dar e, este 0 propozitie de z v 0 I tat a. Daca are numai parti secundare, ea este socotita - de asemenea - propozitie dezvoltata, desi nn are uneori decit un singur cuvint : de exemplu: - M arji. In aceste conditii, ea este 0 propozitie dezvoltata si, in acelasi timp, eliptica. 2.3 FELURILE PROPOZITIILOR DUPA FUNCTIA LOR Functia generala a unei propozitii consta din legaturile ei cu alta propozifie. Sa luam urmatoarele exemple: (1) Toamna se numara bobocii. (2) Tara piere ~i baba se piaptana. (3) Ciinele care latra nu musca. (4) Tinarul bate incet la u~a. Asteapta linistit. Se aude, in sfirsi t, zgomot de pasi. (5) Tinarul bate incet la u~a si asteapta linistit pina se aude, in sfirsit, zgomot de pasi. Propozitia (1) nu este legata de alta propozitie, nu depinde de alta ~i nici nu face pe alta sa depinda de ea. Ea este in d epen den t <1, de sine statatoare. Propozitiilc din fraza (2) nu mai pot fi considerate independente. Desi nu depind una de cealalta, ele sint insa as 0cia t e intr-o fraza eu ajutorul unci conjunctii, In fraza (3), propo . dtia care latra nu mU$ca depinde de substantivul ciinele. Ea este 0 propozitie de pen den t a.

17

tn fraza (4) avem 0 Insirare de propozirii independente in ordinea desfa~uraru evenimentelor, pe dud in Iraza (5), nltimele doua propozitii au fost schimbate in dependente. Prin urmare, propozitiile se impart dupa funcria lor generala atit in fraza, cit si in afar a frazei, in: a) independente, b) dependente, c) asociate. Propozitiile se mai pot Imparti ~ dupa tipul de fraza din care fac parte. Exista doua tipuri de fraza: fraza fermata din dona san mai multe propozitii asociate ca (2), carora Ii se spune in aceasta situatie propozitii coo r don ate, iar frazei astfel alcatuite, fraza fermata prin coordonare, Celalalt tip de fraza (3) ~i (5) contine in mod obligatoriu una sau mai muIte propozitii dependente, care se numesc ~i sub 0 r don ate, iar frazei cu una sau mai multe subordonate i se spune fraza fermata prin subordonare. Intr-o asemenea fraza, propozitiile subordonate depind de 0 propozitie oarecare - numita reg e n t il. In fraza:

Nu mai ~tia ce sa faca propozitia ce sa faca depinde de nu mai ~a care este regenta
ei. propozitie regent poate sa fie ea Insa~i subordonata alteia, ca in exemplul urmator : Nu mai ~tia ce sa facii sa-l impace. Nu mai ~tia este regent a propozitiei imediat urmatoare : ce sa facd, Aceasta, la rindul ei, desi subordonata, este regent a celei care vine imediat dupa ea: sa-l imp ace, singura care ramine numai subordonata in fraza luata in discutie. Alta impart ire a propozitiilor dupa functiile lor in [raza se bazeaza pe idee a eel.unele au rolul principal, si aces tor a li se spune p r inc i p a I e, iar altele au rol secundar, si acestora Ii se spune sec u n dar e. In fraza:

N« mai su« ce sa faca sa-/' impace propozitia nu mai ~tia este principala (si regenta): ce sa faca este secundara (si regenta). iar sa-I impace este tot sectfndarii (dar nu ~i regenta]. 18

Impartirea in principale ~i secundare nu tine seama de celelalte functii ale propozitiilor, ci se adauga la ele. De aceea, 0 principala poate sa fie si regenta, 0 secundara poate fie regent dar si subordonata. principala nu poate sa fie fl'lSa subordonata $i nici

sa

a,

Prin urmare, cind intr-o fraza fermata prin subordonare gasim propozitii care nu sint subordonate in nici un fel altora, stim ca ele sint principale.

invers.

Capitolul 3

PARTILE DE VORBIRE

in vorbire si In scris se folosesc mii de cuvinte diferite. Privindu-le mai de aproape, observant ca. desi sint foarte diferite. ele au totusi si asernanari. Unele sint nume de lucruri, de fiinte, de Insusiri. altele de actiuni, unele sint numai cuvinte de legatura, unele stau totdeauna numai intr-o anumita pozitie fata de celelalte, altele i~i schimba locul. Unele au multe forme, altele numai una. Pornind de la astfcl de asemanari, ele pot sa fie grupate in clase si, in Ioc de mii de cuvinte, vom avea numai citeva clase cu una sau mai multe trasaturi comune. Acestor clase Ii s-a dat numele de p <l r tid e v 0 r b ire. Cistigul realizat prin gruparea cuvintelor in parti de vorbire consta in faptul di ceea ce se intlmpla cu un membru al unei c1ase, se intimpla In principiu ell toti membrii ei. Cuvintele limbii romane se grupeaza in 10 clase sau parti de vorbire: 1. Clasa suhsiantiuelor 2. Clasa adjectioclor sau sau sau sau sau sau sau sau sau sau

subs! antivul adjectit"ul num.eralul pl'on·wmele


articolul

3. Clasa numcralelor
4. Clasa

pron·umelor

5. Clasa articolelor

6. Clasa cerbelor 7. Clasa adoerbelor


8. Clasa prepoziliilor 9. Clasa eonjune/iilor 10. Clasa interjec/i£lor

verbul adverbul prepozitia eonjztnet£a interjcc/ia.

~O

denumesc lucruri. fiinte. persoane, insusiri. colectivitati, evenimente etc. Pentru a stabili daca un cuvint este substantiv, se pun intrebarile.:

3.1 Clasa SUBSTANTIVELOR

cuprinde cuvinte care

- Ce este acesta san aceasta? - Cine este acesia sau aeeasta? Raspunsul obtinut este obligatoriu un substantiv. 3.2 Clasa ADJECTIVELOR cuprinde cuvinte care Insotesc substantivele si adauga ceva la lntelcsul acestora, Adjectivele raspund la trei intrebari: a. Cum este ... (substantivul)? Cum este apa? (Este) rece (sau caldd san Umpede sau adi'1lea etc.). La lntrebarea de mai sus nu raspund insa toate adjectivele. Astfel, in grupul aceastd carte, aceastii este adjectiv, dar nu n'ispunde la "Cum este cartea?", ci la intrebarea: b. Care.: (substantival)? Care carte? Aceasia, aceeai asia, aia cealaltd (carte) etc. Nici la intrebarea b nu raspund toate ee1elalte adjective. De exemplu, in grupul zahar mult avem un adjectiv, pe multo El nu poate fi obtinut ca raspuns la intrebarea b, ci la a treia

etta, cfti, cite.: (substantivul)? Cit zahar? Mull, pufin. ct/i insi? Multi, putini, ncnumaratl etc. (Raspunsul nu trebuie sa fie insa un numar precis !).
3.3 Clasa NUMERALELOR este fermata din cuvinte care exprima un numar precis: un«, una, 0, doi, doua, trei, (0) suui, a suN! douiizcci si cinci, (0) mie, (un ) milion, a (0) suta etc., (0) miime, (0) cincime etc. Numeralul raspunde la una din intrebarile: cit, efta, ciji, ctte puse unui substantiv: Cit dintr-un intreg? Tret plitrimi. A cineea parte. Cifi (substantivul)? Cifi insi? Patru I ~i la intrebarile : At citelea (substantivul)? A cua (substantivul)? De cite ori? Ciii, cite? • Not a. Numeralul seamana foarte bine eu adjectivuI. De aceea, in gramaticile unor limbi straine, el este numit 21
[dou-i ) miliarde etc., primul, al doilea, a doua, at (a) sutelea,

intrebare: e. Cit,

ad jediv at eantitii/ii sau caniitarit: tn limba romana, numeralul nu poate fi indus printre adjective. pentru cii 0 parte din el se comport a ca substantivele (~i uncle numerale sint, de fapt, substantive). cornpara, de ex. un grup de cuvinte ca 0 gran/ada de carli ~i douazeci de car/i.
3.4 Clasa PRONUMELOR este formata din cuvinte tare au ro1ul de a tine locul substantivului: eu, tu, el etc., meu, td«, Salt etc., acesia, aceasia etc., cine, oricine, ce, cineca, ceoa etc. Unele pronume nu fac Intr-edevar decit tina loeul substantivului, altele indica ?i ceva in plus. Acesia, de exemplu, tine locul unui nume de obiect sau de persoana ~i in acelasi timp arata ca obiectul sau persoana se afla apr 0 ape de vorbitor, acela tine locul unei persoane sau al unui lucru aflate de par t e de vorbitor, cine, ce etc. tin locul unui obiect, fiin]e, persoane nee uno S cut e sau intentionat nedefinite de vorbitor etc.

sa

3.5 Clasa ARTICOLELOR. Articolul este uneori un cuvint, alteori, nu. Cind spunem, de exemplu: Astii;.i esie 0 zi frumoasa, punem Inaintea lui zi cuvintul 0, dar nu pentru ca sa numaram zilele, ci pentru a arata di. una dintre ele, cea de astazi, este frumoasa. Cuvintul 0 este articol, Tot astfel, in A [osi odala un mo? si-o baM, 1m ~i 0 sint articole, caci eu ele nu incepem sa numaram si nici s~ aratam ca este verba despre mosul sau baba eu nr. 1, ct despre un. 1110$ oarecare ~i 0 babii oarecare. Sa comparam aeum cuvintul creion dintr-o propozitie ca N -am creion. (am numai Pix) eu acelasi substantiv din Creionul acesta esie bine ascuJit. Creion 11U are articol, creionul tnsa are. Articolul lui este -1, dar -I nu este un cuvint. 3.6 Clasa VERBELOR cuprinde cuvinte care arata diversele obiecte (lucruri, fiinte, persoane etc.) fac ceva: sint. se mi~ca, gtndesc, man inc ii, dorm, muncesc, lenevesc, se cearta etc. Pentru a vedea daca un cuvint este verb, punem intrebarea: Ce face? la substantiv sau la pronurne, iar cind nu avem aceasta posibilitate, punem lntrebarea: Ce se intimplii {aici,

ca

22

acolo etc.)?, Ia care putem primi raspunsuri ca: ardc, pioua, fulgera, se i1ttuneea, dar si ea se face (curlitenie), se munccste etc.

3.7 Clasa ADVERBELOR. Adverbul este un Insotitor al verbului, la Intelesul caruia adauga ceva: (citeste] tl1uU, {eboard ) sus, (merge) agale. In general, el indica imprcjurarile in care se petrece lucrarea verbului. Unele adverbe s-au specializat ca auxiliarc all' adject ivelor ~i altor adverbe: mai frumos, [carte frumoasa. mai bine, tare bine etc. 3.8 Clasa PREPOZ1TIILOR. Prepozitiile sint cuvinte care lcaga substantivele si pronumele de verbe, substautivele Intre cle, dar nu si verbele intre ele; de exemplu : merge (verb) spre casd (substantiv), aluncca pe sine (substantiv), vorbc$fe (verb) cu el (pronume), eel despre rare se vo)'bc~te. ceas de mil1a, calimarii cu cerncald, struglwi din rie etc. Prcpozitia sta totdeauna inaintca substantivului sau cuvintelor pe care Ie leaga. 3.9 Clasa CONJUNCTIILOR. Conjunctiile Slut cu= vinte care leaga intre ele propozitii, verbe, adjective, adverbe, substantive: . Nu bea, nici nu manincii. Viizind ~i facind. Bun sau rdu, 0 fata ~i un bifiat. etc. 3.10 Clasa INTERJECTIILOR. tipete, suspinuri, mormaieli,
sunetelor articulate:

ptrruuu l, hsn / lztr$t l, pleosc /, trosc / etc. Ele sint cuvinte numai in masura in care sint formate din sunete vorbite. 3.1 j pART! DE VORBIRE FLEX1BILE S1 PART! DE VORB1RE NEFLEXIBILE , ,
Primele 7 par].i de vorbire din tabloul nostru au calitatea de a se modifica in cursul vorbirii dupa anumite reguli. Aceasta calitate se numeste f l e xi u n e, iar cuvintele care o au sint fIe x i b i 1e. Celelalte 3 parti de vorbire (pre:pozitia,

strigate, ajutorul

ab l, of l, vai l, luiis I, cea J

Interjectiile sint zgomote reproduse cu

23

conjunctia si interjectia) n e fie x i b i I e.

nu au aceasta calitate.

Ele sint

3.12 NUMELE $I VERBUL Primele 5 parti de vorbire din acelasi tablou au muIte reguli de flexiune comune, deosebite de cele ale verbului. Din aceasta cauza, ele mai sint numite de unele gramatici ~i n u me. Se ajunge astfel la doua categorii marl care se deosebese prin flcxiunea lor: n u mel e si v e r b u 1. Dupa alte gramatici, pronumele ar trebu] distins de restul partilor de vorbire flexibile, care s-ar lIllparti in n u m e, pro n u m e si v e r b. • Not a. tmpartirea cuvintelor in modul ararat are avantajul de a sublinia asemanarile ~i deosebirile de flexiune dintre nume si verb sau dintre nume, pronume ~i verb. Ea da nastere, insa, ~i la unele confuziL Adverbul, de exemplu, desi are reguli de flexiune asemanatoare eu ale adjectivului, nu poate fi cuprins nici in categoria numelui, nici In aceea a pronume1ui si eu atit mai putin in a verbului.

Capitolul 4

SUBSTANTIVUL

De obicei, el este un singur cuvint. Exista insa si substantive compuse din doua, trei sau mai muIte cuvinte, ca: apii tare. Bucurestii Noi, floarea soarelui, gura leului, Valea Largd, safe de la11tUe, Boliniinul di1t Vale, nu-ma-uita etc.
4.1 ECHIV ALENTELE SUBSTANTIVULUI

Substantivul este numele a ceva san al cuiva : alamii Bucuresti, (cas, cal, cura j, Ion, muncii,A[ aria, repelitie, ri«, student, varzii, zel etc,

In propozitii si in fraze, si alte cuvinte, grupnri de cuvinte sau chiar propozitii intregi indeplinesc adesea rolul de substantiv. Ele sint echivalentele substantivului, In aceasta situatie pot Sa fie: 1. Pronumele: Ea studiaza medicina. (Ea = 0 persoana feminina: Ana, Maria etc.) Te-a cautat cinera. (Cineea = 0 persoana), Ce ti-am povestit; rarnine intre noi. (Ce = povestea: noi = persoancle in cauza).
= omul eel lenes), 3. Numeralul: A Iuat doi zece la latina. [Zece = nota zece). Scriem trei pe cinci. (Trei = cifra trei ; cinci = cifra cinci), A gre$i este omeneste, (Faptul de a gresi). 1. Verbul: Fotografiaiul interzis! (Faptul de a fotografia). Iesirea prin usa a doua! (Lesirea = locul de iesire].

2. Adjectivul:

Lenesul mai mult alearga. (Lenesul

25

5. Adverbul:

Agale este inversullui repede. (Agale = adverbul agale; repede = adverbul "repcde"). Mai este un cuvint de comparatie. (Mai = adverbul "mai"). At din "al doilea" este articol. (Al = articolul "al").

6. Articolul: 7. Prepozitia:

Pe este frecvent in romaneste. (Pe = prepozitia "pelt). Deasupra se foloseste si ca adverb. (Deasupra = prepozitia .xleasnpra'T]
Cu dacd ~idar, nu fad mare isprava (Dac~ = fapful de a spune "dadi"; aap = faptuf de a opune "dar"). Cinta un lllutar mai mult in a/uri decit in versuri.

8. Conjunctia:

9. Interjectia:

10. 0 propozitie intreaga: Ce lie Ittt-{i place, altuia nu face. Placerca era se gaseasca 0 solu!£e con-

venabilii.. pentru. toatii. htntea. Nu mai stia incotro merge. dadea seama cu cine are de-a face.

sa

r~i

n.

Un citat

rea III.

"Ni~te rai $i

11i~;fe

j.nucni" este din Scrisoa0

"Opera descMsa'!. este


moderne .

formula

a poeticii

• Not ii. Cu exceptia pronumelui care Indeplineste i11 mod obisnuit fnnctiile substantivului, fiind urr mlbcuiior al acestuia, celeialte parti de vorbire au rol de substantiv In mod mai mult ori mai putin accidental. Se vede de altminteri di echivalentele substantivului de la 3, 5, 6, 9, 8 ~i II sint un fel de cit ate, care nn sc pot dezvolta decit cu ajutorul unui substantiv propriu-zis (cifra ..trei" i adoerbu] sau cuvintul "agale" etc.).

4.2 FELURILE
patru

DE SUBSTANTIVE

leetlve,

Dupa continutul lor general, substantivele se pot grupa in categorii: 1) eornune ; 2) propril; 3) abstracte; 4) co-

4.2.1 Substallti'i.'c comunc $i substantive proprU


Sa luam in discutie doua substantive: eras §i Timisoara. Primul numeste orice asezare omeneasca de 0 anumita marime si cuo' administratie corespunzatoare. AI doilea, Timisoara, numeste 0 asezare precisa din sud-vestul Romaniei, en un specific proprtu, Oras este numele pentru notiunea corespunzatoare, 'indiferent de cum arata cutare oras: prin urmare, 0 denumire g e n e ric ii, pe cind Timi§oara este denumirea unui oras par tic u 1a r, Substantival comun este, asadar, numele pe care-I dam oricarui obiect dintr-o multime sau dintr-o dasa de obiecte de vacelasi fel, Substantivul (sau tlumele)propriu este numele unui obiect [lucru, fiinja) particular.

pr 0 pi i i f 0 los it e c a s'u b s tan t i V' e comune s i invers Sa luam in discutie substantivele din urmatoarele pro .. pozitii: (1) Odiseea este una din marile opere liter are ale antichiUitii , (2) Calatoria a fost 0 adevarata odisee. (3) Nu mai fumeaza Carpafi, nici Bucegi, nici Snagoo, nici un fel de tigari. In (2) si (3) numele proprii Odiseea, Carpa.fi, Bucegi, Snagoo nu maisint - ca substantivul Odiseea din (1) - nume proprii in adevarata acceptiunea cuvintului, caci Ii se atribuie rolul de substantive comune. Dimpotriva, in propozitiile de mai jos, unele nume au fost transformate din comune in proprii: (4) Satul din vale se numeste Isooarele. (5) Pe baiat il cheama Miet«. Ca Lztoarele ~i Mielu sint multe substantive comune devenite nume de locuri sau de persoane; de ex.: Berbecaru, Curelaru, Dulgheru, Finiinele, Ectmomu, Geambas«, l\!atasari; Morant, Olaru, Pop a, Piscui, Rotar«, ~e1'lJ1.ti. Temclie., V iirzant etc.

N u me

Prin urmare, intre substantivele cornune si cele proprii se fac numeroase treceri, cu deosebire de la cele comune la cele proprii. Odata cu aceste treceri. substantivele cornune i~i schimba comport area gramaticala. caci spunem, .k ex.: haina lui Curelaru, dar haina curelarutui,

4.2.2 Substantive

abstracte

Substantivele abstracte sint: a) nume de Insusiri, calitati, defecte : agerime, bundiate, fdtdrnicie, frumuseie, lene, miirinimie. nerozie. prostie, riiutate, uri/enie, uanitate, uiclenie etc.; b) nume de stari, de situatii: amorlealii. bucurie, [ericire,

plictiseala. sanatate, ura, boierie, robie, ticalo$if. placere, rii.tii.cire, trai, ueghe etc.; c) nume de actiuni: aparare, comportare, juga, inrau!iifire, rdcire, riitacire, mers, pUns, addpa', cusu: etc.

Substantivele abstracte se deosebesc de celclalte categorii de substantive prin faptul ca denumesc obiecte care, de obicei, nu se numara. Cind de la un substantiv abstract avem totusi plural, acesta capata de multe ori inteles concret. Sa se compare, bunatate C11 bunatali, prostie eu prostii, viclenie eu viclenii etc. Formarea Substantivele

s u b s t a n t iv e l o r

abstracte

abstracte se formeaza de la: a) adjective: ager - agerime, butt - busuitaie, trist - tristete, uesel - veselie, urtt - urile1'lie etc.; b) verbe: amorti - amorteala, birui - biruin/ii, cuteza -

c'utezan{a, celebra - celebrare, diirui - ddruire, stringe strinsura, trai - trdire, oeghea - veghe etc.

(comporta ), diiruire (diirui) .fericire (ferici), mers (merge), pUns (pUnge) etc. 4.2.3 Substantive coleciiue

Not Foarte muIte substantive abstracte nu .sint declt anumite forme ale verbului: aparare (apara). comportare

a.

grup, grupa, stol, turma etc.: arga!ime,

argi1ttiiric, caNiri1tlte, majoritatc, minoritaie, mul{l:me, muncitorime, omcnire, bradetr cuconei, jaget, tineret, aluni~, mi'iriicini*, porumbi~te etc. 28

Denumirile de totalitati san de grupuri de obiecte (lucrurl, fiin te, persoane) sint substantive colective ca: ceat ciuria,

a,

Formarea Substantivele

subst an

iv e l o r

colec

iv e

colective se formeaza de la:

b) alte substantive: argint ~ argintaric. popa - popime, alun. - alunis, bradbrddei, pcrumb - porumbiste etc . • Not a. Dupa cum se vede, stabilirea felurilor de substantive dupa continutul lor general propusa aid nu a urrnarit realizarea unei simetrii. /1 bsiractcle nu au fost puse in oprzitie eu concreiele, nici colectieele eu individualele pentru bunul motiv ca 0 asemenea simetrie nu prezinta interes gramatical. N u am recurs nici la termenul apelative pentru substantivele comune, desi el este frecvent utilizat in studiile de onomastica, un de este pus in opozitic eu numele proprii.

a) adjective: mull - muliime, prost - pnst£me;

CapitQlul 5

6ENUL

LA

SUBSTANTIVE

Genul este 0 caracteristica sau 0 categoric g ram a t Ic a 1 a a substantivelor, adjectivelor, pronumelor, articolelor ~i numeralelor. La substantiv, el se recunoaste asezind Inaintea acestuia una din perechile de cuvinte: (1) acest - ace~ti (2) aeeast!'t - aceste sau

un - dol
0-

sau
sau

do/fii. (1) se numesc

(3) acest - aceste


Substantivele

un - doua
perechea

care primesc

masculine. nine.
Substantivele care primesc perechca (2) se numesc femiSubstantivele care primesc perechea (3) se numesc neutre, Intre categoria gramaticala a genului ~i sexul fiintelor nu este 0 legfitura obligatorie (de la substantiv la substantiv). o asemenea legatura exista In romaneste, dar lntre totalitatea substantivelor nume de fiinte si prime le doua genuri, caci orice nume de fiinta trebuie sa fie de genul masculin sau feminin, indiferent daca acesta corespunde sau nu cu sexul: gazd(t, santinela si calla sint feminine, desi denumesc san pot denumi barbati: canalie este feminin, chiar dad se refera la un barbat; nata/lea/ii poate fi feminin (0) sau masculin (len) dupa sexul persoanei careia Ii estc atribuit etc. Inversul nu este insa adevarat. Un nume de Jucru poate sa fie masculin, feminin sau neutru, dar printre neutre figureaza foarte purine nume de fiinte, 30

Prin urmare: ~\lASCVLJNUL FEMININUL contin NUME FIlNTE ~i NU~1E DE OBIECTE (neinsufletite).

DE

_I~...

KECTRUL contine - afara de citeva substantive . numai NUl\IE DE OBIECTE [neinsufletite).

-I

5.1 RECUNOASTEREA GENULUI NATIlLE SUB'ST ANTIVULUI

DUPA

TERlVII-.

Genul se poate recunoaste si dupa unele terminatii, Astle! Slut f em in in e: a) subst antivele terminate in -Ii, -ea, -ill si -I, de ex.: basma dambla haimana
ciulama

para

catea cismea

albastrea

pc~dca
mna

raia zi

• Not a: In -i exista un singur cuvint, zi ; celelalte substantive, putine la numar, terminate in -I sint masculine; do ex.: colibri, san neutre : potplwi, taxi,'
b) substantivele terminate in -a (Cll exceptia lui papa, papa, tata, vladica, vodii. ~i a unor nume proprii terminate in -ica; de exemplu, Auricd };

rarieiaie, celebriiate etc.; e) substantivele terminate in -iune (cu exceptia lui taciune, riipciune si perciune}: naiiunc, pensiune, spurcaciu~. urtciwne etc.); f) substantivele terminate in -ie (cu exceptia lui bad ie, taiaie si a numelor Iunilor anului care au accasta terminatie] :

substantivele terminate in -are, -ere, -Ire si -ire provenite din verbe: aparare, cdd.ere, trecere, iubire, coborire etc.: d) substantive terminate in -atate, -etate, -itate: bunatate,
c)

agie baie berarie


bestie

doctorie economie magazie


31 fringhie

palarie

ragalie salcie stinghie

stihie trestie unghie vrabie

etc

g) substantivele terminate In -0, -6, -eu ~i -u sint n e u t r e: radio apropo birou ecou ou atli recto domino cadou ferodou panou tabu verso ~evr6 carou mantou tricou zero depou metrou etc. Exceptie: flamingo, maraM. - nume de pa.siiri exotice, care sint masculine. Sint masculine: h) substantivele terminate in -giu: boiangiu lefegiu tinichigiu camionagiu parlagiu tutungiu geamgiu reclamagiu etc. 5.7.7 Tabloul genurilor
Feminin

dupa
sufletit

termt'na{ii:
Nelltru

Masculill

Nr. Terminatia 1.

neinsufletit

lIlSU

fJ tit
ep

nein-

Insufletit nein<;nfletit

2. -ea 3. -ia

-a

4. -a
S.

6.
7. 8. 9. 10.
11.

12. -0 13. -6 14. -u


15.

-e -atate -etate -it ate -are -ere { -!re -ire -iune -ie -i -i

+ + + + + + + +
+

+ + + +
(+) .

(+)

(+)

(+>

(+)

+ (+) <+)

16.

-n

+
+
32
exceptionale.

-ou

+ + + + + +

~~: ~~~oana
Legenda : (,..) arati!. situatiiIe

• Not Din acest tablou rezulta ca substantivele in -e pot fi de orice gen, ceea ce este exact; masculincle si neutrele in -e nu fac impreuna de 40-50 de substantive, in timp ce femininele terminatie sint peste citeva mii.

a.

terminate numai di mai mult cu aceeasi

5.2 GENUL DupA YNTELESUL GENERAL AI. SUBSTANTIVEI.OR


a. Numele zilelor saptaminii terminatie, sint

feminine, indiferent

de

b. Numcle lunilor anului sint masculine, indiferent de terminatie, deci si cele in -ie, ca ianuarie, f ebruarie etc. c. Numele litcrelor sin t un te, doi ic etc.
d. Numele

masculine: un a, doi a; un be, doi be: masculine: un trei, doi trei etc.

cifrclor sint

,'. Ccle mai multo nume de arbori, plante, fIori sau legume terminate in -I, -u sau consoana sint masculine: ardei lamli scai tei ccdru coriandru jngastru leandru alun brad bujor cactus
cars

cires cil1lin fag

leustean , mac morcov porumb etc.

Ramin, totusi, in afara : griu, in, mei, orez, ovaz, pelin ~i inca vreo citeva. Unele, ca griu, oviiz, sint neutre; altele, ca ores, peNn, in, desi greu de controlat, se incadreaza tot intre neutre. f. Cele mai multe nume de ocupatii barbatesti sint masculine. Exceptii fac: aga, calfii, ciiliiuzif., capuchehaie, gazda, santinc/if. etc., care sint feminine.

5.3 SUBSTANTIVE DIFERITE SAU DIFERENTIATE PENTRU CELE DOUA SEXE


In multe situatii este necesar ca substantivele arate prin genullor gramatical sexul fiintelor, Acest lucru se face sau cu doua cuvinte diferite sau formind un feminin de la masculinul corespunzator,

sa

33

5.3.1 !v!asculinul ~if cmininul de doud substantive difcrite


masculin fem iuin

cxprimatc

masculin

Ieminin

annasar berbcc bou cal cerb cune cotoi motan


A'

trintor

oaie vaca caprioara pisica pisica scroafa vaca

iapa

albina

iapa

vier baiat barb at barb at frate

t~p

capra scroafa femeie nevasta sora nora baba femeic mama

fata

carea

glllere om tata
mos

taur

pore

unchi

matu~a

5,3,2 Feminine formate Femininele se formeaza

de fa masculine de la masculine cu ajutorul unor

snfixe. Sufixele eel mai des utilizate in acest scop sint : -ca, -ealca, -iti, -easa, -toare.
Sint formate
masculin

-a,

cu sufixul
feminin

a:

masculin

ferninin

absolvent bunic bursier contabil cuscru elev

absolventa bunica bursiera contabila cuscra eleva

nas nepot socru

chimist violonist

activist

na~a nepoata soacra

chimista violonista

activist a

Sufixul se adauga pentru nume de locuitori, terminate albanez berlinez albaneza berlineza

-a

a forma femininul si la uncle la masculin in -ez: olandez polonez olandeza poloneza etc.

Fac exceptie: chine.zoaica, fra1t!uzoat'ca,


34

englezoaitii.

u fix u 1 se folosestc pcntru a forma feminine de ra masculinele terminate in -aft care denumesc pc locuitorii unci tari, ai unui oras, ai unci provincii, ai unui sat etc. De ex .: american armean banatcan clujcan egiptean fenician amcricanca anncanea hanateanca clujcancll egiptcanea feniciand iranian italian orascan satcan tiiran vikcan fcmininul ~arpe tigru urs zmeu

-ea

iranianeji
italianea orascanca , sa,tcanca p'ranca dkeanca de la uncle nume ~l'rpoaica tigroaica ur:;oaica ZIII cO alca

S u fix u I -oalca formcaza de animale masculine: cerb iepure leu lup cerboaiea icpmoaicii

Icoaica Iupoalca

etc.

si de la nume de locuitori terminate


alt sufix, de ex.: arab bulgar ceh grec rus araboaiea bulgaroaid cehoaici grecoaid rusoaica sas Utar sirb tme

in censeana, care nu au

sasoaica
tat5.1'oaica sirboaica turcoaici

ungur

ungurnaiea

etc.

Tot eu acest sufix sc formcaza si fcmininele de Ia mascu-i lincle terminate in -giu: mahala giu-mahalagioaicd, tld1mgi1t~ tut1mgioaica. Cu sufixul -ita sc formeaza feminine in special de la nume de pasari ~i de la nume de profesiuni sau ocupatii masculine; bad canal' easier baci1a ci'inariti casierita hangita

paun
postar strungar sudor scolar
35

piiunip

doctor
hangiu

doctorlta

po~tariti strungarita
sudoriti ~olariti etc.

en sufixul -easa se forrneaza feminine care au, dupa situatie, fie Intelesul de "sotie a celui indicat de substantivul masculin", fie intelesul de "eea care face 0 lucrare":
ban blanar bucatar circiumar colonel baneasa blanareasa

bucatareasa
circiumareasa coloneleasa

croitor diacon laptar preot vornic

croitoreasa diaconeasa Hiptiireasa preoteasa

vorniceasa

Cu sufixul-teare, feminin de la -tor, se formeaza substantive cu intelesul general de "eea care face 0 lucrare": ascultator
caliitor ingrijitor indi!ator

ascultatnare
calatoare ingrijitoare im'atatoare

lucrator
muncitor

III cratoare
muncitoare

tesator
virizator ultime

tesatoare
vinzatoare substantive etc. estc Iaptul

o caracteristica a aecstor ea toate pot fi ~i adjective.


5.3.3 Masculine formate

de la f anininr barzii-biil'zoi~

ciocirlic-cioclrlan, curcd-curcsn, g£sca-glscan, broascii-broscei, cioara-cioroi, 'iJulpe-vulpoi etc.

Uncle masculine sc Iormeaza de la feminine ell ajutorul sufixelor -an si -ol (acesta din urrna fiind perechea lui -oaie):

bison, bursuc, caras, crocodil, dinosaur, ercte, [urnic«, inorog, lastun, PiJigoi, prepel1'Ja, prioighetoare, ris, sticlete, ~oim, sttuca, uliu, veverUa, oiezure etc. Uncle gramatici numesc eplce~e substantivele care, desi denumese fiinte, nu fac distinctie intre sexe prin genul gramatical.

5.3.4 Sufixele insirate mai sus nu se ataseaza insa la orice fel de substaniive. Multe substantive ~u pot forma un feminin sau un masculin deosebit. De exemplu : albairos,

5.4 SUBSTANTIVE

CU

ooux

GENURI

Exista si substantive eu doua genuri. lata citeva dintre cele cu acelasi inteles la doua genuri gramaticale : beretdberete (feminin) fata de beret-beretc (neutru), acumulaor- acumulaioare (neutru), acemuiator-acumulatori (masculin); bobbobi (masculin), boaba-boabe (feminin].

si cu intclesuri ,

5.4.1 Substanti'l}e cu doua gcnuri dif crite

Urmatoarele substantive diferentiat pc genuri:


m a s cu lIn

mai des utilizate


neutrn

au intelesul

cap-capt' .conducator'
corn-corni .mume de arbore"

corp" (\lp-capw'i capul

cap-eapete "extremitate
"promontoriu"

a unui

pe animalelor cornute", corn-cornuri "piini~oadi sau produs de patiscrie in forma de scmiluna".

COrll-COClrItC .concrescenta

colt-colti

.xlinte canin"

colt-col/uri

"unglJ('lul unei incaperi, virful unui obiect (cutic, Iada, tablou etc.]",

cot-coli ,,'leche masura de


Iungime"

coi-coatc "indoitura exterioara a bratului omenesc". cot-coiuri ' "indoitura in forma de unghi a unci tevi, a unui burlan'"; .meandra a unui curs apa, sau a unui lac, a unci balt i".

de

dijuzor-di [uzorl

care difuzeaza (period ice )".

"persoana publicatii

di JlIzor-diluzoarc "parte dintr-un aparat de difuzare a vorbirii prin radio".

element-dementi

"unul din element-clemente "corp chimic", partile producatoare de "individ ca parte a unci electricitate dintr-o bacolectivita ti ", terie sau dintr-un generator electric". din nas" ,

muc-muci "scurgere mucoasa ochi-ochi "organul vederii",

muc-mucuri

.vtrful de sfoara al unei Iuminari": .,rama~ita de luminare sau de tigara", "au intreg prajit "nod al unci im"portiunea din-

ochi-ochiuri

in tigaie": pletituri";

tre noduri a unei plase",

37

m ascu lln

neutru

pas-pa$i "spatiul calcar ell 0 pas-pasuri "treditoare singura miscare a picioate".


relor",

in mun-

ris-r£~i .Jinx",
segment-segmcnji
nism", fragrnenteaza

.faptul "piesa care segment-scgmente


ris-rlsete un spatiu

de a ride" •

de miscare dintr-un meca-

"fragment, parte sau portiune dintr-un intreg". .vreme". "aparaeu tran-

Nmp-timpi

masurat

"unitate de Hmp-timpuri ritrnul".

tranzistor-tranzistori

"demen- tranxistor-trawzistoare te electronice cu rol de te de radio-receptie lampi de radio", zistori",

5.5 GENUL NUMELOR PROPRII DE PERSOANA Numele proprii de persoana, mai ales pre n u mel e. sint bineinteles mai totdeauna de genu! masculin sau feminin, avind aceleasi terminatii ca si numele comune: ClaudiuClaudia, Gabriel-Gabriela, Teodor-Teodora etc. In urmatoarele situatii, genul gramatical nu corespunde insa cu terminatia: a) Ia prenume de barbati ca :

Horia Ieremia
Luca

Badea

Nichita Oprea Stoic a Toma

Ilie Macarie Teodosie etc. Marinica Nidi. Petridi Vasilica Mitrita Tomita

b) la prenumele de barbati derivate eu sufixul feminin -lea:

Costica Dobrica Fanidi


c) la prenumele Baditii

Aurica

Florid

jenica Georgica [enica de barbati Cheorghita derivate

etc.

cu sufixul feminin

-ita:
etc.

Dumitrita

Ionita

Nita
38

Tudorita

d) la prenume de femei derivate cu sufixe masculine: Corlllel,

Dorincl, Floricel, Irinel, Mimicel, Lenus etc.


Unele prenume servesc atit pentru barbati cit ~l pentnr femei. De cx.: Doriucl, Dosi, Gabi, Gigi, Rene etc. Gcnul Ior gramatical (masculin ori feminin) nu se descopera dedt dad se stie caror persoane sint atribuite aceste nume . • Not a. Prenumele din categoriile b ~i c servesc de multe ori ca baza pentru forrnarea de noi feminine prin transs forrnarea terminatiei -8 in -a: Aurica lonica Gheorghita Ionita Dobrica Nica etc. Fanica Dumitrita Tud~rita

Datoritii faptului ca masculinele si femininele care denumesc persoane (nume comune sau nume proprii) au uncle deosebiri fat de substantivele masculine si feminine care denumcsc obiccte s-a considerat ca ele ar trebui incadrate intr-un gcn gramatical subordonat atit masculinului cit ~i femininului, de fapt categorici de substantive care denumesc fiintc, Acostui subgen care nu exista in mod independent i s-a dat numele de gen personal. El s-ar caracteriza prin : 1) gcnitiv-dativ cu articolul lui la numele proprii de persoane masculine: (lui A ndrci, lui Constantin, lui Dumitru etc.; 2) vocativul in -ule la uncle nume de animale folosite pentru persoane: boulc l mdgarulc ! dobitocule ! etc.; 3) intrebuintarca prcpozitiei pe la acuzativ atit pentru substantive ca cele de sub 1), cit si pcntru substantive ca cell' de suh 2) - pentru acestca din urma, numai clnd sint asimilate ell numcle de persoana. De exemplu: A

5.6 GENUL

PERSONAL

4) intrebuintarea prepozitiei de, precedata de al (aIde) inaintca numelor proprii de persoana : aide Vasile, aide Ioncscu sau, singura, in constructii ca dob.itoml de X, prost ttl de Ion, dc~tePt1tl de ispracnic, iste/ul de copfl etc. Trasaturile -de mai sus se explica insa suficient de bine prin declinarc, in general. De aceea, genul personal nu constituie - dupa parerea no astra, - 0 subcategorie gramaticala a masculinului si femininului substantivelor care denumesc persoane sau fiinte privite ca persoane.
39

intilnit pc dobitccul de...

CapitoJuJ 6

NUMARUL

LA SUBSTANTIVE

lntre formele urmatoare ale aceluiasi substantiv : arlaarte, faM-fete, buretc-bureii, 1nulfi11lc~mlfltimi, ciinc-ciini, dulap-dulapuri, sat-sate etc. deosebirea se datoreaza faptului ca prima forma indica un singur obiect san 0 singura totalitate de obiecte, iar a dona, mai muIte obiecte sau mai multe totalitati, Formelc luatc de substantiv pcntru a arata cind este vorba desprc un singur obiect sau 0 singura totalitate ~i cind este vorba despre mai multe reprezinta categoria gram aticala a numarulul, Ea este alcatuita in limba romana din singular si din plural. In calitatc de categoric gramaticala, numarul este conditionat pc de 0 parte de gen. pe de alta parte de el insusi, pluralul fiind dependent de singular, iar uneori invers.

6.1 DESINENTELE DE NUMAR Pluralul se formeaza de la singular eli ajutorul desinen[eter. Singularul, fiind in relatie eu pluralul, are si el desinente. Astfcl, substantivele mas c u l in e au la singular desinentele :

-e: burctc, castraeete, [rate, gincre etc.;


-u: bdie/a1tdru, bou, codru, ministr« etc. Masculinele care se termina in consoana ca:
boboc, corrig, sac, pantof, rotar, suedes, tdtar,
0

rite! etc.

ca si cele care se termina in -I; al'dci. baboi, ochi, Pifigoi nu au


40

desinenta exprirnata,

de desinenta zero.

Se presupunc insa eli ea exista. De aceea, ea poarta numele


Fe min

-i: zi.

bzmica, ceard, dunga, eleva, vCi'eri!a etc.: f emeie etc.; -;I: baclaoa, ciulama, mucaca, saca etc.: dar ~i (si in forma -hi): acadea, canapea, sica, uitea, nuta, raia etc.;

-e: carte, directoare, ming», baie,

-a: albina,

i n e 1 e au la singular desinentele

-ea

N cut r e l e au la singular aceleasi desinente ca ~i mass culinelc: spate,roi, registru, cadott, dulap, accident etc. • Not a. Intre terrninatii si desinente sint foarte marl deosebiri, Cea mai importanta consta in faptul ea terminatia este partca finala a oricdrui cuvint, scoasa de noi in evidenta dupa necesitati, pc cind dcsinenta apare numai la cuointele flexibile. Terminatiile nu au functii, pe dnd desinentele au totdcauna. Astfel, putem spune di un cuvint ca substantivul neutru b1tl'ghiu are tcrrninatia -iu, dar desincnta lui este numai -u putcm spune ca un masculin ca bursuc se termina in consoana, dar desinenta lui este zero i in sfirsit, putem spune ca matura se tennina in -urii, dar desinenta acestui feminin este numai -d, Terminatiile cuvintelor se schimba adesea sub influenta desinentelor si invers. De aceea este necesar sa fol~sim atit termenul desinen!a, cit si pe eel de terminatic,
j'

~i trei secundarc.
-i:

Pentru plural, limba romana are trei desinente principals

Desinentele principale sint :

albine, jete, sate, cuie etc. carli, bai, covrigi, studii etc.; -uri: certuri, dulapuri, roiuri etc.

-e:

Desinentele secundare care apar numai pentru feminine sint: -(a)Ie: baclaoale, mucauale, sarmale etc; -(e)le: caramele, stele, nuiele etc.;

-le:

zile .

• Not a. Dupa cum se vede, singularul are 8 deslnente (impreuna cu desinenta zero), pe cind pluralul are numal 41

6, dintre care 3 secundare. Acestea din urma sint de fapt variante ale uncia singurc, a lui -Ie, in formele -(a)1e si -(e).e. Pcntru a forma plnralul, trebuie ca cele 8 desinente de singular fie inlocuite de cdc 3 desinente principale si de cell' 3 secundarc. Cum acestea din urma sint conditionate in mod dar de singular, ramine ca celelaltc 6 desincnte de singular fie inlocuite ru desinentele principale ale pluralului, care sint numai 3.

sa

sa

6.2 FOIUIAREA

PLUHALULUI

6.2.1 P/w·,,1111 masculinelor Toate masculincle formcaza pluralul en desincnta indifcrent de desinenta de singular; deci: a) celc terminate 1a singular in -~, -i SaU -u inlocuiesc -e, -i sau -u eu -i: brusture burete dine custode frate maracine pl1rlce tulare buhai b) cole terminate boiangiu call1ii''l~agiu
gt:alllglU

-lot
pc

brustur i burcri ciini custozi Irati maracini


ptJrICl

Iamii ratoi
('edru leu ministru socru tigru lefegiu muftiu

tci

scai

lamii ratoi scai cedri lei ministri socri

tei

tutori
buhai boiangii ('anli()~~gii
g,-,amgn

tigri

etc.

in -Iu fac plurzdul in -Ii:

vizitiu

vizitii

muftii
etc.

lefegii

c) ccle terminate in consoana fac pluralul prin adaugarea (k~jn('n\ei -i dupa consoana, pe care 0 modified daca l'~!( (,;l/111: de ex. (in ordinea consoanei finale); corb corbi crap crapi drac draci pas pa~l brad brazi biceps bicepsi sfinx sfincsi mag print printi m~gl cal cal minz minji

monah

monahi

nerv

nervi

general bizon

generali bizoni

bonz etc.

bonzi

d) Masculinele terminate in -8: papi( popa, tata, vlatiica fac, de asemenea, pluralul in -I: papi, popl, tali, vliidic4 (<.'odanu are pural). e) An plural neregulat: om-oameni ; 0 forma arhaica a lui tatd - tiiUni ~i una analogica a luijrate - jriitfni, cap-capete,

oaspc-oaspeti, sord-surori, nord-maori, 6.2.2 PLURALUL FEMININELOR

Femininele i~i formeaza pluralul ell doua desinente prin .. cipale: -e si -I, mai rar .cu -url, si ell desincntele secundare Desinentele nele terminate

-ale, -ele, -le,

secundare se folosesc numa i pentru in vocala accentuata, adica :

femini-

a) femininele in -Ii fac pluralul in -ale: sacale aba abale saca sofale basrna basmale sofa tarlale raia raialc tarla . Fac exceptie: wuia-nuiele si $(/, ell pl. ~iii. b) ccle in acadea cafea cc'itea curea

etc,

-ea fac

pluralul In -ele: acadele patlagea cafele turturea catele verge a curele zorea

patlagele

turturele vergele zorele etc.

c) sinjurul feminin terminat ziit' ,


d) Desinenta

in -i, zi, face pluralul in

-Ie:

ceala, [atoare, lipsa, onoare, siambii, ureme, si la 0 parte dintre cele care denumesc materii: [dinuri, santr1',
eu singularul in -e care denumesc obiede

-url apare la pluralul unor feminine ca:

ceartaz

e) Femininele

Iume mare misiune nadejde

neinsufletite si notiuni abstracte formeaza pluralul eu -h altitudine -i padure -i eange cangi pereehe -I mari
-i

-i

~i 43

rugaciune tigara. urbe vale

-I

tigari -i vai etc.

/)

Femininele terminate pluralul in -Ii:

in -Ie precedate de granulatie magazie unghie palarie vrabie

consoana fac

anemie bacterie bestie cons tela tie economie

anemii bacterii bestii constelatii economii

granulatii magazii unghii palarii vrabii etc.

g) Femininele terminate in -Ie precedat de vocala fac pluralul

intr-un singur -I: baie cheie femeie foaie

bai chei femei foi

gaie odaie scinteie tigaie

gai odai scintei tigai etc.

Fac exceptii de la aceasta regula numai femininele cu sufixul -oaie, indiferent de la ce substantiv sint derivate. De ex.: cuiitoaie, scdwnoaie, liidoaie, talpoaie etc., al carer plural este tot in -oale, h) Majoritatea femininelor care denumesc fUnte si au la singular terminatia -a sau -e fac pluralul in -e: baba fata soacra chimista moldoveanca oraseanca rusoaica suedeza babe fete soacre chimiste moldovence orasence rusoaice suedeze bulgaroaica leoaica canarita l8.ptareasa doctorita bobinatoare invaiatoare tesatoare bulgaroaice leoaice canarite laptar~se doctorite bobimtoare invap,toare tesatoare etc.

neregulat, rar, mamini; mumini, alaturi de eel obisnuit: maml, mume.

Slnt exceptii, avind pluralul in -I, feminine ca: pisica bunica bunici pisici milmica mamici vaca vaci matu~a matusi muiere muieri nurca nurci vulpe vulpi etc. Sint, de asemenea, exceptii: nora ~i sora, al carer plural este neregulat: nurori ~i surori ; mama, muma au ~i un plural

44

t) Majoritatea
singular armonica fabrica duminica

femininclor care terminatia sau

-ca

-ga

denumesc lucrurl ~i au la fac pluralul in -I: crengi fragi pungi strungi targi vergi etc.

ha1ca
lunca munca Far exceptie:

armonici fabrici duminici halci lunci munci

creanga fraga punga strunga targa varga

baUoaca-biiltoace, bdrdacd-bdrdacc, riistoaca-: rdsioace. ora-ore, virtoapii-virtoape etc. j) 0 serie de feminine diminutive terminate in -iei au pluralul in -ele (uneori au si un singular in -ea) : bombonele bucatelc ciubotele margele rnaturele pietricica ram uric a scindurica scrisorica turturica bornbonica bucatica ciubotica margica maturicii pict 'icele ramurele scinclnrele scrisorele turturele etc

Substantival rindunicd are pluralul nor nal rindunelc ; uneori, insa, ~i rindtmici - dar acesta din urrna trebuie evitat. 6.3.2 Plltrallll ncuirclor Neutrelc dispun de trei desinente de plural: -e, -I si -uri, care se distribuie In linii mari dupa cum urmeaza:

prcnnmc-pren ume, pilltccc-pintece etc. b) Neutrele care denumesc instrumente ~i au la singular una
din terminatiile -ar, -er, -Of, -sor, -tor - indiferent daca substantivele in cauza sint formate in limba romana fac pluralul in -e ; dictionar fcrrnoar
minutar

a) Neutrele care se terrnina la singular in -e fac pluralul

in -e: nume-nume,

tot

-e -e -e
-e

spat ar vocabular frigider

-e "e

biitiHor crucisator ascensor malaxor motor tractor 45

Mtatoare crucisatoare ascensoare mala xcare motoare tractoare

etc.

,)

~('utrele terminate la singular in -ent, in -e; iar cele in -mlnt fac pluralul in accent curent incident moment proccl1t talent
;..e

-ment au pluralul -minte:


-e

-e -e

-e

-e

acompaniament departament eveniment instrument

asezamint
zaciimint

-e

-e asezaminte z~caminte neutre -e -e -e terminate

-e -e

etc. 1a

Face cxccptie : pcrmlllt cu pl. plimtnturi.


d) }l
:l1l'a

singular abat aj bagaj dcrnaraj


aj

majoritate a substantivelor in -aj fac pluralul In -e: -e -e -e

reportaj
sondaj tonaj tricotaj voltaj

persona]

griJaj

-c

111 arc

pavaj

-e -e

-e -e
-e

In -c, dar ~i in -uri.


e) Ncutrele nca, in capat gcamat Iacat zbierat

Sint exceptii: mcuoj-menajuri: en singularul capete gemete -c ripete zbierete in

[uscla] care are pluralul

-e:

-at

si

-et fac pluralul, de aseme-e


-e
-e -e

strigat tipat

-e

bocet cornet fosnet sui-tet tra"net urlet

-e -e

etc.

f) Neutrcle

terminate Ia singular in -u precedat de un ~rup de doua consoanc, a doua fiind -r, fac pluralul in -~, cu exceptia substantivului lucru - pl. lucruri: barometru -e membru-e cadavru -e registru-e cadru --e semestru-e centru -e teatru -e filtru -e timbru-e terminate -e ~e chimism-e ermetism fariseism in -lsm fac pluralul liberalism-e reumatism-e truism in

g) Neutrele

-e:
-e

h) Majoritatea

pluralul in acvariu concediu consiliu crematoriu criteriu

neutrelor terminate la singular in -iu fao -Ii: acvarii deceniu deeenil gimnazil gimnaziu coneedii consilii Indicii indiciu erematorii spatiu spatii criterii teritoriI teritoriu

Sint exceptii: burghiu - pI. burgMe (burgkiuri): chipiu - pl. chipie ( eltipittri ); sicriu - pl. sicrie: demiu - pI. demiuri : interviu - pl. inlerviuri: pariu - pI. pariuri; pustitt - pl. pustiur"· $asiu - pl. $asiuri ~.a.~
t) Neutrele cu terminatiile

-0, -6, -eu, -u fac pluralul


eeou metrou resou sacou trieou atu

tn -urh

radio zero apropo birou cargou

radiouri zerouri apropouri biro uri cargouri


QU,

Face exceptie

eu pI. oua .

ecouri metrouri resouri sacouri tricouri atuuri

etc.

• Not ii. Alit are si un plural vechi, astazi nelntrebuintat: atale.

i)

temple.

Neutrele terminate la singular in -u precedat de un grup de doua consoane, a doua fiind 1, fac pluralul in -urlt ansamblu ansambluri maslu masluri cenaclu eenacluri soclu soc1uri ciclu cicluri suflu sufluri diblu dibluri titlu titluri etc. Fac exceptio: exemplu pI. exemple J templ« - pl.

k) Neutrele provenite dintr-un supin fac pluralul in -urh avut -uri miorlait -uri croncanit -uri plins -uri cules -uri pufait -uri dres -uri rapait -uri filfiit -uri ras -uri fi~iit -uri schelalait -uri grohait -uri etc. Fac exceptie neutrele din aceasta categorie cind se ana in expresii ea: din auzite, pe alese,pe furate, din pomenite etc.

47

• Not a. Toate neutrele din categoria k) se recunosc la plural prin accent, care sHi totdeauna pe silaba dinaintea lui -uri. In felul acesta, dresuri, de ex., nu poate fi decit pluralul de la dres, pe dnd dresuri este pluralul Icmininului dresura. 1) Cele mai multe neutre monosilabice fac pluralul -uri -uri salt arc loc ;oun . toe bal mat -uri ,.uri eer suri must true ..uri nas dar -uri toi foe suri nud :-uri vad fus :.uri -uri zar pat git :.uri port -uri zid -uri rit -uri lac in -urh
-uri

-uri -uri -uri -uri etc.


-uri

-uri

Numarul de exceptii este tnsa important; de ex.: ac-ace, aci-acie, bici-bice, gas-gaze, grad-grade, lemn-lemnc, os-oase, rod-roade, semn-semne etc. . Substanti vul cap are pluralul neregulat: capete, dar cap "promontoriu". are pluralul cap uri . • Not a. Modalitatile de form are a pluralului neutrelor nu sint epuizate prin descrierea de mai sus. Astfel, pluralul unui substantiv neutru terminat in consoana san in -I ~i neincadrat in categoriile enumerate nu poate fi determin at prin reguli formale: atlas, de ex., seamana foarte bine cu popas, dar primul are pluralul ailase, pe cind al doilea, popasuri ; iemei si coudei seamana si ele foarte mult, dar au pluralul: temeiuri si, respectiv, condeie. Cu toate acestea, regulile stabilite mai sus restring in mod simtitor numarul neutrelor al caror plural trebuie inva tat de la caz la caz. subsiamiiuelor compuse Din punctul de vedere al raportului dintre singular ~i plural, substantivele compuse alcatuiesc 5 eategorii: a) cornpuse ca autocamion, boigros, codobatura care au pluralul ca ~i cum ar fi substantive simple: auiocamioane, botgrosi, codobaturi: b) compuse ca Fat Frumos, bureie b-ilos, ardei gras etc. care fac pluralul la ambii termeni: !e!i frumosi, bureJi biil~ii ardei gra~i etc. ~
6.2.4 Pluralul

48

,)

Ele sint fragmente de propozitii sau de fraze utilizate ca substantive compuse. Pentru a arata totusi Cel un com pus din categoria d) sau e) este intrebuintat cu inteles de plural se folosesc determinative; de cx.: aceste ciuboJ ica cucului, unii papa-tapte, unii gura-casca etc. 6.2.5 Substantive cu doua forme de plural Uncle substantive au doua forme de plural, iar altele par Sa aiba chiar mai multe. Pentru a hotari cite forme de plural tin de un substantiv, pornim mai Intli de la faptul ca genu! gramatical este mai puternic decit numarul in relatia gen-numar. Aceasta inseamnji ca atunci cind intllnim 0 forma oarecare de singular, de exemplu cap, si diverse forme de plural cum sint: capi, capete, cap uri, trebuie sa ne intrebam daca acestea din urrna apartin aceluiasi gen gramatical. Dad raspunsul est'€ negativ, eoncluzia nu poate Sa fie decit ca sint mai multe cuvinte care. Intimplator, au aceeasi forma la singular, adica, in cazul de mai inainte: un cuvint masculin: un cuvint neutru:

crini de piidure, ~erpi de casa, vip ere cu corn, oagoane cisterna etc; d) compuse ca brinca ursului, ceapa ciorii, ciuboiica cuculul, floarea soarelui, osul iepurelui care nu au plural; e) compuse ca papa-Iapte, piel'de-vara, zg£r£ie-br£nza, ducd-sepe-pustii, du-te-vino etc., care, de asemenea, nu au plural.

compuse ca bou de balia, crin de piidure, $arpe de casa, vipcnl cu corn, vagon cisterna etc. care fac pluralul numai eu ajutorul primului substantiv din compus: hoi de baltd,

cap-capi cap-capete

AI treilea cap, eel cu pluralul capuri, se integreaza ca si cap-capeie in genul ncutru, dar neavind nici 0 legatura de in{eles eu celelalte doua, caci el inseamnd "promontoriu'; este un cuvint deosebit !iii de cap-capi si de cap-capete. Dupa cum se vede, am aplicat unul dupa altul criteriile predominarii genului asupra numarului ~i intelesului. Sa luam in discutie inca un exemplu, pe cot. Acesta are formele: cot-coli / cot-coate I cot-coturi. Prima pereche de forme constituie substantivul masculin cot-coii (de pinza) ; a doua si a treia pereche constituie substantivul neutru cot, cu pluralul coate (pentru parte a exterioara a

49

limba romdnii nu vom giisi n£dodatii mai mult de dour{ plurale pentru acelas! suostantit'.

Incheicturii bratului) si cu al doilea plural, co/uri (pentru indoitura unui burlan, a unei [evi sau a unui tub.) Legatura de inteles dintre coate si coturi fiind foarte lirnpede, cele dona plurale apart in aceluiasi neutru. Avem deci doua cuvinte cot i unul maseulin si altul neutru, ultimul eu doua plurale. Procedind In modul aratat mai sus, constatam ca in

6.2.0 Feminine cu doua plurale a~lind acelasi intelcs Dintre cele doua forme de plural de mai jos, una este curenta, a doua este considerata arhaica, regionala sau po~ tica:
prim a singular forma de plural a doua

aripa boala coada


coala

aripi boli
COZI

datina lampa rana roata strada scoala talpa vioara vreme

coli datini lampi rani

roti
strazi scoli talpi viori vremuri

aripe boale coade coale datine lampe rane roate strade ~oale talpe vioare vremi

ligance ~i utiJe, iar cele in -i~neliterare.

In schimb, la feminine cum sint coperta, crauaid. limonadd, Ingltetata. salaid, /aranca, /iganca, uti/a, se considera literare formele de plural: crauate, limonade, ingheJate, salate, larance,
Aeeea~i este si situatia unor feminine ca ytndunica, al caror plurale este in -ele; dar, uneori, se tolereaza si rindunici.
50

6.2.7 Neube Ctb dona plurale care a·u acelasi tillelt's La neutre, pluralele dubre sint rnai numeroasc, in special la cele care pot primi fie desinenta -e, fie desinenta -uri. lata numai citeva exemple din cele mai des IntUnite:
singular plural recomandabil pluralul al doilea

bid
blestcm ghem mormint rod obicei chibrit simbol

bice blesteme ghcme morminte vise obiceiuri

vis

roade

simboluri

chibrituri

biciuri bkstemud ghcrnuri merminturi roduri visuri obiceie

chibrite

simboale

• N 0- t a. In terminologia tehnica se manifesta de mat multa vreme tendinra de a trece uncle neutre la masculin, de ex.: generator», indicatori, 1tumitori, robine#. segment«, timpi etc. 6.2.8 Feminine
cu in!cl(slIr£

dcosebite

ell

dowl forme

de plurf.tl
en

bandii-b.uide bandd-bcn.:;i blanii-bJii1~i blana-bliillul'i data-date

de persoane asociate diverse scopuri, de obicei rele" "fi7ii. panglici" "sdnduri"


IIccaH't, grup

"piei de animale
"zi, luna,

cu parul

pastrat?

data-dilji
si intelesuri ,

an (anumite)" .ori" in: mai liwife d/ili.

6.2.D Neutre cu dOHa forme

ciubuc-ciu buce
ciubuc-ciubucuri

deoscbite:

de pt~~ral

corn-coarne

corn-cornurl

.rrrnamentc arhitectonice" "baqi~uri, capatul narghilelei" .excsescente cornoasc pe capul unor animale" "produsc de patiserie, piinisoare in forma. de semilunar,

51

cot-coate cot-coturi

divan-dit'a1ze

divan dh!an'Uri minut-minute

gMveci-ghivece ghiceci-ghioeciur! minut-niinuturi


111 of -111Ot• 111'i r

1110t -tnoa ,

.e
f

"partile din afara ale hicheieturii dintre brat si antebrat" "indoiturile unor tevi, tuburi, burlane intoarse in diverse unghiuri« ; "meandre ale unui riu, lac etc"," "mobile de dormit, de odihnit" "consfatuiri, consilii, sfaturi voevodale" "oala de pamint pentru flori" .fel de mincare" ,,~aizerimea unci ore" .mincare prcgatita la minut in restam-ante" "smccuri de par. virfuri, £lori ale anumitcr plante" "bigudiuri (pcntru par)" etc.

6.2.10 Substaniioe numai ell fermi; de plural. Citeva substantive: bale, dlti, icrc nu au singular. Alte citev a si-au facut un singular, dar' forma literara este cea de plural: ochelari (singular nou: ochelar ), pantaloni (singular nou: pantalo1t), [oarfcci (singular nou: [oarfecd], 6.2.11 Substantive numai ell forma de singidar, Mult mat multe substantive nu au in 1110d obisnuit plural. Iata citeva dintre ele ; argisu, aur, brinza, bumbac, cincpa, cositor, f aina, fief, [i11, fonta, gri~, iarb«, in, miilai, mierc, piper, sare, scor!i~oa1'ii, sunatoare. tutun, l}odii etc. Cind de la unele dintre ele se forrneaza totusi un plural; acesta are un inteles particular, fie de "obiecte sau bucati de ...", fie .soiuri, feluri de ..."; de ex.:

ape
alarnuri aurinti fia:
t,"

du'keturi

Hii'Uli iul,ui
mal iiuri ovazuri
O\TZe }

"riuri, balti, lacuri": "rinduri. cantitati de apa folosite la spalat : cldti: i1t douii ape" "instrumente muzicale de alama'' "monede de argint, bani" "feluri de dulceata" "bucati, obiecte de fier" .feluri de fiiinl't" .fel de fel de plante ierboase (de leac)" "soiuri de malai" .Januri san soiuri de ovaz" .Januri san soiuri de porumb'

porumburi

saruri stamburl tutunuri verdeturi

"diverse feluri de sare chimicas "diverse feluri de stamba~ "soiuri de tutun" "diverse feluri de zarzavats

turi. $erheturi.

In aceeasi categorie intra si trei plurale formate tn mod analogic din necesitatea de a exprima 0 idee asemanatoare eu aceea din exemplele de mai sus: brinzeturi (brinza), linet'ltfi (lina). pinzeturi (pinza) - probabil, dupa cofelttri. rire.; Ca regula generala, se poate spune cli. orice plural de la un nume de materie nu arata ca la celela1tesubstantive "mai multe exernplare" sau .rnai multe colectivitati", ci .feluri, soiuri, bucati, cantitati" din materia indicata prin singular.

Capitolul 7

(AZUL

LA SUBSTANTIVE

Daca luam in discutie propozitiile : (1) Culoarea acestei 1(~i este alba. (2) Inchideti aceasta u$a. (3) Am inehis-o. observam ea substantivul w;ii si pronumele 0 se afla in anumite legaturi eu celelalte cuvinte din propozitie si au formele adaptate in consecinta. Raporturilc stabilitc de substantive intre ele ~i cu celelalte parti de vorbire, ca ~i raporturile dintre adjective, numerale, articol, pronume si restul cuvintelor din propozitie poarta numele de cazuri si eonstituie impreuna 0 categorie gramaticala, Accste raporturi, desi sint numeroase si diverse. se grupeazii dupa trasaturile lor generale cele mai semnificative. Drept urmare, limba romana are numai cinci cazuri care exprima orice JegatuTa posibila illtTe substantive, intre substantive, adjective, numerale, articole, pronume si celeIalte cuvinte din propozitie, Aceste cazuri sint : nominativul, acuzativul, genitivul, dativul, vocativul. Ele se formeaza eu ajutorul desinentclor de caz. Dintre cle, eele mai slabe legaturi cu propozitia in care ligureaza Ie are vocativul, el nefiind utilizat decit pentru chemari ~i invocari. 7.1 CAZUL NOl\UNATIV Cazul nominativ la substantive este insa~i situatia in care

se

ana

substantivul ca n t1 m c.
54

i e c t u 1 propozitiei. Au inflorit circsii ! Vremea s-a incalzit. Este si sub icc tal u n u i v e r b la 0 forma care constituie numai in mod exceptional un predicat ca in: Sosind si oasbciii, ne-arn asezat la masa, 'Y 2. Este par t c din t r - u n p r c d i cat alcatuit din verbul a Ii sau un echivalcnt allui in asa-numitul pre dieat nominal. 3. Este juxtapus, adica in apo::ilt'e, pc linga alt substantiv: Vasile, gornistul, mergea in frunte. Hangitci Ancut« Ii placeau povestile, Subscmnatul, Jon Ion, va rog sa binevoiti., .
r
I ,

propozi tiei: 1. Este sub

In aceasta calitate, el intra in urmatoarele relatii eu restul


.

• N 0 t'ii. Substantivul in apozitie poate sa stea si in alt caz, de ex.: Fiului tau, lui Dumiiru, Ii merge bine, 7.2 CAZUL ACUZATIV Acuzativul este cazul substantivului eu functie de obicct direct sau en alte functii exprimate cu ajutorul unci prcpozitii. daca accasta nu cere genitivul san dativul, Prin obiect direct se intelege situatia inversa subiectului, Astfel, pe cind subiectul arati'i cine sau ce actioneaza ill propozitie sau suporta actiunea unui verb la pasiv, obiectul direct arata cine sau ce cornplcteaza ori primeste actiunca unui verb; de ex.: Pisica Lea lapte. i i

subiect

obiect direct

Laptele este baut de pisica, i

subiect

subiect

EI daruieste bomboane, ~ i

obiect direct

Bomboanele sint daruite de el, i

sublect

• Not a. In transformarile de felul color de mai sus, dupa ce obieetul direct devine subiect, fostul subiect capata, cind este mentinut, functia de complement de agent. 7.2.1 Obiectul direct C1I pJ'epozi#a pe Desi ca obiect direct substantivele nu sint preceuate de prepozitie, totusi, in limba romana, unele au nevoie in aceasta situatie de prepozitia pc; de ex .•

Am intilhit pe Ionel. Constructia 1)


UP

Pe colegul tau n cunosc de multo


numitil si acuzativul eu pe se foloseste cind

obiectul direct este: nume propriu de persoanat

(A intUnU) pe Ion sau pe Alexandru, pe Costache etc.:


politic etc. intrebuintat

pe Bogdan-,

2) un nurne propriu de persoana, scriitor, om de 9tiinta, om


in locul operei lui (serise): (Cite$te) pe Sadoceanu, (studiaza) Darwin, pe Newton etc.]

pe V. Conta, pe

3) un nume propriu de persoana precedat de denumirea profesiunii, activitati! obisnuite sau de titlul acelei persoane ; de ex.: (A chemat) pe doctorul Dumitru, pe medicul Constantin, pe profesorul Ionescu pe locoteneniul Cornel, pe electriciamtl Florea, pe mccanicul Sandu, pe tovara$ul

Stamate etc.:

4) un. nume propriu de animal: (A lovit masina) pe [oiana, pe Bubico, pe Grivei etc.]

5)

un nume de rudenie: (A lntrebat] pe manta, pe lata, pe frate-tiiu, pe sora-sa, pe noru-sa, pe 0 sora a lui, pe 0 cumnata a ta, pe 1U~

var de~al nostr-u· etc.;

56

6) un pronume care tine 10cu1unui nume din categoria celor de mai sus: Te {cautii ) pe tine, (it caula) pe el, {nc eauta) pe nol, (DC; cauui ) pe dunmcatoa str«, (0 cauid } pe aceasia, pe aceea : (cleoul ) pe care ri-l prezint, (a 'i'ilzu!) pe C£1/ eva, (m-a 'i:ifzut) pe nimcni, (a strigai } pe eaJ'eva etc. ca si Inaintc de eel, cea etc. urmate de adjectiv: (aPiirii) pe eel mic, (raspliite$te) pe eea cuminte etc . • Not a. Pronumele relativ se construieste ClI pe chiar ~i atunci cind tine Iocul numelui unui obiect : A ceas!a cste ideea pe care »oia sa 0 conutnice. 7) un numc comun de persoana tnsotit de un adjectiv pronominal: Cunosc pe aces! om. 1II ai conia pe ciliva prieteni din copilarie. 8) un nume comun de persoana asezat inaintea verbului de rare depindc: Pe copil it iubea, pe balrin U respccta, Pe soldaii ii incartiruise binc. Pe cand;·dafii. n-o viizlIse plnii acutn,
Ceasul

pe care l-ati reparat merge perf eci.

Pe este fa cuI tat i v cind obiectul direct reprezinta:


(A chemai ) (pe) (Pf)
0 0

1) un nume comun de persoana, articulat cu articolul nshotarit (sau insotit de "I'CUlt, »reo ): un liicatu~, (pe)
textilistii, doctorija, (pc) un electrician, (pe) 1m meconic, (pe) 0 maniclziuristii, (pc) un 'l'l11ziitoretc .

• Not a. tn multe din cazurile de fclul celor de mai sus este mai bine sa se intrebuinteze prepozitia, Sa
se com pare, de ex.:
b)

A chemat pe un bolnav la el. Din a) 5C poate intelegc sau ca "un bolnav a chernat pe cincva la el" sau dt .cineva a chemat la el pe bolnav", pc cind din b) reiese limpede di bolnavul este eel chernat, obiectul direct al propozitiei, 57

a) A chernat un bolnav la el.

1) un nume comun de persoana, nearticulat 1<1. plural:


(Va iuriia ) (pc) bcneficiari, colegi, colege, doctors, doctorisc, [armacisti, fannaciste, electricieni, ofi/ai, profcsori ~i profesoare, fiirani $i liira11ce, 'i}iticu1!ori etc.

Not a, tntre constructia eu " si cea fara pe e xista insa 0 midi deosebire. Cind avem 0 propozitie ca: Va cJlema pc bencficiar« (la discutic), obiectul direct construit eu pe exprima ideea de categoric: "pe toti cei care au calitatea de beneficiari", in timp ce intr-o propozitie Hidi pe, ca: Va chema beneficiari (la discutic), goria bcneficiarilor". Deosebirea dintre constructia cu prcpozitia pe ~i cea farO. aparc ~i rnai dar dnd numele eomun de persoana estc insotit de un adjectiv, de ex.: Va C/tt'HUJ h,'lk'fidan' priceplI/i (la discuiie ), pentru ca aceasta posibilitate nu are percche decit intr-o construe tie cu pe, in care obiectul direct trebuie deterrninat : <1(' «x.: Va cltcma pe hcnrficiarii pricepufi (la 0 discuiic ).
obiectul direct inseamna: ,,(nistc) persoane din cate-

3) un nume eomun de fiintfi care nu este persoana: Vulpea a Plici'ilit corbul (san u» corb, acel corb}, dar ~i Vulpea a piidiUt pe corb(sau pe un. corb, pe acel corb ), dar ~i ;V It dc~t(Pt a ursul cind doarmc . • Not Dupa cum se vede, aici se aplica si regula de la 1), in sensul di 0biectul direct trebuie determinat (cu articol nehotarit, eli articol hotarit sau en alt

a.

determinativ). 4) un nume de cifra sau de litera: Scriu 2 si fin 3, fata de: Scriu pe 2 ~iJin pe 3.
Scric ~,
lilt

s! Scrie pe \), nu pe s.

caiete"},

7.2.2 Obieciul direct elf, prepozi!ia fa Adesca, in vorbirea populara, ideea de cantitate mare se exprima printr-un substantiv preecdat de prepozitia la constructie care este obiect direct: A baut la apii, de s-a saturat = ("A baut foarte multa apa"). Strica la caiete, ell gramada = ("Strica foarte multe

5R

sa
1.

2.

3.

1)

2)

.3)

7.2.3 Alte lunc!t:i ale substantivuluZ: £11 acuzati» lara prepoziJie Un substantiv in cazul acuzativ Uira prepozitie mai poate fie: Obiectul direct (intern) al unor verbe; de ex.: a visa un vis " a dormi un somn ; (calul) a alergat (toate) alergarile (eursele) de trap etc. Apozitia altui substantiv in acuzativ: A primit eu dragoste pe Gheorghe, prietenul vostru. 0 eompletare eu inteles de timp, de spatiu sau de mod a unui verb; de ex.: A locuit doua veri la tara. Apa are [rei meiri in adincime. Umbla zilnic pc jos ciliva kilometri. 7.2.4 Subs'anHvul in acuzaii» cu prepozifie Substantivul in acuzativ eu prepozitie po ate sa fie cchivalentul unui adjectiv: soare cu dinji ambalaj de birlie carne in sue propriu bereta de mariner brinza de Moldova cer f «fa soare tutun lara nicotind anna Cit repelilie sac jlh'a fund bard cu. motor etc. echivalentul genitivului: alegeri de deputafi primarie de sector pierderi de obiecie semnarea de traiaie tratative de pace etc. In situatiile 1 si 2, el este atributal celuilalt substantiv • echivalentul unui adverb indicind: Au sosit de· 0 luna. timpul { S-au sculat in zori. Au fost la girla. 10 c u l { Vor merge in tabiira. Umbla eu eapul t= sus. m o d u l. s i { Beau ceaiul CIt pH/in zahdr, cantitatea S-a dus cu copilul Ia doctor. asocierea { Dumitru a iesit C1' soacrti-sa,
59

In aceasta situatie, el este un circumstantial. Substantivul in acuzativ cu prepozitie mai poate exprima

4) obiectul indirect, 5) complcmentul de agent (care arata cine actioneaza af.upra subiectului) : A fost atacat de lttpi. Era 0 carte citita de toata lumea. 7.3 CAZUL GENITIV
Cazul prin care sul.stantivul, arata posesiunea, apartenenta )i in general raportul de atribuire dintre doua substantiv« este genltivul, Tatal Eloirei era bolnav. Fratcle lui !lie are mult de lucru. Sc auzca trilul privigltctorilor. S-au ascuns cu totii in fundul gradinii. 7.3.1 Formarea genitivul1ti a. Geniiictd. jlirr7 arlicol . Masculinele si neutrel- nu au forma proprie de genitiv cind sint nearticulate, Astfel: Nominatio: Acusaiio : Geniti»: Un om asteapta trenul, Acellac stralucea in soare. A masurat acel lac.

Nominativ:

Acuzativ:
Geniti»;

o cunostea, Genitivul este asadar indicat de acestui, acelui. Femininele au insa forma de genitiv: vulpe umbla dupa vinat. Aceasta strada se numeste Galati. Un vinator umbla dupa o luati pc aceasta

Vcdem un om asteptind. A?tcptarca acestui om.

Adincimea acelui lac

tlUlpe.

Miscarile acelei vulpi erau foarte vioaie. Controlul forme lor de genitival

strada. Numele acestei strazi este Galati. femininelor

• Not a. Forma nearticulata de genitiv a substantivelor feminine este identica, in genete, ell forma lor de plural (exceptind pe eel in -uri ), Acest fapt are mare importanta
practica, pentru eel pune in lumina forma corecta genitivului feminin atit la singular cit ~i la plural.

60

Pcntru control, folosim urmatorul triunghi: nOtninati\'\7 singular

nominativ plural

genitiv singular plural adica. in mod cone ret : (aceasta) rasa ~

fata

'\J
case fete

(accste)

case
lete

(acestei) (acestor) {aceasta)

u~a~
vulpe

"\j_
u~i

(aceste)

u,i vulpi

[acestei) (acestor) (aceasta) vinatoare

"J.
vulpi

(aceste) vinalorl

(acestei) (aces tor) (a{{'astrl) stca~. sa ca

vinatori
(aceste)

\J
61

stele sacale

(acestei) (acestor)

stele saeale

b. Genitivul cu articol
La masculine si neutre
Articolul de gC'nitiv }a masculine ~i neutre este ·Jui la singular ~i -lor la plural. EI se unestc eu substantivul, dar la nurnele proprii masculine, lui se asaza inaintea numelui ~i nu .se uneste cu acesta: ,
Ge plural masculine
11

i t i .,

singular neutre

plural

barbatului calului ardcinlui ccdrului

barbatilor cailor ardeilor ccdrilor

arcnlui bagajului condeiului pariului

arcurilor bagajelor condeielor pariurilor

Nume proprii: ltd Andrei, Ejl/JlII>, lu: Ihe etc .

lui Barbu, lui Costici, lui


in -a cu lui

• Not a. La nume1e proprii masculine terminate ca Luca, Tonia, genitivul are atit forma asteptata inainte, cit ~i formele Lucd», Tomii.

La f emini1te
Articolul de genitival adica: de control,

Ia plural, unit cu forma de genitiv rezultata din triunghiul


Genitiv singular plural singular -plural

femininelor este -I la singular, ..lor

casei

caselor fetelor usilor vulpilor

vlnatorii
valorii

vinatorilor valorilor stelelor sacalelor

fetei

u~ii
vulpii

ste1ei
sacalei

62

-ei: Elcnei, Ioanci, Mariti,


etc.
Cole terminate Anica Aurica Anicai

Numele proprii feminine terminate


Paraschicei,

in -a fac genitivul in Seoasiitei, Tudori!el

in -ca, -ga au gcnith-ul in -cai. -gai: Auridii Domnicai


Iulica Viorica Iulicai Vioriciii Olgai

Domnica

Olga

etc.

c. Geniiivul 111101' feminine Jiirii plural $I al celor indcclinobile Femininele fara plural i~i formeaza gcnitivul prin analogie sau pe baza principiului identificarii cit mai u~oare a substantivului aflat in acest caz. Astfel, un nume propriu ca I alomiia are genitivul I aiomiici; Prakora - Prahonei, Slat ina - Slatinci etc. dupa substantivele cu singularul in Dunare, insa, are genitivul Duniirii prin asemanare eu femininele terminate in -e si eu pluralul in -L: In schimb, feminine ca ccarid, [aioare, lipsa, onoare care au plural in -uri - i~i forrneaza genitivul singular in -ei, pentru ea forma lor in aeest eaz sa nu difere prea mult de norninativul singular, fiidndu-le greu de recunoscut, deci: ccrtei, [auoarei, lipsei, onoarci. La fcl se procedeaza ~i eu [oame, genitiv: [oamei : lene, genitiv: lenei ; csx f iere, micre (la genitiv): [ierei, mierei. Fernininele nume comune ca tanti sau nume proprii ca Fi]i, LUi, Mimi, Rene, Tili etc. nu pot face genitival decit cu articolul lui inainte, desi sint feminine.

-a.

7.3.2 Funcft'ile genili1)ului Principala functie a genitivului este aceea de Ajunsese la capatul puierilor. Lirnbile ceasului aratau ora trei fix. Ghearele rtsului slut puternice. E ziua mamei.

atribut:

Atributul in genitiv poate sa aiM el Insusi urmatoarele tnteksuri: 1) 'gcnitiv sub i e c t i v, dud arata cine face Iucrarea (aftiunea) exprimata de celalalt substantiv, daca acesta denumeste 0 luerare; de ex.: A profitat de teama 1zolilor = care/se temeau};

hotilor (unde

hotiil

63

Ii placea comport area eclzipei (unde echipei =


care/are
0

eomportare buna}:

echipa/

aut 0 r u 1 u i, cind indica pe autorul unei earti, al unei inventii, descoperiri etc.: de ex.: Poeziile lui M. Eminescu. Celulele lui lvlalpighi. Gramofonul hti Edison. Versurile lui Arghezi. Trompa lui Eusiache. Lampa lui Teclu etc. 3) genitivul 0 b i e c t i v, cind exprima un obiect gramatical ca tnl Lupta pentru nationalizarea indttstriei (adica "pentru ca (ei) sa nationalizeze industria"); Se pregatea anuntarea un or noi ho!ariri: (adica .se pregatea (ca cineva) sa anunte noile hotariri"}:
2) genitivul 04) genitivul

a p 0 zit i v, cind substantivul i:ndepline~tL'1"0lul unei apozitii ea in: Cetatea Branului fata de Cetatea Bran Cetatea N eam!ului "" Republica Fran!ei " " Republica Franta Statul Germaniei "" StatuI Gormania Regatul Olandei "" Regatul Olanda Tara Moldouei etc.
JI II

5) genitivul care indica locul uncle se afla sau de unde provine o fiinta, un lucru etc. si pe care l-am putea numi 1 0 c at i v: de ex.: Valca Morii f= unde a fost sau este 0 moara) Calea 1'obiloy ( _pe unde se crede eli au mers robii) Vadul oilor (= pe unde tree oile 0 apa sau unde sint adapate de obicei) catelul pamtntulut (= din pamint) usa camarii I= de Ia intrarea in camara) etc. '.4 CAZUL DATIV Dativul este cazui care arata tn avantajul sau in dezavantaJul, in favoarea sau in dauna cui se petrece ori, pur 7i simplu, "rttre cine sau catre ce este orientata actiunea unui verb: I ezilor Ie ardea de joaca, Buioiului i-au sarit doua cercuri, Sa dea Vioriciii 0 bursa.

Substantivele ~i pronumele In dativ au 101ul de obiect at verbului, Cum el difera de obiectul direct, i s-a spus in d if e c t. Dcci, dativul este cazul 0 b i c C t u 1 u i i naire c t.

• Not a. Dcnumirikde obiec; dircd ~i de obicct indirect se explica prin aceea ca In uncle propozitii apar doua obiccte ca in Sii dca IViol'ieiii (un obiect) I 0 bu:rsa (at doileaobiect). Primului i s-a spus obicd indirect nu numai pentru ca. celuilalt i s-a spus direct, ci ~i pentru di se construieste de multe on eu prepozitii, 7.4.1 Formarea dati.'lIhd tivul. Prin urmare, si triunghiul de control descris fa genitiv se aplica intru totul la dativ, De asemcnca, sint valabite
Substantivele

i~iformeaza dativul in acelasi mod ea genl-

aici~i cclc spuse la exceptiile femininelor (v. P 63).

7.4.2 Cum Sf dcoscvc¥c datit'ul de gcnitiv Pcntru a face aceasta deosebire. pornim de la faptul di dativul depinde de un verb, nu de alt substantiv' ca gcnitivtJl Exista insa si 0 proba practica foarte utila, Sa luam pcntru discutarea ei urmatoarclc exemplc ; Am dat 0 carte vecinului. S-a dcschis accst drum biciclistilor. In..<jiruirea de cuvinte 0 carte cecinulu! cuprinde dativul vccinul?d, iar insiruirea accsi drum biciclisiilor, dativul bicieU~tilor. Vceil1ului ~i biciclisiilor nu pot fi in genitiv, pentra di orice genitiv care se refera Ia un substantiv determinat prin un, 0, accst, acel, oricare etc. trebuie sa aiba inainte unul din termenii seriei al, a, al, ale.

Ded.

D at i v o carte vecinului
o carte vecinei

un dictionar vecinului

orice dictionare vecinel acest drum biciclistilor drumul acesta biciclistilor niste pantofi copiilor

etc.

niste pantofi

G e nit i v o carte a vecinului un dictionar al.ve~inuilli o carte a vecmei orice dictionare ate vecinel acest druin al biciclistilcr drumul acestaal bicicli~tilor

ai copiilor

65

7.4.3 A~a-ttumitZtl dnii» Cit prepozijia la Ideea de dativ este exprimata in anumite sit uatii ~i printr-un substantiv precedat de prepozitia la, de ex.:

t~ideschidea

De la lume adunate si iara~i la lume date. Da binete la trcc?itori.

casa numai la prietmi.

Asemenea constructii se Intrebuinteaza mai ales cind substantivul nu poate sa primeasca articolul fie pentru di trebuie sa n'imlna nedeterminat, fie pcntru d sc aWi intr-un grup de cuvinte care nu permite utilizarca articolului la dativ, de ex.: Dedica vcrsuri la loaM Iumea. 7.4.4 Daiiuul dupa asuimite adjeclive ~'i adoerbe Adjective ca folosiior, nefolosiior, neccsar, util, inutil, f>agubitor, similar, trcbuincios; adverbe ca aidoma, asemenea,

aUturea, conform, potl'iz!it etc. sint adesea urmate de dativ: folositor oniului, util acticitdiii, nccesar scroiciului, aidoma

gindullti (sau), ascmenea fraiilor (lui) etc. Dativul cerut de adjective ca cele enumerate poate fie transformat intr-un acuzativ cu pClltru, ori de cite ori

Sa

este nevoie de

am, uti} penir« actioitate, iar eel cerut de adverbc printr-un acuzativ precedat de Cit: aidoma ell gtndul (sau), asemenea cu jra/it' (lui).

exprimare mai concretizata: folositor pentn«

7.4.5 Daiiuul lnrudirii Unele nume de rudenie au posibilitatea Sa exprirne .ideca de inrudire prin dativ: de ex.: (era) nepot lui nea Tache; [vcnca) var sord-sii, matw;;a vcrisoarii-mii etc.
7.4.6 Daiiuul locaii»

In constructia a se a$ieme drumului, dativul drumului echivalent cu La drum - este un circumstantial de lac numit datlv locativ. El apare de obicei eu verbul db; cxpresia de mai sus; de ex.: a sc asterne cimpului.
7.5 C .. LUI. VOCATIV: \ Vocativul cstc cazul prin care pcrsoanele, uneori fiintole sau prin care li

§l rareori un Iuc.ru, sint chemate, invocate se atrage atentia: - Du-te, bdiete, la joaca l 66

- Hai, Ioane, la cosit! - Fetit«, fetii«, ia iesi la portital - Lasa-ma, domnule, in pace! deosebit de celelalte, nu numai pentru ea nu are lcgaturi sintactice propriu-zise ell cclclaltc cuvinte din propozitie, ci ~i pentru di este Incarcat de afectivitatea interlocutorilor. El sc forrneaza cu desinentcle -e la masculin singular asezata, uneori, dupa forma articulata - ~i cu -0 la uncle feminine singular. Pe linga aceste desinente se mai folosesc si cele de nominativ, fie numai ele, fie paralel eu eelclalte . • Not a. in dcscricrea care urmeaza, daca Ia 0 categorie sau alta de vocative nu se fac mentiuni particulare, aceasta inseamna di forma propusa este singura asteptata sau singura literara. a. VocatioulLa masculine singular Cu desincnta -e se forrncaza vocativul singular de la 1) masculine terminate in csnsoana: nominaii» oocati» nominafiv oocau» argat -e A vram -e barbat -e Anton Antoane capitan -e Bogdan:..e doctor -e Constantin-e firtat -e Ion Ioane jupin -e Marin -e nepot nepoate Paraschiv -e taran:..e Roman-e var vere Tudor :..e dar masculinele terminate la nominativ in -e au vocativul tot in -ei frate ! Gheorghe! l.) masculine terminate In -u precedat de un grup de consoane : baietandru -c Alexandru-e cumatru cumetre Dumitru -e cuscru ~ Petru -e Fac exceptio socru - pcntru care,vezi -ule, Cu desinenta -e dupa articol (-ule) se formeazd vocativul singular de la
7.S.1 Formarca eocaiieulnl Vocativul este un caz mult

61

J) masculine
fHidiu mincau derbedeu Iachcu leu

terminate -ule -ule -ule -ule -ule nume -ule -ule -ule

In

-au, ..eu, -iu,


zmeu

-ou: -ule -ule -ule ..nle -ule terminate -ule -ule -ule in

fin

mahalagiu reclamagiu

Puiu

etc) in ioU:

Q) masculine. Barbu
Dinu Doru

proprii de persoana, Sandu


Ioneseu

Nelu

3) masculinclc, -ser, -tor:


coda~ pa,guha~ t:amrct drumct

nume de agent terminate -ule -ule -ule -ule -ule sondor

etc., -a~,-et, -1st, -or,


-ule -ule -ule -ule etc.

dresor
muncitor idealist

punga~

invatator

·ule

ascmenea 4) masculinele becisnic cirn frumos idiot

1,.1 Iel fac !71 masculinele diminutive in -a~: biUe/CI$ule, copilasule, care au insa ~i 0 forma egala eu nominativul] de

amarit

provenite -ule -ule -ule -ule

din adjective

mucos
prost

-ute
-ule -ule

-ule

3} multe dintre masculinele tari, ai unui oras, provincii,

etc. care denumesc pe locuitorii unel


suparacios sat etc.:

coco~at rau

-ule -ule

arbanas bavarez
canadian

-ule -ule -ule


•ule -ule

neamt olandea sirb


polonea turc

,.ule
-ule -ule -ule

danez

francez

~uIe

etc.

cu exceptii ca roman-romline, oltean-oltme, moldovean-11zoZdovene etc. 6) citeva nume de rudenie: bunic-bunicule, nas-nasule, un chiunchi:ltk, socru-socrule - al carer vocativ in -ute se explica ~j prin necesitatea de a se evita confuziile, did un vocativ

68

tn -e le-ar fi f;kut semene prea mult cu ferniuinele corespunzatoarc la plural: bunici, nase, soacre. Diminus tivele lor urrneaza aceeasi regula: bunicuiule, nii!}icuie. unchesulc, socrutule - 1a care se adauga taicu{ule, ca dublet al vocativului taicu{aj 1) substantivul om,' omule I

sa

etc.

b. F eminine singular Maroa majoritate a fcmininelor au vocativul singular ca nominativul: mama! femcic! matll;,li.lata! lIa~ii! veri~oara!

Acelasi lucru se intlmpla si la numele proprii, afara de numele proprii in -a care au tendinta de a-si forma un vocativ in -i: Ana-Ana! Dommica-Domnica l Dtnnitra-Dumitra l Ileana-Ilcand l Ioona-Ioanii ! etc. Numele proprii in -Ia au acecasi tcndinta, dar cum in romaneste -8 care urmeaza dupa -i devine we,avem: Aurclia-Aure-

tie I Cornclia-Cornelie I Muria-Moric

l etc .

• Not Proccdeul este impiedicat insa in marc masudi de e xistenta numelor proprii masculine terminate in !-1'cii si -it ii, cad un vocativ format in modul ararat de la Al;rica sau de la Vasilica soar confunda eu masculincle A ur tetl, Vasilica etc. Citeva feminine primesc la vocativ desincnta 0: sord-soro l ~i la uncle nume proprii ca Ilenuid-Llcnuio ! Leand-Lcnuio ! Maria-Mario l etc, dar accstea din urmii ma i alb in vorhirea regionala. Cu acecasi desinenta se Iormcaza vocativul peiorativ de la papa: popo !

a.

c. Vocaticul plural
Ca vocativ plural aparc fie forma de nominativ plural tara articol, fie 0 forma eu articolul de dativ -ler, Acesta din urma este obligatoric numai la substantivele provenite din adjective : amarltilo1'! cirnilor ! ncnorocitilor ! f criciiilor ! etc. j amliritelor! 'cll'l1clor! nenorocitelor ! cricilclor l i,a cclelalts.. substantive, vocativul plural arc acceasi forma en nominativul plural. CUeva au ~i un vocativ in -lor; de ex.: [ratitor! surorilor! [etelor I mamclor I dar cu un caracter Iamiliar evident.

69

d. Forme duble de vorativ

Uncle substantive alt inteles. de cx.:


d omn

au doua forme de vocativ, ficcare cu


pcntru Dumnezeu, tarii); in trecut

sora

{SOra! SOTO!

doamne l

pentru domnitorul

(numai

~l

domnulc ! .(pentru (pentru

persoane).
numele de rudenie).

[pentru 0 sora de caritatc)!

In principiu, cind de la acelasi substantiv avem doua forme de vocativ, eca mai apropiata de nominativul ncarticulat estc ~i cca mai apropiata de sernnificatia gcnerala a vocativului, iar forma cea mai dcpartata arc ~i sens special, deci mai indepartat (rningiictor sau peiorativ).
Sa se compare din accst punet de vcdere vocativele :

uomin aiio
Li'iiat copil

oocati» 1 biiietc! copile l


ciobanc l

cioban
macclar ostcan

tarun

macclare ! ostcne ! tarallC!


fatal fato!

»ocati» 2 baiatule ! copilule ! ciobanule l macelarule ! osteanule !


taranule l

fata

e. Vocal i..,uZ dctcrmin ai Cind substantivul este insotit de unul dintre adjectivele calificative drag, iubi', onorabil, sCllmp, siimut etc., exista trei posibilitati de cxprimare a vccativului:
1) adjcctivul

~i substantivul

nu au articol:

Draga Iubite (-i'i) Onorabile (-{I) Scumpc (-a)

arnicc, doctore, baiete, frate, ncne, nepoate

vcre, barbate,

tovarase etc.

mama,
nevasta,

fiica. sora, nepoata,

Stimate (-{I)
etc. ;

sotie.

70

2) adjectivul apare la vocativ fara articol, iar substantivul masculin la voeativ eu articol: Draga, Iubite (-il) Onorabile (-a) Seumpe (-a) Stimate ' (-it) etc.j

domnule, fiule, finule, nasule, } unehiule, socrule.

3) adjectivul apare la vocativ nearticulat, articulat sau nu l Iubite } Scumpe ascuWLtor(u!c),uci~itor(ulc), Onorabilc domn(ule), lllvatator(we). Stimate etc. •

iar substantival,

Not a. Cu drag(l, substantivele din aceasta serle trebuie sa primcasca articolul.

4) Cind substantivul este insotit de un adjectiv posesiv, vocativul este la fel ea nominativul: Dragul meu Iubitul meu Onorabilul men Scumpul meu Stimatul men (nostru)
JJ

"
JJ

amic, baiat, nepot, var, barbat, tovaras, domn, fiu, nas, unehi, socru, ascultator, cititor, ~nv5.t5.tor etc,

7.5.2 F olosirca 'lJocativulul

Dupa cum 5C vede, vocativul arc prin natura lui 0 pozitie aparte Intre celelalte cazuri. De aceca, (eu exceptia termenilor generali ca : tovarase, tovara~a, domnulc, doam1la ctc.), cl nuse intrebuinteaza decit ca mijloc familiar de adrcsarc sau ca mijloc de Invocare, 71

Pentru adresarea obisnuita, invatator prof~sor director doctor locotcnent secretar etc.

se foloseste una din formulele: invatatoare


profesoara

tovarase domnuie cetatene

tovarasa doamn'a cetatcana

directoare doctorita Iocotenent secretar etc.

76. DECLINAREA Totalitatea formelor pc care Ie poate avea un substantiv se numeste dec 1ina r c. 7.6.1 Dcclinarea Jarii articol Masculinele si ncutre1e au 0 singura forma pentru prlmele patru cazuri la singular ~i tot 0 singura forma pcntru aceleasi cazuri la plural. Al cincilea caz, vocativul, se formeaza cind este posibil, cum s~a aratat mai sus. Femininele au doua forme de singular: una pentru nominativ ~i acuzativ, a doua pentru genitiv ~i dativ, dar numai una pcntru cele patru cazuri la plural. Vom avca asadar la masculine $i neutres singular plural hal cap bid ciclu chipiu premiu actori cobai codri cuscri domni oamenl

N. A.
G. D.

actor cobai codru cuscru domn om


cuscre

Avram Badea Dan Gheorghe Ion Florica Dinu Avrame Badeo Dane Gheorghe Ioane Florid. Dinule

capete
bice dclud chipie premU

balurl

V.

oamcnl

etc.

72

la feminine: singular N.A. plur(tl Ana €asa case

fata Maria sora Gheolghita vulpe femeie stea ambitie case, fete, surori
vulpi, femei, stele ambitii

fete surori vulpi femei stele ambitii case, fete, surori,


vulpi, fcmei, stele ambitii

G.D.

V.

soro, Ana, Marie, Gheorghito


7.6.2 Declinarea singular
Cit

articol

"Masculine ~i neut,e RA.


actorul

prcmiul

cobaiul codrul

arcul biciul balul cuserul cuscrule


arcului biciului prcmiului

plural actorii cobaii codrii cuscrii euscrilor cobailor codrilor cuscrilor plural
actorilor

arcurile balurile
bicele prerniile

V.

G.D.

adorulul cobaiului codrului cuscrului singular easa fata


u~a

areurilor
bicclor balurilor prcmiilor

balului

F eminine cu articol N.A. sora steaua


femeia casele usile surorile

fetele

stelele

femeile

V.
G.D.

la fel ca nomlnativul easel surorii fetei femeii


usii stelei la fel ca nominativul

caselor fetelor
usilor

surorilor stclelor

femeilor

v.

(sau: fetelor, femeilor, stelelor),

'13

7.6.3 Declinarea masculinelor cu forma jCmil1i1la forma nearticulata


Substantivele masculine papa, popa, iatii, 1,[iid1'cii au la aceeasi declinare ca masculinele, deci:

singular plural N.A.C.D. papa, pcpa, tatii, vladid papi, pcpi, tati, vladici V. la fel ca nominativul, dar si papa!

Ia singular si pe a masculinelor Ia I?lural:


singular N.A.V. papa, popa, tata, vladica G.D. papei, popii, tatei, vladicii

La forma articulata,

ele urmeaza declinarea feminine lor plural papii, popii, tatii, vladicii papilor, popilor, tajilor, vladicilor

Masculinul tata are si forma articulata taHtI, care se declina ca orice masculin, folosindu-se iusa mai ales dud este urmata de un determinativ sau de un calificativ adica: N.A. tatal tau, tatal vitreg. C.D. tatalui tau, tatalui vitreg,
I

Capitolul 8 PROPOZITII CAREINA~~~l DE SUBSTANTIV

Rolu1 substantivului in propozitie l-am stabilit eu prilejul discutarii cazurilor. In fraza, el poate sa fie echivalat de o intreaga propozitie, de ex.: (1) Cine sapa groapa altui«, eade tnsusi in ea. (2) Lumea materiala nu este numai ce oedem noi c'u oeMl.
Propozitia cine sapa groapa aliuia este un echivalent pentru un substantiv pe care nu-l avem exact cu acest !nteles in limba romana, dar ni-l put em imagina. El ar trebui sa Insemnc usapator de groapa", dar sa contina ;;i ideea de timp. A doua propozitie ce uedem noi eu ochii joaca acelasi rol ~i am putea s-o echivalam cu viz i b i 1u 1,dar acest substantiv tnseamna "ceea ce poate fi vazut", pe dud propozitia noastra arata si alteeva. De aid rezulta ca propozitiile echivalente eu un substantiv au rostul de a dezvolta iii a preciza 0 idee, nuantind astfel gindirea.

8.1 PROPOZITIA-SUBIECT SAU SUBIECTIV A Sa luam in discutie urmatoarele patru fraze: (1) Cine sapa groapa altuia, cade insu~i in ea. (2) E foarte important ce-mi spui. (3) E bine, e chiar necesar sa studiezi la orice v'irsta. (4) Se zvonea ca v-ali schimba: prof esiunea, Propozitiile subliniate sint subiecte. Pentru ca 0 propozitie sa fie subject, estc necesar sa nu existe subiect in regent a ei, nici exprimat, nici subinteles, Conditia aceasta se aplica 75

~i atunci cind un subiect este posibil din punet de vedere logic, dar nu apare in fapt, de ex.: (5) Ti s-a parut ca s-a slfparal. In propozitia rcgcnta [i s-a pant! existii 0 persoana interesata 11/, dar fi <:a1"C Q sugereaza nu este subject, fiin<kii nu persoana a II face ceva; dad ar face, ar trebui sa avem 0 -a constructie ca ai piirc1'ca di san f),li de piircl'e ca. Fapt ul ca 111 Ii s-a piirut nu cste nici un subicct se poate controla ~ipunind in locul1ui Ii pc nii : 111£ s-a PCtrut cd, pc if i s-a Pam! ca sau pc vi: t'i s-a pal'ut ca etc. Sc vede cIar ca prcdicatul s-a fand nn se schimba. La Icl 5C petrec lucrurilc si lntr-o rcgcnta ea cca din fraza: (6) I s-a cerut de doctor sa umble l1W£ mull pc jos. Propozitia subliniata este tot 0 subiectiva, desi in regcnta el cuvintelc de doctor spun de la cine vine cererca. Dar, lasind la 0 parte faptul ca de doctor cste un complement de agent exprimat prin acuzativ en prepozitie, daca inlocuim pe dt- doctor en pluralul, prcdicatul nu se schimba : I s-a cent! ie doctori sa ... 8.1.1 Tipuril» de S1fbl:eelh'(' tn limba romana sint trei tipuri de subicctivc: I. Cdc care incep en ee, orice, ceea ce, cine, orieine, eel (aceta) arc, cea (aceea) care; de cx.: Ce t'ffa el, nu se poatc face. Cine n« muncesie, nu marundL C eca ce $!h', se ~tie. Nu totdeauna are dreptate eel care Jipa ma! tare. Aeesta este tipul eel mai dar. El poate fi controlat prill Inlocuirea subiectivei cu unul din pronumclc ceva, cineca. De fapt , el nu este decit dezvoltarea unui subiect ca CCL'a sau Ci11C·'.'a dupa schema:

I·~··

~biectul

{CEVA } transformat ip subordonata CINEVA SUBIECTIVA.

2. Se considera subiective si subordonatele legate de expresii ca: este sau e + adevirat, bine, dar, corect, frumos, tor-

midabil, grozav, groaznic, important, Ilmpeae, monstruos, minunat, oribil, posibil, imposibiI, cu putinta" ell neputit1ta, diu, remareabtl, splendid, rutbil, utll, Inutit, urit,verosimfl etc.

76

Do;:d:
s u bie c t iv a unde ai f ost? dacd tmi spui. de~i nit crczi,

ea siii acesi lucru. Sci ~ziltg(1linistit, E(stt} »erosimil

sub i c c t i va sci [i a/lat.

E(ste) [rumos

ca lIu'icar arum etc.


mii Y!/J)'{Sts!

ckiar da,ca te-ndoiesti.


'

i.

sa

ca cl Ii rcuit, ce-mi sp ui ? daea priapz' ~i dud crczi. ctt.

sa

i/.

Acesta este al doilea tip. EI poate Ii cuprins In schema:


subordonata

E(ste) BINE, FRtJMOS

= SUBIECTIV

etc.

4\..

+ (EVA

transfonnat

in

3. De asemenea, se considera subjective si subordonatele legate de exprcsii ca: se afirma, se ana, 'se aude, se cere, se crede, se cuvine, se inteJege, se pretinde, se spune, se

sustine, se vede, se zice etc., de ex.:

s u b ie c t iv

Se »ede {se »edea, .'I-a viizltt, se va oedea etc.)

eil doarme. dacli ~ie. unde sint ciirlile. dnd in/loresc salctmll,
incotro bate vllltltl.

cine s-a Sllparat. cit ai lucrat, Acesta este tipul al treilea. Elpoate Ii cupTins inschema: Se AFIRMA, AUDE etc. + CEVA transform at in subordonata = SUBIECTIVA.

8.2 PROPOZITIA-PREDICAT SAD PREDICATIVA sa. luam in discutie urmatoarele dona exemple : (1) Tat<ll lui era pi.ctor. (2) Tatal lui era ceca ce dorise el j1ZStt~.

77

Propozitia (1) confine substantivul pielor ca parte a predicatului nominal. Acest substantiv a fost dezvoltat in fraza (2) in propozitia ceca ce dorise cl insu*i, care este 0 pre die at i V'

Predicativele sint de doua feIuri. Uncle, ea cea de fata, reprezinta dezvoltarea posibila a unui substantiv: altcle sint dezvoltari posibilc ale adjectivelor din predicatul nominal. (Pentru acestea, discutia se face Ia adjectiv, vezi p. 99.) Propozitia predicativa cu rol de substantiv se cuprinde In schema: transformat
(Subiectul

a.

+ ESTE) +

CEY A sau CINEVA in subordonata = PREDICATIVA.

8.3 PROPOZITIA-OBIECT, OBIECTIVA PLETIYA Sa luarn in discutie frazelc: (1) Costel a lIwatat sa lnoate.
(2) Au aflat

SAD COM~

ca v-ali

tutors.

(3) Raspundeti cui Nt solici!a. (4) Va glnditi S{t ciWi!ori/i CZt avioll1tl? Cele patru fraze de mai sus contin cite 0 propozitie obiectiva. Fiecarc eorespunde unui obiect gramatical: primele doua unui obiect direct; celelalte doua, unui obiect indirect. Propozitia care dezvolta un obiect direct sau indirect exprimat printr-un substantiv sau printr-un echivalent al substantivului so numeste 0 b icc t i V a sau c 0 ill p l e t i v a - directa san indirccta. Propozitiile obicctive se construiesc la fel ca ~i subiectivele cu diverse conjunctii si cu pronume relative sau nehotarite. Astfel: Costel a invatat ce i-a pldwt mai m1tlt sau ... (a Invatat) cit i s-a cerui sau ... (a invajat) orice i s-a Pl'QPU,S etc. Singura conditio pentru ca 0 propozitie sii fie obiectiva este ca ea sa reprezintc intr-adeviir un obiect al verbului, ~i nu altceva. De ex.: III Costel a invatat /iilldcii 'to s-a cerut, propozitia eare tncepc eu/{iwicd nu estc un obiect al verbului '"viila. Ea nu poate fi deci obiectiva sau completiva,

78

B.3.1 CU1lt se deosebcste obieciiva direcla de cea lndirecltl


Pentru a face deosebirea, este necesar se vada daca propozitia obiectiva corespunde unui obicct direct sau unuia indirect. Astfcl, In: Raspundeti cui va solz'cifa cornpletiva este indirecta, pentnr di obiectul corespunzator poate sa fie umui solicitant, deci un dativ in: Raspundeti la ce va $/ttrcabii dumnealui, obiectiva la ce va lntrcaba dumnealui este tot indirectd, caci ar fi eorespuns unui obiect indirect eu prcpozitic: la ceua (la inirclrare], Aceasta diferentiere este cu atit mai utila, cu cit Intr-o fraza pot apara ambele propozitii, de ex.: Wispundcti cui va lnireabii, ca problema esie rezolvala. . . . . . . . . . . .. indirecta directs ... Schema propozitiei obiective directe este:

sa

sa

(Subiect

+ prcdieat) +

{~~Jiv
A}

transformat

in subordonata iar a celei indirccte:

=OBIECTIVA

DIRECTA.

(Subiect

+ predicat) +

in subordonata 8.4 PROPOZITlA

CDIVA } prep. CEVA transformat prep.. CINEV A = OBIECTIVA INDIRECTA. COMPLETIVA DE AGENT

tntr-o propozitie ca : (1) Primul avion romanesc a fast eonstruit de Aurel Vlaicu avem complementul de agent de Aunt Vlaicu. EI poate fie dezvoltat intr-o propozitie completiva de agent in fraze ea: (2) Primul avion romanesc a fest construit de cine ~tim en toiii, In concluzie, propozitiile care pot aiba functii echivalente eli substantivul sint : 1. subiectivele, 4. obiectivele indirecte, 2. uncle predicative, 5. completivele de agent. 3. obiectivele directe,

sa

sa

79

CapitoJul 9 ADjECTIVUL

9.1 FELURILE DE ADJECTIVE Caracteristica de baza a adjectivului este faptul ca el se refedi la substantiv, precizindu-l prin adaugarea tmei indicatii suplimcntare de tnteles, Aceasta indicatie priveste fie intelesul propriu-zis al substantivului ca nume, fie situarea fata de eel care vorbeste a obiectelor denumite, fie cunoasterea sau cantitatea lor. vedem citeva exemple: (1) Pe margine a drumului cresc plopi inatff. (2) Copacii accsii« tin umbra. (3) Orice plugar deosebeste griul de neghina. (4) A facut fata la toate incercarile.

Sa

In exemplul (1), inal[i este un adjectiv care arata 0 cal ita t e: in exemplul (2), adjectival acestia precizeaza numai faptul di vorbitorul considera copac# ca aflindu-se a. pro ape; In exemplul (3) adjectivul orice arata ca pitt-gar nu este unul anume, iar adjectival toatc din exemplul (4) ara ta ca z1lccrcarilc sint luate in totalitatea lor. Adjectivele care exprima calitatile sau defectele, altfel spus, Insusirile san proprietatile obiectelor, fiintelor, persoanelor etc. sint adjective cal i f i cat i v e. Adjectivele care aduc altfel de precizari sint adjective de t e r min a t i v e. Adjectivul calificativ descrie partial obiectele, fiintele etc.: eel determinativ Ie circumscric.

Adjective simple ~i adjective compuse


Pe ]jnga adjectivele ca ilC1'U, alb, bun, cald, dulce, M1Ofm, [ircsc, gnu, harnic, iejti«, mindru, negra etc., exista, aUt prin .. tre calificative cit ~iprintre determinative, adjective compuse

ca albastru-deschis; ctlm/nfe, cumsecade, galben-verztti, francoengle«, negru-corb, romano-bulgar, roz-«lb, oricine, n{c{ un etc,

9.1.1 Adjeetivete
t) 2.) 3) 4) 6)

detcrmlnat{ve

Adjectivele determinative sint I posesive I meu, tau. satf, nosiru, vostr«, lor. mea, ta, sa, noastr«, voastra lor etc.; demonstrative i aceasta, asIa, acest, acela, acel, aceea, acea I atare, accta~f, aceeasl etc. relative: care, ce: interogative: care, ce, cine,' nehotarite: fiecare, orlcare, ortce, unit, 'lti~~tetc, e Pentru comportarea lor, vezi cap. Pronume.

9.1.2 Adjective C1l 0 termi1lajie ~i ad [ectiue cu doua termina/ii Unele adjective calificative au, la singular, 0 terminajle, altele, dona terminajii pentru toate genurile • • Not a, Potrivit eu aceasta constatare, in gramaticile Iimbii romano s-au grupat adjectlvele calificative dupa terminatiile nominativului singular] dar tn acest fel sint puse in aceeasi clasa adjective eu structuri ~i comportari diferite. De exemplu, moale este un adjectiv eu 0 singura terminatie, dar la gcnitiv singular, feminin, el este mot: (acestei) blani mo! ca si la plural, pe cind pl'ecoce, adjectiv tot cu 0 singura terrninatie la singular, are genitiv-dativul la fel ca nominativul: (acestei) mame precoce. De aceea, am recurs Ia 0 solutio mai apropiata de realitate stabilind tipurile de mai jos. !J.1.3 Adjective inva1'iabile Sint invariabile adjectivele terminate in vocala accentuata ca bordo, gri, grena, maro, to ate nume de culori: citeva terminate in consoana ca be], bleumarin, crem, 11WV, roz, vemil s.a. tot nume de culori: unul terminat in -cei/erice. 9.1.4 Adjective variabile de tipul lui mare Adjectivele varia bile de tipul lui mare se caractcrizeazd prin trei tnlsaturi: II) la nominativ singular au 0 singura forma pentru toate genurile ;

81

1;) Ia nominativ plural au de asemenea 0 singura formd deoses biUi de cca de singular pentru toate genurile; c) la feminin singular, genitiv-dativ, au insa 0 forma identic! ell era de la plural, comportindu-se exact ca subst mtivele feminine.

lata citcva excmple


masculin

N. sing.: N. pl. :

G.

sing. ;

baiat mare baieti murl unci)

[eminin casa mare case mad case marl


C1Sei

neutru

picior mare picioare marl

llIar~

Ca mare se comporta si: piine dulce pepene dulce pcpeni dl/lei piini duld iulie rece apa rece reee cartofi reei ape reel raza It'mpede Hmpede ochi Ulnpcde raze limped ochi limpczi cozonac moale piele moale moale cozonaci moi pici 11Wi tare eiirbune tare tigara. tare carbuni tari tigari tari mugurc verde fusta verde verde fuste verzi muguri oerzi

dulce

oua mot
foe tare

mar dulce mere dulci iaurt rece iaurturi reel geam Umpcde geamuri limpezl ou moale
focuri tarl fruet verde fructc ver,d

9.1 ..1 Adjective variabile de tipnl dibace Adjectivele variabile de tipullui dibace se caracterizcaza prin urmatoarele doua trasaturi: a) Ia singular au 0 singura forma pentru toate gcnurile, b) la plural au forma proprie in -1 numai pentru masculin, Dcci:
masculin

singular: plural:

barb at dibaci barbati dibaci

femini« mtna dibace miini dibace

neutn«

scmn dibace semne dibace


neam airoce

Ca. dibace se comporta si: atroce om airoce priviri oamcni atroci priviri eficace cleste ejicace solutie clesti eficaci solutii

atroce

airoce eficace eficace

neamuri atroce soi eficace soiuri eficace

feroce
Iocvace

precoce propice persplcace

ins locvaee insi locoaci copil precoce

tigru [eroce tigri [eroci

fiinta [eroce fiinte fcroee persoana loevace


persoane IOC7}acc atitudine precoce atitudini precocc ora propice ore propice fata perfete per-

copii precoei factor propice factori propiei clev perelevi per-

animal ferore animale [eroce dobitoc locvace dobitoacc locuace gest prccoce
gesturi precace stu diu p1'op£ce studii propice pcrsonaj per-

spicace

spicace

robace sagace

savanti sagaci tenace individ ten ace indivizi tenaci ~i adjectivele de tipul

om robace oameni robaci savant sagacc

spicaci

fcmcie robace femei robace

spicace

personaje

minte sagace minti sagace colega tenace colege tenace dibace au flexiune

geniu robace genii robace persona~ sagace

spicace

per-

spicace

personajc sagace gind tenace ginduri tenace


incompleta.

9.1.6 Adjective C1l flexiune cam,plela Accste adjective sint diferentiate dupd gen ~i numar. Masculinelc si neutrele au ca si substantivele corespunzazoare o forma de singular si una de plural pentru to ate cazurile gramaticalc, iar fcmininele doua forme de singular ~i una de

plural, de asemenea pentru toate cazurile, Intro masculine si neutre, de 0 parte, ~ifeminine, de alta, exista relatii de flexiune, forma de feminin derivind din cea de masculin. Astfel slut: alb. alba; rii«, rea etc. 9.2 FORMAREA FEMININULUI LA ADJECTIVE
completa derivd Forma adjectivelor feminine eu flexiune

din cca a masculinelor, astfel: M asculincle (~i neuircle} au terminatiilc: consoanl (fara -sor, -tor) alb falnic vested siitesc
IOS

Fcminincle sc formeaza eu ajutorul

-I

lui:

livresc

vesteda livresca
satcasca

albd falnica

roasa

83

..,. (precedat de un grup de consoane) i albastru albastra celebru celebra dublu dubla ..u {prccedat de 0 vocala, dar -(i}e DU de un i) moliie moliu Lillie erbacee erbaceu sebacee sebaceu -fu -Ie aurie auriu eafenie cafeniu didimizie caramiziu durdulie dnrduliu Iiliachie Iiliachiu salcie salciu .1 (precedat de 0 consoana) -e

I.-mu

vechi

veche

.1 (precedat de galbui rotofci vioi

vocala)

.... e rotofeie vioaie


gallmie

ascultaloare ascultazor produditoare produdilor devcrsoare deversor amortizoa1'8 amortisor Unnatoarele fac excePJie I rau cu femininul rea greu" "grea nou" "nou§. ro~u" " rosie Toate adjectivele diminutive in -el au doua forme de feminin, una frecventa in -iea, a doua (mai rar utilizatlh in -ea:
bunicel cu femininele bunicica, bunicea c1ildicel" .. dildicidi; caldicea {rumu~el., ., frumusica, frumusea maricel. .. maricica, maricea mititel.. ,. mititica, mititca

..sor~ -ter, -zor

-seare, -teare, -zoare

Not a. De {apt, dupa cum se vede din exemplele de mal sus, adjectivcle feminine se formeaza cu .i~i cu -e. Variant a -ie este: ceruta de un -i precedent. ell exccptia lui lJUu, -moliu si a celor ell Ieminiuul format 'in mod neregulat. .
9.3 FOR.\IAREA PLURALCLU(

9.3.1 M asculincle $1' neutrele 1. Masculinele si neutrele terminate in consoani, in -I ~i in -u Iac pluralul in -i: albi darnici, ineti grotesti vioi albastr] verzui apti fuduli ar~l vestezi copti noi aprinsi negri etc. 2. Cele terminate iu -iu fac pluralul in -it: ,-iorii aurii maslinii argintii
durdulii ccnusn

salcii

liliachii

Rosu se comporta ro~ii.


9.3.2 Feminincie
1. Femininele

ca un adjcct iv ill -iu , mind

pluralul

fac pluralul in -es alba-albe arsa-arse aprinsa-aprinse coapta-coapte rara-rare stupid-stupide


apta-apte Ialnic-falnice

terminate

in -1 (afara

de cele in -e(a)8c4

deasa-dcse tnalta-tnalte frumoasa-frumoase


fudula-fudule

rotunda-rotunde Ylnata-vincte

scunda-scunde albastra-albastre

.e~ti:

Fac excepfie i seacd (alune) sed j larga (rochii] larg! " l~tnga - (sclnduri) l'llngi " nOlla - (dirti) nolo 2. Femininele terminate in -easca, -esca fac pluralul in

solutii Mbc.~ti fmrk¥( fapte grote~ti case orii~ene~ti


comedii

mincari t iiriinestf vorbe pjsa1'e~ti

marl uri 'Tomiincflt

cintece

'i'ftcjc$!1

85

§oi substantivele

3. Adjcctivele terminate in -lei fac pluralul in -ele, eu aceeasi terrninatie: bUnicidi}, , burueea dildicidi} bunicele ~ld' e CQ.J. lee 1 frumusele
muriecle

ea

ochesica } 'ochc~e1e ochesea

caldicea

putinea

putin(t)idi } pu t' (t) e 1 In . e seur t· 1 lee e

frunlU.~ica }

scurticidi}
scurticea

frumusea maricicd miiricea mititica} mititea }

tinerica } ti mere 16 tinerea usurica } usurele , usurea

itit e U11 1 C1

etc.
4. Adjcctivele rea ~i grea fac pluralul: rele ~igrele. 5. Adjectivele terminate In -ee, -soare ~i -toare au pluralul la fel ca singularul: glanda sebacee glande sebacee fete ascultduiare fata ascultdtoare, guri deuersoare gunl deoersoare uzine producdicare uzina producdioare pcrne amoriizoare perna amortizoare Veche arcpluralul vechl. 6. Adjectivele terminate in -ule fae pluralul in -ui: pasare gCilbliie pasari gCilbltl apK oerzuie ape uerzui 7. Adjectivele terminate in -le fae pluralul in -Ii: stea argintie stele argintii raza auric raze aurii . privire grijulie priviri grijulii bautura sdlcie bauturi siUcU fata r~ie fete r6~ii 9.4 LOCUL ADJECTIVULUI FATX DE SUBSTANTIV 1. Adjectivul calificativ sta In mod obisnuit d u p a substantivul san: arbore fruciifer, boala ascunsa, hrana rece, efect bin» facCitor etc,

86

Numai adjectival bict st1i. totdeauna ina in tea substantivului sau. 2. Uncle adjective calificative pot sa fie insa asezate ~i ina i n tea substantivului lor, daca li sc subliniaza importanta sau Ii se cia 0 semnificatie aparte (expresiva, poetica): alba ba trinete, slaM consolare! istealii fata! terilJilii c111dura! etc. In aceastii pozitie s-au fixat bun, bUlla in formule de salut : bun ramasl b/tilii ziua! blind seara! etc. si drag. draga in formule de adresare ca dragii mama, dragi prieteni etc . • Not a. Din pozitia proclitica a adjectivului decurg uneori schimbari de inteles. daca acelasi adjectiv poate sa apara si dupa substantiv, de ex.: in sdrmanul copil, adjectivul inseamna "bietuI" (copil), pc cind in (copilul) sdrman, el Inseamnii "sane, lipsit de mijloaee de trai", N01t inaintea substantivului poate sa lnsemne adesea "altul, alta, inca unul, inca una", de ex. 0 1lOua (povestire), pc cind dupa inscarnna "care nu estc vechi, recent'! i (o povestire) nouii.

9.4.1 Locul a doua sau mal nutlle adjccUvc caliJicafbe


Dona sau mai multe adjective calificative se a~aza de ultimul adjectiv fiind legat adesea de celelalte printr-o conj unctie z un nue verde, biitrin o persoana 'l}oinica si impunii!oare un lemn lung, lncoooia» un prietcn butt, vesel, t'ioi ~i£nda!oritor

ccguUi tot dupasubstantiv,

Seria de dona sau mai multe calificative se poate plasa ~l Ia care se refera, dar numai daca exista Intentia de a lc sublinia intelesul, Dintr-o serie de doua sau mai multe calificative, unul, mai rar doua, sc pot aseza Inainte, iar restul dupa substam tiv, de ex .t un mare edificiu, £naU, alb, frumos ~i striilucit01
tnainte de substantivul

un tina, ii viteaz ostas ,omdn

8t

• Not

11. Alegerea adjectivului sau a adjectivelor care sc plaseaza inaintea substantivului nu este rcglemeatata Mai des se lntilnesc in aceasta pozitie adjective profund putin

gramatical. ca: N'itrin bun

important nlare
mic originaJ

dlag

frumos greu

mult

rernarca bil tinar

usor

nOll

• Nota. Nu se asa?5, inainte decit rareori, mal ales In poezie, adjcctivele provenite din participii {haine fupte; nu invers}, multe nume de culori si numele care arata provenienta locaki (un amic bacattan) etc., lntre altele ~i fiinJdi acestca din urma devin substantive In pozitia amint ita, !II] LOc'ltt adjc'diL'e!or dcierminaiice Adjective1e determinative se impart din punctul de vedere al locului IX' care n pot avea fata de substantiv in trei categoriit a) Determinative eu loc f ix tnaintea substantivului, cal

acest
acet

} cal, strugurc, baleen, toe etc.


}
prietcna, gheata, institutie,
cal. strugurc, balcon,

aceasta acea
acelas!

pliicere

etc.

toe etc.

aceeasl alt

alta

dtva citiva
dteva

:!t>rictena, gheata, institutie, placere etc, cal, strugurc, baleen, toe etc. prietena, gheata, institutie, placere etc. timp
cai, struguri. scolari, tineri

etc.

prietene, ghete, volume, ceasuri etc.

fiecare oricare } cal, st~tlre, prietena, toe etc. orice cai, prietene, ghete, volume etc. nl~te
unit
cad, prieteni, morcovi- pepeni etc.

uneJe

prietene, ghete, volume, ceasnri ete,

88

b) Determinative ell loc fix aceasta, aeeea, de ex.:


calul, strugurele, balconul,

dupa
tocul

substantiv: acesta { acela


aceea

aeesta, aceta,

. .. pnc t cna, ghcat a, institutia . et c. {.aceasta

() Determinative care pot sa apara att! titainte dt ~t duPii substantiv: intreg, muntele tntreg, luiregul munte, intreg satul, intregul sat. tnireaga seara etc.j tot tot muntele, muntele tot, tot satul, satul tot, toata scara, seara toata etc. •
substantiv,

Not a. Adjectivele posesive se plaseaza de preferinta dupa dar in limbajul poetic sau nnmai expresiv este pennisa si a~ezarea lor inainte, de ex.: ale noastre dragi drapele.

1).5 C01\IP ARA TI A Pentru a arata in ce masura un obiect are calitatea exprimatii de adjectivul calificativ, acesta se allii sau trece la un grad de comparatie,
Sa luam urrnatoarele exemple:
0

aveti) (4) Dumnealui doreste

limonada rece. limonada mairece (decit aeeasta], (3) Dumncalui doreste limonada cea mat rece (pe care 0 (2) Dumncalui doreste

(1) Dumnealui doreste

limonada joarte rece.

Calitatea de rece a obiectului este infati~ata in trei grade: la po zit i V (I), 1a C 0111 par at iv (2) ~ila s u per 1a t i v (3 si 4). Comparatia constituie un sistem ~ieste totodata 0 categorle gramaticala. 9.5.1 Gradul pozitiv Cea mai mare parte a adjectivelor in forma lor simpla stnt la gradul pozitiv: acru, amar, bun, cald, dfstinsj elegafit, 1m. grijuliu, harnic, idiot, limpede etc. 89

Citeva sint ca in/efes 1a cornparativ aces tea, vezi p.92).

sau superlativ

(pentru

Gradnl comparativ cuprinde 0 varictate de nuante care permit stabilirea a trci subdiviziuni: un comparativ numit de superioritatc, unul numit de egalitate ~i al treilea, de injeriorttsie.
Astfel, in: Bautura aceasta cste mat allt{ll'a decit fierea avem un comparativ de sup c rio r ita t c.

9.5.2 Gradul comparaiin

Coaja de nuca este mal pit/in (sau mul! mal Pttlhl) amarii decit fierea avern un comparativ de in fer i 0 r ita t e. Comparativul de toate categoriile se forrneaza cu ajutorul adverbelor mai ... (decU) ~i al grupurilor de cuvinte care functioneazii ca un adverb: la f cl de, tot {asa ) afU de ... (ca), mai pulin ... (dedt) , mutt mai pulill ... [dccit}. 9.5.3 Gradul superlati» Intre urmatoarele dona superlative: Ccl mai [rumos pare din Capitals este Cismigiul ~l; . Cismigiul estc un pare [carte [rumos din Capitala, deosebirea consta in faptul ca parcului Cismigiu i se atribuie in primul excmplu 0 calitatc la gradul supcrlativ in functie de aceeasi cali tate a cclorlaltc parcuri din Capitala, pc cind in al doilea. lucrul acesta se face tara rcferire la alte parcuri, eel mai /1'1t11l0S cste un superlativ prin care se pune in relatie obiectul astfel caractcrizat cu altc obiecte privite din acelasi punct de vederc. E1 este un superlasi» de relatie sau relativ, Foarte /"1I11I0S este un superlativ care nu mai rezulta dintr-o operatic ca cea de mai sus. El este un supcrlaii» absolut, Superlativul absolut-tip sc construieste ell adverbul foarte urmat de adjectiv. Existii Insa 0 scrie de advcrbe care indeplinesc acelasi rol 111 vorbirea culta curenta sau in limbajul popular, de ex.: prea, grcu, tare, (b un, [rumos, miudr« etc.), e xtraordinar de (bun, /1'lt11WS, mindru etc.), [ormidabil de...,

iar tn:

Anghinarea este la [c! de amani ca (si) fierea Anghinarea estc tot atit de amani ca (~i) fierea Anghinarea estc tot C!$ade amarii ca (~i) fierea avem un cornparativ dc ega 1ita t e,

In:

90

nemaiauzii de... , nemaipomenit de ... , 1U'Sp1tS de... , teribil dt ..• etc. si chiar un substantiv intrcbuintat ca un adverb: Joe de (Era/oc de niinios ; era niinios foc}, ' 9.5A Comparativul de egalitaie prcscurtat Sa privim eu atentie urmiitoarele propczitii: (I) Era usoara ca un fuIg.

(2) Cara sad grei ca plumbul. (3) Era ca un fulg de usoara, (4) Cara sad ca plumbul de grei.

2nsa advcrbcle astcptatc,


(I) Era

Toate

con tin

comparatie de egalitate adieu (1) ~i (2):

din care lipsesc

la fel de asade tot a~a (atit) de la fel de asa de t~t a~a (alit)

usoarii ca (si) un fulg,

(2) Cira sad

de

grci ea (~i) plumbul,

fn (3) ~i (4) s-a produs 0 in vcr sa rca clementelor comparatici: al doilea element trecind pc primulloe ~iprimind lnainte pc d,', adica:

(3) Era ca (~i) un fulg

la fel a~a tot asa (atit ) lafd

de usoara, ,

(4) Ciira sad ca (si) plumbul

a~a
tot

ap (atit)

de grcL

Situatia in care adjectival, desi este 1a cornparativul de cgalitate (indicat prin ca), nu mai primeste pc la fel, tot asa, tot ati! il putcm numi comparativ de egalitate prescurtat.

9.3.5 SuperlaU1I11l
Sa urmarim (I)

aSC1lJlS

adjectivele

din urmatoarele

exemple

De harnic, nu-l intrece nimeni. (2) De lene« ce era, nici bucatura la gura nu si-o due ea. 91

.imeni.

Ambele exprirna, dar fara adverbele obisnuite, un superlaEI rezulta din combinarca unui comparativ de egalitate eu un predicat negativ ~j poate fi analizat astfel: (1) (Atit) de harnic (este ca nimeni altul, deci) nu-l tntrcc«

tfv absolut.

(2) (AUt) de lcncs cc era (de neinchipuit.

tic

Superlativul ascuns face parte totdeauna eu un Iapt ncgativ.

did) nici buciitura ...


dintr-o cornpara-

9.6 ADJECTIVE ci1lcinal, (industrie)


Multe adjective

CARE NU SE COl\lPARl\

nu au grade de comparatie, de cx.: (plan) extractis 'a, (termon) final, (papiIc) gnstalive, (simt) olfacti» etc. Dupa cum se vede, estc verba de adjective din domeniul tehnicii ~i al stiintci. Afara de ele, sint ~i in limbajul cult general adjective avind un irrtelcs care nu pcrrnite compara [ia. lata pc cdc mal frecvcnte ;

absolut
capital

compJet

lac"

"care nu se poate compara, fara egal" "de eea mai marc importanta, foarte important, cit se poate de important" "cit se poate de plin, plin pina la ultima picatura, pina la ultima bucata, pinii la ultimul

depUn
definitiv } desivillit

enorm esentlal
fundamental

maxim
minim

inferior

optim perfect prim


principal

"complet" .adus S3,U ajuns la capat, la ultima fonna, Ia ultimul termon, la sfirsit" "eit se poate de marc" "care priveste esenta unui lucru" "de baza, de temelie" "aflat dedesubt din punet de vedere ierarhic" "eel mai marc, foarte mare, cit se poate de mare" "eel mai mic, foarte mic, cit se poate de mic" "eel mai bun, foarte bun, ctt se poate de bun" JJdesavir~itJ definitiv"

"eel dintti"
IIprimul dintr-o serie prin importanja"

rarisim

"eel mai rar, foarte rar, deosebit de rar"

92

secundar
sublinJ

substantial superior suprem


ultim

"al doilea dintr-o serle prin importanta" ,.aHat pe treapta cea mai inaWi a frumosului, a moralei etc." "care face parte din ins~i substanta lucrurilor" "aflat din punet de vedere icrarhic deasupra, mai sus" "eel mai de sus, foarte sus, cit se poate de sus" "cd din urma, foarte in urma, cit se poate de in urma, dupa care nu mai urmeaza altul"

9.7 CO:MPARATIA LA UNELE SUBSTANTIVE


Unele substantive pot avea grade de comparatie, de ex.e (1) Tindrul acesta este mat artist decit credeti, (2) Un prozator bun este mai poet decit un poet slab. (3) Ti-a fost mal prieten declt multi altii, (4) E~tifoarte copil, daca crezi tot ee ti se spune. Conditia pe care trebuie 5-0 indeplineasca un substanUv ca sa primeasca un grad de comparatie este de a avea In continutul lui ideea unci lnsusiri, de ex. i artist, bc'irbat, ceta/ean, copil, derbcdeu, escroc, femeie, llchea, 1no$,pYieten etc. Intr-o situatie asemanatoare sint ~i unele nume de anima It" folosite injurios la adresa oamenilor, ca bou, ctitte, pore; vacii etc. (X este mai pore decit V).

9.8 FALSA COl\1PARATIE

sa. luam in discutie

urmatoarele exemple I (1) JsI ai toti oamenii viseaza, (2) Ce aflase era mai nimic. (3) Venise mal mort de oboseala.

Adjectivele tot, nimic si mort fae parte din categoria eelor care nu pot avea grade de comparatie, Cu toate acestea, propozitii ca cele de mai sus intilnim in mod curcnt. Adjectivele amintite nu sint insa la comparativul de superioritate tn nid una dintre eele trci propozitii, cum pare Ia prima vedere, cad tnai to!i (oamenii) din (1) inseamna de fapt aproape toli (oamenii), mal nimic din (2) inseamna aproa]« nimic iar 'mal mort din (3), aproape mort. Ceea ce induce in eroare este obisnuinta

93

noastra de a Iua pc mal in astfel de situatii ca adverb de comparatie. Dar adverbulmai are ~i alte intelesuri. Unul dintre ele este ~i eel de aproape pe care il intilnim ~iin constructii
ca

mai, mai

sa n« te obscru de atita lIt11I-C.

9.9 FORMAREA ADJECTIVELOR Exista un numar de adjective de bazd, numite si p r h mar e si un numar foarte mare de adjective formate prin derivare de la substantive, de la verbe si de la alte adiective ell ajutorul sufixelor: -a1, -ar, -as, -at,'-biJ, -esc, -e1 (-areO, -lst, -Iu, -os, -tor, -ui. Aici luam In discutie numai pc cdc fors mate de la substantive si verbe. Adjective formate din substantive

substa1ttiv II1 ad jectioul


varna fuga narav cer lume
bucIue

subsianiioul

adjectivul
-ceferist zcflemist di.riimiziu
apos

fugare)
buzat

vamal fugar (priviri


buclucas

C.F.R. zeflcmca arama dir:lmid5.

aramiu

buza

narava~

cerescapa lumcsc frica Adjective formate din vcrbe


ucrbu] locui

mijloc

mijlociu

fricos

adjccfir)lll
locuibil Iubet, iubarc] certaret sari tor vatamator

iubi certa " san

vatama

etc.

initial, tllti'il'-it, liimurit, muncit, onorat, ncsocoiit, rctras, si'iri'icit, lerfclit, umblai etc,
9.10 DECLINAREA
CALIFICATIVE

La accstea se adauga multimea de participii folosite ca adjectiv, de ex.: ab/itut, ars, copt, fermentat, [ermccai, hotiirit;

pacaliti

LA

ADJECTIYELE

Adjectivele calificative se declina numai dnd Insotesc substantivele la care se refcra, indifercnt daca se ana llnga. acestea sau sint desparjite de elc printr-un cuvint sau _priu

94

mai multe cuvinte, de obicci, printr-un determinativ. In functie de pozitia fat de substantiv, avem urmatoarele posibilitati:

1. Adjectivul calificativ sUi imediat dupa substantiv, ripulr om bun sau omul bun, casa mare sau easa mare, bat lung, batul lung etc,

bun, poetul meu preferat, fa;a aceea pallda, mina aceasta mica, exereitiul tau zilnie etc. 3. Adjcctivul calificativ sUi imediat inainte de substantiv, tipul: bun om, bunul om, trumoasa fata, frumoasa fati, albastru cer, albastrul eer etc,
4. Adjectivul ealificativ urrnat de un determinativ una cu acesta inainte de substantiv, tipul: etc.

2. Adjectivul calificativ sUi dupa un determinativ, asezat el insusi dupa substantiv, tipul : omul acesta bun, omul eel

nostru seriitor, vechea noastrii prietenie, frumosul tau vis


prccedat de un determinativ sta inainte de substantiv, tipul: al vostru

stll imprecunoseunu

5. Adjectivul calificativ

impreuna cu acesta drag parinte, a ta iubita mama, al nostru scump pamint, aeest mare seriitor, acea frumoasa fata etc. 6. Un adjectiv calificativ sUi imediat inainte si altul imediat dupa substantiv; tipul: tinar savant roman, neus ramura industriala, important moment ~tiintific, marele savant elujean, noua ramura Industrlala, Jmportanta convorbire poJitidi.
La ncutre de caz La

toatc tipurile eu adjectivele calificative masculine ~1 pIa sate dupa substantiv, acestea nu-si modifica forma gramatical in cursul dcclinarii (dar au singular si plural). toate tipurile eu adjectivele calificative plasate imediat inainte de substantiv, acestea se declina eu ajutorul articolului. La tipul 5, adjectivul ealificativ i~i schimba forma numai dad este precedat de a n u mit e determinative ca acesta (vezi.96). La tipul 6, ambcle adjective l~i schimba forma cind sint feminine. La tipurile eu adjectivul articulat asezat inaintca substantivului, cazurile gramaticale sint indicate de articol care nu aparesi la substantiv.

95

9.10.1 Decllnsrca tlpuhd 11 om bun, omul bun

N.A. G.D.

V.

N.A. G.D.

V.

Sillg1~lar; f (ira articol (acest) om bun (acestui) om bun om bun! bat lung (acestui) bat lung plural

singular; cu arllcol omul bun omului bun Latullung Mtului lung

N.A. (acesti] G.D. (acestor)


V~

oameni buni I singular

oameni bunl oameni buni

plural oamenii bunl oamenilcr bun! plural casele marl caselor mad

N.A.
G.D.

V.

(aceasta) (acestei)

9.10.2 Dedtnarea tiPttlul 2/ poetul meu ,referat singular plural N.A. poetul meu prefer at poetii mei preferatl G.D. poetului meu preferat poetilor mei prefera"

casa mare
case mari

V. N.A.
N.A.

G.D. V.
V.
G.D.

exercitiul tau zilni« fa]a cea palida fetei cele palide

exercitiului tau zilnic

exercitiile tale zilnice exercitiilor tale zilnice

fetelor cele (celor) palide


frumoas! fata; frumoasa fatA bunul prieten bunului prieten bunule prieten! albastrul cer albastrului cer

ietele cele palide

9.10.3 Declinarea tipul'lti 3/

N.A. G.D.

singular f1iJ'a articol

V.
V.

(acest) bun prieten (acestui) bun prieten (acest) albastru cer (acestui) albastru cer

singular cu articol

N.A. N.A.

G.D. G.D.

VJ

(aceasta) frumoasa fata. (acestei) frumoase fete

frumoasa fata

frumoasei fete

plural Jlirii arUcol


N.A. V.

G.D.

(acesti)

(acestor) buni prieteni


albastre ceruri

buni prictenl

plural cu flrHrol bunii prieteni bunilor prietcni albastrcle ceruri albastrelor ceruri
frumoasele

N~A. (aceste)

V.

G.D. (acestor) albastre ceruri

N.A .. (acestc) frumoase fete G.n. (acestor) frumoase fete

V.

frumoaselor fete

fete

[).1().4 Declinarea tipulu/ 4 i minunatul tau vis


singular

plural
nostru scriitor nostru scriitor cunoscutii nostrlscriitori cU~0stutilor nostri scriiton

N.A.
V.

cunoscutul

(;n. cunoscutului

N. A. minunatul

C. D. minunatului

tau vis

tau vis

minunatele tale, isurl minunatelor tale visur]


vechilc noastrc prietenil vechilor noastre prietenil

N.A. vechea noastra prietenie G .U. vcchii noastre prietenii

v.

V.

9.10 ..! ti.. linarca tiputu!


singular N.A. G.D. (acest) al vostru drag al vostru

.)f

al

vostru drag parinte


ai vostri
at

plural

parinte

rinti

(acesti) (acestor)

dragi pl. dra_gi

v.
N .A.

(acestui) parinte (acest)

drag

parin]!

vostri

v.

G.D.

(acestui) marc scriitor


acea fndrazneala acelei Indrdznctc idee idei

mare scriitor

(acestor) mari scriitori


accle Indrazne]e idei

(accsti), mad

scriitori

N.A.

V.

G.D.

acelor lndraznc]« idel

97

N.A. oricare spumos val G.D. oricarui spumos val

V.

oricare spumoase valurl oricaror spumoase valuri

9.10.6 Declinarea tipultti 6! tinirul savant romin singular plural N.A. (acest) tinar savant roman (acesti) tineri savant] romani G.D. (acestui) tinar savant (accstor) tineri savanti roman rornani V. tinere savant roman l tined savanti romanil N .A. tinarul savant roman tinerii savanti romani tinerilor savant! romanl G.D. tinarului savant roman

V.

(acest) :emarcabil studiu (aceste) remarcabile studii economic economice G.D. (acestui:) remarcabil studiu (1cesto~) remarcabile studii economic eCOll0l111Ce V. N.A. remarcabilul studiu econo- remarcabilele studii eeo· nomic nomice G.D. remarcabilului studiu eco- remarcabilelor studii economice nomic

N.A.

V.

N.A. [aceasta) noua ramura industriala G.D. (acestei) noi ramuri industriale

V.

(aceste) noi ramuri industriale (acestor) noi ramuri industriale noile ramuri. industriale noilor ramuri industriale

N.A. noua ramura industriala G.D. noii ramuri industriale

V.

P.11 ECHIVALENTELE

ADJECTIVULUI

1. In propozi!ie Adjectivul poate fi echivalat Intr-o propozltic de un grup de cuvinte, de ex.: (1) Acesta este Ionic5. jara fridi. (2) Au alergat pe un drum cu bolova,tl. (3) vorbea mereu de dragostea lui defiu.

98

(4) Sc vede 0. zare de joe. Grupurile de cuvinte care, fara a fi propozitii, au tnteles de adjectiv se numcsc 10 cut i un i (adidi e x pre s i i) adjectivale, Locutiunile adjectivale sint atributele substantivului la care se refera. Ele au rolul de a nuanta exprimarea, mai ales at unci cind nu exista un adjectiv care sa redea cu aceeasi precizie ideea din locutiuni, Astfel, Ionicd jara jricd ar putea sa apara si sub forma J onicd eel cura jos sau J ollica eel indraznet sau Ionicd i1tdrazne!ull dar locutiunea jara jrica pune altfel in. lumina curajul lui Ionica. Alteori este preferata Iocutiunea, fiindca un adjectiv nu se mai aflii.in uz : dragostea lui de jilt, de ex., ar putea sa se exprime ~i prin dragostea lui Jiiascii, dar adjectivul [lese insemnind "de fiu" nu se mai intrebuintcuza astazi aproape deloc. In sfirsit, unele locutiuni adjectivale nici nu au corespondent un adjectiv, de ex.: par de culoarea abanosului (un adjectiv de la ebanos nu exista). 2. In f r a Z a In fraza adjectivul poate sa fie echivalat printr-o propo. zitie. Sa Iuam in discutie frazele : , , (1) Ideea voastra cste asa cum mi-am inclzipllit. (2) Gaina care ciriie seara, dimineata n-are ou. In (1), propozitia subliniata este 0 predicativa ; in (2), ea este 0. atributiva. A$a cum mi-cm znckipztit din (1) joaca acelasi rol ca un adjectiv, de ex.. ca b1t1~a,frumoasii, limpede, excclenta, proastii, rea, ciudaiii .etc. In (2), care drUe este un atribut al substantivului giiina, care se poate exprima si el Ia nevoie printr-un adjectiv: ciriitoar». 9.12 PROPOZITIA PREDICATIVX CU ROL DE ADJECTIV Sa luiim urmatoarele exemple : (1) Pad urea era cum 0 oisasem eu, (2) Satul nu mai era (asa ) cum £I siia din copitarie. 3) Sa fie oare colegii lui chiar a~a eztmU infaJi$a acest om! 4) Ora este cit dorifi dumneavoastra! { n cele patru fraze avem cite 0 propozitie pre die a~ t i va. care corespundc unui adjectiv sau ideii de adjectiv, potrivit eu urmatoarea schema. generala:
etc. etc.
El (aceasta) este Ea (acea.sta) era }

+ CU~lVA sau
99

CfT dezvoltate mtr-o propozitie.

9.13 PROPOZIPA ATHIBVTIV A eu HOL DE AD. JECTIV Intr-o propozitie, adject ivul este de cole mai multe orf atribut al nnui substantiv: $i-a cumpt'irat un CCIlS de~teptitor. V{t recomand pc omul acesta. Dad! adjectival atribut sau un echivalent al lui din eadrul propozitiei este transformat intr-o propozitie, aceasta din urmii este 0 a t rib uti V ii, de ex.: (1) Si-a cumparat un ceas care sa-l de~tcpte dimlneaja devreme. (2) Va recomand pe omul despre care v-am vorbit. (3) Nu mai intilnise 0 fiinla care sa-l lmpresioneze alita. Propozitii a t r i b u t i v e calificat ive ~i pro p 0 zit i i a t rib uti vee x p 1 ic a t i ve Propozitiile atributive sint dupa intelesul lor de Laza de doua fcluri: cal i fie a t i v e si e x pI i cat i ve. Astfel, in fraza: Giiina care eMie seara, dimineaia nu are ou, propozi tia care C£rtie seara este cal i fie a t i v' fl., pentru ca ea arata ca nu orice gaiua nu are ou dimineata, ci numai aceea care cfriie seara. Precizarea adusa de propozitia atributiva calificativa este strlns legata de lntelesul intregii fraze. In exemplele anterioare (1- 3), toate atributivele sint calificative, lata ~i citeva atributive e x p l i cat i v e: (4) Omul, care este un animal social, l~i procura cele necesare vietii prin munca, (5) Cartea, care 1oeprezi1tta rez'ttliatul unci activitctti colective, a devcnit astazi un bun al tuturora. (6) De ceas, care indica timpul, este greu sa te lipsestl, Dupa cum se vede, atributivele explicative aduc ~i eIe 0 specificare, dar ea nu este strict necesara, Frazele (4-6) nu ~ar schimba intelesul daca n-ar avea atributive, fiindea acestea nu fac decit sa at raga atentia asupra unui lucru 111 general cunoscut. De aceea, ele se pun lntre virgule.

Capitoh.d

to

NUMERAlUL

10.1 F ELUR[LE DE NUMERALE Prin numeral exprimam numarul, ordinea ~i distributla obiectelor. potrivit ell cantitatea lor. Numeralul este d. 6 {dud: 5.

1 cardinal; 2. ordinal; 3. lracttonar : 4. multiplicativ; distributiv ~i 6. colectiv.


TO'!.1 Numeralul cardinal este numeralul
0

un, una. 0 doi, doua


trei
:r:ece

suta dona sute


trei sute

de
0 0
0

mie mie ~I unu mie ~i una

baza:

douazecl douazeci si un u douazeci ~i una trciz('ci treizeci si unu treizeci ~i una ,

un milion doua milioane

treizeci miliarde trcizeci de miliarde etc.

zcce miliarde

un millard doua miliarde

Grupul de numerate dintrc U1I 9i 1IoHaSpri'X(C se cornporta ca un adjectiv determinativ dintre cele care stau Obti4 gatoriu inaintca substantivului, adica :
doi oameni dOllif flori

la Iel ca : la fcl ca : !rd dcgetc Ia tel ca :

acciasi oamenl a(csf~ flori [iccarc deget

Numeralele de la doiuizcci rnai de parte se comporta ca substantivele. cad sc construicsc in acelasi fel, dar se a!7azli totdeauna inaiute, ca ~i cum ar fi adjective determinative,

101

t ivul

Prcpozitra de asigura legatura dintre numeral ii substancare urmeaza i douiizcci de pruni 0 mic de nasturi doudzeci $£ doiui de !azi doud mii de nuci trcizeci $i UJla de zile 0 mie # treizeci de caiete • Not a. Numcle de car d I n a 1 dat acestui numeral se datoreaza faptului ca el este numeralul de baza, dupa cum Pltllctclf cardiualc slut punctelc de baza ale orientarii In spatiu. • Not a. tn vorbirc. uncle numerale cardinale sa pronunta prescurtat ~i eu modificari, de ex.: u1t$pe, ciJzf}pe, treisdoi, cinzcsiunu, $Lli#ttmt (~aizeci ~i unu) etc.
10.1.2 Nunieralul ordinal
Salt

numeralul

a$eze'irii in ordine

Numeralul ordinal aratii al citelca este un obiect dintr-o seric: prinutl, prima. al doilca, a doua ... al noulea, a noua ... at (0) s uiclea, a (0) suta, al (0) niiilea, a (0) mia etc. N urneralul ordinal sa poate pIasa atit lnainte cit si dupa substantiv, afara de ·in!ii, prim, P"i11l£l (pentru care vezi rnai jos). Avern, asadar: masculin $1 neutru al doilea coeor cocorul al doilea al treizcci:;i cetateanul al usudea cetatean treizeci :;i uun.ulca al noioilea pa- pachetul al nou-ichet lea feminin a dona fata fata a d01ttl a notuispr,» cartea a zecea carte nou!isprezect.'C{

N u mer a I c leo r din ale iltfU, prim. prima 1n t i i se fploseste ca numeral invariabil: catare/ul intii, clasa in/ii, regimentul in!fi si, ca variabil: clasa in'iia, pariea intNa. Cind se afla inaintea substantivului, el se articuleaza ; intiii oameni, intUele oorbe, tlltiiele sentimentc, P rim, p rim a au flexiune ca oricc adjectiv eu forme diferite pentrurnasculine si feminine. Elc se intrcbuintcaza aproape exclusiv ina i n tea substantivulni, de ex.: [accst )
prim am. primul om; {aceasui} prima {acest ) prim sens, primul sens etc. schiJa, prima schi] it;

• Not it. Cuvintele eajulle-prim, tenor-prim fae exceptie numai in aparenta, fiindea,in fapt, ele shit compuse, 102